Violenta si boala psihica

D. PRELIPCEANU*
Rezumat
Autorul prezint, din perspectiva celor mai recente date stiintiice, riscul
!olnavului psi"ic pentru comportamente antisociale, etiolo#ia violentei
psi"opatolo#ice, posi!ilittile actuale de predictie si preventie a
acestora. $e relev initiativa unui #rup de specialisti din domeniul
snttii mintale, de promovare %n actuala sesiune parlamentar, a unui
proiect de le#e care are %n vedere armonizarea normelor internrii
o!li#atorii a persoanelor cu risc antisocial asociat tul!urrilor psi"ice, cu
standardele internationale.
Concluzia cea mai important a articolului su!liniaz importanta
tratamentului de %ntretinere a persoanelor cu tul!urri psi"ice ma&ore '%n
primul r(nd s"izorenii). *n prezent sunt disponi!ile mi&oacele terapeutice
care pot pre%nt(mpina semniicativ aparitia comportamentelor violente la
!olnavii psi"ici prin avorizarea reinte#rrii lor sociale.
Cuvinte cheie: violent, periculozitate, !oal psi"ic.
Abstract
+"e aut"or presents !ased on t"e most recent scientiic data t"e
ps,c"iatric patient-s ris. or antisocial !e"aviours, t"e etiolo#, o
ps,c"opat"olo#ical violence and t"e present posi!ilities o preventin# and
predictin# t"em. It is remar.a!le t"e initiative o a #roup o specialists in
mental "ealt" to promote durin# t"e present session o t"e Parliament a
la/ pro&ect /"ic" ta.es into consideration ac"ievin# "armon, /it" t"e
international standards re#ardin# compulsor, admissions o persons /it"
antisocial ris. correlated /it" ps,c"ic disorders.
+"e most important conclusion o t"is article is t"e importance o t"e
maintainin# treatment o persons /it" ma&or ps,c"iatric disorders
'especiall, sc"izop"renia). At present are availa!le all t"e t"erapeutical
posi!ilities /"ic" can prevent t"e violent !e"aviours o mentall, ill
patients t"rou#" t"eir social reinsertion.. Key words: violence,
dan#eroussness, mental disorder.
* Catedra de Psi"iatrie, U01 2Carol Davila3 4ucuresti
+ema violentei !olnavului psi"ic implic la prima vedere c(teva %ntre!ri
cu caracter #eneral, crora vom %ncerca s le rspundem pe scurt %n
randurile care urmeaz. Aceste %ntre!ri sunt urmtoarele5
I. Este !olnavul psi"ic mai violent dec(t individul 2normal3, si este
violenta indisocia!il le#at de !oala psi"ic6
II. Care este etiolo#ia violentei criminale 'asociate sau nu !olii psi"ice)6
III. Poate i prevzut comportamentul violent al !olnavului psi"ic pentru a
se lua din timp msuri %mpotriva lui6
IV. $e poate preveni violenta %n #eneral, cea a !olnavului psi"ic %n
special6
$ %ncercm s sc"itm c(teva rspunsuri5
I. Asa cum airma Greenland (1!"# 2e7presia 88violent si periculos99 %n
conte7tul !olii mintale reprezint mai cur(nd o apreciere sociolo#ic
dec(t un dia#nostic psi"iatric. Pentru c violenta si a#resivitatea sunt mai
de#ra! promovate dec(t condamnate %n societatea noastr, tendinta
cuiva de a se comporta violent %n situatii care stimuleaz violenta, nu
tre!uie privit neaprat ca anormal. 1r o cunoastere e7act a situatiei
%n care se produce violenta, e adesea imposi!il a determina #radul %n care
violenta este speciic le#at de !oala psi"ic, mai cur(nd dec(t de o
situatie social3. 'p. :;).
*ntr<adevr, o prim #eneratie de studii asupra violentei 'sau
periculozittii) persoanelor cu tul!urri psi"ice, cute de ctre psi"iatri
%n anii -;= %n $.U.A., ca urmare a solicitrii 1.4.I.<ului 'dup asasinarea
presedintelui >enned,) de a i se indica !olnavii psi"ici cu risc de a comite
atentate, a a&uns la concluzia c periculozitatea este repartizat statistic
uniorm la populatia #eneral si la cei cu tul!urri psi"ice. $tudii mai
recente sta!ilesc %ns o asociere statistic semniicativ %ntre !oala psi"ic
si violent 'periculozitate), dar care nu este de ma#nitudinea cauzelor
sociale care rm(n dominante %n determinarea violentei.
Redm %n continuare c(teva date epidemiolo#ice reeritoare la asocierea
!olii psi"ice si violentei. $tudiul ECA 'Epidemiological Catchement Area)
din $tatele Unite a artat c, dintr<un esantion alctuit din zece mii de
su!iecti apartin(nd a trei zone metropolitane care au auto<raportat
anonim eventuale acte de violent, au ost decelate astel de acte la ?=<
?:@ din cei suerinzi de sc"izorenie si !oal aectiv 'at de doar :@ din
cei r tul!urri psi"ice), :A@ din cei cu a!uz de alcool si BA@ cu alte
su!stante psi"o<active ($wanson%1&#. 'artell (1"# #seste c CB@
din cei care au comis acte antisociale %n orasul Ne/ Dor. si aveau !oli
psi"ice erau "omeless, at doar de :@ din populatia orasului. *n #eneral,
inractorii r un cmin, au avut un risc de C= de ori mai mare dec(t cei
cu un domiciliu sta!il de a i acuzati de inractiuni #rave. Indierent de
statutul de actualEost pacient internat sau de alte date demo#raice,
(in) si col. (1*# #sesc ca cel mai semniicativ actor asociat cu
violenta, alterarea delirant a #(ndirii 'deliruri acute %n #eneral, iar
dintre acestea ideile delirante de amenintare sau de a i controlat).
Cantitatea total de violent din comunitti este cu si#urant, sustin
aceeasi autori, prea putin datorat tul!urrilor psi"ice, %n orice caz
ne%nsemnat at de actorii v(rst, #en, educatie. $wanson (1+#
%ntreste aceast airmatie estim(nd c doar 3% din violenta comunitar
se datoreaz unor boli psihice. n Statele Unite adaug el alcoolul este
o surs mult mai important dec!t toate bolile psihice puse la un loc.
Dou studii inlandeze ilustreaz pe populatii de su!iecti e7pertizati
psi"iatrico<&udiciar pentru "omicid, at(t importanta !olilor psi"ice
loride, c(t si a asocierii acestora cu alcoolul %n conditiile socio<culturale
speciice acestei tri. ,iihoven (1-#studiaz ?C= de "omicidari, dintre
care ?=; e7pertizati iind !nuiti a i suerinzi psi"ic, si constat printre
ei o proportie de F,A ori mai mare de sc"izoreni dec(t %n populatia
#eneral si de ?,G ori cu !oala aectiv. $<a constatat o asociere
semniicativ %ntre alcoolism si personalitatea antisocial, mai ales a
alcoolismului de tip II, cu de!ut precoce %n copilria copiilor de tati
alcoolici. .ronen si col. (1/ a% 1/ b# o!serv ?C:B de "omicidari si
constat c su!iectii sc"izoreni care asociaz secundar alcoolismul sunt
de ?; ori mai recventi %n acest lot at de populatia #eneral. $u!iectii
sc"izoreni care nu asociau alcoolism secundar erau doar de ; ori mai
recventi at de populatia #eneral. Printre pacientii sc"izoreni cu
antecedente medico<le#ale, e7ternati din spitalele speciale de mare
securitate, riscul de a comite un nou omor a ost de A= de ori mai mare
dec(t %n populatia #eneral. La BF de osti pacienti ai spitalelor speciale
psi"iatrice care comiseser un omor pentru a doua oar, acelasi autor
#seste tul!urri de dezvoltare a personalittii si alcoolism %n prti e#ale.
4olnavii psi"ici devin violenti atunci c(nd sunt 2a&utati3 de societate prin
variate mi&loace5 sti#matizare si rele tratamente, re&etare < provocare de
ctre cei din antura&ul imediat, ne#li&are terapeutic, a!andon si
mar#inalizare social cu 2alunecarea3 %n medii su!culturale deviante, %n
care violenta este recvent, c(nd asociaz, datorit oricreia dintre
situatiile mai sus citate, consumul de alcool. Acesta este si sensul
orientrilor actuale ale H.N.U. 'Ane7a Rezolutiei nr. CFE??IE?;.?:.?I;?)
si Hr#anizatiei 0ondiale a $nttii de a promova standarde o!li#atorii
pentru le#islatia privitoare la sntatea mintal care s asi#ure protectia
persoanelor cu tul!urri psi"ice de riscul de a i supuse discriminrilor, de
a sueri pre&udicii patrimoniale, %n domeniul drepturilor civice etc.
De altel, %n decem!rie ?III, un colectiv de specialisti a ela!orat
proiectul 2Le#ii pentru promovarea snttii mintale si protectia
persoanelor cu tul!urri psi"ice3 tocmai pe !aza acestor standarde,
proiect alat %n prezent %n procedura de promovare parlamentar.
(0reli1ceanu si col.% *&&&#.
II. Etiolo#ia violentei este multiactorial, inluentele socio<economice si
de dezvoltare psi"o<emotional si educational iind precumpnitoare
at de actorii !iolo#ici.
Dintre actorii socio<economici citm discriminarea, alienarea social,
inec"itatea social #eneratoare de rustrri care %i ac pe cei ce se simt
dezavanta&ati s devin ostili, si apoi, %n situatii date violenti, srcia si
imposi!ilitatea de a do!(ndi nivelul material minimal, sciziunea marital,
soma&ul. Evident c toate conditiile economice si sociale enuntate se
rsr(n# %n conditiile de crestere si educare a copiilor. Dintre acestea cele
mai implicate %n aparitia violentei sunt a!uzul izic al copilului, violenta
intraamilial, prezenta tul!urrilor psi"ice ma&ore %n amilie, a!uzul de
su!stante psi"o<active.
H cauz #eneral care pericliteaz adolescentii este televiziunea, care
promoveaz pro#rame impre#nate de comportamente si situatii violente,
pro#rame muzicale care stimuleaz prin imitatie antisocialitatea si
violenta.
Dintre actorii !iolo#ici dovediti se retin nivelul sczut al "ormonului
stimulator al #landei corticosuprarenale, al serotoninei si nivelul crescut
al testosteronului li!er %n lic"idul cealora"idian, care pot i asociati
separat sau laolalt cu maniestri episodice de violent. $tudiile care au
%ncercat s lmureasc relatia dintre delictualitatea criminal si actorul
#enetic, au artat %n principal un posi!il rol al anomaliilor cromozomilor
se7uali. Este cunoscut opinia unor cercettori avizati din anii ;=, c
prezenta unui cromozom se7ual suplimentar, ie J ie D, ar asocia o
deicient %n unctionarea sistemului nervos central, care ar determina
2risc crescut pentru un comportament deviant, dac nu criminal3
($)odol% 1!% 1. 1&"#. C"iar dac studii repetate din anii G= conirm
asocierea statistic semniicativ %ntre cariotipul de tip JDD sau JJD si
criminalitate, $chiavi (1!+# citat de $)odol (1!# consider c
su!iectii 'este vor!a de !r!ati) cu un astel de cariotip sunt suicient de
rari %n populatia criminal pentru a deveni o caracteristic deinitorie a
acestei populatii, iar a#resivitatea lor este doar minimal crescut atunci
c(nd sunt comparati cu su!iecti similari 'randomizati) din populatia
#eneral. Hricum, aceleasi studii nu au reusit s e7plice care este
mecanismul asocierii acestor dou cariotipuri cu a#resivitatea criminal.
H posi!il e7plicatie ar decur#e doar din constatarea lui 2unter (133#
conorm creia !r!atii cu cariotipul JDD ar avea o inteli#ent sczut si
un sla! control emotional, caracteristici psi"olo#ice care cresc, %n mod
cert, riscul pentru comportamentul criminal.
C(t priveste entittile '!olileEtul!urrile) psi"iatrice cel mai recvent
asociate cu violent, acestea tre!uie considerate ca dia#nostice de risc si
nu o!li#atorii #eneratoare de violent. Asa cum spune Geberth (13#,
nu toti cei dia#nosticati cu tul!urare antisocial de personalitate comit
crime 'delicte), si nu toti criminalii suer de tul!urare antisocial de
personalitate. Cea mai recvent %nt(lnit tul!urare psi"ic %n populatia de
delincventi reeriti e7pertizei psi"iatrice &udiciare, sunt cei cu tul!urare
antisocial de personalitate. Alte tul!urri de personalitate care se pot
%nsoti episodic de acte violente sunt5 tul!urarea e7ploziv intermitent,
tul!urarea de tip !orderline, tul!urarea de comportament. Aectiuni
psi"iatrice psi"otice %nt(lnite %n practica &udiciar sau care predispun la
acte violente r consecinte medico<le#ale, sunt sc"izorenia,
episoadele maniacale. Alcoolismul %nsoteste sau constituie cauza primar
a A=<;A@ din delictele prezentate e7pertizei psi"iatrice &udiciare,
action(nd prin eectul de dezin"i!are si e7teriorizare a
comportamentului violent cruia %i au#menteaz caracterul vtmtor.
Greenland (1!&# a studiat tipolo#ia aptelor antisociale corelate cu
dia#nosticul pe I? de pacienti din spitalul psi"iatric de mare securitate al
statului Hntario. Au ost studiati FI !r!ati, :: emei, care au comis
printre altele ;= "omicide asupra a A= de !r!ati si := de emei.
Kumtate din pacienti aveau istoric de tratamente psi"iatrice anterioare,
tot &umtate mai avuseser internri o!li#atorii pentru apte comise, iar
o treime useser apte violente. Lotul a ost comparat cu un alt lot
randomizat ormat din detinuti din penitenciare. Autorul descrie o
tipolo#ie a aptei pe care o vom reda mai &os, nu %nainte de a reproduce
constatrile sale de ordin #eneral5 emeile au comis tentativeE"omicide
aproape e7clusiv asupra mem!rilor amiliei 'copiii si sotii au ost aproape
totdeauna victimele), aproape o &umtate din emei aveau antecedente
de depresie pentru care primiser tratament, C;@ din !r!ati au comis
"omicidul asupra unor strini. Autorul tra#e concluzia c enomenolo#ic,
"omicidul comis de emei este dierit de cel comis de !r!ati. +ipolo#ia
violentei psi"opatolo#ice o!servat de autor const pe scurt %n
urmtoarele5
1# "ipul antisocial cronic 'BA@ din lotul de pacienti psi"ici, %n comparatie
cu F=@ din lotul detinutilor de penitenciar). $unt !r!ati "a!itual
a#resivi, alcoolismul %nsotind totdeauna violenta lor care su#ereaz o
dezadaptare cronic.
*# "ipul episodic psihotic 'A=@ vs. BF@, respectiv). Liolenta este %n mod
o!isnuit asociat cu un episod acut psi"otic 'delirant siEsau cu pierderea
contactului cu realitatea). 1apta este precedat recvent de o acumulare
de conlicte si tensiuni emotionale insuporta!ile care se descarc odat
cu aceasta.
-# Violenta episodic#situational 'F@ vs. C@, respectiv). Apare %n psi"oza
!ipolar de tip I, sindroame or#anice cere!rale, alcoolism episodic si %n
conte7t situational.
+# Suicidul e$tins ':?@ vs. =, respectiv). *n acest #rup au ost ? !r!at si
:= de emei care au comis "omicidul din motive altruiste 'asa<numitul
suicid altruist).
Aproape toate useser tratate anterior pentru depresie si s<au putut
descrie retrospectiv evenimente prodromale cu semniicatie de
2solicitare a a&utorului3, a unei interventii din partea medicilor,
asistentilor sociali etc. Au e7istat de asemenea semnale 'amenintri
directe sau voalate la adresa viitoarelor victime, comportamente
anormale care au devenit ulterior aptei semniicative) care ar i putut
preveni apta, ar i pus viitoarea victim %n situatii si#ure, de evitare.
Un studiu nepu!licat, citat de autor (Greenland% Rosenblat% 13"#, pe
criminali care s<au sinucis dup apt, arat ca cel putin ?I@ din acestia
aveau mai multe tentative de suicid anterioare.
III. Predictia violenteiEpericulozittii este un proces dinamic si nu static
(Greenland% 1!"% Gunn% 1!"# si ar tre!ui s %nceap cu precizarea a
2ce s prezicem3 (Gunn% ibid.# si 2ce s acem cu ceea ce am prezis3
('onahan% 1!"#.
$ituatia concret %n care psi"iatrului i se cere s ac predictii asupra
comportamentului unui 'presupus) !olnav psi"ic este 2starea de
periculozitate3, de predictia sa depinz(nd internarea o!li#atorie a
pacientului. Aceast internare este o msur medical, dar %n acelasi
timp constituie o privare de li!ertate care are consecinte sociale si
eventual &uridice. Asa cum spune $tone (1!"% 1.*#5 2Dac pacientul
este periculos, dar nu a comis o crim, el nu poate i moralmente
condamnat %n !aza ideolo#iei pedepsei. Noi ne conruntm atunci cu
necesitatea deciziei detentiei, dar aceasta nu decur#e din &urisprudent,
ci pur si simplu numai din prudent.3
Premisele de natur etic medical privesc respectarea principiului
primum non nocere care domin deontolo#ia medical de dou milenii si
mai !ine, si care su!%ntele#e si %ndeprtarea pericolelor ce l<ar putea
atin#e pe !olnav, deci p(n la urm cere salv#ardarea intereselor celor
mai importante pentru pacient %mpotriva oricror altora.
Predictia poate i cut %n limitele cunostintelor e7istente (0reli1ceanu%
1-#, ia!ilitatea cresc(nd invers proportional cu termenul pe care se
ace predictia ($tone% 1-#. Limitele predictiei pot i5 %n plus 'cazuri
2als pozitive3) si %n minus '2als ne#ative3). *n primul caz, se pot
dispune, ca o consecint, internri inutileEinutil prelun#ite, %n al doilea
ne putem ala %n ata unor crime, suiciduri, etc., consecinte ale violentei
psi"opatolo#ice.
'onahan (1!1# promoveaz ec"ili!rul dintre 2dreptul pacientului de a
nu i als pozitiv si al victimei de a nu avea de<a ace cu un als ne#ativ3
'p. ?FI ). De aceea, %n toate standardele le#islative ale internrii
o!li#atorii, sunt prevzute #arantii pentru protectia persoanei internate
%ntr<o astel de circumstant, printre care, cea mai important,
posi!ilitatea apelului pacientului la parc"etEinstanta de &udecat care s
veriice vala!ilitatea criteriilor medicale 'prin consultarea altor e7perti)
si le#alitatea deciziei de internare o!li#atorie.
IV. La nivel individual, preventia ar tre!ui s %nceap %nc din copilrie %n
cazul copiilor dezavanta&ati socio<economic, amilial si psi"olo#ic. Printre
msurile utile de acest tip mentionm inormarea, educarea printilor din
amilii de risc '%n cadrul unor pro#rame speciale) astel %nc(t s %ntelea#
riscurile eectelor pe termen lun# ale uzului de alcool si alte su!stante
psi"otrope 'dro#uri) asupra tului 'populatia tint iind %n acest caz
#ravidele), pericolul traumelor izice ale mamelor #ravide '%n cazul
violentei maritale) si nou<nscutilor, copiilor mici, importanta unui climat
psi"olo#ic si emotional adecvat.
Diicultatea unor astel de pro#rame nu este deloc mic %n conditiile de
recesiune economic, de indi#ent a cadrelor caliicate 'psi"olo#i,
educatori, lucrtori sociali), de anomie social, dar ele pot i %ncepute
punctual, ocalizat pe o mic zon, %ndeose!i prin contri!utia unor
or#anizatii non<#uvernamentale.
Pe de alt parte, educatia pu!licului prin mass<media, %n special prin
intermediul televiziunii, ar tre!ui s ai! %n vedere ilmele si serialele
care a!und %n scene violente, realiz(nd o adevrat propa#and pro<
violent, mai ales asupra tinerilor (,ardi44% *&&&#, prin muzica modern
consumat de acestia, pu!licatii etc. $u! scuza riscului cenzurii, industria
de televiziune promoveaz zilnic, dup criterii strict comerciale, ore
%ntre#i de violent mai mult sau mai putin %m!rcat %n orme 2artistice3,
induc(nd su!<liminal soisticate si nocive mesa&e ne#ative, care
deturneaz at(t menirea ei primordial de comunicare si apropiere a
oamenilor, c(t si sensul %nsusi al civilizatiei.
Preventia primar a comportamentelor violente psi"opatolo#ice ace
o!iectul le#ilor care prevd internarea o!li#atorie a celor alati %n stare
de periculozitate pentru sineEpentru altii. Proiectul rom(nesc de&a citat
contine %n cap. L o sectiune dedicat internrii o!li#atorii 'internarea ne<
voluntar). 0erit retinut c sunt mentionate %ntr<o manier modern
cele dou criterii recomandate astzi de standardele internationale, care
vizeaz at(t periculozitatea 'pentru sine si pentru altii), c(t si nevoia de
tratament. Introducerea acestui al doilea criteriu aduce e7plicit %n primul
plan al interventiei medicale psi"iatrice, dimensiunea de protectie a
persoanei cu tul!urri psi"ice, care devine cel putin la el de important
ca si protectia societtii 'tintit de criteriul periculozittii).
C(t priveste capacitatea eectiv de interventie a medicinii '%n spet, a
psi"iatriei) %n cazul celor care care se dovedeste c au comis acte
antisociale, sau risc s le comit, ca urmare a unei suerinte psi"ice,
aceasta este, %n prezent, considera!il. *n prima alternativ, vor!im de
tratament psi"iatric post<actum 'proila7ia secundar a evitrii reiterrii
actelor antisociale), %n a doua, vor!im de tratament psi"iatric %n aza
pre<delictual 'proila7ie primar de evitare a producerii unui act
antisocial) c(nd, prin msura internrii o!li#atorii, administrm
tratament unei persoane cu risc crescut de a comite acte anti<sociale
'dar care nu le<a comis %nc). Astel, sunt utilizate printre altele,
medicamente !ine cunoscute de practicieni pentru eectul de diminuare
a a#resivittii impulsive la cei care maniest comportamente de aceast
natur. Acestea sunt srurile de litiu ($heard si col.% 13/# si su!stantele
anticonvulsivante(5arratt si col.% 13#. C(t priveste msurile de ond,
ale pre%nt(mpinrii comportamentelor violente la !olnavii psi"ici, ele nu
pot i altele dec(t asi#urarea unui tratament corect de %ntretinere %n
cazul celor cu sc"izorenie %n primul r(nd, ceea ce %nseamn asi#urarea
ondurilor necesare unittilor psi"iatrice am!ulatorii 'La!oratoarele de
$ntate 0intal teritoriale si ca!inetele de specialitate din policlinici),
stiut iind c %n prezent avem la dispozitie a#enti terapeutici de mare
valoare terapeutic 'antipsi"oticele atipice), care pot mentine, practic
pe toat durata e7istentei pacientului, o !un reinte#rare social, care
e7clude practic riscul comportamentelor violente. 5iblio6ra4ie
1. 4arratt E.$., $tanord 0.$., 1elt"ous A.R. et al. '?II;)5 +"e eects o
p"en,toin on impulsive and premedicated a##ression5 a controlled stud,,
K. Clin. Ps,c"op"armacol., ?;5 BC? < CI.
*. Eronen 0., +ii"onen K., Ma.ola P. '?IIF a)5 $c"izop"renia and
"omicidal !e"avior, $c"izop"r.4ull. ::5 GB < F.
-. Eronen 0., Ma.ola P., +ii"onen K.'?IIF !)5 1actors associated /it"
"omicide recidivism in a ?B<,ear sample o "omicide oenders in 1inland.
Ps,c"iat. $erv., C;5 C=B < =F.
+. Ne!ert" L.K., +urco R.N. '?II;)5 Antisocial personalit, disorder, se7ual
sadism, mali#nant narcissism and serial murder, K. 1orensic $c., C:5 CI <
F=.
". Nreenland C. '?IGA)5 Dan#erousness, mintal disorder and politics in5
Oe!ster C.D., 4en<aron 0., Muc.er $.K. 'eds.)5 Dan#erouness, Cam!rid#e
Univ. Press., Cam!rid#e, London, 0el!ourne.
/. Nunn K. '?IGA)5 1ore/ard in5 v. re.?.
3. Munter M. '?I;;)5 JDD males. 4r. K. Ps,c"iatr,, ?B?5 CFG < ;;.
!. Lin. 0. N., Cullen 1., Andre/s M. '?II:)5 Liolent and ille#al !e"avior o
current and ormer mintal patiens compared to communit, controls, Am.
$oc. Rev., A;5 :;: < I:.
. 0artell D.A., Rosner R., Marmon R.4. '?IIA)5 4ase<rate estimates o
criminal !e"avior !, "omeless ill persons in Ne/ Dor. Cit,, Ps,c"iat. $erv.
CF 5 AIF<F==.
1&. 0ona"an K. '?IG?)5 +"e Clinical Practice o Liolent 4e"avior, $a#e,
Ne/ Dor..
11. 0ona"an K. '?IGA)5 M,pot"etical criteria or t"e prediction o
individual criminalit, in5 v. re.?.
1*. Prelipceanu D. '?IIB)5 Adaptare, periculozitate si !oal psi"ic, +ez
de doctorat, U.0.1. 2Lictor 4a!es3, +imisoara.
1-. Prelipceanu D., 0i"ailescu R., Hancea C., +udorac"e 4. ':===)5
Proiectul Le#ii $nttii 0intale, Rev. Rom. Psi"., seria III<a, II, :<B,
pp.?BI < ?CC.
1+. $"eard 0., 0arini K., 4rid#es C. et al. '?I;F)5 +"e eect o lit"ium on
impulsive a##ressive !e"avior in man, Am. K. Ps,c"iat., ?BB5 ?C=I < ?B.
1". $.odol A. E. 'ed.) '?IIG)5 Ps,c"opat"olo#, and violent crime, Am.
Ps,c"iatric Press. Inc., Oas"in#ton D. C., London.
1/. $tone A.A. '?IIB)5 La/, Ps,c"iatr, and 0oralit,, Am. Ps,c"iat. Press,
Inc., Oas"in#ton, D.C.
13. $tone A.A. '?IGA)5 +"e ne/ le#al standard o dan#erousness5 1air in
t"erap,, unair %n practice, in5 v. re.?.
1!. $/anson K.O., Molzer C.E., Nan&u L.>. si col. '?II=)5 Liolence and
ps,c"iatric disorder in t"e communit,5 evidence rom t"e epidemiolo#ic
catc"ment area surve,s, Mosp. Communit, Ps,c"iat., C?5 ;F? < ;=.
1. $/anson K.O. '?IIC)5 0ental disorder, su!stance a!use and
communit, violence5 an epidemiolo#ic approac", in5 0ona"an K.,
$teadman M.K. 'eds)5 Liolence and 0intal Disorder, Univ. o C"ica#o
Press., C"ica#o.
*&. +ardi >. ':===)5 Adult Antisocial 4e"avior and Criminalit, in5 $adoc.
4.K., $adoc. L. 'eds.)5 >aplan and $adoc.-s Compre"ensive +e7t!oo. o
Ps,c"iatr,, LII<t" ed., II, Lippincott Oilliams and Oil.ins, P"iladelp"ia.
*1. +ii"onen K. '?IIB)5 Criminalit, associated /it" mintal disorders and
intellectual deicienc,, Arc". Nen. Ps,c"iat., A= 5 I?; < ?G.
***