,

LEGENDA ALBINEI
Cic odinioar tria prin prile Vasluiului o femeie vrednic i frumoas nevoie
mare. Nu era de neam bogat, dar se trgea din oameni gospodari i asta iute se vedea, dup
temeinicia lucrului ieit din minile ei. i ce s vezi... poate din pizma rilor, ori poate c
aa i sorociser ei ursitoarele, dar norocul o prsi la puin timp dup ce se nsoi, la casa ei,
cu un om pe seam. i muri brbatul. !mase doar c"un g#indoc de fat i cu bttura
vraite, fr gospodar. $e zdruncin i durere, mult nu trecu i se mbolnvi i femeia. Nici
nu tia ce are.%"a dus pe la doftoroaie, da& vezi c nu"i ddeau de leac i cum bani de doctori
mari nu avea, numai ce czu ntr"o noapte la pat. 'ot greul trecu pe umerii nprstocului de
fat ce de"abia a(ungea cu nasul la clana uii, dar bun la suflet i inimoas de s nu dai alte
zece mai rsrite pe ea. Ct era ziulica de mare, fcea ce fcea i le rostuia pe toate cte
trebuiau rostuite. Cra ap, da la vite, fcea focul, cte i mai cte, aa, ca la o gospodrie
cuprins, Nu"i uita niciodat mama. Cum nvase, nici ea nu tia, dar mereu i pregtea
bucate minunate, doar"doar s"o scula din boal. Ct despre femeie... numai dragul de copil
o mai inea n via, cci tare ar mai fi vrut s"o vad ridicat i pornit spre casa i rostul ei.
n fiecare zi o binecuvnta, asemuind"o n vorbele ei cu o gz neobosit, o albini.
" $a ce gzuli o mai fi i asta, mmuc, c pe aici pe la noi nu prea am vzut aa
ceva, ntreba fata, cu credina c astea"s doar aa, doar gnduri iscate din fierbineala
bolii...
" )#, fata mea, eu nu tiu, cci nu am vzut"o aievea, dar am auzit din btrni, de la
unii i alii ce s"au drumeit pe la noi c tot att de #arnic"i ca tine. 'oat lumea are nevoie
de ea, cci ceea ce druie oamenilor este mai dulce ca laptele i mai di#ai, fr ea nici c se
face nunt ori nmormntare.
" )f, mmuc, mmuc... cltina copila capul a ndoial. *ai sta apoi o clip cuprins
de visare. )are cum s"o fi nfin o astfel de gz+ aripi aurii o fi avnd , 'are i"ar mai fi
plcut s"o vad sgetnd auriu n soarele dimineii.
'recur zile, trecur nopi. -emeia tot mai ru bolea i copila asta prididea cu
treburile prin bttur. .lerga din zori i pn"n sear. Cnd i cnd se mai oprea cu gndul
la gza cea minunat care musai c avea aripi aurii. /arc"o i vedea aievea. $ar parc c#iar
ea era gza, aa i se prea de la un timp. .poi ntr"o noapte, dup ce"i binecuvnt copila,
femeia se stinse.. n urm, tare o mai plnse fata. 0orile o gsir tot cu lacrimi n oc#i,
rnduind cele cuvenite. $eodat, prinse a se simi aa, nu tiu cum, mai uoar, parc se
nala, i dori cu putere s ias n ntmpinarea primelor raze de soare. /rintr"un oc#i de
geam i lu zborul o gz mic, cu aripi aurii. 1ra o albin.
,,,,,