Culisele executiei lui Antonescu

717 vizualizari | Luni, 28 Octombrie 2013

|

Pe data de 1 iunie 1946, Ion Antonescu cadea rapus de gloantele plutonului de executie in curtea
inchisorii Militare ilava. La iesirea din celula, fostul sef al statului a fost impartasit de confesorul
puscariei, preotul Teodor Totolici. Am aflat de la fiul parintelui cum, inainte de a parasi cladirea
inchisorii, maresalul a decupat o ucata din tricolorul de la o carte de reli!ie, si"a prins"o cu un ac de
!amalie in piept, apoi s"a indreptat insotit de asistenta in #alea Piersicilor din curtea unitatii de
detentie, acolo unde a$ea sa aia loc ducerea la un sfarsit a executarii sentintei.
Ads not by this site
Am stat de $ora cu Mihail Totolici, un copil ce a intrat in anii %4& in inchisoarea 'ila$a. (iul
preotului Teodor Totolici a$ea pe atunci 16 ani. (aptul nu a constituit o pedeapsa pe care a treuit sa
o suporte, acest lucru a fost posiil doar pentru ca tatal sau era confesorul inchisorii. Acesta era
preotul ce se in!ri)ea de *sufletele+ a)unse acolo. ,upa cum se stie, printre detinuti s"a aflat in 1946
si Maresalul Antonescu. Mihail Totolici -./ de ani0, cel cu care am stat de $ora, a primit informatii
importante de la tatal sau, care a trecut la cele $esnice in 191.. 2unt informatii pe care le de3$aluie
in premiera prin intermediul 'urnalului 4ational, informatii referitoare la atitudinea si
comportamentul Maresalului in momentele dinainte de iesirea din celula in $ederea executiei, acolo
unde aparatul de filmat nu a mai a)uns. 2unt franturi, momente pe care nicio camera nu le"a surprins,
scrie )urnalul.ro.
!u "on Antonescu, ci #ihai Antonescu a respins impartasania
(ilmul executiei il stie toata lumea, l"a inclus si 2er!iu 4icolaescu intr"unul din contro$ersatele lui
filme5 *6!linda+. Pe !enericul sau, ca si pe cel al peliculei care circula asta3i in mediul $irtual,
fi!urea3a la loc de *cinste+, ca participant la executie, si numele Teodor 6cta$ian Totolici,
confesorul inchisorii 'ila$a, pe atunci preot in comuna 'ila$a. Mihail spune ca numele tatalui sau
este trecut !resit, chiar si in actele oficiale de la acel moment, in special in procesul $eral al
executiei. Pe parintele sau nu"l chema si 6cta$ian. *In afara de aceasta inad$ertenta le!ata de
numele sau, o alta informatie eronata, inclusi$ in filmul lui 4icolaescu, este aceea ca Maresalul
Antonescu a respins impartasania. ,a, este ade$arat ca unul dintre Antonesti a facut acest lucru, dar
nu Ion, ci Mihai, condamnat si el alaturi de Maresal. Mihai Antonescu, fiind cel mai tanar, nu a
putut accepta ceea ce a$ea sa i se intample si poate de aceea a recurs la acel !est de fronda fata de
repre3entantul isericii. Asta e ce mi"a 3is taica"meu. Tata se astepta ca Ion Antonescu sa primeasca
impartasania, poate nu se !andea ca Mihai -Ica0 Antonescu sa refu3e. Insa si"a dat seama ca afectat
nu a fost numai el, erau afectati toti cei condamnati alaturi de Antonescu, pentru ca 7e!ele Mihai nu
a semnat !ratierea+, po$esteste Mihail Totolici.
$%arinte, eu am &ost tra'at(), a spus #aresalul Antonescu la inchisoarea militara ilava
*Tatal meu, de cate ori mer!ea acolo, fie ca era miercuri sau $ineri, si a)un!ea la el, ii $orea. La un
moment dat, cu o anumita oca3ie, i"a dat niste carti cu caracter reli!ios. In 3iua executiei, operatorul
care filma, 8olo!an sau cine a fost, n"a intrat in celule in momentul in care preotul Totolici -tatal
sau " n. red.0 i"a impartasit pe cei patru condamnati din lotul Antonescu. Tata a po$estit cum, cu o
alta oca3ie, cand a a)uns la el, Antonescu i"a spus5 parinte, eu am fost tradat9. Aceste cu$inte nu au
fost mentionate nicaieri, nu le !asiti niciunde. Iar atunci cand a fost executia, a$ea si cartile
reli!ioase acolo. Antonescu i"a spus5 parinte pot sa iau o pan!lica de la carte, taica"meu a$ea
pan!lici tricolore la toate cartile. 2a tai si sa pun in piept la toti. ,a, domnule Maresal, i"a 3is tatal
meu. Atunci a trimis un soldat si a adus foarfeca si ace de !amalie si Maresalul a taiat din pan!lica si
a pus si lui si la ceilalti trei care erau cu el. 2unt lucruri care nu se stiu+, po$esteste Mihail Totolici.
,e altfel, daca se urmareste cu atentie filmul oficial al executiei, se poate oser$a, pe lan!a atista
de la utoniera fiecarui condamnat, cate o foarte mica anda de tricolor. :ste cea pro$enita de la
cartile reli!ioase ale parintelui Teodor Totolici. (iul celui care l"a impartasit pe Maresal inainte de a
fi executat spune ca tatal sau i"a marturisit ca nu a participat la ucidere, ci doar la momentele
dinaintea acesteia. L"am intreat pe Mihail daca tatal sau si"a dat seama din intalnirile pe care le"a
a$ut cu Ion Antonescu daca acesta era un om credincios, practicant. *(aptul ca a primit cartile
reli!ioase de la tatal meu preot, apoi acceptarea discutiilor cu parintele in calitate de confesor al
inchisorii, iar inainte de executie acceptarea impartasaniei " toate acestea spun multe despre cat era
sau nu Maresalul de isericos+.
Cum a a*uns +otolici preot la ilava
Ads not by this site
*In 19/&, cand a iesit el preot, daca luai parohie in ;ucuresti, nu"ti dadea cinci ani leafa. <lterior s"
a marit la 3ece ani aceasta perioada. Atunci a dat un concurs pentru un post in parohia 'ila$a. Acolo
erau doi preoti, si cand a murit unul dintre ei, a casti!at postul. Parohia 'ila$a fiind cea mai apropiata
de inchisoarea militara cu acelasi nume, chiar daca e putin in afara satului, facea si ser$icii
=
isericesti la inchisoare, atat cat permiteau comunistii. Teodor Totolici a$ea stampila confesorului
inchisorii. Impartasea, tinea slu)e, 2fanta Litur!hie, a$ea toate atriutiile unui confesor de puscarie.
#enea si in timpul saptamanii, dar mai ales de Pasti si de >raciun. <neori mer!ea pe )os, insa de
cele mai multe ori, in special de marile saratori, seful inchisorii ii trimitea sania, daca era iarna, sau
trasura comandatului pe $reme mai una+.
,iua executiei
Mihail Totolici po$esteste ca tatal sau stia ca Antonescu este condamnat la moarte de catre rusi. 4u
se aflase insa cu exactitate 3iua executiei. *>um era pe atunci oiceiul la tara, se umla cu ote3ul la
fiecare inceput de luna. Apoi comunistii au dat $oie sa se faca acest lucru doar trimestrial, apoi
ianual, pana ce, treptat, au facut sa dispara aceasta le!atura cu iserica. Intamplarea a facut ca tatal
meu, impreuna cu dascalul, care era mai atran, sa treaca pe la inchisoare de 1 iunie. >and s"au
apropiat de unitate au $a3ut masini multe. 2i atunci tata i"a 3is dascalului5 sa stii ca a $enit completul
de executie. 2i intr"ade$ar asa a fost+, isi aminteste Mihail Totolici. Poate ca daca n"ar fi a)uns
atunci acolo nu i"ar mai fi impartasit pe cei condamnati si n"ar mai fi fost inscris in cartea de istorie
ca facand parte din echipa care a participat la executie9
Parintele Teodor si"a amintit mai tar3iu ca cei de la puscarie ar fi treuit sa cheme un alt preot de la
;ucuresti. *2"au !rait si au uitat sa"l aduca. Taica"meu le spusesera celor de la inchisoare sa nu"l
cheme la executii pentru ca e o fire mai sensiila, dar nu s"a putut sustra!e. A fost o $reme cand
$eneau niste preoti de la di$erse parohii din ;ucuresti, pe care tata ii cunostea. ,ar atunci s"a
intamplat sa"i fie impus din !raa sa ramana. Pedeapsa a fost !raita si pentru ca se apropia 3iua de
nastere a lui Antonescu, care era pe = iunie+.
La ilava, comunistii cantau "nternationala in timpul slu*bei
*2e mai intampla o chestie, pe $remea cand erau si detinuti comunisti. Inchisoarea nu a$ea iserica,
asa ca tineau slu)a in curte. Insa la un moment dat comunistii au inceput sa cante Internationala in
timpul ceremonialului, nu neaparat de catre cei pre3enti la 2fanta Litur!hie. 2i atunci taica"meu i"a
su!erat comandantului sa"i oli!e pe toti sa $ina la slu)a. Asa i"a determinat pe cei care intonau
imnuri comuniste sa taca, de teama oli!atiei de a nu fi pre3enti cu totii sa asculte predica+.
7e$enind la intalnirile cu Maresalul, Mihail Totolici confirma ca tatal sau a $orit cu Ion Antonescu
de mai multe ori. *,e cate ori se ducea la inchisoare inainte de executie, taica"meu ii $orea+.
*,aca stiam ca o sa"l impartasesc inainte de executie nu ma mai faceam preot+, a spus confesorul
Totolici
Ads not by this site
L"am intreat pe Mihail daca tatal sau a po$estit despre ce l"a impresionat la Antonescu. *Mi"a spus
ca daca stia ca o sa treuiasca sa"l impartaseasca pe Antonescu, nu se mai facea preot+. :l isi
/
aminteste ca a fost un moment cand l"a insotit chiar pe tatal sau atunci cand acesta a transmis un
mesa) catre mama Maresalului, nestiind si nici macar anuind ca ar putea fi urmariti. *6data nu stiu
ce i"a transmis Maresalul, ca apoi am fost chiar eu cu taica"meu pe >alea >alarasi la doamna Maria,
mama Maresalului. Aceasta locuia impreuna cu sotia lui Antonescu. 2tatea in se3lon!, iar taica"meu
a $orit ce a $orit cu dna Maresal, eu n"am asistat, am stat mai incolo. Tata i"a transmis ce$a ce i"a
spus proail Maresalul. Pe urma am plecat, iar tata si"a dat seama ca acea casa este urmarita+. Pe
atunci, oamenii nu in$atasera sa se fereasca. 4u traisera inca in comunism. *>and am $a3ut ca
suntem urmariti, tata a 3is5 nu e nimic, ca n"am facut cine stie ce. :ra oisnuit ca de fiecare data
cand se ducea la inchisoare sa $oreasca cu Maresalul+.
+ristetea preotului 'in seara executiei
*>and a $enit acasa, la sapte fara un sfert, ca aproape de ora 1..&& s"a sfarsit cu executia, era cu
lacrimi in ochi. 4oi nu stiam ce s"a intamplat, dar parca il $ad cum a intrat in ucatarie si a spus5 l"
au executat pe Maresal9+. Insist asupra comportamentului Maresalului in inchisoare atat timp cat
acesta se afla in prea)ma confesorului isericesc. *:l nu $roia sa para umilit, era demn. A$ea chiar si
moralul ridicat, nu chiar daramat. ,e altfel, in 1946 tata a $a3ut ca Ion Antonescu inca era iuit.
>ircula le!enda ca au fost doua echipe de executie. 2i initial au refu3at sa tra!a. Au chemat !ardienii
de la Politia capitalei si aia au refu3at sa tra!a+. Atra! atentia asupra faptului ca exista riscul ca
so$ieticii sa"i pedepseasca drastic pe cei care se aat. Insa era scu3ail !estul a$and in $edere ca
omul de rand inca nu"si dadea seama cine a cucerit tara si cum se petrec lucrurile.
-ol'ati in curtea inchisorii cu ochii in lacrimi
,e altfel, comunistii inca nu prinsesera pe deplin fraiele in mana. *,aca erau tolerate astfel de acte
de indisciplina? In orice ca3, tata mi"a po$estit ca erau soldati in curtea inchisorii care plan!eau.
2tau si ma intre cine au fost cei care au refu3at+. 4u riscau ei sa fie pedepsiti? Poate ca au existat
repercursiuni. *Toata lumea $orea ca el a $rut sa faca ine tarii. Pentru a"l impaca cu ideea
executiei, tata i"a dat carti isericesti, sa aia ce sa citeasca. In re!imul de atunci, comunistii care
erau arestati a$eau drepturi ca detinuti politici, primeau pachet ca oricare puscarias. La Antonescu
erau patru in celula. La 'ila$a erau inchisi mai mult militari, de aia se si chema inchisoare militara+.
Antonescu nu a carat har'aul cu &ecale ca 'etinutii 'e 'rept comun
Ads not by this site
*Militarii a$eau dreptul sa nu care hardaul sau hardaul lui Petrache, cum se 3icea pe atunci. Acolo
erau stransi alaturi de Antonescu toti cei care de3ertau, ofiteri cu fapte !ra$e, dar si detinuti de drept
comun. Insa nu conta ca erai in!iner sau altce$a, erai oli!at sa te duci cu hardaul. :$ident,
Antonescu nu a fost oli!at sa"l care+. Il intre pe Mihail Totolici daca stia sau isi ima!ina ce
discuta Antonescu cu cole!ii de celula. *>u ei discuta proail lucruri le!ate de impacarea cu
situatia data. Tata mer!ea la ei, facea slu)a si apoi se ducea prin inchisoare+. ,e la urmasul
preotului Totolici mai aflu ca familia sa a a$ut un destin marcat de faptul ca Teodor Totolici a fost
cel care l"a impartasit inainte de moarte pe fostul sef al statului.
4
6 ruda de"a lui Totolici a scapat de la pedeapsa capitala doar pentru ca se inrudea cu Teodor, ultimul
preot al lui Antonescu
*Am a$ut un unchi care a fost arestat si )udecat de un complot mai mare si in urma caruia urma sa
fie condamnat la moarte. >ei din completul de )udecata, au3ind ca e ruda cu tata, i"au dat =@ de ani
de inchisoare, apoi i"au in)umatatit pedeapsa, dupa care au redus"o la cati$a ani, ca in cele din urma
sa fie elierat. A fost anchetat de securisti, iar acestia au aflat cu cine au de"a face. 6fiterul chiar s"a
interesat de amanunte, $roia sa stie cum a fost treaa+. Apoi, comunistii l"au chemat si pe Teodor
Totolici sa po$esteasca. *L"a chemat si pe tata pe strada <ranus, era inchisoare mare acolo, era si un
fel de centru al cercetarilor, anchete dure facute su tortura de cei de la 2ecuritate. I"au spus sa
po$esteasca ce a fost. Insa tata nu era oli!at sa raporte3e ce a spus si ce a facut Antonescu, cu toate
ca a $orit cu el+. Pe atunci, comunistii inca nu se purtau cu duritate cu repre3entantii isericii.
*Lucrurile relati$ une au tinut pana prin %4., pentru ca dupa doi ani a fost scoasa iserica din
armata si din scoli. A disparut reli!ia din manualele copiilor+, mai spune Mihail Totolici.
%ortret +eo'or +otolici
Preot iconom sta$rofor Teodor Totolici, cel care i"a impartasit pe cei patru condamnati la moarte in
lotul Antonescu, s"a nascut in 19&1 si a trecut la cele $esnice in 191.. A slu)it mai ine de 41 de ani
la parohia 'ila$a, )udetul Ilfo$. Totolici a fost o fi!ura distinsa, cu alese preocupari artistice. Pasionat
si un un cuoscator al mu3icii psaltice isericesti, parintele a iuit pana la )ertfa folclorul popular
romanesc si mu3ica corala. Teodor Totolici a asol$it >onser$atorul din ;ucuresti si a fost memru
al 2ocietatii corale >armen. ,e asemenea, a fost profesor de mu3ica la Liceul militar de la
Manastirea ,ealu si memru al >oralei preotilor din >apitala inca de Ia infiintarea acesteia. 4ascut
in ;ucuresti, a urmat cursurile scolii primare si ale liceului 2fantul losif, perioada in care s"a simtit
atras de reli!ie. Ade$arata chemare a isericii a $enit odata cu asol$irea cursurilor seminariale din
>onstanta si, ulterior, cu otinerea licentei in teolo!ie.
La $arsta de =/ de ani a fost hirotonit preot in parohia 'ila$a, pe care a pastorit"o pana la moarte.
;la)in si intelept, !ata sa a)ute pe oricine si oricand, un si milos, modest, cu nolete sufleteasca si
spirit de )ertfa pentru iserica si pentru familie, a fost iuit de lumea isericii si mai ales de sutele de
enoriasi. Preotul Totolici le"a acordat o parinteasca intele!ere tuturor celor care $eneau sa"i solicite
a)utorul. >a memru al coralei preotilor din ;ucuresti a fost pre3ent la lucrarile de inre!istrare si
filmare prin ser$iciul cinemato!rafic al >entrului :parhial ;ucuresti la toate e$enimentele
irnportante ale isericii, de culturali3are a tinerilor seminaristi si studenti. A fost inmormantat la
>imitirul 2f. #ineri.
Totolici, o relatie una cu 8eor!e :nescu de la care are o dedicatie impresionanta
In 19@@, prin !ri)a sa, a fost restaurata iserica 'ila$a. *A facut parte din >orul >armen diri)at de
8heor!he >hirescu si initial de ,umitru 8eor!escu Airiac. La =6 octomrie 19/= a participat la
momentul de3$elirii ustului lui ,.8. Airiac, prile) cu care compo3itorul 8eor!e :nescu i"a oferit o
@
semnatura speciala pe cartea cu notele sale. A$and o relatie deoseita cu :nescu, apare alaturi de
acesta si de Mihail 'ora intr"o foto!rafie facuta la Ateneu+.
%rocesul lui Antonescu
(acem le!atura cu cele descrise mai sus pre3entandu"$a si informatiile le!ate de e$enimentul din
1946 descrise de colonel dr. Alexandru ,utu. *In $arsta de 64 de ani, maresalul 7omaniei fusese
condamnat, la 11 mai 1946, de Triunalul Poporului, de sase ori la pedeapsa cu moartea, de doua
ori la temnita !rea pe $iata, de trei ori la detentie !rea timp de =& de ani, o data la detentie ri!uroasa
timp de =& de ani si de 14 ori la de!radare ci$ica pe timp de 1& ani. >ompletul 1 de )udecata al
Triunalului Poporului considerase ca Ion Antonescu a militat pentru *hitlerism si fascism+,
instaurand *cel mai crunt re!im de dictatura cunoscut in istoria tarii noastre+, ca *in$itase armatele
hitleriste sa intre pe teritoriul tarii+ si a decis *aderarea la Pactul Tripartit+, pre!atind apoi
a!resiunea *contra popoarelor din ;alcani si contra <.7.2.2.+, dupa care a sa$arsit *cea mai mare
crima petrecuta in istoria poporului roman, alaturandu"se 8ermaniei hitleriste la a!resiunea contra
popoarelor din 7usia 2o$ietica, care doreau o colaorare pasnica cu poporul roman+, punand tara si
in stare de ra3oi cu Marea ;ritanie si cu 2tatele <nite ale Americii. In timpul ra3oiului, au mai
apreciat )udecatorii maresalului, acesta *nu a respectat re!ulile internationale, dand ordine de
suprimare a populatiei ci$ile din spatele frontului pe moti$ ca cetatenii au fost parti3ani+, *a
fa$ori3at pe acei insarcinati cu supra$e!herea lor -pri3onierilor B n.n.0 spre a fi supusi la un
tratament inuman+, *a ordonat acte de teroare+, *a luat masuri ca toti luptatorii antifascisti sa fie
internati in la!are in scop de persecutie politica si din moti$e rasiale a ordonat deportarea populatiei
e$reiesti din ;uco$ina si ;asaraia, cum si parte din #echiul 7e!at, in Transnistria, unde " in cea
mai mare parte " a fost executata+C (oarte important insa pentru )ustitie si pentru istorie ar fi fost sa
se staileasca si!ur, si fara nici un duiu, daca maresalul a fost sau nu $ino$at de toate cele ce i s"au
imputat. 4eclarificarea acestor proleme face ca, la peste o )umatate de secol de la executia sa, Ion
Antonescu sa fie contestat, deni!rat sau elo!iat, asa cum a fost, de altfel, si in timpul $ietii.
La 11 mai 1946, cei care l"au )udecat, l"au considerat criminal de ra3oi, responsail de de3astrul
tarii si l"au condamnat la moarte. Afland $erdictul, maresalul i"a imputernicit pe a$ocatii sai
->onstantin Paraschi$escu";alaceanu si Titus 2toiDa0, in aceeasi 3i, printr"o procura auto!rafa, *sa
redacte3e si sa sustina moti$ele de recurs impotri$a sentintei de condamnare a susemnatului data
de Triunalul Poporului, precum si a pre3enta cerea de !ratiere in numele meu+. in a3a acestui
document, a$ocatii au intocmit cererea de !ratiere -dactilo!rafiata, dar fara semnatura auto!rafa a
maresalului0 catre re!ele Mihai I. >ereri de !ratiere au mai adresat, la /1 mai 1946, a$ocatul
>onstantin Paraschi$escu";alaceanu si mama Maresalului, Lita ;aran!a, in $arsta de .. de ani, care
implora *cu lacrimi in ochi *marinimia Ma)estatii #oastre ca sa ine$oiti a acorda inalta !ratie de a
comuta pedeapsa cu moartea data de Triunalul Poporului in 3iua de 11 mai 1946 fiului meu unic,
Ion Antonescu+.
Autoritatile au a$ut o po3itie contradictorie fata de condamnarea la moarte a Maresalului Ion
Antonescu, Lucretiu Patrascanu, ministru 'ustitiei, supunand si el *inaltei hotarari * a re!elui, in
conformitate cu pre$ederile art. 641 din >odul de Procedura Penala, cererile de !ratiere pentru Ion
Antonescu, Mihai Antonescu, >onstantin E. #asiliu, 8heor!he Alexianu, 7adu ,. Lecca, :u!en
>ristescu si >onstantin Panta3i. Printr"un alt raport insa, *in numele si din insarcinarea !u$ernului+,
6
tot Lucretiu Patrascanu a propus re!elui Mihai I *pentru inalte ratiuni de stat respin!erea cererilor de
!ratiere facute de Ion Antonescu, Mihai Antonescu, >onstantin #asiliu si 8heor!he Alexianu si
comutarea in munca silnica pe $iata a pedepsei cu moartea aplicata condamnatilor >onstantin
Panta3i, 7adu Lecca si :u!en >ristescu+.
.xecutia
La 1 iunie 1946, dupa respin!erea cererilor de !ratiere, procurorii Alfred Petrescu si 8. 2andulescu
au fost desemnati cu *aducerea la indeplinire a sentintei no. 11F1946 a Triunalului Poporului+. La
scurt timp, !rupul de detasamente de !ardieni pulici a constituit un pluton format din /& de
!ardieni, comandat de #asile (ru!ina, care, in dupa"amia3a 3ilei, s"a deplasat la inchisoarea 'ila$a.
La orele 16.4@, procurorii Alfred #. Petrescu si 8heor!he 2andulescu, insotiti de 8heor!he >olac,
!refier la Triunalul Poporului, colonelul ,umitru Prista$u, comandantul inchisorii militare 'ila$a,
si a$ocatii >onstantin Paraschi$escu";alaceanu si >onstantin 2troe, au $i3itat, in celulele lor, pe
fiecare condamnat in parte. Intreat care ii este ultima dorinta, Ion Antonescu a declarat5 *>er sa nu
fiu le!at la maini si nici la ochi cand se $a tra!e in mine+. Intre timp, la inchisoarea 'ila$a a sosit si
inspectorul de politie Mihail 8a$rilo$ici de la ,irectia 8enerala a Politiei, dele!at de Ministerul de
Interne, care a asistat la *con$oririle ce treuiau sa aia loc intre marii criminali de ra3oi si rudele
lor+. ,in raportul intocmit de acesta la / iunie, aflam ca discutia dintre Ion Antonescu si sotia sa,
Maria, a durat /& de minute si s"a desfasurat in lima france3a, fiind sinteti3ata astfel de Mihail
8a$rilo$ici5 *Ion Antonescu recomanda sotiei sale sa fie tare si sa suporte cu seninatate $itre!ia
soartei. Maria Antonescu s"a plans ca nu mai poate indura torturele intero!atoriului si situatia in care
se !aseste... La despartire au plans amandoi+. In timpul intalnirii cu mama sa, maresalul i"a declarat5
*(iecare roman treuie sa moara pentru patrie si eu ma consider ca mor pentru fericirea si idealul
Tarii 7omanesti+. ,upa orele 11./&, preotul Teodor Totolici, confesorul inchisorii, a impartasit
condamnatii, insotindu"i pana la stalpul de executie -informatie infirmata de fiul parintelui, Mihail
Totolici " n. red.0.
La orele 11.4@, condamnatii la moarte au fost escortati de patru !ardieni ai inchisorii spre locul de
executie. In primul rand au mers Ion Antonescu si >onstantin #asiliu, in al doilea rand 8heor!he
Alexianu si Mihai Antonescu. La iesirea pe poarta principala, $a3and !ardienii din plutonul de
executie, >onstantin #asiliu a exclamat5 *astia nu stiu sa tra!a, o sa ne ciuruiasca+. In dreptul
Pa$ilionului administrati$, con$oiul a fost intampinat de reporteri de la 3iare straine si romane,
facandu"se mai multe foto!rafii. >onform dispo3itiilor Presedintiei >onsiliului de Ministri, primul"
procuror a primit ordin sa ridice dupa executie aparatele de foto!rafiat si filmat, sa de$elope3e
cliseele si filmele, sa le trimita, si!ilate, la Ministerul de 'ustitie si numai dupa aceea sa restituie
aparatele *celor in drept+. La scurt timp dupa executie, procurorul 8heor!he 2andulescu, in urma
ordinului telefonic primit de la Lucretiu Patrascanu, a predat lui A$ram ;unaciu, secretarul !eneral
al Ministerului de Interne, trei casete de film si patru rolfilme.
La orele 1..&&, dupa ce comandantul !rupei de executie a dat raportul procurorului Alfred #.
Petrescu, acesta a cerut !refierului 8heor!he >olac sa citeasca continutul Gotararii nr. 11F1946 a
Triunalului Poporului si sa pre3inte o scurta expunere a faptelor sa$arsite de condamnati.In
momentul in care s"a incercat sa se procede3e la aplicarea art. 1. din 7e!ulamentul nr. 1=F194= si sa
se le!e condamnatii la ochi si de stalpul de executie, toti au declarat ca *$or sa stea cu fata catre
1
!rupa de executie si nele!ati, cu exceptia condamnatului >onstantin E. #asiliu, care a cerut sa fie
le!at la ochi, cu propriul sau fular+.
*,upa indeplinirea tuturor formalitatilor de mai sus " raporta ce$a mai tar3iu procurorul Petrescu " la
orele 1..&/, am ordonat comandantului !rupei de executie executarea. >onformandu"se
dispo3itiunilor art. 19 din 7e!ulamentul nr. 1=F194=, comandantul !rupei a comandat pre!atirea
armelor, ochirea si focul , care s"a executat cu arme de tip militar+. *In urma sal$ei " a$ea sa
raporte3e si inspectorul de politie Mihail 8a$rilo$ici " au ca3ut toti la pamant. in clipa urmatoare,
Ion Antonescu s"a ridicat, spri)inindu"se pe o mana si a stri!at5 *,omnule, nu m"ati omorat+, dupa
care efort a ca3ut )os. Alexianu si Mihai Antonescu au ramas nemiscati, iar >onstantin #asiliu se
3atea !emand+. ,upa incetarea focului, continua procurorul Petrescu, medicul le!ist, Alexandru
8r. Ionescu, a constatat ca *cei executati dadeau inca semne de $iata+. In acest context, comandantul
!rupei de executie *a executat lo$iturile de !ratie, tra!and cu re$ol$erul in capul fiecarui
condamnat+. ,in raportul lui Mihail 8a$rilo$ici mai re3ulta ca *in >onstantin #asiliu s"a tras si cu
arma fiindca tot se mai 3atea+. La ora 1..1@, medicul le!ist a constatat moartea tuturor celor ce
fusesera impuscati, cada$rele ramanand pe loc, su pa3a unei !ar3i formate din !ardieni pulici.
,upa circa o ora, su supra$e!herea procurorului 8heor!he 2andulescu, cada$rele au fost
perche3itionate de un !ardian pulic din !rupa de executie si de !refierul inchisorii 'ila$a, 2tefan
>raio$eanu. Asupra lui Ion Antonescu s"au !asit doua atiste, o icoana si o palarie de culoare maro.
Incarcate in doua amulante ale 2al$arii, cada$rele au fost duse la crematoriul >enusa, insotite de
ricul Prefecturii. *Aici a fost totul pre!atit, insa medicul le!ist a declarat ca lipsesc certificatele de
$erificare a mortii+, relatea3a Mihail 8a$rilo$ici. Prim"procuror 2andulescu s"a opus la incinerare si
a treuit sa se piarda timp pana la ora =1.1@ minute, cand a inceput incinerarea. Incinerarea fiecarui
cada$ru a durat o ora si )umatate. ,upa fiecare incinerare, cenusa a fost pusa intr"o urna
introducandu"se un ilet cu numele executatuluiH de asemenea, s"a scris si pe capacul urnei numele
fiecaruia. Incinerarea au luat sfarsit la ora =.&&, la 3iua de = iunie 1946. <rnele au fost transportate
de prim"procuror 2andulescu si susemnatul la Prefectura, luandu"se semnatura comisarului 2imion
pentru primirea lor+. >u putin timp inainte de executie, mama Maresalului solicitase primului"
procuror sa"i fie predat corpul fiului *spre a"l in!ropa in ca$oul familiei, la cimitirul Iancu 4ou+. In
ca3 de incinerare, ru!ase sa i se predea cenusa. Acelasi lucru il solicitase si sotia !eneralului
>onstantin #asiliu, dr. 8ariela Paraschi$escu"#asiliu.
<ltima dorinta a atranei doamne, Lita ;aran!a, mama Maresalului nu a fost insa indeplinita. 2i
nici cea a lui Ion Antonescu, care, la 11 mai 1946, in ultima scrisoare adresata sotiei, consemnase5
*Am sa ma ro! sa fiu in!ropat lan!a cei care mi"au fost strauni si calau3itori, la *Iancu 4ou+.
Acolo $oi fi printre acei cu care in copilarie am cunoscut si ucuriile si lipsurile+.
<cis cu o 3i inainte de a implini $arsta de 64 de ani, maresalul Ion Antonescu a ca3ut su !loantele
plutonului de executie, con$ins ca isi facuse datoria fata de tara si fata de poporul roman, asa cum
re3ulta dintr"o scrisoare adresata sotiei la 11 mai 1946 5 *4imeni din aceasta tara n"a ser$it poporul
de )os cu atata dra!oste, pasiune si de3interesare cum am facut eu. Am dat de la munca pana la
anul nostru, de la suflet pana la $iata noastra, fara a"i cere nimic. 4u"i cerem nici a3i. 'udecata lor
patimase de a3i nu ne in)oseste si nici nu ne atin!e. 'udecata lui de maine $a fi si!ura si dreapta si ne
$a inaltaH sunt pre!atit sa mor, dupa cum am fost pre!atit sa sufar. Tu stii ca toata $iata mea, mai
.
ales in cei patru ani de !u$ernare, a fost un cal$ar, dar a fost inaltator si $a fi nepieritoare.
Impre)urarile si oamenii nu au in!aduit sa facem inele pe care l"am dorit cu atata pasiune tarii
noastre. 2uprema $ointa a decis altfel, am fost un in$ins, au fost si altii ...multi altii9 4umai dreapta
)udecata " Istoria " i"a pus la locul lor, ne $a pune si pe noi. Popoarele, in toate timpurile si peste tot,
au fost in!rateH nu re!ret nimic si nu re!reta nimic. 2a raspundem la ura cu iuire, la lo$ituri, cu
man!aiere, la nedreptate, cu iertare+.
9