Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Calificarea Profesională Tehnician in Instalatii Electrice
Calificarea Profesională Tehnician in Instalatii Electrice
PROIECT
PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE
A COMPETENELOR PROFESIONALE NIVEL 3
Calificarea profesional : Tehnician in Instalatii Electrice
ndrumtor de proiect:
Prof. Ing.Grigore Cornel
Elev:
Stanciu Cristian-Ionut
2014
TEMA PROIECTULUI:
STATII DE REDRESARE SI DE
INCARCARE A ACUMULATOARELOR
ELECTRICE
CUPRINS
ARGUMENT
Pag.4
Capitolul I
INSTALATII INDUSTRIALE
DE REDRESOARE A CURENTULUI
1.
ALTERNATIV
pag.5
2.
pag. 7
3.
pag. 10
pag. 11
CAPITOLUL II
INSTALATII DE INCARCARE A
ACUMULATOARELOR ELECTRICE
1.
pag.15
pag.
ACUMULATOARELE ALCALINE
pag.
15
2.
22
3.
pag.
23
CAPITOLUL III
NORME DE PROTECTIA MUNCII
25
BIBLIOGRAFIE
pag.
pag. 28
Argument
Am ales aceast tema deoarece pune n eviden cunotinele obinute n anii de liceu att la orele de
curs ct i la orele de instruire practic.
Redresoarele sunt convertoare c.a - c.c care realizeaza transformarea energiei sursei de alimentare de c.a
in energie de c.c in sarcina. Consumatorii care folosesc energie electrica sub forma de curent continuu
sunt in continua crestere.
Principalii consumatori sunt:
- in tractiunea electrica (troleibuzele, tramvaiele, metroul, vehiculele electrice din incintele industriale
ca: electrocare, electrostivuitoare)
- in industrie (motoare electrice, instalatii de electroliza si galvanotehnice, instalatii de sudare electrica,
baterii de acumulatoare electrice, instalatii de iluminat, instalatii de comanda si semnalizare, actionari in
c.c si automatizarea proceselor industriale).
La scara industriala, obtinerea curentului continuu se face prin statii de redresare, care formeaza fie
unitati independente, fie unitati incorporate in spatiile cladirilor din perimetrul intreprinderilor.
Statia de redresare este racordata intr-un nod consumator al sistemului (adica pe barele colectoare ale
unei statii electrice) la tensiunea medie de 6.20 Kv. Pentru reducerea tensiunii precum si pentru obtinerea
unui numar mai mare de faze decat trei, corespunzatoare sistemului electric, se folosesc grupuri de
transformatoare trifazate, cu conexiunile specifice.
Acestea alimenteaza cu un numar n de faze (3, 6, 12 etc.) dispozitivele redresoare care sunt constituite
din :
- elemente redresoare
- instalatii de comanda (la cele comandabile)
- instalatii de excitatie (la unele tipuri)
- instalatii de racire (in special la cele cu vapori de mercur).
In unele cazuri, deoarece forma tensiunii redresate obtinuta la bornele elementelor redresoare este
pulsatorie si nu satisface cerintele unor tipuri de receptoare de c.c se introduc filtrele de netezire, pentru a
reduce sub o anumita limita componenta alternativa a tensiunii
n cele ce urmeaz, se prezint cteva dintre aceste statii de redresare si incarcare a
acumulatoarelor electrice.
CAPITOLUL I
INSTALATII INDUSTRIALE DE REDRESARE A
CURENTULUI ALTERNATIV
Consumatorii care folosesc energie electrica sub forma de curent continuu sunt in
continua crestere.
Principalii consumatori in c.c., pe ramuri economice sunt:
- in tractiunea electrica;
- troleibuzele (firobuze);
- tramvaiele;
- metroul;
- vehiculele electrice din incinte industriale (electrocare, electro-stivuitoare);
- in industrie;
- motoarele electrice de c.c. de antrenare a mecanismelor de deplasare si rotire;
- instalatii de electroliza;
- instalatii galvanotehnice;
- instalatii electrometalurgice;
- filtrele electrice pentru desprafuitoare;
- instalatii de sudare electrica in c.c.;
- baterii de acumulatoare electrice;
- instalatii de comenzi si semnalizari;
- actionarile in c.c. si automatizarile proceselor industriale etc.
La scara industriala, obtinerea curentului continuu se face prin statii de redresare, care
formeaza fie unitati independente (substatiile de redresare din tractiunea urbana), fie unitati
incorporate in spatiile cladirilor din perimetrul intreprinderilor.
6
Principalele elemente componente ale unei statii sunt date in figura urmatoare.
Statia de redresare este racordata intr-un nod consumator al sistemului (adica pe barele
colectoare ale unei statii electrice) la tensiunea medie de 6 20 kV. Pentru reducerea tensiunii,
precum obtinerea unui numar mai mare de faze decat trei, corespunzatoare sistemului electric, se
folosesc grupuri de transformatoare trifazate, cu conexiunile indicate in figura 10.2.
Acestea alimenteaza cu un numar n de faze (3, 6, 12 etc.) dispozitivele redresoare care sunt
constituite din: elemente redresoare, instalatii de comanda (la cele comandabile), instalatii de
excitatie (la unele tipuri) si instalatii de racire (in special la cele cu vapori de mercur). In unele
cazuri, deoarece forma tensiunii redresate obtinuta la bornele elementelor redresate este
pulsatorie si nu satisface cerintele unor tipuri de receptoare de c.c., se introduc filtrele de
netezare, pentru a reduce sub o anumita limita componenta alternativa a tensiunii redresate.
Elementele redresoare sunt conectate de regula in punti (mono-, tri-, sau m-fazate) dupa tipul
transformatorului ales .
Redresorul face parte din familia mutatoarelor, prin care energia electrica de c.a. de frecventa
f se tranforma in energie electrica de c.c. (f = 0).
8
trifazate cu doua infasurari; d - grup de patru transformatoare trifazate cu doua infasurari; T transformator coborator; DR - dispozitiv de redresare in putere.
Elementele redresoare utilizate azi se pot grupa in doua mari categorii:
- cu tuburi;
- dioda cu vid (kenotronul);
- dioda cu gaz (gazotronul);
- trioda cu gaz (tiratronul);
- tubul cu vapori de mercur;
-
cu semiconductoarele;
ventil cu cuproxid;
dioda cu seleniu;
dioda cu germaniu;
dioda cu siliciu;
tiristorul.
In trecut, pentru redresare se utilizau masini si grupuri de masini electrice rotative (masina
comutatoare, grupul convertizor). Astazi, datorita performantelor ridicate dobandite de diodele
cu siliciu si tiristoare (densitatea de curent 100 A/cm, tensiunea inversa maxima de 5 000 V,
temperatura de lucru maxima 200C, randamentul 99%), acestea tind sa inlocuiasca instalatiile
de redresoare dotate cu elementele in miscare.
Fenomenul redresarii este bazat pe caracteristica statica tensiune-curent a elementului
redresor. Din acest punct de vedere se disting trei tipuri de caracteristici statice in care pot fi
grupate toate elementele redresoare. Ele sunt redate in figura 10.3, atat in forma reala, cat si in
cea idealizata ( = 0 pentru
< 0 si rezistenta elementului redresor in sensul conductiei egala
cu zero). De remarcat la tiratron si tiristor (elemente redresoare cu trei electrozi) ca rolul grilei de
comanda este limitat numai la aprindere (intrarea in conductie), stingerea (iesirea din conductie)
facandu-se in mod natural, cand curentul anodic devine nul.
Caracteristicile statice ale elementelor redresoare: a - dioda cu vid (reala); a - dioda cu vid
(idealizata);b - dioda cu gaz (reala); b' - dioda cu gaz (idealizata); c - dioda semiconductoare
(reala); c' - dioda semiconductoare (idealizata); d - tiratronul (reala); d' - tiratronul
(idealizata); e - tiristorul (reala); e' - tiristorul (idealizata).
10
montajele in punte, trifazata simpla sau in conexiuni serie sau paralel a mai multor
punti trifazate, alimentate separat prin diverse secundare ale transformatoarelor
coboratoare ce introduc defazaje ale tensiunilor aplicate montajelor;
11
poluata cu armonici. Ele deranjeaza functionarea normala a retelei ( supraincalzirii, aparitia unor
rezonante electrice de curent, marirea pierderilor electrice in componentele retelei electrice etc.)
si de aceea trebuie sa se ia masuri de atenuare a lor (folosirea de filtre de armonici, folosirea
transformatoarelor cu conexiuni si caracteristici tehnice speciale, marirea numarului de pulsuri
etc.).
12
1 - redresor; 2 - placi de cupru izolate; 3,5 - celule redresare; 4 - locurile de insurubare a
celulelor redresoare.
La adoptarea solutiei constructive a unei statii de redresare trebuie sa se tina seama de
urmatoarele considerente:
-
Pentru exemplificare, in figura de mai jos se arata schema electrica a unei statii de redresare
de tip industrial cu U = 250 V si I = 160 kA, iar in figura de mai jos se arata dispunerea
echipamentului electric in interiorul statiei.
13
14
15
CAPITOLUL II
INSTALATII DE INCARCARE A ACUMULATOARELOR ELECTRICE
In cadrul intreprinderilor industriale, exista instalatii de redresare a c.a. la diverse trepte de
tensiuni continue (24, 48, 110, 220 V in functie de tensiunile nominale ale receptoarelor), in
scopul incarcarii bateriilor de acumulatoare stationare si a celor transportabile (electrocare,
electrostivuitoarele etc.).
In cazul tipului stationar, redresorul functioneaza in regim de incarcare permanenta, conform
schemei electrice din figura urmatoare. Redresorul folosit este de tipul cu semiconductoarele, in
montaj punte trifazata, alimentat din reteaua de joasa tensiune a consumatorului, prin intermediul
unui transformator, prin ale carui prize se regleaza si tensiunea pe partea de c.c. in anumite
limite, cu ajutorul comutatorului cu ploturi.
Bateria de acumulatoare electrice, rezulta prin legarea mai multor elemente in serie pentru a
se ajunge la tensiunea dorita, este fie de tipul cu placi de plumb, fie alcalin
16
Cu alte cuvinte, prin descarcare, atat dioxidul de plumb cat si plumbul spongios se transforma
in sulfat de plumb, iar la reincarcare, materiile active ale acumulatoarelor revin in starea initiala,
17
trecand din nou in dioxid de plumb la electrodul pozitiv si in plumb spongios la electrodul
negativ.
Din reactia de mai sus, se mai consta ca la descarcare, in locul acidului sulfuric, in electrolit
apare apa, ceea ce face ca densitatea electrolitului sa scada. La incarcare, din cauza consumului
molecular de apa si a reformarii acidului sulfuric, densitatea acidului sulfuric creste. Aceasta
variatie a densitatii electrolitului in timpul descarcarii si incarcarii serveste, in timpul exploatarii,
la determinarea starii de descarcare sau de incarcare a acumulatorului (limitele sunt indicate de
fabrica).
Reactiile electrochimice din acumulator sunt insotite de schimb de caldura cu exteriorul: la
descarcare se absoarbe din mediul inconjurator o anumita cantitate de caldura, iar la incarcare se
degaja aceasta cantitate de caldura.
De asemenea, in timpul incarcarii se produc scapari de ioni de hidrogen (H) in mediul
inconjurator, ceea ce obliga la masuri speciale in proiectarea si exploatarea spatiului in care sunt
instalate bateriile de acumulatoare (incarcarea sa fie separata printr-un spatiu tampon de restul
instalatiilor, sa fie ventilata, peretii, podelele si ferestrele sa fie vopsite antiacid, instalatia de
iluminat sa fie antiexploziva ect.).
Tipuri de acumulatoare cu placi de plumb. Acumulatoarele cu placi de plumb de tip
stationar sunt de 2 categorii:
-
Fiecare categorie este urmata, in notatii, de un numar cuprin intre 1 si 124, care reprezinta
multiplul capacitatii si curentilor de descarcare si incarcare a tipului notat cu cifra 1 (L1 sau Ls
1). De exemplu: capacitatea si curentul de descarcare a tipului Ls1 la regimul de descarcare de 2
h, sunt: 24 Ah si 12 A. La tipul Ls18, la acelas regim de descarcare, aceste marimi sunt: 18 24
= 432 Ah si 18 12 = 216 A
Marimile caracteristice ale acumulatoarelor cu placi de plumb sunt date in cele ce
urmeaza.
1)
2)
18
vazut, variaza intre anumite limite. Aceste limite fiind mici si variatiile lui E sunt mici. De
exemplu la y = 1, 18 corespunde E = 2, 02 V, iar la y = 1, 21 corespunde E = 2, 05 V. De aici se
desprinde urmatoarea regula practica: pentru a constata daca un acumulator este incarcat sau
descarcat se va masura tensiunea la bornele sale cu circuitul exterior inchis, deoarece variatia
foarte mica a tensiunii electromotoare E, in cazul circuitului exterior deschis nu este sesizata de
instrumentele de masura industriale.
3)
.
In concluzie, rezistenta interioara totala a unui acumulator
rezistenta de polarizare
rezistenta ohmica r, care este suma tuturor rezistentelor partilor traversate de curent (in care
nu apar t.c.m. de polarizare).
Prin urmare:
19
Tensiunea la bornele acumulatorului U [V] este tensiunea masurata la borne, cand circuitul
exterior este inchis, fie pe consumator, fie pe sursa de incarcare. Valoarea ei depinde de regimul
de functionare al bateriei:
la incarcare:
la descarcare:
20
Capacitatea acumulatorului C[Ab] este cantitatea de electricitate care poate fi obtinuta de la
acumulator prin descarcarea sa pana la o anumita tensiune minima admisibila, intr-un anumit
timp (10; 7; 5; 5; 3; 2; 1 h). Aceasta capacitate este cu atat mai mare cu cat regimul de descarcare
este mai indelungat (de ex. C10h > C3h).
Curentul de descarcare Id[A] este valoarea de curent presupusa constanta sub care se
descarca acumulatorul in regimul de descarcare ales si se obtine din relatia:
,
in care:
- este timpul de descarcare in h, in timpul de descarcare ales;
C - capacitatea acumulatorului corespunzator acestui regim.
De exemplu, elementul
ore). Deci
are
.
Daca se alege alt regim de descarcare, mai scurt (
Ah. Rezulta:
), acel element
are
= 31
.
Curentul de incarcare maxim
[A] este valoarea maxima a curentului cu care poate fi
incarcat acumulatorul respectiv. Fabrica indica urmatoarele valori: pentru LS1 , 11 A si pentru L1 ,
9 A. Pentru alte capacitati se inmultesc aceste valori cu indicele elementului respectiv. De
exemplu: L6 va avea un curent de incarcare maxim li max = 6 9 = 56 A.
Curentul de soc isoc [A] este valoarea curentului maxim admis la descarcarea acumulatorului
intr-un regim de descarcare de scurta durata (< 5 8). El are valoarea de 2,5 ori mai mare decat a
curentului corespunzator regimului de descarcare de 1 h (numai la elementele LS), adica isoc = 2,5
ld1h. De exemplu, pentru acumulatorul tip LS5, care are ld1h = 95 A, curentul de soc, isoc = 2,5 95 =
237,5 A.
Tensiunea nu trebuie sa scada in timpul socului la o valoare sub 78% din valoarea pe care o
avea in momentul premergator socului.
Randamentul in cantitate de electricitate nc reprezinta raportul intre cantitatea de electricitate
cedata de acumulator la descarcare C4 si cantitatea de electricitate primita de acumulator la
incarcare Ci, adica:
21
.
Valoarea acestui randament la tipurile L de acumulatoare cu placi de plumb este de 85 - 90%.
Randamentul de energie al acumulatorului n reprezinta raportul intre energia electrica
cedata de acumulator la descarcare Wd si cea primita la incarcare Wi, adica:
,
in care: Ud med si Ui med sunt valorile medii ale tensiunilor la descarcarea, respectiv la incarcarea
acumulatorului in limitele admise de furnizor.
Acest randament pentru tipul L este de 70 - 80%.
Un fenomen, de care trebuie tinut seama atat in proiectarea cat si la exploatarea
instalatiilor de c.c. cu baterii de acumulatoare cu placi de plumb, este fenomenul
autodescarcarii.
Autodescarcarea este pierderea nerecuperabila a capacitatii elementului, atat in circuitul
exterior deschis cat si circuit inchis, ca urmare a unor procese interne ca de exemplu:
-
Prin autodescarcarea, acumulatoarele cu placi de plumb, stationare, pierd zilnice pana la 0,5 1% din capacitatea lor.
22
2. ACUMULATOARELE ALCALINE
Acestea sunt de doua tipuri principale: cu fero-nichel si cu cadmiu-nichel. Cele cu zincnichel introduse sporadic in unele tari nu au luat o dezvoltare importanta.
Masa activa la placile pozitive este formata din hidrat negru de nichel Ni(OH)3; la placile
negative ea este formata din fier amestecat cu putin mercur la acumulatoarele Fe-Ni si cadmiu
amestecat cu fier la acumulatoarele Cd-Ni. Electrolitul este o solutie apoasa de potasa caustica
sau de soda caustica. La cele Fe-Ni se adauga si un anumit procent de hidrat de litiu.
Fata de cele cu plumb, acumulatoarele alcaline prezinta urmatoarele particularitati:
-
tensiunea de lucru pe element este de 1,2 V in loc de 2 V; deci pentru formarea unei
baterii sunt necesare mai multe elemente alcaline decat cu plumb;
23
sasul (camera tampon), prin care se comunica cu restul incaperilor, impus de faptul ca
in timpul incarcarii se formeaza gaze care prezinta pericol de incendiu si de exploatare in
camera acumulatoarelor si care, prin prescriptii PSI, nu trebuie sa comunice direct cu
spatiile tehnologice.
Exemplu de compartimentare a statiei de incarcat acumulatoare electrice: C - culoare; Rd camera redresorului; A - camera bateriei de acumulatoare; S - sas; M - magazie.
La amenajarea camerei bateriilor de acumulatoare trebuie sa se tina seama de urmatoarele
considerente;
-
24
-
pentru fiecare sir de elemente trebuie sa existe un coridor de acces cu latimea de cel
putin 0,8m;
temperatura trebuie mentinuta cat mai constanta, in jurul valorilor de +100 - +150C;
camera de acumulatoare trebuie bine ventilata (de regula natural). Intrarea aerului
proaspat trebuie sa se faca in apropierea pardoselii, iar iesirea aerului in partea opusa
intrarii, in apropierea plafonului. In cazul ventilatiei mecanice, motorul si ventilatorul se
amplaseaza in afara camerei acumulatoarelor trebuind sa fie de tipul rezistent la mediul
umed si corosiv.
CAPITOLUL III
NORME DE PROTECTIA MUNCII
25
In marea majoritate, accidentele ce survin in exploatarea, intretinerea si repararea
aparatelor electrice se datoreaza neglijentei sau lipsei de atentie. Pentru a evita aceste accidente
se impune in mod deosebit o disciplina a personalului, de exploatare prin respectarea normelor
de exploatare a utilajelor si a echipamentului electric, a normelor de protectie a muncii si PSI,
precum si prin folosirea unor mijloace de protectie corespunzatoare operatiilor efectuate de catre
acest personal.
Atat timp cat echipamentul electric se afla in exploatare, cele mai frecvente accidente se
datoreaza electrocutarii. Actiunea curentului electric asupra organismului omenesc are ca efect
provocarea de traumatisme extreme ( arsuri, ruperea tesuturilor, orbirea) sau interne ( tulburari
ale sistemului nervos, ale functionarii sistemului cardiovascular si ale respiratiei).
Accidentarea unei persoane prin electrocutare se poate produce in urmatoarele
conditii:
- cand persoana atinge concomitent doua elemente bune conducatoare de electricitate, intre care
exista diferenta de potentialul electric ( de exemplu atingerea a doua faze, atingerea unei faze si a
pamantului).
- atingerea cu picioarele a doua puncte de pe sol, aflate la potentialele electrice diferite, in
apropierea unei scurgeri de curent in pamant
- atingerea conductorului de nul, intr-o portiune neizolata, cand apar diferite de potential intre
nul si pamant.
In scopul prevenirii personalului de exploatare asupra pericolului de atingere a pieselor
aflate sub tensiune, in vecinatatea acestora se afiseaza inscriptii sau placate specifice; pentru
fiecare fel de tensiune si curent se vor utiliza notatiile prevazute in normative . pe parcursul
efectuarii reparatiei masinilor electrice pot aparea noi cauze de accidente atat prin electrocutare
cat si de ordin neelectric.
Lampile si sculele electrice portative pot provoca electrocutari prin folosirea unor
conductoare necorespunzatoare, prin lipsa legarii la centura de impamantare si prin existenta
unor defectiuni tehnice metoda cea mai sigura de protectie este utilizarea tensiunilor de 24 V si
36V. In cazul sculelor electrice portative, care lucreaza cu tensiuni de 120 - 220V, securitatea
muncii este asigurata prin constructia si calitatea. De aceea, este necesara verificarea lor
26
periodica, iar utilizarea lor se face folosind o fisa de contact ce se racordeaza intre prize cu
contact de legare la pamant.
Printre accidente de ordin neelectric ce pot interveni in procesul repararii aparatelor electrice, se
citeaza: lovituri, striviri, intrarea in ochi a corpurilor straine pe timpul suflarii cu aer comprimat
sau a canelarii sau strunjirii pieselor, arsuri provocate de metale topite din timpul sudurii sau
lipirii, intoxicarii cu substante de lacuire si vopsire; de ceea, se impune ca in atelierele de reparat
echipament electric personalul sa cunoasca masurile de protectie a muncii specifice tuturor
operatiilor locului de munca si sa le respecte cu strictete.
In instalatiile electrice regulile de tehnica securitatii trebuie respectata intocmai,orice
abatere ducand la accidente grave uneori mortale.
Din punct de vedere al masurilor de securitate lucrarile care se executa se impart in
doua categorii: lucrari cu scoatere de sub tensiune si lucrari fara scoatere de sub tensiune.
Se considera lucrari cu scoatere de sub tensiune acele lucrari la care in functie de
tehnologia adaptata se scoate de sub tensiune intreaga instalatie sau doar acea parte a instalatiei
la care urmeaza a se lucra.
Pentru scoaterea lucrarilor de sub tensiune sunt necesare lucrarea unor masuri tehnice
pentru delimitarea zonelor protejate si zonelor de lucru. Prin zona protejata se intelege zona care
contine instalatia la care se executa lucrari si in care s-au luat masuri menite sa impiedice aparitia
accidentata de tensiuni.
In vederea realizarii zonei protejate trebuie luate urmatoarele masuri:
1. Scoaterea de sub tensiune si scoaterea vizibila a instalatiei
2. Blocarea lipsei de tensiune
3. Legarea instalatiei la pamant si in scurt circuit executa lucrari la un moment dat in
vederea realizarii zonei de lucru trebuie sa se ia urmatoarele masuri
1. verificarea lipsei de tensiune
2. legarea instalatiei la pamant si in scurt circuit
27
3. delimitarea materiala a zonei de lucru
4. luarea unor masuri de asigurare impotriva accidentelor de (munca) natura neelectrica.
Accidentele pot fi de trei feluri:
1. electrocutari
2. arsuri
3. mecanice
28
BIBLIOGRAFIE
Niculae Mira
Constantin Negus