Bare Comprimate

EUROCODE 3: Proiectarea structurilor de otel
Partea 1-1: Reguli generale i reguli pentru cldiri Partea 1 1: Reguli generale i reguli pentru cldiri
BARE COMPRIMATE
Bare comprimate.
Alcatuirea sectiunilor.
Barele comprimate (stalpii sau elementele grinzilor cu zabrele)
sunt alcatuite de regula din profile laminate, iar in cazul unor
solicitari mari sectiunea poate fi alcatuita din table sau platbande
d t sudate.
Forma si marimea sectiunilor este determinata din conditii de:
Marimea si natura solicitarii , Marimea si natura solicitarii ,
Rolul barei in structura,
Conditii de stabilitate,
Calitatea materialului,
Modul de executie.
SR EN 1993 - Eurocod 3 2
Bare comprimate.
Alcatuirea sectiunilor.
Dimensiunile sectiunilor elementelor sunt in general mici.
Pentru elementele comprimate sectiunile trebuie realizate
astfel incat la o arie data A sa se obtina moment de inertie I
si raza de giratie i cat mai mari (conditii de stabilitate) si raza de giratie i cat mai mari (conditii de stabilitate).
Dupa modul de alcatuire a sectiunii transversale barele
comprimate pot fi: o p a po
Bare cu sectiune unitara,
Bare cu sectiune compusa:
Elemente putin departate
Elemente mult departate
Bare comprimate.
Al i i il Alcatuirea sectiunilor.
Bare cu sectiune unitara - formate dintr-un singur
element sau din mai multe elemente asamblate element sau din mai multe elemente asamblate
continuu pe toata lungimea lor.
Cand sectiunea este compusa din mai multe elemente
acestea trebuie prinse continuu pe lungimea barei
acestea trebuie prinse continuu pe lungimea barei.
Bare comprimate.
Al t i ti il Alcatuirea sectiunilor.
Bare cu sectiune compusa - formate din:
Elemente putin departate; Elemente putin departate;
Elemente mult departate.
Bare cu sectiune compusa din elemente
putin departate
z
z
1
1
y y
y
y
z
z
1
1
Distanta dintre elementele sectiunii este de grosimea unei table.
Bare comprimate.
Bare cu sectiune compusa din elemente putin departate.
Elementele care alcatuiesc sectiunea trebuie prinse intre ele p
astfel incat bara sa se comporte ca un intreg.
Pentru elementele putin departate se dispun solidarizari
(fururi) realizate din tabla cu latimea mai mare de 50mm. (fururi) realizate din tabla cu latimea mai mare de 50mm.
Aceste rigidizari se prind de elemente cu cordoane de sudura.
Rigidizarile pot fi:
Mai mari decat elementele sudura de colt Mai mari decat elementele sudura de colt
Mai mici decat elementele sudura in sant
Distanta dintre fururi se ia mai mica decat valorile maxime din tabel.
Pe lungimea elementului comprimat se dispun cel putin Pe lungimea elementului comprimat se dispun cel putin
2 Rigidizari (3 panouri).
Daca distanta dintre fururi este indeplinita barele se verifica la
compresiune cu flambaj ca si barele cu sectiune unitara
compresiune cu flambaj ca si barele cu sectiune unitara.
Bare comprimate.
Bare cu sectiune compusa din elemente putin departate.
Bare comprimate.
Bare cu sectiune compusa din elemente mult
departate.
Acestea sectiuni se intalnesc la grinzi cu zabrele (grele),
stalpi, portale etc.
Axa materiala
y
y
1
1
y
y
1
1
z z
y
y
1
1
z
Axa materiala
z
y
1
1 z
y
1
1 z
y
1
1 z
1
1 z
1
1 z
1
1
Axa imateriala
Bare comprimate.
departate.
Acestea sectiuni se intalnesc la grinzi cu zabrele (grele),
stalpi, portale etc.
Axa materiala
y
y
z
y
y
z
Axa materiala
z
y
y
z
y
z z
Axa imateriala
Ambele axe sunt imateriale
Bare comprimate.
departate.
Barele alcatuite din elemente mult departate au elementele
sectiunii solidarizate:
Discontinuu: Discontinuu:
Cu placute,
Cu zabrelute,
C di f Cu diafragme.
Continuu solidarizarea cu placi continui se utilizeaza
mai rar. In aceste cazuri placa de solidarizare intra in calculul p
caracteristicilor sectiunii pentru verificarea la flambaj.
Bare comprimate.
Bare cu sectiune compusa din elemente mult departate.
Solidarizarile discontinui contribuie la comportarea elementului
ca un tot unitar ca un tot unitar.
Ele trebuie sa asigure stabilitatea barei intregi si a fiecarei
ramuri in parte.
Cand bara nu este prinsa de alte elemente, la capete se prevad
placi de capat mai puternice.
S lid i l t t i i l i t f l it i Solidarizarea cu placute este mai simpla si este folosita mai
des.
Placutele se dispun astfel incat lungimea barei sa fie impartita p g p
in parti egale.
Ele sunt realizate din tabla sau platbanda.
Bare comprimate.
departate solidarizare cu placute
Distanta intre placute in lungul barei
1
40i a
Distanta intre placute in lungul barei
va fi:
i1 - este raza de giratie a unui profil in g p
raport cu axa proprie, paralela cu axa
imateriala a intregii sectiuni (sau iminim).
Latimea placutei: Latimea placutei:
Placi curente:
Placi de capat:
0 0
8 , 0 5 , 0 h b h
0 0
7 0 h b h
Placi de capat:
0 0
7 , 0 h b h
Grosimea placutei:
mm t
c
t 8 ,
50

50
Bare comprimate.
departate solidarizare cu zabrelute
A i i idit t i b i d Asigura o rigiditate mai mare barei, dar
este mai dificila;
Se recomanda cand bara comprimata este Se recomanda cand bara comprimata este
supusa si la moment incovoietor;
Zabrelele sunt in general profile cornier; g p ;
Inclinarea zabrelelor este aprox. 45;
In capetele elementelor cand nu sunt In capetele elementelor cand nu sunt
legate de alte elemente se dispun placi de
capat care se realizeaza dupa conditiile de
la placute
la placute.
Bare comprimate.
departate solidarizare cu zabrelute
Zabrelire triunghiulare cu montanti
suplimentari:
1
40i a
Intersectia axelor in nod se recomanda sa
fie axata.
d d b l l Nu se recomanda prinderei zabrelutelor pe
gusee; in cazurile acestea se accepta
(prefera) prinderea lor dezaxata.
Bare comprimate.
Bare cu sectiune compusa din elemente mult departate.
La grinzile cu zabrele puternic
solicitate se recomanda: solicitate se recomanda:
Bare intinse solidarizare cu
placute. p
Bare comprimate solidarizare
cu zabrelute.
In general:
h
o
mare - solidarizare cu placute.
o
p
h
o
mic - solidarizare cu zabrelute
Bare comprimate Flambaj prin incovoiere
Flambaj ul in domeniu elastic.
Se considera valabila ipoteza reactiunilor plane
si ca flambajul se produce numai prin incovoiere.
Se considera o bara dreapta, cu reactiune
constanta articulata la un capat si simplu rezemata la constanta, articulata la un capat si simplu rezemata la
celalalt, de lungime l, solicitata la compresiune axiala
de forta N
Ed
.
Bara isi poate pierde stabilitatea in planul de Bara isi poate pierde stabilitatea in planul de
rigiditate minima in momentul in care forta de
compresiune N
Ed
atinge o anumita valoare numita
i iti d fl b j N incarcare critica de flambaj N
cr
.
y N M
cr
= "
O rezolvare teoretica a acestei probleme revine lui
Euler care a obtinut o expresie a valorii teoretice foarte
apropiata de valorile experimentale.
2
min
2
l
I E
N
cr

=

1
l
l
1
- lungime de flambaj
N - incarcare critica de flambaj N
cr
incarcare critica de flambaj
I
min
moment de inertie minim
E modul de elasticitate longitudinal
Aceasta relatie a stabilit-o considerand ipoteza: Aceasta relatie a stabilit o considerand ipoteza:
- forta se aplica perfect centric;
- bara perfect dreapta;
- materialul perfect omogen , elastic in toate
sectiunile barei;
- sectiunea perfect constanta; - sectiunea perfect constanta;
Pentru alte moduri de rezemare a barei la capete, apare
un coeficient m, care multiplica lungimea barei;
( )
2
1
min
2
l
I E
N
cr

=
( )
1
l
i
2
I E
l l
( )
,
2
1
min
l
I E
N
cr
=
f
l l =
1
l l i d fl b j b i di t t di t d t l
f
- lungimea de flambaj a barei distanta dintre doua puncte
de inflexiune
Lungimea de flambaj depinde de:
Lungimea barei l
Modul de fixare al barei la capete
V i ti ti ii b i Variatia sectiunii barei
Variatia incarcarii in lungul barei
lll
l l
l
f
l
l
f
lf
l l
f
=
l l
f
2 = l l
f
7 , 0 =
l l
l
f
l
f
- este distanta dintre doua puncte de inflexiune consecutive
ale fibrei medii deformate a barei prelungita la infinit.
Plecand de la relatia lui N
cr
se poate obtine relatia
f l efortului unitar critic:
2 2 2

E E I E N
cr
= = = = min
2
min
i
I
=
l
f
=
2 2 2
i
l
A
l
A
f
f
cr
=
= = = min
i
A
=
i
=

l
f
- lungime de flambaj
N
cr
- incarcare critica de flambaj
cr
j
I
min
moment de inertie minim
E modul de elasticitate longitudinal
l zveltetea barei
Flambajul elastic are loc pentru:
p cr

2
2
E
cr
=
- Ecuatia unei hiperbole
Flambaj ul in domeniu elasto- plastic.

In domeniul inelastic modulul de elasticitate a otelului
c cr p

In domeniul inelastic modulul de elasticitate a otelului
nu mai este constant, este un modul tangent E
t.
In domeniul elasto-plastic E este valabil si s-au propus mai
multe procedee si formule de calcul de diferiti autori:
-Engesser- formula lui Euler, luand in considerare E
t,
-Karman- formula lui Euler, folosind un modul de ,
elasticitate transformat sau modulul redus,
-Shanley.
Flambaj ul in domeniu elasto- plastic.
E

= =
2
2 2
el
el
= =
1
E

2
el
el
= =
1
E
In EC3:
y
f
E
=
1
235
y
f
=
Coeficientul de flambaj .
Cea mai folosita metoda de verificare la stabilitate a
barelor comprimate cu sectiune unitara este metoda barelor comprimate cu sectiune unitara, este metoda
coeficientului de flambaj.
Plecand de la relatia (conditia):
cr
Ed
A
N
=
( )
in care:
cr
b
A
c
N
N
cr
Ed
=
c - coeficient de siguranta
s
cr
- exprima limita stabilitati echilibrului cu acelasi grad
c
de asigurare probabilista cu care R exprima limita de
curgere
c Ed
N
=
cr Ed
N

cr
,
c
cr
b
A
=
,
c
c
cr
b
Ed
A

=
c
cr
N
c
b
Ed
A
N
=
- coeficient de flambaj reprezinta
raportul dintre tensiunea critica de
flambaj si limita de curgere(de calcul)
flambaj si limita de curgere(de calcul)

a otelului.
Practic se lucreaza cu relatia:
f
N
R
f
A
N
M
y
b
Ed
=
*
Asa cum s-a aratat formula lui Euler pentru determinarea Asa cum s a aratat, formula lui Euler pentru determinarea
sarcini critice de flambaj s-a stabilit pe bara ideala.
Stabilitatea barei poate fi influentata de o serie de parametri.
Cercetarile experimentale inteprinse de CECM arata ca Cercetarile experimentale inteprinse de CECM arata ca
principalii factori care influenteaza instabilitatea barei sunt:
-sveltetea barei(l)
-forma sectiunii transversale.
Acest program experimental inteprins de CECM asupra
fenomelui de flambaj a cuprins:
- incercari experimentale (studii) pe bara reala cu p ( ) p
imperfectiuni geometrice si de structura , cu tensiuni remanente
- influenta diferentelor forme ale sectiunii transversale
- diferiti coeficienti de zveltete l ai barei.
Prin programul experimental s-a
urmarit determinarea valorii urmarit determinarea valorii
critice de flambaj s
cr
, respectiv a
unor curbe de flambaj s
cr
- l
S i il b l f Sectiunile barelor au fost
grupate in categorii dupa gradul
de
simetrie si modul de pierdere al
stabilitati barei.
Au fost obtinute cinci curbe de
flambaj pentru cinci categorii
de sectiuni a
0
, a,b,c,d.
Mulumim pentru atenie! Mulumim pentru atenie!
Prof dr ing Vasile PCURAR Prof.dr.ing. Vasile PCURAR
Ing. Gabriel URIAN
Ing. Mihai SENILA

Bare Comprimate

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bare Comprimate

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EUROCODE 3: Proiectarea structurilor de otel

flambaj si limita de curgere(de calcul)

S-ar putea să vă placă și