PROFILUL PSIHO-CRIMINOLOGIC AL TERORISTULUI.

PSIHOLOGIE I PSIHOPATOLOGIE
Alin LE
Facultatea de Drept, tiine sociale i politice,
Specializarea psihologie, Universitatea Alma Mater",
Siiu
Rezumat:
!ucrarea de "a# $i propune s# aduc# o clari"icare $n privina unei patologii mentale a teroristului% &ste
el, sau nu, atins de o tulurare patologic#'oal# psihic# $n trecerea sa la act( )rin studiile mele de cercetare,
voi demonstra c# nu% *eroristul este per"ect lucid, c+nt#rete "oarte ine ceea ce urmeaz# s# "ac#, su aspectul
costuri,ene"icii", este per"ect raional i manipulat' $ndoctrinat religios -"uncia simolic# a martiriului.%
Asena unei patologii mentale motenite -'ereditare. este una dintre concluziile principale%
Cuvinte !eie: terorist, pro"il psiho,criminologic, oal# psihic#, psihologie, psihopatologie
R"#um":
!e pr/sent travail se propose de donner une clari"ication sur une pathologie mentale du terroriste% &st,il
atteint ou pas par un troule pathologi0ue' maladie ps1chi0ue dans son passage 2 l3act( 4r+ce 2 mes /tudes
de recherche 5e souhaite d/montrer le contraire% !e terroriste est par"aitement lucide, il re"l6te tr6s ien ce
0u3il va "aire et sous l3aspect des "rais,/n/"ices" il est par"aitement rationnel et manipul/'endoctrin/
religieu7 -"onction s1moli0ue du mart1re.% !3asence d3une pathologie mentale h/rit/e -'h/r/ditaire. est une
des conclusions principales%
M$t# l": terroriste, pro"il ps1cho,criminologi0ue, maladie ps1chi0ue, ps1chologie, ps1chopathologie
!ucrarea mea vizeaz# un studiu al lui Marc Sageman, psihiatru e7pert $n terorism care a condus, la
r+ndul s#u, un studiu
8
de mare anvergur# asupra c+torva sute de memri ai reelei Al 9aida cu scopul de a
contura di"erite pro"iluri iogra"ice i psihologice ale teroritilor mic#rii sala"iste% Metoda sa este
l'Evidence based terrorism research"
2
. Din acest studiu, reg#sit pe larg $n pulicaia "rancez# Le vrai
visage des terroristes. Psychologie et sociologie des acteurs du Jihad", cu a5utorul lui A% :ossard, !igiei
;/grier,Dormont i :% <errecchia, voi e7trage acele in"ormaii pe care le,am considerat relevante pentru
aspecte ce in de psihologia i psihopatologia personalit#ii teroristului% Ast"el=
, contrar ideii dup# care num#rul teroritilor sunt suieci disperai av+nd un statut socio,pro"esional i
economic precar, acest studiu arat# c# dintre 8>? de suieci -ce $mr#ieaz# 5ihadul., @A dintre ei au o
activitate pro"esional# de,un nivel ridicat -medic, arhitect, pro"esor etc%., ?? au o activitate pro"esional#
mediu" specializat# -poliist, militar, mecanic, student etc., iar >> nu au nicio cali"icare particular#% Se pare
deci c# doar un sfert din eantion oate fi considerat ca neav!nd o cometen"! secific!#
, o prolem# important# este cea a "actorilor psihologici i psihopatologici i, $n particular, aceea a unei
maladii mentale% Bn acest studiu, datele arat# asena tulur#rilor mentale ma5ore printre teroritii din $ntreg
eantionul $n sensul DSM B<% Unul, totui, avea proail un retard mental uor i ali doi ar "i su"erit
eisoade cu asectsihotic atunci c+nd erau tineri% Aceste date sunt asem#n#toare cu cele oservate $n
populaia general#C
, Sageman discut# de asemenea teza con"orm c#reia teroritii ar "i su"erit idei megalo$manice. %u se refer!
&n fat la fanatism' ", $ntrea# el% Dr, "anatismul nu este o tulurare mental#, cu e7cepia consider#rii ca
patologice a tuturor credinelor "erme, oricare ar "i ele= religioase, politice sau altele% %u este &ntotdeauna
dificil s! seari lucrurile &ntre (e)trema* credin"ei i convingerea delirant!+" Andr/ :ossard pune aceast#
$ntreare= E)trema este ea nebunie' "
, o alt# tez# psihiatric# asupra teroritilor se azeaz# pe a,i reine pe sociopai sau psihopai sau a,i considera
ca prezent+nd o personalitate antisocial# $n sensul dat de DSM B<% Dar $n eantionul lui Sageman nu se
reg#sesc dec+t rar -printre iogra"iile teroritilor studiai. tulur#ri de conduit# i particularit#i ale raportului
cu legea at+t de speci"ice ale acestor personalit#i%
Mai mult, declar# Sageman para"razat de :ossard, ;/grier,Dormont i <errecchia, c# ar "i cel puin
parado7al ca psihopaii s# poat# s#,i organizeze $n s+nul grup#rilor teroriti structuraiC psihopatul ar putea,
cel mult, prezenta individual un comportament de tip terorist, $ns# instailitatea sa esenial#, propensiunea sa
spre raptusuri, di"icultatea de,a se supune oric#rei legi sau discipline i asena sa pentru siritul de martir"
nu,8 "ac un un candidat pentru cauzele teroriste% Sageman evoc# chiar o ipotez# "oarte interesant# i anume
c#C $ntr,o operaiune organizat# care cere un mare sacri"iciu personal, cei care ar "i cel mai puin $nclinai s#
d#uneze individual, aceia ar "i cei mai redutaili la nivel colectiv% Asta precum autorii deturn#rilor de la 88
septemrie, care nu aveau s# arate nici cel mai mic semn de comportament elicos, dar care, la venirea
momentului, au ucis cu entuziasm
>
%
83 Ale c#rui concluzii se reg#sesc aici=
htt ,--med2.niv $angersfr-services-//0P-syangevine-ublications-122.df , accesat la 8E decemrie
FG88%
F Metod# care implic# cercet!ri -actuale 3adic! fondate e anchete sistematice i detaliate ce duc la conclu4ii
suscetibile de$a fi validate rin e)er"ii domeniului5", htt,--666.linguee.fr- anglais$francais-traductio6evidence$
based7research.html, accesat la FE "eruarie FG8F%
> 8bid. nota de susol 8%
/lin Le
, o tez# mai comun# consider# teroritii ca pe nite simpli criminali, "#c+nd ast"el s# se mute'comute
$ntrearea despre terorismul din c+mpul politic spre acela al criminalit#ii% Sageman $ntrea#= 9eroritii
sunt ei indivi4i care transgresea4! legea' ". Heea ce el r#spunde este c# teroritii nu sunt simpli criminali $n
sensul uzual al termenului pentru c#, dac# ei transgreseaz# legea, asta nu este pentru un pro"it personal, ci $n
numele lui Dumnezeu%
, o tr#s#tur# speci"ic# a aciunii teroriste este comortamentul suicidar i cel care ne "ace imediat s# ne
g+ndim la o atologie mental! subiacent!. ;e imagin#m cu greutate c# un terorist -al acestui studiu. $i
sacri"ic# propria sa via# pentru o cauz#, ceea ce constituie pentru acetia o form! surem! de altruism, care
se re"er# la ahada", numit# aa de 5ihad sau de suicidul IamiIaze,ului 5aponez% Aceast# posiilitate
e7trem# a terorii a "ost comprimat# $n mod unic $n aceast# "ormul# adresat# Statelor Unite= %oi iubim
moartea mai mult dec:t v! iubi"i voi via"a ".
*erorismul suicidar a "#cut oiectul a numeroase studii din aceti ultimi ani, studii menite, de e7emplu,
s# plece de la interviuri ai suicidanilor asamlatori ai omelor palestiniene% ;actorii individuali, colectivi,
atologici i sociali sunt discutai aici% Dei "actorii traumatici importani pot uneori s# "ie raportai $n
copil#rie -ai c+torva teroriti originari din regiunile lumii unde se "ac ravagii prin grave con"licte., cea mai
mare parte a studiilor s,au pus de acord $n a nota absen"aatologiilor mentale dob:ndite 3e)ogene5.
$ndoctrinarea viitorilor teroriti suicidari 5oac# un rol mai mult sau mai puin important% Mai
determinant# este dimensiunea simolic# legat# de "aptul de a deveni martir% Hea mai mare parte a studiilor
indic# o relativ# asen# a "actorilor psihologici individuali prealaili, asena unui conte7t socio,economic
marcat de s#r#cie sau de carene educative% Hea mai mare parte a teroritilor suicidari nu prezint# un parcurs
criminologie particular $naintea trecerii la act% Dialogurile realizate cu teroriti $naintea eu#rii $n realizarea
suicid,homicidului lor au pus $n discuie adesea un discurs rece $n ceea ce privete inta lor, c+t i unul
c#lduros $n ceea ce privete "amilia lor% Deci, unct de indiferen"! schi4oid arioric. ;u vom "i surprini s#
$nelegem c# "actorul religios 5oac# "recvent un rol i c# acei candidai ai acestui tip de sacri"iciu aspir# la o
recunotin# postum# pentru ei $nii i pentru apropiaii lor, a unei "orme de imortalitate simbolic!.
Jnelegerea "enomenului terorist suicidar necesit# $n mod necesar o abordare luridiscilinar! lu+nd $n
consideraie nu doar "actorii strict individuali, ci $n mod egal i "actorii culturali, geopolitici, sociali,
mediatici, environmentali etc%
Se mai suliniaz# $n studiu c# terorismul suicidar apare ca un demers ce se,nscrie $ntr,o strategie cu
aspect raional% H+iva autori au indicat o mai mare dispoziie a acestui tip de anga5ament $n adolescen#, a
deveni martir sem#n+nd $ntr,un conte7t dat -cu. a constitui o alegere identitar! uternic!, susceptiil# de,a "i
completat# de asira"ii idealiste ridicate. A,i sacri"ica viaa poate "i, de asemenea, o modalitate de a nu
adica de la identitatea sa cultural#, etnic#, religioas#K *otui, cea mai mare parte a studiilor suliniaz# acest
"apt al aspectului parado7al i anume, c# teroritii suicidari nu sunt suicidariK
$n incapacitatea de a repera o prevalent# semni"icativ# a tulur#rilor mentale la teroriti, unii specialiti
susin c# tulur#rile personalit#ii sunt oservate mai cu uurin# la acetia% Dac# asena unei personalit#i
teroriste speci"ice pare a "i oiectul unui consens la cercet#tori, unii, ca D% !ester et al% -vezi studiul citat la
prima not# de susol., au pus accentul asupra personalit#ii numite autoritar!" $ authoritarian
ersonality", caracterizat# prin g+ndirea convenional# -un oarecare con"ormism., supunerea autorit#ii,
tendina de proiecie etc%
C$nluzii
-8. *eroritii nu prezint#'su"er# de cea mai mare parte a patologiilor mentale i ei sunt, mai degra#, $n
mod "undamental normali pe plan mentalK
-F. Maurice Husson a5unge la concluzia c# actul criminal reprezint# mi5locul prin care delincventul
a5unge la rezultatul dorit, dup# ce a evaluat riscurile pe care le are de $n"runtat% &ste un calcul aproape
contail pe care $l "ace delincventul, o alan# $ntre rofit i costuri. )rivit din acest unghi de vedere, i actul
terorist poate "i supus unei analize strategice% Ast"el, la caitolul rofit -rezultatul urm#rit. treuie notat $n
primul r+nd c# scoul teroristului este ca rin actul comis s! roduc! o stare de anic!. Analiza acestui scop
treuie realizat# potrivit concepiei hedoniste propus# de Husson dup# modelul lui :eccaria -pl#cerea i
durerea sunt moilurile "iinelor sensiile.% Urm+nd aceast# logic#, treuie s# admitem c# inducerea st#rii de
panic#, terorizarea populaiei ar putea reprezenta o surs# de pl#cere, de satis"acie, pentru autorul actului
terorist% &ste admisiil# o asemenea concluzie
' 8bid. nota de susol 8%
%&