ASCULTA, MANNCA- INCETEAZA SA TE MAI CONTROLEZI

Lise Bourbeau
Cuprins
Multumiri
Introducere
Capitolul 1
De ce exista att de mult control?
Ce este controlul?
Legatura dintre control si rani
'Controlul, frica, credinta si rana
Activarea unei rani
Rana de respingere
Rana de aandon
Rana de umilire
Rana de tradare
Rana de nedreptate
Constienti!area gradului de control
Capitolul "
Legatura dintre control si alimentatie
Influenta comportamentului mamei
Rana de respingere si alimentatia
Rana de aandon si alimentatia ,
Rana de umilire si alimentatia
Rana de tradare si alimentatia
Rana de nedreptate si alimentatia
Alegerea alimentelor
Diferite comportamente alimentare
Capitolul #
$ti cunosti nevoile corpului?
Cele sase elemente nutritive
Masticatia
A mnca %ncet si a savura mncarea
&a oferi corpului ceea ce are nevoie
&a %ti fie foame dar sa nu stii ce sa mannci
Capitolul '
Cunoasterea prin alimentatie
Agenda !ilnica
Alte sase motive pentru a te alimenta
Legatura dintre evenimentele cotidiene si motivatie(
Interpretarea celor cinci motivatii
Compulsia
Retrospectiva
Capitolul )
Alimentatia si greutatea
Influenta ranii de respingere asupra greutatii
Influenta ranii de aandon asupra greutatii
Influenta ranii de umilire asupra greutatii
Influenta ranii de tradare asupra greutatii
Influenta ranii de nedreptate aupra greutatii
Conclu!ie
*reuie sa ne cntarim sau nu?
+rupurile de sustinere pentru pierderea %n greutate ((
A constienti!a si a te %ngrasa
Cresterea rusca %n greutate
Capitolul ,
Renuntarea si alimentatia
+reutatea ideala
-evoile cotidiene sunt diferite
Respectarea nevoilor celorlalti ,((
.vitarea conflictelor %n timpul mesei , (
Cum sa stii cnd %ti este foame si cnd
nu %ti este foame
&a mannci ceea ce %ti place
Cnd mannci ceea ce nu %ti place
Alergiile si intolerantele alimentare
*eama de a/ti fi foame
0arietatea alimentelor
Alimentatia naturala
Rolul exercitiilor fi!ice %n detoxifierea
organismului
Respiratia 1
Lumina, energie si multumire
Cum poti afla daca ceva este enefic
%n alegerile tale
2ulimia
3iperfagia
Anorexia
Comportementul osesional(((
Capitolul 4
Cum sa te iuesti si sa te accepti %n alegerile tale
-u pot sa fiu ceea ce vreau sa fiu daca nu accept
mai %nti ceea ce nu vreau sa fiu
Descoperirea propriilor rani
0indecarea ranilor((
Culpailitatea
5rica pentru sine
Responsailitatea
Impacarea cu parintii
&a fii ceea ce vrei sa fii
Accepta/ti propria greutate
Cum sa accepti greutatea celorlalti
Cum sa asculti nevoile celor trei corpuri
A te respecta sia te iui
&c6imarea si vindecarea fi!ica
Recapitulare7conclu!ie
Completarea agendei !ilnice
&fat pentru perfectionisti
Interpretarea celor cinci motivatii
C8-CL9:I.
Multumiri
$mi este foarte greu sa multumesc doar ctorva persoane pentru reali!area acestei carti(
;asiunea mea
pentru acest suiect m/a stimulat sa %ntreprind cercetari %n acest sens de aproape trei!eci de
ani( Am
adunat nenumarate marturii, provenind de la personae din diverse tari, diverse culturi si de
vrste diferite,
att din viata mea personala ct si din cea< profesionala(Am folosit mai multe surse de
documentare
si mai ales, am reali!at o sinte!a plecnd de la experientele mele personale, precum si de la
nenumaratele
experiente relatate de catre alte persoane( 0a multumesc voua, tuturor celor care m/ati a=utat,
uneori su o forma involuntara sau inconstienta( As vrea de asemenea sa le multumesc celor
care
au contriuit la materiali!area acestei lucrari( Ideea acestei carti mi/a fost propusa initial de
catre doi
dintre organi!atorii de ateliere Asculta-ti corpul, din .lvetia >&tella si David, va multumesc?@(
Cnd le/am
%mpartasit ceea ce aflasem %n ani de !ile, datorita alimentatiei mele, precum si sinte!a pe care o
reali!asem
referitor la acest suiect, m/au %ncura=at si m/au motivat sa scriu cartea mai repede( .i m(/au
facut sa %mi dau seama ca mi se ceruse de ceva vreme acest lucru, fara %nsa ca eu sa acord
o atentie speciala acestor cereri(
*in sa le multumesc celor doua corectoare, care m/au sustinut foarte mult, Mic6eline &t/
AacBues si
-at6alie *6eriault( $i multumesc mult lui Aean/;ierre +agnon, directorul editurii mele, pentru
colaorarea
sa nepretuita si munca sustinuta pentru reali!area acestei carti( $i multumesc din suflet Monicai
&6ields,
fiica mea, directoarea centrului international Ascultati corpul, pentru minunatele ei sugestii, %n
urma
lecturii primei parti a lucrarii( De asemenea, %i multumesc pentru creativitatea de care a dat
dovada
%n /reali!area copertii si a editarii grafice a cartii, %n versiunea originala(
Lise 2oureau
Introducere
Iata ca acum, dupa doua!eci si sapte de ani de la fondarea scolii de viata pe care
oconduc, Asculta-ti corpul, am placerea de a va propune o noua tema, plecnd de la tot
ceea ce putem afla despre noi %nsine, prin intermediul alimeritatiei( Cu un an %nainte de a
desc6ide scoala, %n 1CD1, mi/a venit ideea de a nota tot ceea ce mncam si eam,
cre!nd ca alimentatia era cau!a faptului ca ma %ngrasasem >cu 1E Filograme@(
Atunci nu stiam deloc ca aceasta 6otarre avea sa %mi sc6ime total viata( A fost o
experienta incrediila si, mai ales, a constituit elementul declansator pentru a trece de la
nivelul mental la cel spiritual( $n cei cincispre!ece ani de la fondarea centrului Asculta-ti
corpul, dimensiunea mentala fusese foarte importanta pentru mine( &i cum lucrasem
%nainte %n domeniul vn!arilor, am fost %ncura=ata de catre superiorii mei sa aflu mai
multe despre gndirea po!itiva( ;e vremea aceea, parea sa fie un criteriu de reusita
foarte important %n domeniul comercial( Astfel ca ma oisnuisem sa practic conditionarea
mentala pentru cea mai mica prolema pe care o aveam( &i %n ciuda re!ultatelor une
pe care le/am otinut prin aceasta programare, nu %mi dadeam seama ca lucrurile se
repetau(
De fapt, nu intram direct %n mie!ul prolemei( Reuseam sa o controle! cu a=utorul
programarilor mentale( $n lunile de dupa luarea deci!iei de a nota ceea ce mncam si
ceea ce eam %n fiecare !i, am revenit la greutatea mea initiala, fara sa ma controle!(
Descoperisem ca tot ceea ce aflasem despre mine eraceva mult mai important dect
solutia prolemei mele de greutate( $n sfrsit devenisem cGnstienta de fiinta care eram,
precum si de multe frici si credinte ale mele, studiind felul %n care ma alimentam( 9n alt
cadou foarte frumos primit %n urma acestei cercetari asupra alimentatiei mele a fost sa
constat, %n lunile urmatoare, disparitia mai multor afectiuni pe care le aveam de ctiva
ani( Atunci am descoperit ca faptul
de a/mi asculta nevoile alimentare / de ordin fi!ic %mi oferea posiilitatea de a asculta %n
acelasi timp nevoile mele emotionale si mentale( Am descoperit ca nu se pot disocia
cele trei corpuri si atunci cnd lucre!i cu unul dintre ele, acest lucru le influentea!a
automat si pe celelalte doua( De aceea au disparut afectiunile mele( Acesta a fost
punctul de plecare %n constituirea scolii de viata Asculta-ti corpul.
Doua!eci si sapte de ani mai tr!iu am 6otart sa scriu aceasta carte, la cererea tot mai
multor participanti la atelierele Asculta-ti corpul si pentru eneficiul ct mai multor cititori(
0eti afla tot ceea ce am descoperit plecnd de la propria mea experienta si de la
experienta altor persoane care au facut acelasilucru si mi/au %mpartasit re!ultatele lor(
0oi continua sa %mi tutuiesc cititorii, deoarece acest lucru ma a=uta sa stailesc o
comunicare mai intima si mai directa(
Mentione! ca aceasta carte nu are drept scop sa te a=ute sa te 6ranesti urmnd anumite
criterii de Halimentatie sanatoasaH( .xista nenumarate carti pe aceasta tema( 8iectivele
mele constau mai degraa %n a te a=uta1
- sa descoperi care este modul tau de a te controla si gradul tau de control,
- sa devii mai constient de felul %n care te alimente!i,
- sa faci legatura dintre alimentatia ta si ceea ce traiesti pe plan emotional, mental si
spiritual,
- sa descoperi de ce este att de dificil sa %ti asculti adevaratele tale nevoi,
- sa recunosti repede ranile care te %mpiedica sa te alimente!i sanatos, att pe plan fi!ic
ct si pe
cel psi6ologic,
- sa afli cum poti reusi sa asculti tot timpulnevoile corpului tau %nainte de a te 6rani,
- sa te iuesti si sa te accepti %n corpul tau fi!ic simai ales, %n ceea ce ai %n fiecare
moment(
Lectura placuta?
Lise 2oureau
Capitolul l
De ce exista atat de mult control
o persoana care nu se controlea!a %n viata ei, %si poate permite sa fie ea %nsasi, att %n
aspectele po!itive ct si %n cele negative( 8 astfel de persoana nu se =udeca( -u se
acu!a( &e accepta asa cum este, %n fiecare moment al vietii ei( 5elul ei de a trai se
reflecta %n corpul mental, emotional si fi!ic( Iar cum acesta din urma este un corp
tangiil, mai constient si mai vi!iil, este corpul prin care putem sa aflam cel mai repede
ce se %ntmpla %n celelalte doua corpuri, care sunt mai sutile( Controlul pe care %l
exercitam cu totii, %ntr/un anumit grad si %n anumite situatii %ncepe pe plan psi6ologic( &i
pentru ca nu putem disocia cele trei corpuri care formea!a %nvelisul nostru material,
acest control / mental sau emotionalse reflecta imediat %n lumea noastra fi!ica, de
exemplu %n alimentatie( Atunci cnd te prive!i de ciocolata, poate cre!i ca acest control
este doar de ordin fi!ic? Dar nu este deloc asa( .ste mult mai mult dect fi!ic si are loc %n
acelasi timp pe celelalte planuri( 8iectivul primelor doua capitole ale cartii este prin
urmare acesta1 sa aflii cum sa devii constient de diversele metode de control pe care le
folosesti si de influenta acestora asupra alimentatiei(
Ce este controlul?
A te c(ontrola sau a vrea sa %i controle!i pe altii %nseamna a supraveg6ea, a sta la
pnda( De fapt %nseamna sa domini, sa %ti lasi ego/ul sa conduca(
.go/ul este cel care %ntretine toate fricile noastre si care ne face sa actionam si sa
reactionam %n functie de ceea ce crede, fiind sigur ca astfel va fi mai ine pentru noi( Din
nefericire, ego/ul nostru ignora faptul ca, de fiecare data cnd suntem condusi de o frica,
nu mai suntem noi %nsine, nu ne mai ascultam adevaratele noastre nevoi( .go/ul exista
si supravietuieste datorita energiei noastre mentale, nu este format dect din memorie(
;rin urmare, nu poate trai dect %n trecut( $i este imposiil sa cunoasca nevoile actuale
ale fiintei noastre( De aceea este foarte important sa
fim constienti de ceea ce ne conduce viata, precum si de momentele %n care vrem sa
controlam( $n plus, mi=loacele de control pe care le folosim ne a=uta sa devenim
constienti de una dintre ranile noastre(
Legatura dintre control si rani
Am ales sa enumar mi=loacele de control utili!ate, %n functie de rana care este activata(
;entru cei
care nu sunt familiari!ati cu cele cinci rani principale ale sufletului, despre care se
voreste pe larg %n atelierele scolii Asculta-ti corpul, acestea sunt1 R.&;I-+.R.A,
A2A-DI-9L, 9MILIR.A,*RADAR.A si -.DR.;*A*.A( 5iecare rana este asociata
cu diferite mi=loace de a se controla sau de a/i controla pe altii( De fiecare data cnd
viata ta nu se desfasoara cu ucurie, fericire, pace, armonie, ceea ce %nseamna ca
fiecare emotie, fiecare frica, fiecareafectiune sau oala, fiecare prolema traita, att pe
plan fi!ic ct si pe plan emotional si mental, indica faptul ca una dintre ranile tale a fost
activata si ca te afli %n reactionaI( -u mai esti tu %nsuti, rana ta care a fost atinsa te face
sa porti o masca, diferita pentru fiecare rana %n parte( ;urtam aceasta masca, cre!nd
ca astfel vom fi prote=ati si nu vom mai simti durerea asociata ranii1
;entru a afla mai multe lucruri despre aceste masti si despre rani %n general, %ti sugere!
sa con suiti cartea mea despre acest suiect( Reamintesc faptul ca fiecare dintre noi ne
nastem cu aceste cinci rani, dar care se manifesta cu intensitati diferite( Aceste rani sunt
cele care %mpiedica sufletul sa se %ntoarca sa fu!ione!e cu spiritul, %n armonia totala a
fiintei( De aceea ne re%ncarnam mereu1 pentru a constienti!a aceste rani si a le putea
vindeca si a redeveni din nou noi %nsine( La %nceput, aceste rani sunt activate de catre
parintii nostri / sau orice persoana care %ndeplineste functia de parinte plecnd de la
momentul conceptiei, pna la vrsta de sapte ani( Dupa aceea ele sunt activate de orice
persoana care %ti aminteste un eveniment oarecare, trait %n relatia cu unul dintre parintii
tai sau cei care au %ndeplinit rolul de parinti( De fapt, atunci cnd reactionam din cau!a
uneia sau mai multor rani atinse, nu mai suntem noi %nsine( -u ne mai ascultam
adevaratele nevoi si vrem sa controlam( 8 credinta asociata ranii activate ne
influentea!a sa actionam %n functie de o frica, %n loc sa ne ascultam adevaratele nevoi
pe care le avem( $ti reamintesc faptul ca, fiecare frica este ntotdeauna o frica pentru
tine.Atunci cnd esti convins ca ti este frica pentru altcineva, adevarata frica este
de fapt cea pe careo simti pentru tine, n ideea ca frica pe care o ai pentru celalalt,
s-ar putea manifesta.
Cnd credem ca ne este frica pentru altcineva, ego/ul nostru este cel care ne =oaca o
farsa, pentru a nu putea deveni constienti de adevarata cau!a a prolemei( Iata un
exemplu cu o astfel de situatie(
Am cunoscut un cuplu, %n care sotia %i spunea mereu sotului ei ce treuia sa mannce,
cnd sa mannce si cnd sa se opreasca( &otul suferea de diaet si era supraponderal(
$n plus, sotia controla si ce medicamente lua sotul ei( $ntr/o !i, sotul meu si cu mine i/am
%ntlnit la restaurant, la putin timp de cnd se %ntorsesera amndoi de la o cura %ntr/un
centru de sanatate, pentru a slai cteva Filograme( .ra prima lor masa
HadevarataHdupa mai ine de doua saptamni( Cnd sotul ei a %nceput sa ea vin, sotia
a %nceput sa se uite lungla el >control non/veral@( Apoi a luat cosul cu pine si l/a ase!at
ct mai departe de ei( A facut acelasi lucru cu untul >control pe plan fi!ic@( -u %ndra!nea
sa spuna tare ceea ce gndea >control pe plan mental@, dar nu era greu sa simti furia din
interiorul ei >control pe plan emotional@( Ceea ce parea sa o deran=e!e cel mai mult era
faptul ca sotul ei savura cu mare placereceea ce mnca si ea si se prefacea ca nu %si
da seama ce se %ntmpla( La sfrsit, pentru desert a comandat doua cupe de %ng6etata
cu crema C6antillJ( &otia lui a i!ucnit si a %nceput sa tipe %n restaurant ca este un idiot,
inconstient((( si ma opresc aici( I/a reamintit cu insistenta suma mare de ani pe care o
c6eltuisera pentru cura si toate astea pentru nimic, a adaugat ea furioasa( ;utin mai
tr!iu, cnd am ramas singura cu ea, am %ntreat/o de ce era att de furioasa( .ra
evident ca furia se datora faptului ca nu reusea sa %l controle!e pe sotul ei, la fel de mult
cum se controla pe ea %nsasi( Mi/a marturisit teama ei mare de a/si pierde sotul, daca
acesta continua sa aia attea excese( ;entru ca stiam ca de fapt nu %mi vorea despre
adevarata ei frica, am continuat sa %i pun %ntreari, pna cnd am aflata natura exacta a fricii ei
individuale, daca sotul ei avea sa moara( Astfel, am aflat ca primul ei sot se 6ranea foarte prost(
.ra un om de afaceri, mereu pe drumuri, care murise de o cri!a cardiaca( Desi trecusera mai
multi ani de la moartea acestuia, ea se mai simtea %nca vinovata de acel incident( .ra convinsa
ca, daca s/ar fi ocupat mai mult de alimentatia sotului ei, ar fi putut evita ca acesta sa moara(
Doar gndul ca ar fi putut avea pe constiinta moartea celui de/al doilea sot o speria att de tare,
%nct devenise osedata de acest lucru(
Controlul, frica, credinta si rana
Dupa cum ai putut constata, din acest exemplu, se pot oserva clar controlul, frica si credinta(
*oate acestea indica faptul ca a fost activata o rana( $n ca!ul acestei femei, putem oserva
doua rani, nedreptatea si tradarea( 8 persoana care sufera de nedreptate cauta perfectiunea
peste tot( $n mod constant, acea femeie %si poarta pica deoarece nu a fost o sotie perfecta fata
de primul ei sot si face tot posiilul pentru a fi perfecta pentru cel de/al doilea sot( ;oarta masca
HrigiduluiH( ;ersoana care sufera de tradare are o dificultate %n a avea %ncredere( $n acest ca!,
sotia %i poarta pica sotului pentru ca nu are %ncredere %n ea si nu aprecia!a tot ceea ce face
pentru el( ;oarta masca HdominatoruluiH( Aceasta din urma, care nu mai este ea %nsasi si nu/si
mai asculta nevoia de a savura o masa una, %n compania sotului si a prietenilor ei, a reactionat
%n mod automat( 0rea sa controle!e totul, lucru care indica faptul ca poarta masca asociata ranii
ei(
Activarea unei rani
Atunci cnd voresc despre o rana activata, ma refer la faptul ca ranile noastre sunt %n
continuare pre!ente %n noi, dar nu sunt tot timpul activate( &e activea!a atunci cnd altcineva le
tre!este si astfel reactionam( .ste posiil ca una dintre ranile tale sa fie activata fara sa fie
nimeni %n prea=ma ta %n acel moment( De exemplu, esti singur la tine acasa, ai vrea sa lenevesti
cteva ore si dintr/o data, o voce din mintea ta %ti spune ca nu ai dreptul sa fii lenes deoarece
este ceva rusinos( C6iar daca esti singur, teama care te cuprinde este cau!ata de o credinta
dondita %n copilarie, %n general, de la unul dintre parinti( 5rica de a fi =udecat ca fiind lenes
continua sa existe %n tine si te influentea!a sa fii activ si sa nu fi lenes( 5aci acest lucru din
teama de a nu fi surprins %n flagrant cnd esti lenes sau de teama ca cineva ar putea afla ca
uneori esti lenes( ;rin urmare, o rana este %ntotdeauna activata de frica cuiva precum si de
credinta %ntretinuta, cu scopul de a evita %mplinirea acelei frici( Cunosc c6iar si persoane care
continua sa se teama de parintii lor decedati( Atunci cnd %ndra!nesc sa actione!e sau sa fie
%ntr/un mod contrar a ceea ce credeau parintii lor, se poate vedea imediat teama sau
culpailitatea lor atunci cnd spun1 "Daca mama m-ar vedea acum, s-ar nvrti n mormnt. "
5iecare rana poate fi activata %n trei moduri,
uneori total inconstient1
1( frica de a fi ranit de celalalt
"( frica de a/l rani pe celalalt
#( faptul de a te rani pe tine %nsuti(
;utem vori despre control nu doar atunci cnd ne atinem de a face ceva sau de a fi %ntr/un
anumit fel, ci si de fiecare data cnd nu reusim sa ne controlam( Astfel, simtindu/ne foarte
vinovati, ne purtam pica pentru ca nu am stiut sa ne controlam(
De oicei, ma=oritatea dintre noi nici macar nu suntem constienti atunci cnd se activea!a o
rana(
Reactia noastra la o anumita situatie sau persoana ne poate indica acest lucru( *oate modurile
de a ne controlaH pe care le/am mentionat %n acest capitol sunt o reactie si nu o actiune
voluntara( $n capitolul urmator vei vedea cum aceste reactii pot influenta modul %n care te
alimente!i(
0ei descoperi astfel un alt mod de a deveniconstient de faptul ca o rana a fost reactivata(
Acestea sunt, %n continuare, modalitati le prin carete controle!i atunci cnd este activata
o anumita rana(
Rana de respingere
K 0om %ncepe cu rana de respingere( Cum te controle!i atunci cnd %ti este teama ca vei
fi respins, %ti este teama ca vei respinge pe cineva sau atunci cnd te respingi tu %nsuti?
Atunci cnd esti osedat de ceva ce ai de facut sau de spus si %ti este frica sau de ceva
ce a atins si a reactivat rana pe care o ai(
K Cnd suferi de insomnie din cau!a unei activitati mentale prea %ncarcate (
K Cnd fugi de o situatie evitnd locul %n care te afli sau plecnd %n astral >esti Hcu capul
%n noriH@,
K Cnd negi o situatie, nu vrei sa o ve!i %n realitate(
;oti' face acest lucru pentru a te convinge ca persoana sau situatia aceea nu te/a
deran=at, emotionat sau atins deloc( Acest gen de control este de oicei inconstient( .ste
ine sa %i rugam pe cei apropiati sa ne a=ute sa descoperim momentele %n care fugim
negnd realitatea(
K Cnd negi veridicitatea unui compliment, cre!nd ca, daca acea persoana te cunostea
cu adevarat, nu ti/ar fi facut niciodata acel complimentL
K Cnd %ti este rusine &A F ceea ce esti si nu vrei sa fii descoperit asa cum esti,
K Cnd te %nc6i!i %n tine, te atii sa spui sau sa faci ceva de teama ca celalalt nu te mai
iueste, nu te mai aprecia!a(
9n lucru important cu privire la< rana de respingere este ca aceasta este %ntotdeauna
activata de o frica la nivelul lui A F si nu la nivelul lui A A0.A sau A 5AC.( De exemplu, daca ai
de vorit sau de facut ceva %n fata unui pulic, este posiil sa te pregatesti exagerat de mult si sa
nu dormi deloc( 5rica ta adevarata nu este aceea ca nu vei face ine lucrurile, ci mai degraa
aceea ca vei fi =udecat ca fiind -9L, daca nu faci pre!entarea perfect, %n functie de asteptarile
celorlalti si, mai ales conform propriilor tale asteptari, de oicei nerealiste(
Daca faci parte din aceasta categorie, este foarte posiil sa te controle!i %n ceea ce faci si %n
ceea ce spui, mai ales pentru a fi iuit si pentru a te simti acceptat asa cum esti, %n loc sa fii
considerat un de nimic(
Rana de abandon
0om continua cu comportamentul controlat adoptat atunci cnd %ti este teama de
aandon sau de a aandona pe cineva sau cnd te aandone!i pe tine %nsuti (
K Cnd te prefaci ca esti vesel, ucuros, fericit, pentru a/i face pe plac partenerului(
K Cnd te supui nevoilor celorlalti, cre!nd ca acest lucru te face fericit,
K Cnd plngi pentru a primi atentia cuiva,
K Cnd %ti exprimi o cerere sau o nemultumire pe un ton plngacios,
K Cnd %i deran=e!i mereu pe ceilalti pentru a primi atentie,
K Cnd faci pe victima, adica atunci' cnd %ti atragi inconstient proleme(
K Cnd povestesti ceea ce ti se %ntmpla %ntr/un mod dramatic, exagernd(
K Cnd profiti de o oala pentru a/i manipula pe ceilalti, pentru ca cineva sa se ocupe de
tine,
K Cnd nu %ti asculti nevoile, de teama ca celalalt crede ca %l vei aandona(
'( Cnd %ncepi ceva si renunti %nainte de a/ti fi atins scopul acu!nd pe nedrept pe cei
care care, %n acceptiunea ta, ar fi treuit sa te sustina,
K Cnd simti nevoia de a povesti tot ceea ce ti se %ntmpla, la telefon sau direct cuiva(
K Cnd te cre!i incapail de a face fata la moartea cuiva drag,
K Cnd suporti orice, de teama ca vei fi aandonat, de oicei de un partener sau de un
copil,
K Cnd nu te poti 6otar% sa %nc6ei o relatie de teama ca vei ramne singur, c6iar daca stii
ca va fi mai ine pentru tine,
K Cnd ceri sa fii a=utat, %nainte c6iar de a verifica daca poti face acel lucru tu %nsuti,
K Cnd %ntrerupi pe cineva pentru a vori de propriile tale proleme,
K Cnd cre!i ca prolemele tale sunt mult mai importante dect ale celorlalti(
Rana de umilire
Daca suferi de rana de umilire, acestea sunt comportamentele de control cele mai
frecvent folosite, atunci cnd te temi ca vei umili o alta persoana sau ca vei fi umilit sau
ca te vei umili tu %nsuti1
K Cnd lasi pe cineva sa te dooare fi!ic sau psi6ic, fara sa spui nimic,
K Cnd te oligi sa oferi a=utor unei persoane aflate %n dificultate, lasnd la o parte
propriile tale nevoi,
K Cnd te atii sa spui orice lucru negativ despre o alta persoana,
K Cnd %ti controle!i pulsiunile fi!ice, cre!nd ca Dumne!eu vede totul,
K Cnd te acu!i ca esti murdar, nedemn,
K Cnd te de!gusta propria ta persoana,
K Cnd %i faci pe ceilalti sa rda pe seama ta, umilindu/te,
K Cnd %i %ntorci celuilalt un compliment, considernd ca esti nedemn sa %l primesti si,
mai ales, ca celalalt este mai demn, %l merita mai mult dect tine,
K Cnd faci totul pentru a parea impecail %n oc6ii lui Dumne!eu,
K Crid cre!i ca treuie sa alini suferinta celorlalti, a %ntregii umanitati,
K Cnd %i consideri pe ceitalti mai importanti dect tine, cre!nd ca acestia sufera mai
mult,
K Cnd te atii de la placerea fi!ica, de teama ca vei fi considerata o femeie usoara, de
exemplu
K Cnd nu %ti reali!e!i o placere fi!ica, de teama ca vei fi considerat egoist(
Rana de tradare
Rana de tradare este cea care te determina cel mai mult sa vrei sa %i controle!i pe
ceilalti(
Acestea sunt diferitele mi=loace de control utili!ate atunci cnd %ti este teama ca vei fi
tradat de
catre cineva sau ca vei trada tu pe cineva ((
&a nu uiti ca ceea ce le faci celorlalti, %ti faci defapt tie %nsuti( ;utem suferi de tradare de
fiecare data cnd exista o %ncalcare a %ncrederii, o minciuna, o promisiune nerespectata,
lasitate, o lipsa de responsailitate( $n plus, toate aceste forme de control, %n acest ca!,
se manifesta %n relatia cu o persoana de sex opus(
K Cnd vrei sa ai ultimul cuvnt de spus,
K Cnd minti,
K Cnd %l %ntrerupi( pe celalalt %nainte ca acesta sa termine ceea ce are de spus,
K Cnd pastre!i ranc6iuna si nu mai vrei sa voresti cu celalalt,
K Cnd voresti tare, ocupnd tot spatiul cnd (voresti cu cineva,
K Cnd nu ai %ncredere %n celalalt, deoarece(%ti este teama,
K Cnd faci totul pentru a fi recunoscut ca o persoana speciala, puternica, capaila,
K Cnd ai asteptari, fara sa fi existat vreo %ntelegere %n prealail,
K Cnd %ti pier!i radarea deoarece celalalt nu se graeste,
K Cnd te enerve!i pentru ca lucrurile nu se desfasoara asa cum vrei tu,
K Cnd insisti ca celalalt sa fie de acord cu tine, sa adere la ideile tale,
K Cnd folosesti o forma de seductie pentru aGti atinge scopurile,
K Cnd %l culpaili!e!i pe celalalt pentru ca tu ai uitat ceva sau ai facut o greseala,
K Cnd %l supraveg6e!i pe celalalt pentru ca acesta sa/si %ndeplineasca sarcinile asa
cum vrei tu,
K Cnd %i ceri ceva celuilalt si nu ai %ncredere %n el, te %ndoiesti %n sinea ta ca acesta
poate sa faca acel lucru,
K Cnd refu!i sa %ti iei un anga=ament fata de celalalt,
K Cnd nu %ti asumi responsailitatea, cnd vrei ca celalalt sa %si asume greseala sau
negli=enta ta,
K Cnd %l ridiculi!e!i pe celalalt %ncercnd sa %l sc6imi,
K Cnd refu!i sistematic sfaturile celorlalti,
K Cnd cauti sa %l intimide!i pe celalalt,
K Cnd te %inufne!i pentru a/ti atinge scopurile, pentru a otine ceea ce vrei,
K Cnd tipi sau %l ameninti pe celalalt,
K Cnd %ncerci sa %ti impui felul tau de a face lucrurile,
K Cnd iei o deci!ie pentru celalalt, fara sa %i ceri parerea,
Rana de nedreptate
0oi %nc6eia cu rana de nedreptate, care este traita de catre cei care sunt perfectionisti si care se
acu!a foarte usor( 9rmatoarele mi=loace de control sunt folosite fata de sine %nsusi si fata de
persoanele de acelasi sex( Acestea sunt comportamentele pe care le ai atunci cnd %ti este
teama ca cineva va fi nedrept fata de tine sau ca tu vei fi nedrept >sau imperfect@ fata de cineva
sau fata de tine %nsuti1
K Cnd nu %ti respecti limitele si ceri prea mult de la tine,
K Cnd te prefaci ca totul este ine, desi nu este asa,
K Cnd te =ustifici, deformnd adeseori realitatea,
K Cnd refu!i sa primesti a=utor, cre!nd ca te vei descurca mai ine singur,
K Cnd nu vrei sa %ti de!valui sentimentele,
K Cnd %ti refule!i lacrimile si %ti ascun!i plnsul,
K Cnd %l =udeci pe celalalt ca fiind prea sensiil,
K Cnd %ti inter!ici sa iei un medicament sau sa consulti un medic,
K Cnd revi!ui esti de mai multe ori ceea ce ai facut,
K Cnd %ncepi de mai multe ori acelasi lucru,
K Cnd %l %ntrerupi pe celalalt, considernd ca ideile lui nu sunt corecte,
K Cnd vrei ca ceilalti sa %ti spuna ca ceea ce faci tu este perfect,
K Cnd vrei sa ai o solutie rapida, imediata, la o anumita prolema, %nainte sa ai timpul necesar
de a o anali!a sau a gasi cau!a acelei proleme,
K Cnd %l =udeci sau %l acu!i pe celalalt ca a actionat nepotrivit,
K ( Cnd vrei sa ai dreptate, cre!nd ca tu detii raspunsul corect,
K Cnd devii furios, %ntr/o situatie pe care o consideri ne=ustificata,
K Cnd te critici foarte sever, cre!nd ca astfel lucrurile se vor ameliora,
K Cnd te autodistrugi sau te suestime!i atunci cnd reali!e!i ceva,
K Cnd nu vrei sa primesti nimic din partea celuilalt, de teama ca vei ramne dator acelei
persoane,
K Cnd spui da, desi vrei sa spui nu, de teama sa nu fi nedrept, insensiil,
K Cnd te prive!i de o placere, cre!nd ca nu o meriti,
K Cnd te forte!i sa !mesti sau sa r!i,
K Cnd nu vrei sa te opresti din munca, de teama ca vei fi considerat lenes,
K Cnd %ti dai dreptate, desi de fapt tu vrei altceva si nu %ti asculti inima,
K Cnd %l culpaili!e!ipe celalalt ca nu este responsail,
K Cnd te atii sa %ti arati furia,
K Cnd nu %ti acor!i dreptul ,de a fi fericit, daca cineva apropiat nu este fericit(
$n ca!ul ultimelor doua rani este posiil sa fie mai dificil sa recunoastem comportamentele de
control, deoarece ego/ul persoanelor dominante sau rigide este mai puternic( .ste vora despre
doua tipuri de rani puternice, care determina reactii mai rapide si mai intense( Cu ct ego/ul
nostru este mai puternic, cu att puterea lui este mai mare %n a ne face sa credem ceea ce vrea
el, ca de exemplu, sa ne faca sa credem ca noi avem dreptate si nu ceilalti(
Constienti!area gradului de control
$ti sugere! sa recitesti de mai multe ori partea referitoare la mi=loacele de control, pentru a putea
face mai usor legatura cu urmatorul capitol( Iata cteva sugestii1 notea!a mi=loacele pe care le
folosesti, cu ce persoana anume >copil, parinte, partener, familie@ si %n ce circumstante( ;entru a
te a=uta voi mentiona %n continuare aspectele %n care se manifesta cel mai pregnant controlul1
K Aspectul fi!ic
K 0estimentatia
K 2anii, ugetul
K &arcinile de la serviciu si de acasa
K Activitatile din timpul lier, vacantele
K Alegerea prietenilor
K &tudiile
K Alegerile %n domeniul professional
K &emnele de atentie, de afectiune
K &exualitatea
K Atitudinea, comportamentul
K Religia, de!voltarea spirituala
;oti sa verifici cu cei apropiati care este comportamentul de control %n care te regasesc ei( $nsa
un astfel de demers necesita o oarecare do!a de modestie( Iar pentru ca tocmai esti pe cale sa
citesti aceasta carte, cred ca vrei sa poti sa %ti %munatatesti
singur viata( Daca vrei sa mergi si mai departe, %ncearca sa verifici %n fiecare situatie %n parte,
de ce natura sunt acu!atii le sau reprosurile pe care le faci celorlalti sau tie %nsuti( Dupa aceea,
poate vei reusi sa identifici frica pe care o ai pentru tine( 0oi relua acest demers %n ultimul
capitol al cartii( 0ei vedea ct de util poate fi faptul de a sti ce fel de control exerciti %n viata ta,
control care se reflecta si %n controlul la nivelul alimentatiei( $n continuare voi aorda legatura
dintre modul %n care te alimente!i si una dintre ranile tale activate(
Capitolul "
Legaturile dintre control si alimentatie
$n capitolul anterior am mentionat faptul ca ranile noastre sunt activate %nca de la
nastere, de catre parintii nostri sau de catre oricine altcineva care %ndeplineste rolul de
parinte, pe parcursul primilor sapte ani din viata( Mai tr!iu, de fiecare data cnd o rana
este activata, indiferent din ce cau!a, aces lucru nu este dect o repetare a ceva ce s/a
%ntmplat %nainte, un lucru de care %nsa nu suntem constienti(
&a luam exemplul unei fetite care s/a simtit respinsa %nca de la nastere, de catre mama ei,
deoarece aceasta era de!amagita pentru ca nu a avut un aiat( Rana fetitei s/a activat %nca de
la nastere si, cel mai proail, c6iar din timpul sarcinii( Dupa aceea, indiferent de ceHface sau
spune mama ei, exista marisanse ca fetita, adolescenta si apoi tnara femeie, sa interprete!e
gresit comportamentul mamei ei( De aceea este foarte important sa ne reamintim ca suferinta
noastra nu este produsa de ceea ce face o alta persoana, ci de reactia noastra, influentata de
una dintre ranile care ne provoaca suferinta( Acesta este motivul pentru care adeseori se
%ntmpla ca, c6iar daca un parinte are acelasi comportament fata de doi copii, acestia %l pot
percepe foarte diferit, %n functie de ranile fiecaruia(
nfluenta comportamentului mamei
Atunci cnd este vora despre alimentatie rolul cel mai important %l are influenta mamei sau a
persoanei care a %ndeplinit rolul de mama, pna la vrsta de sapte ani( De ce? Deoarece mama
simoli!ea!a mama *erra, planeta, iar tatal simoli!ea!a &oarele( *erra, care mai este numita
mama 6ranitoare,ne 6raneste cu tot ceea ce creste pe ea( -e asigura alimentatia de a!a( $n
ordinea fireasca a lucrurilor,
mama este de asemenea cea care ne 6raneste interior, ne a=uta sa ne fie ine( $n timp ce rolul
tatalui este acela de a ne a=uta sa ne folosim energia pentru a crea, pentru a actiona, pentru a ne
ocupa de nevoile noastre materiale( Imediat dupa nastere, copilul are nevoie de laptele mamei(
;atul de a vedea un nou nascut care imediat %ncearca sa suga lapte este un lucru foarte natural,
acelasi lucru se %ntmpla si %n ca!ul animalelor( -ou/nascutul cauta mamelonul mamei lui( De
aceea este foarte important ca mama sa %l alapte!e( C6iar daca nu poate face acest lucru pentru o
perioada %ndelungata, primele saptamni sunt cruciale pentru %nceputul vietii copilului, %n ordinea
fireasca a lucrurilor(
$n ca!ul mamelor care nu %si pot alapta eelusul sau care refu!a sa faca acest lucru, atunci cnd
este vora despre o fetita, acest lucru activea!a o rana de respingere foarte puternica( Cnd
eelusul este aiat, se activea!a o rana de aandon( $n cartea despre rani, explic %n detaliu care
sunt cau!ele pentru care, fiecare dintre rani este activata de un anumit parinte( Cnd unui copil i
se activea!a o rana %n relatia cu unul dintre parintii lui, acesta are aceeasirana, c6iar daca de
oicei este inconstient de acestlucru( Copiii activea!a %n noi tot ceea ce nu am re!olvat %nca %n
relatia cu parintii nostri( 9neori se poate %ntmpla ca eelusul sa fie cel care nu poate digera
laptele mamei sau care refu!a sa fie alaptat la sn( $n acest ca! este activata rana de respingere
sau de aandon a mamei( $n exemplul unei mame care nu %si poate alapta fiica, daca aceasta se
simte respinsa,
este activata si rana de respingere a mamei ei( Mama, constient sau nu, %si poarta pica pentru
ca nu vrea sa %si alapte!e fiica( ;oate %i este teama ca %i face rau copilului si ca acesta nu o va
iui( Daca %nsa va %ncerca sa afle mai mult, va descoperi fara %ndoiala faptul ca si ea la rndul ei
a trait acelasi lucru %n relatia cu mama ei( De %ndata ce apare o emotie oarecare, %nseamna ca a
fost activata o rana( ;roail, eelusul care refu!a sa fie alaptat de mama lui risca sa sufere
de anorexie cnd va creste( 0om reveni la acest aspect %ntr/un capitol urmator(
;rin urmare, comportamentul si atitudinea interioara a mamei fata de alimentatie influentea!a
mult copilul( Acest comportament, %n general, este inconstient pentru mama deoarece aceasta
nu %si da seama ca se poarta astfel cu copilul pentru ca el are nevoie de un astfel de
comportament pentru a constienti!a propriile sale rani( De fapt, nu este deloc %ntmplator felul
%n care parintii se comporta cu copiii lor( *otul este de=a organi!at %n planul de viata al fiecarei
familii( ;arintii actionea!a %n functie de ranile lor si %n relatie cu ranile copiilor lor, astfel %nct cu
totii sa se poata %ntra=utora pentru ca %n cele din urma sa %si vindece aceste rani(
&/a constatat de=a faptul ca, atunci cnd un eelus plnge si parintii nu stiu ce sa faca sau
plnsul copilului %i deran=ea!a, mama decide sa %i dea copilului ceva sa mannce, de oicei
ceva dulce(
&pun HmamaH deoarece, de oicei, ea este cea care are ultimul cuvnt de spus %n ceea ce
priveste alimentatia copilului( .ste adevarat ca exista %ntotdeauna exceptii de la reguli, dar %n
ca!ul cartii de fata voi vori despre regulile generale, despre ceea ce se %ntmpla de oicei, %n
ma=oritatea ca!urilor( -u cu foarte mult timp %n urma, copilului i se dadea o su!eta, adeseori
%miata cu !a6ar sau miere sau o sticluta de suc sau alt lic6id dulce, fara sa se stie %nsa daca
eelusul avea %ntr/adevar nevoie de acest lucru(
Cu timpul acest gest devine un oicei si parintii continua sa se comporte la fel( Cnd copilul
plnge, se loveste, se plictiseste, este galagios, i se da ceva de mncat sau de aut / de
preferinta ceva dulce( $nca de cnd suntem foarte mici %nvatam sa ne %ndopam cu orice, imediat
ce traim o emotie sau o contrarietate, cu orice %n afara lucrurilor de care avem %ntr/adevar
nevoie( Ma=oritatea oamenilor au %nvatat astfel sa se console!e, sa %si acorde atentie, sa %si dea
o recompensa prin ceva ce se poate mnca sau ea(
Acesta este motivul pentru care, de fiecare data cnd una dintre ranile tale este activata, %ti este
greu sa stii daca %ntr/adevar %ti este foame si, daca da, de ce anume are nevoie corpul tau(
$n functie de rana care este activata %n acel moment, esti tentat sa mannci si sa ei %n mod
diferit(
Rana de respingere si alimentatia
(masca- fugarul)
Atunci cnd este activata rana de respingere si aceasta te influentea!a sa te controle!i, este
posiil sa nu ai pofta de mncare, sa mesteci %n gol mncarea(
-u mai simti nimic, nici macar nu mai simti faptul ca corpul tau are nevoie de mncare( Iar
atunci cnd mannci esti tentat sa mannci portii mici, fara sa fii foarte constient de ceea ce ai
%n farfurie sau sa gusti cu adevarat mncarea( &i pentru ca acestei rani i se asocia!a masca
fugarului, a fugi %nseamna a nu mai fi cu adevarat pre!ent %n ceea ce se %ntmpla %n lumea
fi!ica( Astfel, fiind mai interesat de ceea ce se %ntmpla %n lumea mentala dect de lucrurile
legate de lumea fi!ica, nu poti sa te ucuri cu adevarat de ceea ce mannci( Alimentul cel mai
des folosit pentru a fugi din lumea fi!ica este !a6arul, su toate formele lui, uneori c6iar si
alcoolul sau drogurile( De altfel, am oservat ca, %n ca!ul unor astfel de persoane
HfugareH,!a6arul are de multe ori un efect asemanator alcoolului( 5aptul de a mnca o cantitate
mare de !a6ar provoaca un cerc vicios %n corpul tau si poate deveni foarte nociv(
Corpul tau, mai ales glandele suprarenale vor avea mult de lucru pentru a asimila si a elimina
!a6arul, copul tau devine astfel slait si ooist( Iar cnd vei simti ca nu mai ai energie, vei
mnca din nou ceva dulce, spernd ca astfel %ti vei recapata energia pierduta( Lucru ca de altfel
nu functionea!a, fiind doar un efect de scurta durata, ce te determina sa o iei mereu de la capat(
Acest tip de persoana va prefera de asemenea alimentele foarte condimentate(
.ste o alta modalitate de a gusta ceva si de a gasi anumite sen!atii( ;entru ca de fapt nu poate
gusta cu adevarat savoarea alimentelor HfugarulH crede ca, cel putin, savurea!a condimentele si
aromele( Aceasta este explicatia faptului ca unii oameni reusesc sa mannce foarte
condimdentat, fara nicio reactie(
Rana de abandon si alimentatia
(Masca:dependent)
Atunci cnd se activea!a rana de aandon si te controle!i, efectul produs este exact opus(
Deoarece cauti iuirea celorlalti, su forma de atentie, de afectiune si sustinere / nestiind cum sa
o otii, compense!i acest lucru prin alimentatie( ;entru ca nu primesti din exterior ceea ce vrei, %ti
umpli nevoia prin mncare( ;oti sa a=ungi sa mannci tot timpul, cre!nd ca astfel vei umple golul
din tine( Mannci mult, nu pentru ca este ceva un sau pentru ca corpul tau are nevoie de
mncare, ci pentru a da impresia ca primesti ceea ce %ti lipseste( &i %n ciuda faptului ca te %ndopi
tot timpul, simti %n continuare o gaura %n stomac( Ca si cum ai fi un sac fara fund( Dar nu %ti dai
seama %nsa ca acest gol se afla mai degraa la' nivelul inimii( &i pentru ca mncarea nu poate
umple aceasta lipsa afectiva, nu %ti este niciodata de a=uns si nu stii cnd sa te opresti din mncat(
Inima este cea care are nevoie sa fie umpluta, cu multa dragoste de sine( Am oservat de
asemenea ca, atunci cnd cineva poarta aceasta masca a dependentului si ia masa %ntr/o
companie placuta, mannca foarte %ncet pentru a savura ct mai mult placerea( .ste modalitatea
sa de a controla cantitatea de atentie de care are nevoie( 8 astfel de persoana este atrasa mai
ales de alimente moi, care nu treuiemestecate prea mult(
Rana de umilire si alimentatia
(Masca: masochist)
Cnd suferi de o rana de umilire, cre!nd ca nu este demn sa fii o persoana sen!uala, te
controle!i pentru a nu %ti acorda dreptul de a te ucura de simturile tale( $n fata celorlalti, te vei
atine adeseori sa mannci ceea ce %ti place cel mai mult, te vei forta sa alegi ceea ce cre!i ca
este potrivit pentru o persoana demna( *otusi, la un moment dat o astfel de persoana nu mai
reuseste sa se atina, sa/si %ncatuse!e simturile( Atunci %si pierde controlul asupra aimentatiei si
mannca exagerat de mult, deoarece este A*M* D. 29-( De altfel, placerea de a mnca este
mai important lucru pentru aceasta persoana(
Daca te consideri astfel atunci cu siguranta %ti va fi foarte greu sa te prive!i de o mncare
savuroasa( $ti este foarte greu sa re!isti stiind ca ai niste unataturi %n ucatarie( &tii ca nu %ti este
foame, dar este ceva mult mai puternic dect tine( 8 persoana Hmasoc6istaH se ucura fi!ic de
mncare, foarte rar %nsa si la nivel psi6ologic( 2ucuria ei cea mai mare este de ordin fi!ic( Cu ct
placerea ei fi!ica este mai mare, cu att va creste culpailitatea de a nu se putea atine, %n orice
aspect al vietii sale( De multe ori mannca pentru a se umple, pentru a nu/si mai simti corpul(
Crede ca, daca %i este foame, %si va simti corpul, lucru pe care nu %l considera deloc spiritual(
Dupa ce a %nceput sa mannce, %si gaseste o multime de motive pentru a continua( ricum, am
luat de!a un "ilogram sau doua, %si spunea ea, continund sa mannce(
5ace toate acestea pentru a se =ustifica sa fie o persoana nedemna, rusinoasa, pofticioasa si
gurmanda( 5iind masoc6isa cauta sa se pedepseasca, sa sufere( &ufera cnd %i este foame si
sufera la fel si dupa ce a mncat prea mult( .ste genul de persoana atrasa mai ales de alimente
grase, precum untul, smntna, sosurile grele etc( ;oate sa mannce astfel pna cnd ceea ce
mannca o de!gusta, la fel cumeste de!gustata de ea %nsasi(
Rana de tradare si alimentatia
(Masca: controlant#dominant)
$n ca!ul %n care exista rana de tradare, deoarece vrei sa controle!i ceea ce se %ntmpla %n exterior
si nu ai %ncredere %n ceilalti, reproduci acelasi model de comportament si %n ceea ce priveste
alimentatia( .sti genul de persoana care vrea tot timpul sa adauge ceva %n mncarea preparata
de altii, sare, piper, condimente, !a6ar etc( Am va!ut de nenumarate ori persoane care se
graesc sa adauge sare sau piper %n alimente, fara ca macar sa le guste %nainte? $mi amintescde
un cuplu, pe care l/am oservat la o masa vecina, %ntr/un restaurant( Domnul a primit o farfurie cu
mncare si, continund sa voreasca cu partenera lui, a luat solnita si a %nceput sa presare sare
peste mncare( Devenind curioasa, am oservat de cte ori a facut acest lucru( De optspre!ece
ori? $l oservam de aproape, spunndu/mi ca sigur nu %si dadea seama de comportamentul lui si
ca, oricum, nu va putea sa mannce deloc( Dar nu, din contra, a mncat tot( Dat totusi, mnca
asa cum mannca o persoana dominatoare, repede, fara sa %si acorde raga!ul de a mesteca si
savura mncarea( Rana de tradare este activata atunci cnd faci si alte lucruri %n timp ce
mannci, de exemplu1 citesti, discuti afaceri, faci morala copiilor sau partenerului %n timpul mesei,
te uiti la televi!or etc( De aceea nu mai esti atent la ceea ce %ng6iti si sunt sanse mari sa mannci
mai mult dect ai nevoie, mai ales din cau!a vite!ei cu care %ng6iti totul( .xista c6iar si persoane
care %ng6it ucati mari de mncare dintr/o data( $n acest ca! stomacul nu are timp saprimeasca
mesa=ul creierului, aela ca este de=a satul(
Controlantul este si o persoana care musca din mncare( 0rea att de mult sa %i controle!e pe
ceilalti %nct, atunci cnd este furios din cau!a unor asteptari ne%ndeplinite, %ncearca sa %si
potoleasca foamea muscnd( Acesta este adeseori un motiv de a mnca carne, nu pentru ca ar
avea nevoie, ci din necesitatea de a musca( ;oate parea ca este un gurmand, deoarece
mannca cu pofta si %i place sa guste din tot( *otusi, %n realitate rana lui este cea care
reactionea!a(
Convins de un asa !is confort, spune adeseori $e %un este& Dar mncnd foarte repede, nu
savurea!a de fapt alimentele(
Rana de nedreptate si alimentatia
(Masca: rigid)
Daca se activea!a rana de nedreptate, vei avea acelasi comportament, pe care %l ai de oicei si
%n ceea ce priveste alimentatia( 0ei %ncerca sa te controle!i ct mai mult posiil( Doar o
persoana care sufera de nedreptate reuseste sa tina un regim draconic si sa se controle!e
pentru a avea greutatea ideala, silueta dorita( Cnd masca de rigid este cea care %ti
coordonea!a comportamentele, a=ungi sa controle!i cantitatea si calitatea alimentelor pe care le
mannci( .ste foarte proail sa =udeci un comportament de genul Hlasa lucrurile sa mearga de
la sineH att de inacceptail %nct, foarte des a=ungi ca spui lucruri precum1 ,,'u nu mannc
()$)DA*A dulciuri sau desert. (u MA) %eau. (u mai mannc dect alimente sanatoase. (u
rontai ()$)DA*A nimic intre mese H( $ti faci un titlu de glorie din faptul de a fi capail sa te
controle!i astfel %nct nu %ti dai seama cnd ( spui lucruri care nu corespund realitatii(
HRigidulH este cel care foloseste cel mai des superlative de genul niciodata, intotdeauna,
e+traordinar,nemaipomenit etc. Am o prietena care, de fiecare data cnd vine la mine la masa,
repeta acelasi lucru %n momentul desertului1 ,unt att de mndra de mine, nu mai mannc
deloc desert de ceva timp. Dar asta-i as vrea sa fac o e+ceptie. 'sti o %ucatareasa foarte %una
si desertul acesta pare tt de delicios nct o sa ma las tentata. &i nu va mai spun cantitatea
de desert pe care o mannca( &unt convinsa ca nu %si da seama de aceasta HmanevraH pe care
o face de ctiva ani %ncoace si cu att mai putin de cantitatea de desert pe care o %ng6ite, de
care de altfel se simte apoi vinovata( $n ca!ul unei persoane rigide %nsa, aceasta se simte
vinovata dar deoarece excelea!a %n autocontrol reuseste destul de usor sa se convinga ca nu
este ceva grav, dat fiind ca este o exceptie ceea ce a facut, cu scopul de a/si nega
culpailitatea( Acesta este motivul pentru care o astfel de persoana %si atrage proleme fi!ice
neasteptate si foarte acute, foarte dureroase1 pentru a/si atrage atentia pe aceasta culpailitate
pe( care o ascunde( $n plus, are o dificultate %n a gasi cau!a prolemelor deoarece nu este
constienta de ce anume se simte vinovata( Durerile pe care le are sunt de fapt modul sau
inconstient de a se autopedepsi( $n ca!ul %n care o astfel de persoana rigida a=unge sa %si piarda
controlul asupra alimentatiei sau a auturii, fiind de=a la limita %n alte aspecte ale vietii, va
%ncerca pe ct posiil sa traiasca singura aceasta situatie si nu va %ndra!ni sa voreasca despre
acest lucru( Cnd %si pierde controlul %n fata altor persoane, culpailitatea sa creste foarte mult
si %si promite sa nu mai faca niciodata asa ceva( Cu ct o persoana rigida este mai rigida fata de
sine %nsasi si nu %si da voie sa simta, cu att va fi mai tentata sa adauge mai multe condimente
%n mncare( Dar, spre deoseire de genul dominatorului, rigidul gusta mai %nti mncarea,
deoarece, dupa gustul lui, totul treuie sa fie perfect( Apoi adauga condimentele de care
considera ca are nevoie%n acel moment( Rigidului %i plac de asemenea aliIl?entele foarte
crocante si va prefera fructele si legumele crude si mai dure( Daca ai aceasta rana, este foarte
posiil sa, fii o persoana care verifica cu gri=a alimentele, cantitati le si etic6etele tuturor
produselor( Dar oare c6iar faci acest lucru pentru ca ai gri=a de tine, pentru ca refu!i sa mannci
produse cu multe sustante c6imice, de exemplu? &au %ti este teama ca alimentele pot contine
ingrediente care %ngrasa? Am va!ut des persoane rigide care, atunci cnd %si pierd controlul,
mannca o cantitate mare de alimente Hcare nu %ngrasaH, astfel se conving ca ceea ce fac nu
este foarte gravG *otusi, corpul nu este mai fericit, deoarece va avea de digerat, de asimilat si
de depo!itat acel surplus undeva
%n organism( La fel se %ntmpla si cu !a6arul care, %n ciuda faptului ca este natural, asortia unei
cantitati prea mari va fi cu siguranta daunatoare pentru orgasm(
.ste posiil ca, %n acelasi timp sa te deran=e!e daca cei apropiati mannca %n cantitati prea
mari(
Deoarece tu %ti permiti foarte rar acest lucru, va fi greu sa accepti faptul ca altcineva poate sa %si
permita acest lucru( ;entru a/ti acorda dreptul sa mannci atunci cnd %ti este foame si mai ales,
tot ceea ce %ti place, cre!i ca treuie sa meriti acest lucru( $n ca! contrar, %ti impui restrictii( De
multe ori am va!ut persoane care %ncep sa mannce cu pofta, cu placere si deodata, fara niciun
motiv aparent, %si %mping farfuria, spunnd1 .ata, a!unge. *re%uie sa ma opresc acum. &e poate
c6iar oserva o anumita duritate %n tonul lor( $si pun masca rigidului si decid ca este momentul sa
se controle!e(
Reamintesc faptul ca toate aceste forme de control si pierderea acestuia, corespun!atoare celor
cinci rani, sunt o reflectare a tipului de control care se manifesta %n viata ta psi6ologica( 5i!icul
este %ntotdeauna o reflectare a ceea ce se %ntmpla dincolo de %nvelisul corporal( De aceea este
inutil sa te controle!i la nivel fi!ic, deoarece cau!a controlului se dovedeste a fi dincolo de nivelul
fi!ic( si va continua sa persiste( .ste ca si cum ai %ncerca sa ascun!i o rana cu uri pansament,
fara sa o %ngri=esti, spernd ca astfel nu o vei mai vedea( .fectul otinut va fi exact contrariul, rana
risca sa se agrave!e( Acest lucru este valail pentru toate afectiunile fi!ice care, conform
medicinei, sunt cau!ate de o proasta gestionare a alimentelor, prin care nu se respecta nevoile
corpului(
De exemplu, cri!ele de ficat, indigestiile, arsurile stomacale, 6ipoglicemia, diaetul, prolemele
intestinale etc( sunt afectiuni care necesita sc6imarea regimului alimentar( Aceste proleme
fi!ice nu sunt dect expresia fiintei tale, care vrea sa %ti atraga atentia asupra atitudinilor interioare
care nu mai sunt enefice pentru tine( Dumne!eul tau interior %ncearca sa %ti spuna, prin aceste
afectiuni, ca a sosit timpul sa %nveti sa te iuesti mai mult( -u voi intra %n detalii aici deoarece am
consacrat o %ntreaga carte acestui suiect, olilor si afectiunilor ($orpul tau iti spune:iu%este-te&
.ditura Ascendent, 2ucuresti@
Alegerea alimentelor
$n %nc6eierea acestui capitol, vom face un re!umat al semnificatiei diverselor alegeri si
comportamente alimentare frecvente( Alegerile pe care lefacem si comportamentele sunt un alt
mi=loc de a ne constienti!a ranile( $n capitolul patru, vei gasi ometoda simpla si rapida pentru a te
a=uta sa te cunosti mai mult, cu a=utorul alimentatiei( Referirile pe care le fac cuprind nu doar
alimentele, ci si auturile, cu exceptia apei(
;entru fiecare aliment mentionat exista mai multe explicatii( .ste posiil sa nu ai nevoie dect de
o singura explicatie sau sa ai nevoie de mai multeexplicatii(
Alimentele sarate sau prea sarate# poti sa vrei sa adaugi tu sare, la mncarea preparata de
altcineva(
Ai o dificultate daca nu esti tu cel care are %ntotdeauna ultimul cuvnt de spus( 0rei sa ai dreptate(
0rei ca totul sa functione!e asa cum %ti doresti tu( Ai o depresie inutila %n fata imposiilitatii de a
controla totul( $ti este greu sa te exprimi, desi ai vrea ca tu sa ai ultimul cuvnt( Cum poti sa stii ce
%nseamna Hprea saratH? .ste foarte posiil ca si tu sa faci parte din ma=oritatea oamenilor, care
consuma prea multa sare( Cantitatea minima necesara de sare pe !i este de o =umatate de gram,
iar cantitatea ideala, de un gram si =umatate pe !i( $n America, media cotidiana de consum de
sare este de sapte grame, deci de mai mult de patru ori peste media normala( &area se
regaseste foarte des ca si conservant, %n interiorul tuturor alimentelor semipreparate din
maga!ine( Aceasta este cau!a pentru care, conform studiilor medicilor canadieni, noua din !ece
canadieni' sufera de 6ipertensiune( $n realitGte %nsa, nu sarea este cau!a 6ipertensiunii, ci mai
degraa emotiile trai te, care te fac sa asori prea multa sare(
Alimentele dulci sau !a$arul# lipsa de dulceata din viata ta( Cnd esti prea exigent cu tine, %ti
ceri prea multe( Dificultatea de a/ti face complimente si ati recunoaste adevarata valoare( Cnd
cre!i ca ai dreptul la o recompensa doar atunci cnd ai reali!at ceva important( *eama de a fi
egoist( Cnd nu poti primi ceva cu adevarat, cre!i ca %ti lipseste mereu ceva, ceea ce %nseamna
ca esti mai atent la ceea ce nu primesti de fapt, %n functie de propriile tale asteptari( Cum poti sa
stii daca mannci sau ei Hprea mult !a6arH? Re!ultatele cercetarilor %ntreprinse %n acest sens
sunt diferite unele fata de altele( Din cte am aflat, cantitatea de !a6ar continuta %n trei fructe
proaspete este mai mult dect suficienta pentru necesarul !ilnic( ;rin urmare, orice surplus este
un semn de indulgenta(
Alimentele condimentate sau condimentele#
lipsa condimentelor din viata ta, ceea ce %nseamna asenta sau lipsa frumusetii %n lucrurile din
=urul tau si mai ales a celor din interiorul tau( Lipsa de pasiune, fie %n viata amoroasa, fie %n cea
profesionala sau %n viata ta, %n general( 5aptul de a te lasa condus de mental, de analitic, %n loc sa
simti cu adevarat ce se %ntmpla %n tine, sa fii mai pasionat de viata ta( 5rica de a simti ceva( A nu
fi recunoscator si a nu percepe micile momente de ucurie din viata ta(
Alimente grele si grase# de!gust fata de tine %nsuti, fie pe plan fi!ic, fie pe plan psi6ologic(
Culpailitate( Cnd vrei sa te pedepsesti, sa %ti %ncarci corpul cu alimentele cele mai greu de
digerat, de asimilat sau de eliminat( Cnd cre!i ca meriti sa fii pedepsit, daca te ocupi de tine
%naintea celorlalti(
Alimente crocante# cnd esti prea exigent fata de tine %nsuti( Cre!i ca viata ta treuie sa fie
mai dura, mai dificila( Cnd te !ati prea mult, %ti faci gri=i pentru orice, cnd %ti complici viata
atunci cnd nu este ca!ul( Cre!i ca treuie sa %ti cstigi fericirea cu sudoarea fruntii(
Cnd %ti porti pica deoarece te consideri o persoana slaa sau lenesa( $n relatia cu ceilalti1 critici
foarte repede, esti neradator si dai dovada de intoleranta(
Alimente moi# lipsa de forta, de sustinere pentru a/ti construi viata pe care o vrei( Conte!i pe
ceilalti pentru fericirea ta( Cre!i ca nu vei reusi sa faci nimic singur( $ti porti pica petru ca %ti
doresti o viata fericita, usoara, lipsita de gri=i( Cre!i ca daca te porti ca o persoana puternica,
ceilalti nu se vor mai ocupa de tine(
Cafeina# cre!i ca lipseste un stimulant %n viata ta, adica ai foarte putine scopuri motivante,
pentru care sa merite sa te tre!esti dimineata( *e ocupi mai mult de proiectele, de oiectivele si
planurile altora dect de ale tale(
%rea multa pine# faptul de a nu %ti e de a=uns niciodata pinea / alimentul de a!a al
tuturor%nseamna ca cre!i ca nu esti suficient de ine 6ranit de cei apropiati tie( .sti dependent
fie de pre!enta acestora, de atentia lor, de complimentele lor, de recunoasterea sau de opinia
acestora, care constituie o forma de sustinere pentru tine(
;reci!e! ca tot ceea ce mentionat mai sus nu treuie sa devina sau sa degenere!e %n osesie(
*oate aceste descrieri sunt pentru momentele si situatiile %n care %ti dai seama ca ai exagerat
peste limita normala( De exemplu, nu %nseamna ca, daca %ti place sa mannci din cnd %n cnd
spaghetti >un aliment moale@ conte!i pe ceilalti pentru a fi fericit( Dar daca %nsa %ti place sa
mannci paste de mai multe ori pe saptamna, definitia de mai sus ti se poate aplica %n acest
ca!(
Acest lucru este valail pentru toate exemplele demai sus( Daca ei una/doua cafele pe !i,
acest lucru este foarte diferit de situatia %n care cineva ea multe cafele pe !i, nici nu mai stie
cte cani de cafea a aut(
&iferite comportamente alimentare
;entru fiecare comportament mentionat %n continuare exista mai multe explicatii( .ste posiil sa
%ti convina una singura sau mai multe dintre ele( A mnca sau a ea foarte $ncet1 vrei sa
prelungesti placerea, cauti atentia, pre!enta celorlalti( *eama de singuratate(
A mnca sau a ea foarte repede1 cnd nu esti pre!ent cu adevarat la masa, vrei sa controle!i
ceva sau pe altcineva( 0rei sa controle!i timpul( $ti este teama ca ceilalti te considera prea lent,
iresponsail, de ne%ncredere( 0rei sa cstigi, sa ai un ascendent asupra cuiva( *eama de a nu fi
la %naltime( A mnca sau a ea foarte putin1 cre!i ca nu meriti sa fii 6ranit de mama ta sau de
ceva ce are legatura cu dragostea materna( -u %ti cunosti adevaratele nevoi( *eama de a fi iuit
devine mai puternica dect dorinta de a fi iuit( A nu mnca sau a nu ea suficient indica
adeseori faptul ca exista ceva Hprea multH %ntr/un alt domeniu, %n care nu te accepti asa cum
esti( Acest lucru poate %nsemna de asemenea ca poti gestiona acest surplus, dar nu esti
constient de el(
A mnca sau a ea pea mult1 cnd te umpli pna cnd te simti rau, nu esti %n contact cu
propriile tale limite( 0rei sa %ti asumiH prea multe raspunderi sau sa faci prea multe pentru
ceilalti( 0rei sa %i rasfeti prea mult pe ceilalti, %n detrimentul propriilor tale nevoi( 5rica de a nu fi
iuit( *e pedepsesti pe tine %nsuti deoarece ai mncat prea mult( 5aptul de a mnca sau de a
ea prea mult indica adeseori ca exista ceva Hprea putinH %ntr/un alt domeniu, %n care nu te
accepti asa cum esti( .ste posiili sa te comporti ca si cum Hte/ai saturatH dar sa nu fi constient
de acest lucru(
A musca din mncare# a avea intentia de a musca pe cineva( Cnd vrei sa %ti controle!i furia(
Cnd ai asteptari, fara un acord %n prealail( Cnd vrei ca totul sa decurga conform propriilor tale
dorinte( *eama de a fi moale, vulnerail si intoleranta acestui comportament cnd se manifesta la
tine(
A ng$iti repede fara sa savure!i mncarea# vrei sa faci pe cineva sa dispara( Ai resentimente,
pastre!i o ranc6iuna( Refu!i sa ve!i si sa acceptipartea una a celuilalt( *eama de a fi vulnerail(
5aptul de anu savura nimic indica de asemenea ca acea persoana are o dificultate %n a se ucura
de placerile vietii( .ste o persoana care %si poarta pica atunci cnd %si acorda acest drept(
Capitolul '
ti cunosti nevoile corpului?
;entru a reusi sa te cunosti prin intermediul a ceea ce asimile!i prin alimentatie, primul lucru pe
care treuie sa %l stii este daca %ti asculti sau nu nevoile corpului tau fi!ic( Cnd esti constient ca le
asculti, acest lucru %nseamna de asemenea ca %ti asculti %n acelasi timp nevoile corpului emotional
si ale celui mental( Daca nu %ti asculti corpul fi!ic, vei afla ca nu faci acest lucru nici %n ceea ce
priveste corpul emotional si cel mental( Cele trei corpuri, care constituie %nvelisul nostru material si
ne a=uta sa traim pe aceasta planeta, nu pot fi disociate unul de altul(
*ot ceea ce se %ntmpla %n unul dintre ele le afectea!a %n mod automat pe celelalte doua( Asadar,
este mai %ntelept sa stii ce traiesti la nivelul corpului tau fi!ic, acesta fiind mult mai tangiil dect
celelalte doua(
De aceea va reamintesc acum ce %nseamna Hsa %ti asculti nevoile corpului fi!icH( Cu toate ca
ma=oritatea dintre noi am %nvatat aceste lucruri %nca din copilarie, este important sa ni le
reamintim( Corpul nostru fi!ic are nevoie1
K sa aspire aerul
K sa ea apa
K sa se 6raneasca
K sa se miste
K sa se odi6neasca si sa doarma(
$n acest capitol voi insista mai ales pe nevoia de a se alimenta / celelalte nevoi vor fi aordate %n
capitolul sase(
.u de exemplu, cnd eram mica au!eam vorinduse despre o alimentatie corecta si %ntelegeam
ca acest lucru %nseamna Hsa nu mannci dect lucruri plictisitoareH sau Hsa te prive!i de lucrurile
uneH sau Hce e sanatos nu este gustosH sau Hsa fii atent la tot ceea ce mannciH >lucru care
necesita un efort destul de mare@( $n ca!ul tau, ce a %nregistrat creierul cnd ai aflat ca este
important sa asculti nevoile alimentare ale corpului tau fi!ic? Intentia mea de a recapitula aceste
nevoi nu %si propune deloc sa te determine sa te controle!i, din contra( De fapt, asta!i stiu ca nu
controlul repre!inta solutia( De aceea descura=e! orice forma de control, att pe plan fi!ic, ct si
emotional si mental( Intentia mea este de a te a=uta sa reali!e!i faptul ca, corpul tau / care este
ve6iculul tau %n aceasta viata / este asemenea oricarui alt mi=loc de transport( Daca nu este
%ntretinut sau nu primeste nicio atentie sau %ngri=irile necesare, va avea o durata de viata scurta si
nu va putea functiona la adevarata sa capacitate(
0oi reaminti acum principalele motive pentru care ne 6ranim1
G ;entru a ne asigura cresterea si de!voltarea fi!ica si psi6ica
G ;entru a ne %ntretine corpul
G ;entru a pastra imunitatea naturala a corpului
G ;entru a asigura continuitatea speciei
Asadar, principalele motive pentru care mncam nu sunt foamea sau placerea de a savura
mncarea( Acestea din urma ar treui sa fie pe un plan secundar %n motivatiile oamenilor( Acesta
este principalul motiv pentru care treuie sa fim vigilenti la alegerea calitatii a ceea ce ingeram(
Cele sase elemente nutritive
;entru a functiona pe deplin, corpul tau are nevoie de sase elemente nutritive( Atunci cnd %ti este
foame sau sete, corpul %ti arata de care dintre aceste elemente ai nevoie( $ntrGo anumita situatie
poate ai nevoie de apa, de proteine, de lipide >grasimi@ sau glucide >din dulciuri@, de vitamine sau
de minerale( Atunci cnd %i dai corpului alt element, de care nu are nevoie, %l %ncarci, %i dai prea
mult de lucru si astfel %si pierde din energie, %n timp ce scopul alimentatiei este sa %i dai mai multa
energie( Acest lucru arata ca nu stii sa %ti asculti nevoile, %n general(
De exemplu, !a6arurile rafinate, amidonul al, grasimile ne/esentiale, alcoolul, cofeina, tutunul,
precum si toate produsele c6imice >inclusiv medicamentele@ sunt ingrediente care provoaca un efort
marepentru corp, prin digestiea, asimilarea si eliminarea lor(0ei afla, pe parcursul lecturii acestei
carti motivele pentru care te alimente!i mai mult %ntr/un mod dect %n altul( $nca nu am %ntlnit nicio
persoana care sa %si asculte $-*8*D.A9-A nevoile corpului( Ceea ce este %nsa linistitor este
faptul ca, corpul nostru este de o forta si de o flexiilitate extraordinare si stie, prin inteligenta lui
%nnascuta ca starea naturala a fiintei umane este aceea de a trai %n armonie( ;entru a cunoaste
aceasta armonie, este nevoie sa %nvatam sa ne iuim mai mult, pentru a sti sa ne
ascultamadevaratele nevoi, pe toate planurile( -u vreau deloc sa te culpaili!e!i atunci cnd %ti dai
seama ca nu %ti asculti nevoile( Constienti!area acestui fapt treuie folosita numai %n scopul de a te
cunoaste mai ine( Referitor la cele sase elemente nutri vite, este important sa nu uiti ca, cu ct
ingredientele sunt mai naturale, cu att corpul va fi mai fericit deoarece aparatul digestiv va avea
mai putin de lucru(
Apa. Dupa aer, este nevoia cea mai importanta a corpului nostru, acesta fiind constituit din ,)N
apa( Apa este necesara pentru snge, pentru tesuturi, precum si pentru transportul elementelor
nutritive, eliminarea deseurilor si pentru a a=uta corpul sa %si regle!e temperatura( Cnd %ti este
sete, corpul tau are nevoie doar de apa pura( .ste o mare diferenta %ntre a ea o apa curata si o
apa plina de elemente c6imice( ;entru a verifica apa, lasa un pa6ar de apa pura, la temperatura
camerei lnga un pa6ar de apa impura, cu clor de exemplu, timp de doua!eci si patru de ore(
Apoi gusta din amele pa6are( 0ei afla astfel ce %nseamna sa ei o apa impura( $n plus, este
ine sa stii ca corpul tau are nevoie de cel putin doi litri de apa pe !i, pentru a %nlocui ceea ce
pier!i prin urina, prin respiratie sau prin porii pielii( $nsa nu poti include %n acesti doi litri alte
lic6ide, precum ceaiul, cafeaua sau alte auturi( $n momentul %n care apa nu poseda elementul
c6eie al unei puritati asolute 3"E, lic6idul se va infiltra %n sistemul digestiv( $n timp ce apa pura
va fi asimilata de catre corpul %ntreg( 5iecare dintre noi %si poate sc6ima oiceiurile( Ai oservat
ce perseverenta are o persoana care se apuca de fumat, de fiecare data cnd nu uita sa %si ia
un pac6et de tigari al ea? Depinde doar de o deci!ie( La fel poti sa iei 6otarrea de a avea tot
timpul o sticla de apa la tine( .ste posiil ca %n primele saptamni sa fii oligat sa pui cteva
sticle de apa %n locuri vi!iile, pentru a/ti aminti( Dar te asigur ca acest oicei foarte un nu
poate fi dect enefic pentru tine(
&a nu uiti ca atunci cnd corpului tau %i este sete, orice alt lucru pe care %l asori nu are
capacitatea reala de a potoli aceasta sete? Din contra? -u face dect sa o accentue!e( stiai, de
exemplu ca, %ntr/o sticla de cola exista ec6ivalentul a opt lingurite de !a6ar? &i ca pentru fiecare
cana de cafea auta, corpul elimina o cantitate dula de apa? Daca de exemplu, ei patru cani
de cafea pe !i, vei avea nevoie de patru pa6are de apa %n plus, pe lnga cei doi litri de apa
recomandati( 2erea are acelasi efect ca si cafeaua(
0oi mentiona mai pe scurt celelalte cinci elemente nutritive deoarece scopul acestei carti, dupa
cum am mai spus, nu este acela de a va %nvata cum sa va 6raniti corect( Intentia este de a va
a=uta sa va cunoasteti mai mult prin intermediul felului %n care va alimentati, %n loc sa %ncercati
sa va controlati mereu(
%roteinele. &unt necesare pentru a ne construi, pentru a %ntretine si a repara celulele( De
exemplu, proteinele sunt cele care favori!ea!a cresterea, cresterea parului, a ung6iilor etc(
Daca asimilam proteine naturale / din legume, vegetale, cereale etc( O acestea sunt mult mai
usor de asimilat dect proteinele animale( Daca ne 6ranim cu proteine provenind de la un
animal fericit, adica un animal crescut %n natura, spre deoseire de animalele crescute %n
Hlagare de concentrare sau u!ineH va fi din nou o diferenta foarte mare(
Lipidele. Cel mai important rol pe care %l au este acela de a aduce o sursa concentrata de
energie corpului si de a mentine o re!erva de energie %n tesutul adipos( Lipidele au o mare
importanta pentru sanatatea pielii( Corpul are nevoie mai ales de grasimi nesaturate, de origine
vegetala( +rasimile saturate, de origine animala, nu sunt aci!i grasi esentiali( Acestia din urma
sunt esentiali corpului, dar pe care corpul nu %i poate produce(
(lucidele. Cu totii avem nevoie de glucide, principala noastra sursa de energie( $n plus, creierul
nu se poate 6rani dect cu glucide( Acestea se gasesc %n !a6ar si %n amidon( .ste ine sa le
cautam %n !a6aruri naturale si %n amidon nealit( +lucidele de care are corpul nevoie treuie sa
provina din surse naturale, precum fructele( Doarece este nevoie de vitamina 2 pentru a
transforma 6idratii de caron %n energie,
cnd asorim !a6ar rafinat, care nu contine vitamina 2, %n loc sa %i dam energie corpului nostru,
%i luam energia, pentru a elimina acei caro6idrati inutili( Cnd acestia nu sunt eliminati, se depun
%n corp( 9n !a6ar natural, usor de asimilat care are un nivel de glicemie sca!ut, este siropul de
agava( Acest sirop este extras din seva cactusului, fiind pentru triurile de amerindieni nectarul
prin excelenta( &e pot afla foarte multe informatii despre cele sase elemente nutritive, %n carti sau
pe internet( ;oti verifica astfel ct de mult %ti soliciti corpul sa depuna eforturi prin felul %n care %l
alimente!L Ai oservat de=a ca, daca %ti soliciti prea mult corul prin ceea ce %i dai de asimilat,
digerat si eliminat, dupa ce ei si ce mannci, %nseamna ca faci acelasi lucru si %n viata, %n
general1 %ti ceri prea mult, nu te iuesti destul pentru a/ti face viata mai usoara( 0om afla %ntr/un
capitol urmator care este semnificatia mai precisa a maimultor alimente(
)asticatia
Mai exista un factor care treuie de asemenea luat %n considerare1 masticatia( Cu ct mestecam
mai mult mncarea, glandele salivare vor secreta mai multa saliva, saliva detine mai multe functii1
/ curata gura
/ di!olva ingredientele c6imice ale 6ranei, pentru ca gustul acesteia sa poata fi perceptiil si
pentru a simti savoara alimentelor,
/ ume!este mncarea si a=uta la formarea olului alimentar,
/ contine en!ime care a=uta la digerarea grasimilor, usurnd activitatea stomacului,
/ reglea!a p6/ul din gura si loc6ea!a atacurile aci!ilor asupra dintilor, mentinnd calitatea
acestora( Cnd %ng6iti prea repede, nu mai treci prin aceasta etapa de pre/digestie, lucru care
daunea!a digestiei principale( ;rin urmare, renunti la multe elemente nutritive enefice, pe care
6rana ni le confera( -u cre!i ca este pacat sa alegi alimente sanatoase, cele mai naturale si sa nu
profiti la maximum de acest lucru?
9n alt avanta= al unei masticatii une este ca aceasta contriuie la scoaterea elementelor nutritive
din toate alimentele/ mai ales %n ca!ul celor naturale O nu numai %n interiorul corpului nostru fi!ic,
ci si la nivel emotional si mental( Astfel eneficiem de toate elementele nutritive( $n plus, faptul de
a mesteca foarte ine, pe amele parti ale gurii, te a=uta sa simti mai ine gustul mncarii, sa o
savure!i, prin principiile masculin si feminin pe care le detii( Cnd asori 6rana si esti constient
ca esti energi!at pe toate cele trei planuri >fi!ic, emotional si mental@ si ca %n plus %ti
6ranesti principiile masculin si feminin, exista sanse mari sa devii mai atent la ceea ce alegi sa
mannci, ascultnd astfel mai ine nevoile alimentare ale corpului tau( Astfel poti sa simti si ct
de gustoase sunt alimentele(
A mnca *ncet si a savura mncarea
5aptul de a mesteca lent contriuie la o asimilare linistita a alimentelor( -u invente! nimic nou
cnd afirm ca este ine sa ai timp suficient pentru a mnca( Acest lucru nu %nseamna %nsa sa faci
pau!e mari %ntre fiecare %ng6ititura( $n ca!ul meu, cel mai un mi=loc de a verifica daca mannc
sau nu %ncet este sa oserv daca gust cu adevarat ceea ce %ng6it( ;ersoanele care, la fel ca si
mine, sunt foarte rapide de oicei, nu pot mnca la fel de %ncet ca persoanele care sunt mai lente
de oicei( De multe ori am au!it aceasta recomandare, de a lasa =os cutitul si furculita, %ntre
fiecare
%ng6ititura de mncare( Important este sa gasesti solutia cea mai una pentru tine(
$n ceea ce ma priveste, daca %mi acord destul timp, sa mestec mncarea, cu amele parti ale gurii
si simt %ntr/adevar gustul cu papilele gustative, atunci corpul meu este satisfacut( De ce este att
de important sa simti gustul mncarii? ;entru a sti cnd corpul este multumit si satul( $n general,
ne este destul de greu sa ne dam seama cnd nu ne mai este foame, la masa( Ai oservat se se
%ntmpla cnd esti foarte racit si ai nasul %nfundat? .ste aproape imposiil sa gusti cu adevarat
mncarea si sa o savure!i( Atunci ai sen!atia ca nu esti satisfacut, ca %ti este foame %n continuare,
c6iar daca te/ai ridicat de curnd de la masa(
A mnca %ncet nu %nseamna %nsa sa petreci toata !iua la masa( 9nii oameni voresc tot timpul la
masa, altii raspund la telefon, se ridica pentru alte ocupatii, citesc o revista sau o carte att de
interesante %nct uita sa mai mannce( Daca te recunosti %n unul dintre aceste scenarii, proail
ai oservat de=a faptul ca, nu gusti cu adevarat >sau gusti foarte putin@ alimentele?
C6iar daca petreci destul de mult timp la masa, %ng6iti mncarea foarte repede(
Revin asupra faptului ca, a nu savura gustulalimentelor indica faptul ca exista o
dificultate %n a gusta din placerile vietii(
+a oferi corpului ceea ce are nevoie.
.ste posiil sa nu te 6ranesti doar cu alimente sanatoase, dar oare atunci %i dai corpului tau ceea
ce are el nevoie, %n momentul %n care are nevoie? ;entru a afla nu este nevoie dect sa te
gndesti cteva secunde, %nainte de a ea sau de a mnca ceva si sa te %ntrei1 $/)A0 AM
('1)' D' A$',* 23$03 A$3M4 La %nceput este aproape sigur ca nu vei sti sa raspunsul
potrivit( &untem specialisti %n a ne convinge sa credem anumite lucruri si este foarte usor sa %ti
spui1 Da, chiar am nevoie, de pra!itura aceasta acum.
&a %ncercam acum sa facem diferenta dintre o nevoie si o dorinta( -i se %ntmpla foarte des sa ne
dorim ceva ce nu raspunde cu adevarat nevoilor corpului nostru si nu %ncercam sa aflam care
sunt aceste nevoi( &a presupunem ca esti la tine acasa si stii ca ai o ciocolata foarte una %n
sertar( &implul fapt de a te gndi la ea te face sa nu mai poti de pofta( .ste posiil sa ai nevoie de
ea( ;entru a sti, poti sa %ti pui urmatoarea %ntreare1 Daca nu ar fi fost aici n sertar, m-as fi gndit
la ciocolata4 Daca raspun!i spontan, DA si ai fi %n sare sa mergi oriunde sa iei o ciocolata, este
foarte poail sa ai cu adevarat nevoie de ea(
Modalitatea de a recunoaste daca o pofta corespunde cu adevarat unei nevoi este aceea de a
astepta cel putin =umatate de ora si, daca dupa acest timp uiti de ea, atunci era doar ceva
trecator( Daca %nsa gndul la acel lucru persista %nseamna ca este vora despre o nevoie( Dar
oare este o nevoie fi!ica sau psi6ologica? ;entru a sti, verifica mai %nti daca %ti este %ntr/adevar
foame deoarece pofta de a mnca si foamea sunt doua lucruri foarte diferite. Daca tocmai
te/a= ridicat de la masa, acum o ora, nu %ti este cu adevarat foame( ;ersista doar pofta pentru
ciocolata si este foarte posiil ca aceasta pofta sa umple o nevoie psi6ologica, de exemplu nevoia
pre!entei cuiva, nevoia unei recompense, nevoia de a fi linistit, recunoscut sau altceva( $n acest
ca! mannci ciocolata c6iar daca corpul tau fi!ic nu are nevoie de ea( Cel putin poti fi
recunoscator pentru faptul ca ai devenit constient denevoia psi6ologica pe care o ai pe moment(
$ti vei da seama ca atunci cnd mannci sau ei ceva, fiind constient ca ai nevoie de altceva, %ti
va fi mult mai usor sa %ncete!i sa mai asori acel lucru( *reptat, vei gasi un alt mi=loc pentru a
umple acea nevoie( Cnd %ti este foame, corpul %ti atrage atentia, %n felul sau, prin diverse
!gomote sau seR!atii( Devenind mai atent vei sti imediat care sunt semnele tale personale pentru
a detecta cnd %ti este foame cu adevarat(
Aceste semne varia!a de la o persoana la alta( ;entru a le putea recunoaste este suficient sa %ti
asculti corpul, care stie exact cnd %i este foame si de ce anume are nevoie( Daca cre!i ca %ti este
foame, este un semn ca nu %ti este foame cu adevarat( .ste ca si cum ai %ntrea pe cine daca %l
doare spatele si persoana aceea %ti raspunde $red ca ma doare. Dupa un astfel de raspuns poti
sa deduci, logic, ca nu %l doare cu adevarat( (Ai %ncredere %n corpul tau cnd acesta te averti!ea!a
ca e momentul sa elimini ceva? . nevoie sa %i reamintesti cnd e momentul sa transpire? &au
cum sa vindece si sa cicatri!e!e o rana? Acest lucru este valail pentru toate functiile corpului( De
fapt, este masina cea mai sofisticata din lume si, mai ales, are propria sa inteligenta( Asadar
nu este nevoie sa deci!i tu pentru corpul tau cnd %i este foame(
Cnd esti sigur ca %ti este foame si pentru a te asigura ca %l 6ranesti cu ceea ce are nevoie,
urmatoarele %ntreari se dovedesc a fi foarte utile1
$e mi transmit papilele mele gustative4
1reau ceva cald, ceva rece4
$eva tare4 $eva moale4
$eva dulce4 $eva sarat4
Cu putin exercitiu vei fi placut surprins sa ve!i cu cta vite!a vei pune aceste %ntreari si ct de
repede vei otine raspunsurile( De exemplu, ai putea sa primesti urmatorul mesa=1 ceva cald,
moale si sarat( Astfel va fi mai usor sa alegi pentru a raspunde nevoii tale1 o tocanita? ;aste?
8re!? Legume fierte? (( Deci!ia %ti apartine ((( $ti atrag atentia asupra faptului ca este fals sa cre!i
ca atunci cnd %ti este foame poti sa mannci orice( .xista multi parinti care au repetat acest lucru
copiilor lor, cnd acestia spuneau ca le este foame, dar nu voiau sa mannce ceea ce le
pregatise mama lor( Cnd %ti este foame, corpul tau cere unul sau mai multe elemente nutritive
indispensaile unei sale functionari( Daca %i dai un element de care nu are nevoie, corpul va
continua sa %ti ceara ceea ce vrea( Daca %ti este greu la %nceput sa faci acest exercitiu, %l poti face
%n ritmul tau( *e asigur ca, dupa cteva !ile, va deveni tot mai simplu sa %ntelegi ce vrea corpul
tau( .ste firesc sa %ti fie mai greu daca nu ai aceasta oisnuinta de a verifica ce vrea sa %ti ceara
atunci cnd semnalea!a ca %i este foame( .ste nevoie de timp si de multa pratica( .xista
persoane care au stiut imediat sa mearga cu icicleta, sa conduca o masina, sa danse!e sau sa
gateasca, fara sa pratice de nenumarate ori %nainte? .ste foarte important sa fii perseverent si
tolerant cu tine %nsuti( Astfel vei evita mult stres( &i %n plus, o faci pentru inele tau personal( &a %ti
fie foame dar sa nu stii ce sa mannci Atunci cnd nu reusesti sa te deci!i asupraalimentelor pe
care le vei mnca, c6iar daca esti convins ca %ti este %ntr/adevar foame, %ncearca sa constienti!e!i
faptul ca acest lucru este valail %n general %n viata ta( &tii ca ai nevoie de mai mult pentru a fi
fericit, dar nu reusesti sa afli imediat ce vrei cu adevarat( Acest tip de situatie se %ntlneste
frecvent %n ca!ul persoanelor carora le este greu sa aia si sa %si fixe!e oiective precise, scopuri
entu!iaste( Daca ti se %ntmpla acest lucru, poti sa %ti pui urmatoarea %ntreare1 Daca toate
circumstantele ar fi perfecte, daca as avea timp, energie, cunostinte si chiar si %anii necesari si n
plus ceea ce mi doresc eu nu ar deran!a pe nimeni, ce as vrea sa am A$3M4
Retine primul raspuns care %ti trece prin minte( Acest lucru nu %nseamna %nsa ca acea dorinta
treuie sa se manifeste imediat( Dar cel putin devii constient de ceva care te entu!iasmea!a, te
motivea!a( -u %ti ramne dect sa %ncepi sa faci anumite actiuni care te pot duce spre oiectivul
pe care ti l/ai fixat( 9n alt mi=loc de a deveni constient de o nevoie este sa %ti reamintesti visele pe
care le aveai %n copilarie si %n adolescenta( Altfel spus, ceea ce credeam atunci ca ne va face
placere mai tr!iu( Aceste dorinte ne%mplinite se pot transforma %n nevoi ale fiintei tale( Cnd %ti
vei cunoaste mai ine adevaratele nevoi, alegerea alimentelor pentru a raspunde nevoilor
corpului tau fi!ic va fi mult mai usor de facut(
Capitolul patru
Cunoasterea prin alimentatie
*innd cont de aceea ce am mentionat %n capitolulanterior, poti deveni constient de gradul de
iuire de sine, oservnd daca %i oferi corpului tau fi!ic doar ceea ce are el nevoie si atunci cnd
are nevoiede acel lucru( 5aptul de a folosi alimentatia pentru ati asculta corpul este un mi=loc
rapid si eficient de a deveni constient daca asculti nevoile fiintei tale sau nu( .xista deci o
diferenta %ntre a/ti asculta corpul si a asculta nevoile acestuia( A/ti asculta nevoile %nseamna a
actiona, a le oferi celor trei corpuri ceea ce au nevoie, plecnd de la ceea ce ai descoperit
ascultndu/ti corpul( Corpul fi!ic, fiind reflectarea tangiila a celor doua corpuri sutile / cel
emotional si cel mental, este mi=locul prin excelenta de care dispune fiinta umana pentru a
descoperi ceea ce refu!a sa vada sau ceea ce %i este greu sa descopere pe plan emotional si
mental(
De exemplu, o persoana care este furioasa si care %ncearca sa se convinga ca totul este ine,
poate reusi sa se controle!e perfect( Daca stie sa se oserve, %n felul %n care mannca, va putea
sa %si dea seama ca mannca cu furie, prin felul %n care devorea!a sau musca alimentele( &au o
alta persoana poate crede ca nu se simte deloc vinovata, cnd(de fapt, inconstient ea sau
mannca ceva ce are legatura cu culpailitatea( Cnd te simti vinovat pentru ca ai mncat un
anumit aliment, treuie sa folosesti aceasta situatie pentru a constienti!a faptul ca, adevarata
culpailitate provine din cu totul alt lucru dect alimentatia( 8servnd ce se %ntmpla imediat
dupa aceea, vei descoperi ca te simti vinovat pentru altceva( Astfel vei putea lucra pe sursa
prolemei, nu doar la nivelul alimentatiei( Daca nu cre!i %n consistenta acestei teorii si %n faptul ca
cele trei corpuri sunt reflectarea fiecaruia dintre ele, %ti va fi greu sa folosesti mi=loacele propuse
aici( $n general, o perioada de trei luni de %ncercari se dovedeste a fi suficienta pentru a vedea
daca o metoda ne convine sau nu( Daca te numeri printre cei care au %ndoieli, de ce sa nu %ti oferi
sansa de a %ncerca? Cine stie? ;oate vei otine re!ultate excelente? Daca metoda mea nu %ti
convine, poti sa verifici %n trei luni acest lucru (
Agenda !ilnica
$ti propun ca, %n urmatoarele trei luni sa %ti acor!i un raga!, la sfrsitul fiecarei !ile pentru
a nota o
agenda !ilnica a alimentatiei( .xista un model pentru acest program pe site/ul
PPP(lisGoureau(com(pe care %l poti imprima( Acest program te va a=uta sa
reali!e!i o retrospectiva a fiecarei !ile( ;oti sa %ncepi sa note!i, din momentul %n care scrii si sa
revii pna la momentul diminetii( -u este vora de a %ntocmi o lista cu toate detaliile referitoare la
mncare, de exemplu toate ingredientele continute $ntr/o salata sau cte calorii contine aceasta,
ci de a descoperi daca, %n general, %i oferi corpului tau lucrurile de care are el nevoie si motivatii le
pe care le ai pentru a mnca sau a ea(
Dupa aceea poti sa note!i cte pa6are de apa ai aut %n acea !i( -u uita faptul ca, corpul are
nevoie de doi litri de apa pe !i, ec6ivalentul a opt pa6are de ")EmI( De oicei, un pa6ar oisnuit
de apa are #4) mI( Dupa ce ai completat primele doua coloane, continui cu coloana urmatoare,
pentru a verifica daca %ti era foame sau nu si ce anume te/a motivat sa mannci sau sa ei(
;e masura ce continui exercitiul pot aparea mai multe situatii1
G $ti este foame si mannci doar ceea ce vrei sa mannci,
G $ti este foame si mannci orice, fara sa oservi de ce anume ai nevoie
G $ti este foame si mannci prea mult
G -u %ti este cu adevarat foame si mannci din alte motive >pe care le voi mentiona %n continuare@(
$n prima etapa marc6e!i locul unde scrie Hmi/e foameH sau Hnu %mi este foameH( 5aci acelasi lucru
pentru cea de/a treia coloana HMannci %n functie de nevoile taleH( Reamintesc faptul ca, pentru a
sti daca %ti asculti sau nu nevoile este important sa te %ntrei mai %nti daca %ti vrei sa mannci
ceva cald, ceva rece, moale sau tare, dulce sau sarat( &tiai clar ce voiai sa mannci %n acel
moment? De exemplu, daca %n cursul !ilei %ncepe sa ti se faca foame si %ti este pofta de o tocanita
gustoasa, cu siguranta este lucrul de care are nevoie corpul tau(
Daca %nsa, %n momentul mesei pari %nca ne6otart, atunci este momentul sa %ti pui %ntrearea pe
care o sugeram mai %nainte( $ti reamintesc de asemenea faptul ca, atunci cnd te %ntrei daca %ti
este foame si ignori sau raspunsul %ntr!ie sa apara, atunci este evident faptul ca nu %ti este
foame(
.ste ca si cum te/ai %ntrea1 are vreau sa ma casatoresc cu 54 si raspunsul ar %ntr!ia sa apara
((( $n fata acestei e!itari ai avea totusi avanta=ul faptului ca astfel ai avea timp sa %ti revi!uiesti
sentimentele si sa te %ntrei daca esti %ntr/adevar pregatit pentru casatorie(
Alte sase motive pentru a te alimenta
Aceste alte motivatii sunt1 din principiu, din oisnuinta, de emotie, de pofta, pentru a te
recompensa sau de lene( $n total exista sapte motivatii diferite
>inclusiv foamea@ pentru care mncam( .sti motivat din principiu atunci cnd mannci sau ei,
influentat de notiunile tale de ine si de rau, %n aceasta categorie pot fi incluse urmatoarele
situatii1
G *eama de a risipi( Cnd mannci sau ei ceva %nainte ca acel lucru sa se strice( Adaugi mai
multa mncare %n farfurie, %n loc sa arunci surplusul( Mannci c6iar si din farfuria celorlalti(
&au cnd mannci tot ce este pe masa, cnd esti %nvi!ita la cineva, de exemplu pinea, apertivele
si desetul, incluse %n <masa( Cnd alegi mncarea cea mai ieftina, la restaurant sau la piata, desi
nu vrei sa mannci acel lucru( ;rivarea de un anumit aliment, desi ti/l poti permite financiar
G *eama de a nu fi pe plac cuiva( .sti incapail sa spui nu cuiva care %ti ofera mncare sau
autura, desi nu %ti doresti acel lucru(
G *eama de a spune ca nu %ti place o anumita mncare, dupa ce ai gustat/o,
G *eama de a fi =udecat( 5aci ca si ceilalti, de teama ca altfel, acestia vor spune sau vor crede
ceva rau despre tine,
G *eama de consecinte( Mannci din oligatie, fara placere, doar pentru a/ti 6rani corpul( .sti
motivat de obisnuinta atunci cnd1
G Mannci des sau tot timpul acelasi lucru( De exemplu1 doua felii de pine cu unt de ara6ide la
micul de=un sau doua comuri cu cafea(
G Mannci des sau tot timpul la aceeasi ora
G *e porti asa cum ai %nvatat %n copilarie, de exemplu sa iei trei mese pe !i, sa nu sari peste micul
de=un etc(
G .!iti sau refu!i sa %ncerci un nou fel de mncare, deoarece nu l/ai gustat niciodata(
.sti motivat de emotie atunci cnd1
G &tii ca nu %ti este cu adevarat foame, dar ceva din interior te %mpinge sa mannci sau sa ei
ceva,
G *e %ntrei are ce as putea mnca4 5ara sa stii ce aliment sa alegi si stiind ca nu mannci din
principiu sau din oisnuinta(
G *raiesti o stare de furie, frustrare, suferinta sau singuratate si mannci sau ei pentru a te putea
defula %n ceva(
.sti motivat de pofta atunci cnd esti influentat de unul sau mai multe dintre simturile tale1
G Mannci sau ei ceva pentru ca miroase ine
G -u te poti opri pentru ca este att de un
G .sti atras de un anumit aliment dupa ce l/ai va!ut, desi cu cteva minute %nainte nu te/ai fi
gndit la el,
G -u te poti atine sa nu gusti din mncarea pe care o ve!i,
G 0rei sa mannci si tu ceea ce mannca persoana de lnga tine,
G *e atrage un aliment dupa ce l/ai atins sau mirosit / %ti place textura sau mirosul acestuia O de
exemplu floricelele de porum, la cinema
G Cnd te lasi influentat de ceea ce au!i, de exemplu descrierea amanuntita a unui aliment, de
catre un c6elner, la restaurant(((
.sti motivat de nevoia de recompensa atunci cnd1
G *ocmai ai terminat o sarcina de care esti mndru si ai tendinta sa mannci sau sa ei ceva,
desi stii foarte clar ca nu ai nevoie de acel lucru,
G *i/ai depasit limitele, ai muncit fara pau!a si cre!i ca mncarea te va relaxa,
G *e simti frustrat deoarece nimeni nu %ti face complimente si atunci mannci orice >situatie care
poate aparea si %n ca!ul emotiilor@(
.sti motivat de ene atunci cnd1
G Accepti ceea ce gateste altcineva, %n loc sa vrei sa gatesti tu ceva,
G .sti singur si alegi un fel de mncare ce nu treuie preparat,
G Alegi mai ine sa nu mannci, dect sa fii nevoit sa %ti faci singur de mncare,
G $ti cumperi o mncare gata preparata sau semipreparata, cnd iesi de la serviciu, pentru a
putea mnca repede(
.ste posil sa vrei sa ei ceva anume din aceleasimotive dect cele pe care le/am enumerat mai
sus,desi am vorit doar despre mncare( $n momentul %n care %ti pui %ntrearea $e as putea sa
%eau4 .ste important sa nu uiti faptul ca, corpul tau are nevoie de apa( Astfel, de fiecare data
cnd ei altceva, este ine sa note !i %ntr/una dintre ultimele coloane ale agendei !ilnice( $n
acelasi timp, este posiil sa fie nevoie sa ife!i mai mult ee una dintre cele sase coloane,
pentru un aliment, de exemplu, cnd mannci omoane,ca recompensa sau de emotie(
Legatura dintre evenimentele cotidiene si motivatie
$n coloana, L.+A*9RA, ai putea sa note!i %ntmplarile mai importante, petrecute %nainte de a
mnca sau de a ea ceva, fara sa ai cu adevarat nevoie de acel lucru(
Revenind la agenda, din exemplul agendei reali!ata de Rita, putem presupune faptul ca aceasta
%si va da seama ca numeroasele cafele pe care le ea au o legatura cu stresul trait la munca si %n
plus, %n !iua aceea nici macar nu avea c6ef sa mearga la serviciu(
La prn!, a treuit sa se ocupe de ceva urgent pentru mama ei si, din lipsa de timp, a mncat la
McDonald's(< Apoi, erea pe care a aut/o cu o prietena, dupa serviciu, a a=utat/o sa se destinda
si sa se recompense!e, deoarece urma sa se re%ntoarca acasa, la stresul cotidian( 2iscuitii pe
care %i mannca seara sunt o forma de reconfortare pe care o foloseste des, amintindu/i de
placerea din copilarie( Mama ei %i dadea tot timpul, %nainte de culcare, iscuiti si un pa6ar cu lapte(
Iar cele doua felii de pine pra=ita, pe care le mannca dimineata, fac parte din micul de=un
traditional, pe care %l ia de ctiva ani de !ile( Masa de seara poate este luata c6iar pentru ca %i
este foame cu
adevarat( $n sc6im, desertul poate fi o oisnuinta, daca %l ia la sfrsitul fiecarei mese / sau poate
este o pofta sau o recompensa(
Dupa ce ai completat lis'ta cu toate alimentele, %n fiecare !i, de preferinta dupa fiecare masa sau
la sfrsitul !ilei / nu %nsa dupa cteva !ile >deoarece ai putea sa uiti date importante@, va fi
interesant sa faciun re!umat, la sfrsitul saptamnii( 0ei verifica, %n fiecare rurica, care a fost
lucrul cel mai important pentru tine %n acea saptamna( De asemenea, vei oserva de cte ori ai
mncat pentru ca %ti era 6oame.
Astfel, vei avea oca!ia sa descoperi ct de mult %ti asculti propriile tale nevoi, %n momentul %n
care ai nevoie de ceva(
nterpretarea celor cinci motivatii
Acestea sunt interpretarile re!ultatelor pe care le vei otine1
A MM-CA DI- ;RI-CI;I9 &A9 DI- 82I&-9I-*A %nseamna ca, %n general, te lasi prea mult
controlat sau manipulat de credintele tale. Aceste credinte provin de oicei din educatie si
din ceea ce ai a%nvatat %n copilarie si %n adolescenta( Astfel, trecutul este cel care %ti conduce
viata( .xista mai multe frici care te %mpiedica sa %ti asculti intuitia, nevoile adevarate( ;rin
urmare, a=ungi sa treci pe lnga multe oca!ii interesante( De asemenea, este posiil sa fii o
persoana reticenta fata de ideile noi sau sugestiile celorlalti(
$n conclu!ie, o Gstfel de persoana, care nu %si acorda timp pentru a afla daca %i este foame si
care
mannca din principiu sau din oisnuinta, este o persoana care se lasa condusa de notiuni
precum ine/rau, adecvat/neadecvat, corect/incorect( ;ractic, ego/ul este cel care %i controlea!a
stomacul( 8 astfel de persoana are o dificultate %n a/si face pe plac sau a gusta din placerile
vietii, considernd ca nu este ine sa faca acest lucru, atta timp ct nu si/a %ndeplinit sarcinile(
9neori este posiil sa creada ca placerile celuilalt sunt mai importante dect ale sale( .ste
genul de persoana care oisnuieste sa cumpere un lucru pentru ca este ieftin, %n loc sa
cumpere ceea ce %i place(
A M7($A D' 'M*)' / %nseamna ca traiesti, constient sau inconstient, mult mai multe emotii
dect vrei sa lasi sa se vada( .sti genul de persoana care %ncearca sa suprime ceea ce simte(
Cnd simti furie, frustrare, deceptie, suferinta sau singuratate %ncerci pe ct posiil sa eviti sa
anali!e!i lucrurile %n profun!ime si sa simti durerea asociata acestor emotii( .ste un mi=loc pe
care %l folosesc multe persoane, cre!nd ca astfel vor suferi mai putin( .ste important sa stii
faptul ca, atunci cnd traiesti anumite emotii, acest lucru implica faptul ca ai multe asteptari(
Astepti ca ceilalti sa %ti arate dragostea sau afectiunea lor %ntr/un mod care sa %ti convina tie(
Iar cum nimeni nu este responsail de fericirea altora, de fiecare data cnd asteptarile tale nu
sunt %ndeplinite, %ncerci sa umpli acel gol interior prin mncare( De foarte multe ori traim emotii
puternice atunci cnd facem confu!ia %ntre( A I92I si A ;LAC.A(
A M7($A D' 86*A, A 6) .30MA(D denota faptul ca simturile tale sunt nesatisfacute pe
plan
psi6ologic si ca, %n general, te lasi influentat de simturi( Adica te lasi influentat de ceea ce ve!i,
au!i sau simti la ceilalti( De oicei, acest lucru este determinat de faptul ca te simti responsail
de fericirea celorlalti( De multe ori te simti proail oligat sa faci ceva pentru persoanele aflate
%n dificultate( .ste ine sa stii ca, cei care se cred responsaili de fericirea sau nefericirea
altor(a( se simt adeseori vinovati,, iarsentimentul de culpailitate se reflecta %n felul %n care se
alimentea!a( Mai mult, este foarte posiil ca o astfel de persoana sa aia o dificultate %n a/i lasa
pe cei
dragi sa faca propriile lor alegeri, mai ales %n ca!ul %n care nu sunt de acord cu acestea(
5ericirea ta depinde de fericirea altora si acest lucru creea!a o stare de lipsa, pe care %ncerci sa
o umpli prin mncare, %n loc sa %nveti sa raspun!i propriilor tale nevoi(
A M7($A 8'(*03 A *' 0'$M8'(,A %nseamna ca esti genul de persoana care cere foarte
mult de la ea %nsasi, uneori mult peste limitele sale(
;oti fi o persoana perfectionista si astepti sa faci ceva extraordinar, %nainte de a/ti oferi o
recompensa(Astepti ca ceilalti sa te recunoasca, sa te felicite sau sa %ti faca complimente( Dar
pentru ca nimeni nu este responsail de fericirea celorlalti, ma=oritatea dintre noi suntem
de!amagiti, c6iar suparati, atunci cnd asteptarile noastre nu sunt %ndeplinite( $n plus, este
posiil sa fii genul de persoana care nu recunoaste recompensele pe care si le permite,
acordnd prea multa atentie la tot ceea ce ai de facut( A M7($A D' 2'(' %nseamna ca esti
mult mai dependent de ceilalti dect cre!i( Cnd te afli %n pre!enta celor dragi ai un
comportament diferit fata de cel pe care %l ai atunci cnd esti singur( Actione!i %n functie de
alegerile celorlalti( Acest lucru %nseamna
ca nu te consideri suficient de important( ;re!enta celorlalti %ti da acest fals sentiment de
importanta( -u cre!i suficient de mult n propria ta valoare pentru a-ti asculta nevoile. Atunci
cnd cineva %ti ofera ceva gustos de mncare poti avea impresia ca primesti su o alta forma,
dragostea materna, lucru care %ti aminteste de fericirea sau lipsa legate de aceasta dragoste(
Cnd descoperi ca nu %ti asculti suficient de mult propriile tale nevoi, este important sa nu te
culpaili!e!i( ;rincipalul oiectiv al acestui exercitiu este acela de a te a=uta sa te cunosti si nu de
a adauga un alt element de stres %n viata ta( $n ultimele doua capitole vei afla care este atitudinea
pe care o poti de!volta pentru a trai aceasta experienta %n acceptare(
Compulsia
-u am specificat printre motivatiile pentru care mncam, faptul ca putem mnca sau ea si din
compulsie( Acest termen este folosit atunci cnd cineva mannca alimente solide sau lic6ide
pna cnd nu se mai poate opri( $ncepe sa mannce pentru ca %i
este foame sau dintr/un alt motiv, precum emotiile si, dintr/o data, nu se mai poate opri( De
exemplu, mannca toata cutia de %ng6etata sau toata punga de c6ip suri sau o cutie %ntreaga de
ciocolata( &au un alt exemplu, o persoana care are pofta sa mannce spag6etti, se serveste o
portie, care %n mod normal este suficienta, dar mai ia %nca una si %nca una, fara sa %si dea seama(
A %nceput sa mannce de foame, care apoi s/a transformat %n compulsie( Aceasta atitudine este
foarte des %ntlnita %n momentul desertului, cnd, de oicei, persoanei respective nu %i mai este
foame, dar continua totusi sa mannce mai multe portii de desert( Aceasta situatie indica o lipsa
ma=ora de respect sau de iuire de sine(
Daca uneori te ve!i %n aceasta situatie, este important sa te %ntrei, imediat ce devii constient
deacest lucru, ce ai trait %n ultimele ore din moment ce te dispretuiesti att de mult( .ste ca si
cum, inima ta este att de lipsita de dragoste pentru tine %nsuti %nct %ncerci sa umpli aceasta lipsa
prin mncare si %ti dai seama ca, c6iar daca %ti umpli pna la refu! stomacul, inima ta se va simti
%n continuare la fel de golita(
*otusi, nu are nevoie dect ca tu sa %ti faci cteva complimente si sa recunosti toate lucrurile une
si frumoase, din tine si din afara ta( ;ersoanele cele mai dispuse la aceste compulsii sunt cele
care se resping %n mod sistematic, care sunt mult prea exigente fata de ele %nsele( -imic nu este
suficient de ine, dupa gustul lor( Dragostea lor de 'sine este att de sca!uta si atunci cnd sunt
convinse ca nimeni nu le poate iui pentru ceea ce sunt cu adevarat( Astfel, sunt mereu
nemultumite, indiferent de ce spun sau ce fac ceilalti pentru ele(
Daca oservi faptul ca reactionati prin compulsie, este important sa note!i acest lucru %n agenda
alimentara, la rurica Legaturi(
Retrospectiva
Rurica %n care note!i toate legaturile pe care lepoti face %ntre evenimentele unei !ile si felul %n
care te alimente!i, este foarte importanta( Astfel poti sareali!e!i o retrospectiva mult mai
profunda( Acest lucru nu %nseamna ca poti re!olva totul imediat(
5aptul de a constienti!a imediat ce se %ntmpla te a=uta sa faci unele rectificari %n viata ta, %n
functie de ceea ce vrei pe moment(
Cnd reali!e!i faptul ca ma=oritatea alimentelor sau a auturilor asorite de/a lungul unei !ile nu
au fost consumate pentru ca %ti era cu adevarat foame, vei sti ca nu %ti asculti propriile tale nevoi si
ca nu te iuesti suficient de mult( Acest lucru arata faptul ca %ncerci sa te controle!i sau sa
controle!i pe altcineva si, %n acelasi timp, ai pierdut controlul asupra alimentatiei tale( Daca vei
consulta primul capitol al cartii de fata, vei putea face legatura cu una dintre ranile tale care a fost
activata, care te/a facut astfel sa reactione!i( .tapa care urmea!a %n mod automat acestei reactii
este aceea de a controla totul, lucru care te %mpiedica sa fii stapn pe tine %nsuti(
Revenind la exemplul Ritei, mentionat mai sus, atunci cnd notea!a ca a aut mai multe cafele
%ntr/o !i si oserva faptul ca nu voia sa lucre!e %n acea !i, acest lucru o poate a=uta sa devina
constienta ca munca ei nu o mai stimulea!a prea mult, %i lipsesc provocarile si a %nvatat tot ceea
ce avea de %nvatat %n acea munca( C6iar daca nu ia nicio 6otrre c6iar %n seara %n care a
constatat acest lucru, este de=a pe cale sa se gndeasca la o solutie( *reuie sa %si gaseasca un
alt loc de munca? .ste nevoie sa voreasca cu patronul ei pentru a/i %mpartasi aceasta impresie
si
lipsa ei de motivatie si sa gaseasca %mpreuna alte sarcini care poate ar putea sa o motive!e mai
mult?
Are nevoie sa gaseasca un stimul exterior, un 6oJ sau un soprt incitant? De asemenea, este
posiil sa devina constienta de faptul ca, rana ei de nedreptate este cea care o %mpiedica, pna
acum, sa devina constienta de insatisfactia traita la serviciu, de teama ca va lua o deci!ie proasta(
&au poate fi vora despre rana ei de aandon, care o lasa sa creada ca sotul ei va fi foarte
de!amagit daca ea pleaca de la acel loc de munca, desi cstiga un salariu un( .ste vora
asadar
de teama e% de a nu/i face pe plac sotului ei, aici ar putea fi cautata cau!a(
Dupa cum ati putut oserva, faptul de a nota totul ne a=uta sa vedem lucrurile asa cum sunt %n
realitate si %n perspectiva( *reptat, cu a=utorul mai multor indicii oervate %n fiecare !i, va fi mai
usor sa ne recunoastem adevaratele nevoi si sa le ascultam mai mult(
.ste important sa complete!i acest program alimentar la sfrsitul fiecarei !ile si sa faci un ilant la
sfrsitul fiecarei saptamni( .ste modul ideal a de a folosi acest instrument( .ste de preferat sa
notati agenda pe o saptamna %ntreaga pe o foaie, fata si verso( Iar ilantul te va a=uta sa %ti
cunosti adevaratele nevoi( Completnd programul %n fiecare !i, vei deveni constient de mai multe
aspecte ale tale, pe care ar fi fost mai greu sa le descoperi fara aceasta agenda !ilnica(
La sfrsitul unei saptamni, vei fi mai constient de lucrurile care %ti influentea!a viata, oservnd
ce anume te determina sa mannci atunci cnd nu %ti asculti adevaratele nevoi( La %nceput, este
important sa verifici ce rani au fost activate, plecnd de la exemplele sugerate %n primul capitol al
cartii( 0ei oserva ca uneori te controle!i pe tine %nsuti iar alteori %i controle!i pe ceilalti sau %i lasi
pe altii sa te controle!e( Aceste trei moduri de a controla indica faptul ca nu mai ai forta %nnascuta
de a/ti crea propria ta viata( $ncerci %n sc6imi sa exerciti o putere asupra celorlalti sau %i lasi pe
ceilalti sa te influente!e( *reptat, tacnd tot mai multe asocieri %ntre modul %n care te alimente!i si
controlul din spatele acestuia, vei sti mai usor ceea ce se ascunde %n spatele acestui control, de
fiecare data cnd mannci din principiu, din oisnuinta, din emotie sau de pofta, pentru a te
recompensa sau de lene( Cnd vei constata, ca mannci de oicei de foame, vei fi fericit sa
oservi faptul ca %ncepi sa %ti asculti mai atent nevoile corpului( Devii constient ca ranile tale sunt
activate mai rar si esti tot mai mult tu %nsuti, te iuesti si te accepti tot mai mult( ;rimele doua sau
trei saptamni vor fi cele mai grele, mai ales daca nu te poti disciplina prea usor( Dar c6iar si
faptul ca ai %nceput sa citesti cartea de fata este un indicu ca esti pregatit sa traiesti noi
experiente( $ncearca sa gasesti o modalitate de a te motiva sa complete!i agenda !ilnica a
alimentatiei, %n fiecare seara( 9n astfel de motiv ar putea fi ucuria de a redeveni propriul tau
stapn( &au faptul de a/ti regasi sanatatea si greutatea ideala( ;oate exista de asemenea o
recompensa, la sfrsitul saptamnii, dupa ce ai completat agenda( De exemplu, sa mannci sau
sa ei ceva sau sa %ti cumperi un lucru de care nu ai nevoie, sau sa iesi %n oras, doar pentru
placerea ta( &i, iridiferent care va fi recompensa este ine sa nu uiti ca o meriti si sa te
ucuri de ea, sa o savure!i din plin(
;reci!e! faptul ca tot ceea ce ei sau mannci cu drag, fara culpailitate, nu %ti poate face nimic
rau( De altfel, se poate produce exact contrariulQ
Ar fi o idee una sa note!i de asemenea tot ceea ce mannci cu drag si fara culpailitate( Dupa
doua
sau trei saptamni, va deveni un oicei si va fi mult mai usor( &i vei fi att de animat de ceea ce
vei descoperi despre tine %nct vei dori sa ai aceasta experienta mai des(
Aceasta oisnuinta este ine sa fie mentinuta timp de trei luni, pentru a avea o idee clara despre
ceea ce se %ntmpla %n interiorul tau( Apoi poti face o pau!a de cteva luni, fiind totusi util sa
re%ncepi mai tr!iu(
De exemplu poti sa note !i trei luni %n agenda apoi sa faci trei luni de pau!a si sa re%ncepi( Acest
lucru te va a=uta sa verifici daca esti capail sa continui sa %ti pui %ntrearile corecte, sa stii daca
%ntr/adevar %ti este foame si de ce anume are nevoie corpul tau, fara sa mai fie nevoie sa note!i
%nfiecare seara totul( $nainte de a %nc6eia acest capitol as mai avea o sugestie pentru fumatori,
pentru a se cunoaste mai ine oservnd si notnd motivele care %i determina sa fume!e( Cineva
mi/a marturisit ca a descoperit aspecte noi despre sine, facnd acest exercitiu( 5aptul de a nota
toate aceste aspecte la sfrsitul fiecarei !ile te poate a=uta mult sa %nveti sa te accepti asa cum
esti( &ecretul consta %n a scrie totul, fara nicio =udecata, stiind ca este un mi=loc de a te cunoaste
mai ine(
Capitolul cinci
Alimentatia si greutatea
Consideri ca pot exista si alte motive, %n afara alimentatiei, care pot cau!a cresterea %n greutate?
.i ine, da exista( Iar scopul acestui capitol este de a arata ct de mult influentea!a atitudinea
interioara a unei persoane, alegerile pe care le face %n alimentatia sa, alegeri %n functie de care se
%ngrasa sau nu( Cred ca ai oservat de=a %n =urul tau persoane care pot mnca ce vor si cnd vor,
pastrndu/si, %n ciuda acestui fapt, aceeasi greutate an de an(
&au ai oservat alte persoane care, imediat ce %si permit un mic exces alimentar, %ncep sa se
%ngrase( &unt oameni care ar spune 'ste un lucru determinat de genele fiecaruia. Iar eu i/as
%ntrea1 are genele alese nainte de nastere pot avea o legatura cu planul
de viata al acestor persoane4 Am oservat acest lucru la mii de persoane,
%ncepnd din anul 1CD1 cnd am devenit constienta de faptul ca exista o legatura %ntre atitudinea
interioara si greutate( $nainte de a %ncepe sa scriu aceasta carte, am avut oca!ia ca, timp de
doua!eci si opt de ani sa verific veridicitatea acestei teorii si sa oserv si sa descopar noi date(
Ma ucur sa constat ca %n ultimii ani se voreste tot mai mult despre existenta unei legaturi %ntre
atitudinea interioara si greutate, %n rndul medicilor, al nutritionistilor, al psi6ologi lor etc(
-u vreau %nsa sa se creada cumva ca teoria mea sustine ca alimentatia nu determina deloc
cresterea ponderala(
.ste adevarat ca atunci cnd nu suntem noi %nsine, nu ne ascultam nevoile corpului si suntem
tentati sa %i dam alimente de care nu are nevoie, pe care treuie sa le depo!ite!e(
Acest capitol %si propune mai ales sa arate cum sa devenim constienti de importanta influentei
atitudinii interioare asupra prolemelor legate de greutate(
Care ar putea fi atitudinea care influentea!a att demult greutatea unei persoane? La %nceput
este foarte important sa acceptam faptul ca exista o greutate iologica naturala ideala(
Companiile de asigurare au fost primele care au stailit un arem al greutatii ideale pe care,
plecnd de la care se poate staili daca o persoana este sau nu oe!a( Asta!i acest arem este
folosit de catre tot,i cei interesati, de prolemele de greutate( .ste un criteriu care fixea!a un
arem realist( ;entru cei interesati, puteti gasi pe internet modalitatea de a calcula indicele de
masa corporala >IMC@ pentru a sti daca sunteti o persoana supraponderala sau suferiti de
oe!itate(
.u sunt convinsa ca, daca toti copiii ar sti %nca de la o vrsta frageda ct de importanta este
atitudine a interioara, ar exista foarte putine ca!uri de oe!i tate %n lume( 2ine%nteles, ar exista
oameni mai supli dect altii, dar ar fi mult mai usor de mentinut greutatea ideala a fiecarei
persoane, daca fiecare ar adopta o atitudine interioara sanatoasa(
Ma ucur sa constat acest lucru %n ca!ul copiilor si al nepoteilor mei( Cnd am constienti!at faptul
ca exista o legatura %ntre atitudinea interioara si greutate, copiii mei erau %n vrsta de 1#, 1) si
respective 1C ani( Asta!i, dupa doua!eci si opt de ani, copiii mei nu si/au modificat greutatea
naturala( 2ine%nteles, corpul fiecaruia s/a sc6imat %n timp, dar este vora despre un fenomen
natural( Am oservat de asemenea faptul ca nepoteii mei, la fel ca m=oritatea copiilor Hnoii ereH %si
asculta %n mod natural nevoile corpului, fiind imposiil sa fie determinati sa %ng6ita ceva atunci
cnd nu vor sau nu le este foame(
Atitudinea noastra interioara este afectata si influentata de ranile cu care ne/am nascut( Deoarece
avem fiecare dintre noi cel putin patru dintre cele cinci rani mentionate %n primul capitol, am
oservat faptul ca ma=oritatea oamenilor sunt influentati maimult de o rana dect de o alta %n felul
%n care se alimentea!a( *otul depinde de ceea ce au trait %n modul %n care au primit 6rana
afectiva, de la mama lor si de ceea ce au retinut din ea %n copilarie, legat de alimentatia lor(
$n ordinea fireasca a lucrurilor, mama este cea care %si 6raneste copilul( .a are o influenta imensa
asupra alegerii copilului, asupra faptului daca acesta va aprecia sau nu gestul matern(
$n realitate, mama %si va 6rani inconstient copilul, %n functie de ceea ce se dega=a din el, %n functie
de ranile acelui suflet( De aceea o mama %si 6raneste copiii %n mod diferit, %n functie de nevoile
fiecaruia( Mamele care au mai multi copii afirma faptul ca %i 6ranesc diferit pe fiecare dintre ei,
deoarece %n timp, acestia %si sc6ima oiceiurile(
Dar ma=oritatea dintre ele nu sunt constiente de faptul ca, ceea ce au de %nvatat/ mama %n relatie
cu copilul si copilul %n relatie cu mama / va influenta modul de 6ranire al fiecaruia dintre ei(
9n copil care are o rana de umilire, de exemplu, %si va atrage o mama care are aceeasi rana,
astfel %nct amndoi sa poata %ndeplini procesul de vindecare( Aceasta lege imuaila, a faptului
ca tot ceea ce atragem vine din interiorul nostru, este general valaila( -imeni nu o poate %ncalca,
fiind valaila si %n ca!ul ranilor pe care le purtam %n noi(
Atragem persoanele si situatiile de care are nevoie sufletul nostru, pentru a nvata
dragostea adevarata si acceptarea neconditionata.
Daca %ti sc6imi complet alimentatia sau ai modificari ruste de greutate, acest lucru indica faptul
ca s/a activiat o alta rana pe care o ai( Ceea ce ai trait %n acel moment se dovedeste a fi destul de
important din moment ce actionea!a astfel( 0om anali!a %mpreuna felul %n care actionea!a fiecare
rana(
nfluenta ranii de respingere asupra greutatii
Atitudinea interioara a unei persoane care are aceasta rana este 'u sunt un nimic ... tre%uie sa
ocup ct mai putin loc posi%il ... nimeni nu si-ar da seama daca as disparea ... nu ma interesea-a
placerile fi-ice ..., prefer sa mi alimente- mentalul... Avnd o astfel de atitudine interioara, o astfel
de persoana nu se poate %ngrasa, din moment ce vrea sa dispara, sa ocupe ct mai putin loc, sa
fie Hinvi!iilaH( .ste o persoana care mannca foarte putin, desi de mai multe ori pe !i si c6iar
daca alege alimente care pot %ngrasa, nu %si modficica greutatea( ;e lnga acest lucru, astfel de
persoane, fiind genul nervos, au %n general un metaolism rapid, acesta fiind un alt motiv
pentru care nu se %ngrasa( $n sc6im, %si u!ea!a mai mult aparatul digestiv( $n aceasta categorie
sunt incluse acele persoane care au respins modul %n care erau 6ranite de catre mama lor, fi!ic
sau afectiv( -u s/au simtit iuite si acceptate asa cum erau, proail %nca din momentul
nasterii(Aceste persoane sunt specialiste %n negare( De exemplu, pot c6iar sa =ure ca nu mannca
niciodata dulce, desi este fals( ;ot spune ca nu le place ceva, fara sa %si dea seama ca aceasta
Hnegare alimentaraH provine din faptul ca nu savurea!a cu adevarat alimentele( De altfel, rana de
respingere este adeseori cau!a prolemelor legate de alcool si droguri, dar aceste persoane
refu!a sa admita faptul ca ar putea avea o prolema de acest fel, din cau!a usurientei lor de a
nega realitatea(
nfluenta ranii de abandon asupra greutatii
Atitudinea interioara a unei persoane care sufera de aandon se poate vedea, printre altele, %n
urmatoarele afirmatii1 Am nevoie de mai multa atentie, de suport, de sustinere, nu am niciodata
destul. Cei care %ntretin aceasta atitudine niciodata nu este destul pot conusma o mare cantitate
de mncare, pentru a se umple, fara %nsa sa se %ngrase( Aceste persoane au primit de oicei
multa atentie din partea mamei lor, sau cea care a %ndeplinit rolul de mama, dar deoarece cred ca
nu au primit niciodata destul, nu pot recunoaste acest lucru( Astfel %ncearca tot timpul sa umple
acest gol, %n relatia cu parintele de sex opus, convinsi fiind ca, daca acel parinte le arata
dragostea,
acordndu/Ie atentie, acest lucru arata faptul ca sunt demne sa primeasca aceasta afectiune(
Cred de asemenea ca, a primi atentie este singurul mod de a simti dragostea celorlalti( Atunci
cnd nu primesc atentia sau sustinerea dorita, se simt aandonate( $si manifesta deceptia prin
alimentatie, fara %nsa sa se %ngrase niciun singur Filogram, deoarece au credinta ca Hnu au
destulH( Aceste au!uri le afectea!a sistemul digestiv, la fel ca %n ca!ul ranii de respingere(
nfluenta ranii de umilire asupra greutatii
Atitudinea interioara a celor care sufera de aceasta rana este diferita de cea a celor care sufera
de alte rani( De ce? Deoarece tot ceea ce are legatura cu satisfacerea simturilor le confera
acestor persoane un puternic sentiment de importanta si de placere( De fapt, cei care se nasc cu
aceasta rana au nevoie sa %nvete sa savure!e din plin placerile aduse de cele cinci simturi ale lor,
5ARA &A &. &IM*A 0I-80 A*I si mai ales, fara sa creada ca sunt nedemni de dragostea divina(
8 astfel de persoana %si atrage, %nca din copilarie, situatii %n care este umilita, atunci cnd
%ncearca sa se ucure de placerile simturilor( $n acelasi timp, %nvata de foarte timpuriu ca nu este
ine sa fii sen!ual(
Atrage acest comportament negativ din partea celorlalti, pentru a constienti!a faptul ca si ea, la
rndul ei crede acelasi lucru, desi este vora despre o falsa credinta(
Daca faci parte dintre persoanele care sufera de rana de umilire, cu siguranta %ti amintesti mai
multe incidente %n care parintii sau profesorii te puneau %ntro situatie umilitoare, mai ales la nivel
fi!ic( De exemplu, atunci cnd %ti murdareau 6ainele sau mncai mult mai mult dect ceilalti sau
atrageai privirile celorlalti prin miscari sen!uale( $n plus, esti proail o persoana foarte spirituala,
avnd intentia de a fi pe placul lui Dumne!eu, prin orice mi=loace posiile( 8amenii care sufera de
aceasta rana se tem cel mai mult ca sunt nedemni %n fata lui Dumne!eu( &a luam exemplul
situatiei din &tatele 9nite( .ste o tara %n care se voreste foarte mult despre cuvntul Domnului(
C6iar si presedintii americani ofera imaginea unor persoane credincioase, care merg la iserica
duminica( &e pare ca este singura tara care are o moneda pe care apare cuvntul Dumne!eu,
prin textul )n .od 9e trust >credem %n Dumne!eu, %n lima engle!a@( De asemenea folosesc foarte
des expresia .od %less :ou (Dumne-eu sa te %inecuvnte-e).
$n acelasi timp, este tara cu cel mai mare numar de persoane oe!e, din lume( ;ersoane pentru
care, %n general, Dumne!eu si religia sunt aspecte foarte importante si astfel traiesc o mare
culpailitate la ideea de a gasi placere %n alimente sau %n simturi( Aiitudinea interioara a oamenilor
care sufera de umilire este iar mannc ceva ce ngrasa, sunt un porc ... sunt prea pofticios, ar
tre%ui sa ma opresc, sunt att de gras, asa ca ce mai contea-a cteva "ilograme n plus, nu o sa
reusesc niciodata sa sla%esc sau sa mi fac o placere.
Ceea ce nu reali!ea!a ma=oritatea acestor persoane este faptul ca, din cau!a culpailitatii lor si a
gndurilor denigratoare fata de ele %nsele, nu sunt %n stare sa simta o placere adevarata( Aceste
persoane au %nvatat, %nca din copilarie ca nu este ine sa se ucure de mncare, ca este egoist
sa se gndeasca mai %nti la propriile lor placeri( Au fost %nvatate ca treuie sa se ocupe de
fericirea si de placerea altora %nainte de propria lor fericire( &i pentru ca fac acest lucru %n
continuare si nu primesc nimic %n sc6im, se consolea!a prin mncare(
De aceea persoanele care sufera de rana de umilire sunt cele care se %ngrasa cel mai repede si
mai usor( -u att alimentele sunt cele care le %ngrasa, ct atitudine a lor interioara( &pre
deoseire de rana de respingere si cea de aandon, persoanele care au rana de umilire au o
atitudine interioara conform careia totul este Hprea multH( &pun sau cred ca ;ar mannc prea mult,
tre%uie sa ma opresc. Acest lucru explica de asemenea faptul ca de multe ori considera ca nu
mannca mai mult dect altii, fiind surprinse ca au un surplus de greutate( 5iind %nsa foarte atrase
de placerile simturilor, aceste persoane %si pierd controlul %n ceea ce priveste alimentatia si se
ascund cnd fac acest lucru, fiind cuprinse de rusine( La acestea se adauga 'faptul ca, cu ct
%ncearca sa se convinga mai mult sa nu mai mannce, cu att vor mnca mai mult( 0oi explica
mai detaliat acest fenomen %n ultimul capitol(
&a nu uitati %nsa ca exista persoane foarte suple care pot mnca orice si ct vor, fara sa se
%ngrase deloc(
;ersoanele care sufera de umilire Hse %ngrasaH si corpul lor devine tot mai rotund( $n urmatoarele
doua capitole vom vedea cum se poate ameliora aceasta situatie, cum se poate renunta la
culpailitate, cum poti sa te ucuri din nou de mncare, fara sa te %ngrasi(
nfluenta ranii de tradare asupra greutatii
Atitudinea interioara a celor care sufera de tradare este nu vreau sa pierd nimic ... vreau sa gust
din tot ... pot safac ceea ce vreau ... nu tre%uie sa respect regulile celorlalti, nici pe cele ale
corpului meu ... eu sunt cel care ma controle- si nu ceilalti. $n copilarie, aceste persoane s/au
simtit controlate %n alimentatie( ;arintii erau cei care alegeau pentru ei( Iar acum %ncearca sa
recupere!e ceea ce au pierdut, imediat ce au oca!ia( &unt genul de copii care atunci cnd parintii
nu sunt de fata mannca alimentele inter!ise de catre acestia( $mi amintesc de unul dintre fiii mei,
care, pe lnga faptul ca mnca ceea ce voia el %n asenta mea, se instala %n fotoliul meu cel nou
din sufragerie( Desi %i inter!isesem sa mannce %n fotoliul acela proaspat redecorat( Cnd
reveneam acasa, gaseam farfuria cu resturi de mncare lnga fotoliu( ;e vremea aceea nu %mi
dadeam seama de ce lasa urmele de mncare si %si atragea astfel o pedeapsa sigura(
$l acu!am ca nu este prea istet, din moment ce stia ca va fi pedepsit( Daca cel putin ar fi curatat
totul %nainte de a veni eu, nu as mai fi aflat niciodata ca nu ma ascultase( Acum %nsa %nteleg de ce
se purta astfel(
De fapt voia sa %mi arate ca nu puteam sa il controle! tot timpul( Asta!i am aflat, %n urma
experientei acumulate, ca un copil care este prea controlat de catre parintii lui este influentat de
rana de tradare sa nu %si asculte parintii, pentru a/si recunoaste propria sa valoare( Devenit adult,
fiul meu a decis sa mannce uneori mncare nesanatoasa( Astfel %mi arata ca nu mai este nevoit
sa urme!e sfaturile mele cu privire la o alimentatie sanatoasa( Copiii controlati astfel nu au primit
6rana afectiva care ar fi treuit sa le %mplineasca %n mod normal nevoile( Dragostea pe care au
primit/o de la parintii lor era prea posesiva si controlanta( Au fost educati de catre parinti care i/au
iuit %n functie de credintele lor, plecnd de la ceea ce au %nvatat la rndul lor de la propriii lor
parinti si nu %n functie de nevoile copilului( Astfel de persoane nu gusta cu adevarat alimentele,
deoarece adauga imediat sare sau condimente %n ele( $ncearca sa le adauge
ct mai multe condimente, papilele lor gustative nu sunt satisfacute, %ncercnd sa sc6ime gustul
fiecarui aliment( $n plus, pentru ca sunt persoane care mannca foarte repede, acest lucru
%mpiedica creierul sa primeasca
la timp mesa=ul cpnform caruia corpului nu %i mai este foame( 8 astfel de persoana refu!a, %n
ma=oritatea timpului, sa fie controlata de altcineva, cu att mai putin de propriul sau corp( cei care
sufera de tradare nu %si asculta corpul, astfel ca adeseori mannca mai mult dect este necesar(
&e simt apoi vinovati, stiu si simt ca au mncat prea mult( Iar culpailitatea este cea care %i face
sa se %ngrase( $n ca!ul femeilor, se %ngrasa !ona soldurilor si a pntecelui, %n timp ce aratii se
%ngrasa mai mult la nivelul umerilor si al urtii( Datorita acestei aparente mai rouste a paritii
superioare a corpului, acestia din urma %ncearcaL %n mod inconstient, sa arate ct de puternici si
capaili sunt( De aceea sunt considerati mai degraa persoane puternice dect grase sau oe!e(
nfluenta ranii de nedreptate asupra greutatii
;ersoana care sufera de nedreptate are urmatoarea atitudine interioara1 *re%uie sa fiu perfect n
orice, mai ales n ceea ce priveste actiunile si nfatisarea mea ... nu am voie sa trise- ... tre%uie
sa fiu atent la ceea ce mannc pentru a avea un corp perfect. .ste persoana care se controlea!a
cel mai mult( 5iind foarte exigenta cu ea %nsasi, aceasta nu suporta sa se %ngrase cteva
Filograme( $si verifica tot timpul greutatea si tine regim imediat ce apare o fluctuatie oarecare(
Multe astfel de persoane tin regim toata viata, de teama ca se vor %ngrasa( De fiecare data cnd
se aat de la regimul impusH se simt foarte vinovate si %si promit sa nu mai faca asa ceva(
Reusesc pentru o perioada, dar pentru ca au limite, ca toata lumea, la un moment dat le va fi
aproape imposiil sa se mai controle!e( 0or %ncercasa %si ascunda slaiciunile alimentare si vor
refu!a sa admita ca %si pierd la intervale regulate controlul( $n plus, aceste persoane care au un
astfel de comportament nu %si dau seama ca pierderile de control se datorea!a de fapt controlului
pe care %l exercita %n alte domenii, cautnd mereu perfectiunea %n tot ceea ce fac( &a luam
exemplul unei !ile oarecare, %n care o persoana si/a impus o multime de sarcini, mult peste
limitele ei( 5oarte proail, la sfrsitul !ilei va dori sa se Hrecomense!eH si %si va pierde controlul
asupra alimentatiei( $hiar merit lucrul acesta %si va spune ea( De altfel, meritul este o notiune
foarte importanta pentru cei care sufera de nedreptate( $n exemplu anterior, persoana aceea si/a
negat nevoile, pe tot parcursul !ilei, de teama ca nu este perfecta sau ca va
fi considerata lenesa sau negli=enta de catre ceilalti( De aceea, dupa ce si/a controlat toata !iua
vocea interioara, care %i spunea ca a a=uns la limita, o astfel de persoana %si pierde controlul(
Mncarea fiind o reflectare a ceea ce se %ntmpla %n interior, se dovedeste a fi un mi=loc excelent
pentru a ne da seama cnd cineva a fost prea exigent fata de sine %nsusi( Aceste persoane a=ung
sa se %ngrase %n timp, dar %n general Filogramele %n plus se vor reparti!a uniform pe %ntreg corpul(
Culpailitatea este cea care le face sa se %ngrasa( A=ung din nou sa tina regim, iar cercul vicios
re%ncepe( 8 astfel de persoana este la fel de intoleranta fata de alte persoane care se %ngrasa,
cum este fata de ea %nsasi(
Conclu!ie
$n conclu!ie putem spune ca, atunci cnd sunt activate ranile de respingere si de aandon,
persoanele %n cau!a nu se pot %ngrasa, indiferent de ct de mult mannca( De ce? Din cau!a
motivatiei pentru care mannca( ;ersoanele care se %ngrasa sunt influentate de celelalte trei rani,
de umilire, de tradare sau de respingere( &urplusul de greutate este reparti!at diferit %n corp, %n
functie de rana activata( $n urma influentei acestor rani, cnd te recunosti %n una dintre descrierile
de mai sus, poti sa descoperi care dintre rani este mai activa si mai putin acceptata %n viata ta
actuala( .ste foarte posiil sa fii influentat de mai mult de o rana, %n acelasi timp( De exemplu, %n
ca!ul unei persoane masoc6iste, la care se activea!a rana de umilire, care timp de o saptamna
nu %si poate frna pofta de a mnca multe pra=ituri si care apoi tine un regim( Deci!ia de a tine un
regim va fi influentata de partea sa rigida/ rana de nedreptate(
Reamintesc faptul ca, principalul motiv pentru care se %ngrasa o persoana, este culpailitatea,
urmata de non/acceptarea propriei persoane, care se manifesta att la nivelul alimentatiei ct si la
nivelul altor aspecte( Cu ct %ti asculti mai putin nevoile alimentare, cu att %ti asculti mai putin
nevoile %n general(
Acesta este motivul pentru care te simti vinovat( Aces lucru nu %nseamna ca cei care nu se
%ngrasa nu se simt vinovati( $nsa culpailitatea %n ca!ul lor le va afecta altfel corpul( $n loc sa se
%ngrase, pot avea proleme de sanatate sau accidente( Cnd culpailitatea le afectea!a
greutatea, partea rigida, controlanta sau masoc6ista este cea care conduce( 0om afla %n ultimul
capitol cum se poate transforma aceasta culpailitate %n responsailitate(
,rebuie sa ne cntarim sau nu?
;ersoanele care vor sa fie perfecte sunt tentate sa se cntareasca foarte des, uneori c6iar %n
fiecare !i( Am fost %ntreata adeseori daca este ine sa ne cntarim regulat( Iar cum si eu fac
parte dintre persoanele care au o rana de nedreptate, %nteleg foarte ine persoanele carora le
este foarte greu va!nd ca se %ngrasa, mai ales daca %nainte nu au avut niciodata proleme cu
greutatea( Din punctul meu de vedere, sc6imarile se produc %n< perioada menopau!ei si treuie
sa marturisesc ca pentru mine, cntarul nu era o solutie prea una( Imediat ce vedeam ca iau
putin %n greutate, ma simteam de=a vinovata daca mncam cnd %mi era foame, cre!nd ca
treuie sa ma atin(
Iar cnd cntarul afisa o greutate mai sca!uta, acest lucru %nsemna pentru mine ca puteam sa
Hma rasfatH putin mai mult( Daca un cntar produce un astfel de efect asupra ta atunci ti/as
raspunde ca nu este o solutie una sa %ti verifici prea des greutatea( Cunosc persoane care sunt
att de influentate de numarul pe care %l afisea!a cntarul, %nct acest lucru le afectea!a %ntreaga
dispo!itie pentru acea !i( $n sc6im, daca vrei sa afli din cnd %n cnd ce greutate aiL fara ca
acest lucru sa %ti influente!e alimentatia sau respectul de sine, faptul de a avea un cntar nu
poate fi deloc daunator( $n general, 6ainele ne arata destul de clar ceea ce se %ntmpla, fara sa
fim nevoiti sa verificam tot timpul variatiile greutatii noastre(
(rupurile de sustinere pentru pierderea n greutate
o alta %ntreare care mi/a fost pusa des1 'ste o ideea %una sa participi la unul dintre numeroasele
grupuri care ofera asistenta pentru pierderea n greutate4 $mi este imposiil sa dau un raspuns la
aceasta %ntreare( $ti sugere! mai degraa sa %ti pui urmatoarele %ntreari, care te vor a=uta apoi
sa gasesti propriul tau raspuns1 Ma simt vinovat atunci cnd ma a%at de la programul propus si
cnd ma cntaresc n timpul unei ntln iri de grup constatnd ca m-am ngrasat un "ilogram ntr-
o saptamna4 .. Ma simt mai %ine dupa ce particip la aceste ntlniri4 ,ugestiile propuse referitor
la mese ma a!uta sa ma alimente- mai sanatos, fara sa am impresia ca mi este tot timpul foame4
Daca oservi ca, dupa astfel de %ntlniri ai parte mai mult de efecte enefice dect de efecte
daunatoare, atunci de ce nu? .ste important sa %ti de!volti propriul discernamnt si, mai ales sa
iei deci!ii enefice si sanatoase pentru tine( *reuie sa recunoastem ca nu exista ceva favorail
pentru toata lumea, indiferent la ce aspect ne referim( 5iecare dintre noi are nevoi diferite( *reuie
sa facempropriile noastre alegeri si sa luam propriile noastre
deci!ii, nu sa decidem %n functie de o experienta care a fost una pentru altcineva( Daca nu esti
sigur ca este %n avanta=ul tau sa urme!i un astfel de program, atunci poti sa %ncerci sa faci acest
lucru cel putin trei luni, iar apoi va fi mai usor sa %ti dai seama daca este ceva favorail pentru tine(
A constienti!a si a te ngrasa
.xista un fenomen care se produce destul de des %n cadrul atelierelor Asculta-ti corpul, mai ales
%n rndul femeilor( Am oservat ca o participanta se %ngrasa %n momentul %n care %ncepea sa
devina mai constienta de credintele, de ranile si de fricile ei( Acest fenomen pare ca se manifesta
cel mai mult %n ca!ul persoanelor care sufera de rana de nedreptate( 8are de ce? Deoarece este
vora despre persoane care s/au controlat att de mult, pna %n momentul %n care au decis sa fie
mai constiente, '%nct %si dau seama ca nu mai pot sa continue sa traiasca astfel( Daca esti o
astfel de persoana, sa nu te descura=e!i deloc( Acest lucru %nseamna ca nu ai a=uns %nca la
greutatea ta naturala, iar corpul tau, scapnd de control, a decis sa revina la greutatea lui
naturala( Iar acest lucru te va determina sa faci o sc6imare, mai mare sau mai mica, referitor la
acest aspect( $n ca!ul %n care nu este nevoie sa te %ngrasi mai mult dect starea ta naturala,
%nseamna ca proail, nu mai suportai sa te controle!i att de mult( Deci!ia, adeseori
inconstienta, de a sc6ima o atitudine interioara cu una total opusa acesteia, poate avea ca
re!ultat
trecerea %n extrema cealalta( Devii %ncapail sa %ti controle!i corpul( .ste ca si cum ai tine o
alanta %nclinata mult %ntr/o parte, iar %n momentul %n care nu te mai controle!i, alanta se %nclina
de tot %n cealalta parte si tot asa, cautnd sa ramna %n po!itia ec6ilirata(
0ei gasi si tu acest ec6iliru, daca ai %ncredere %n corpul tau( .ste nevoie doar sa %ti acor!i timp
pentru a a=unge la acesta etapa(
Cresterea brusca n greutate
Mi se %ntmpla des sa aud persoane care spun ca s/au %ngrasat doua!eci, uneori c6iar trei!eci de
Filograme %n doar cteva luni( Aceasta crestere rusca %n greutate este re!ultatul unui soc
important, att pe plan fi!ic, ct si pe plan psi6ologic( .ste consecinta unui soc trait %ntr/o situatie,
care a activat mai multe rani, situatie care nu a fost acceptata(
Atunci cnd %ncercam sa compensam prin mncaresocul produs, %nseamna ca ne simtim vinovati
fata de acea situatie( Iar acest lucru se reflecta %n alimentatie(
Corpul nostru %ncearca sa ne traga atentia %ntr/un mod dramatic >foarte usor de verificat %n
oglinda@ asupra faptului ca este momentul sa %nvatam sa ne iuim mai mult si sa ne acordam
dreptul de a fi fiinte umane, cu slaiciunile si cu limitele noastre(
Capitolul sase
Renuntarea si alimentatia
Am mentionat de mai multe ori faptul ca nu putem disocia cele trei corpuri, fi!ic, emotional si
mental( Astfel, atunci cnd nu avem energie, %nseamna ca unul dintre cele trei corpuri nu este
6ranit %ntrun mod adecvat( $n capitolul de fata voi mentiona cteva mi=loace utile ce pot fi folosite
mai ales pe plan fi!ic si care vor avGa urmari imediate asupra celorlalte doua corpuri, la nivelul
atitudinii interioare si, ulterior asupra comportamentului nostru( 0oi vori de asemenea despre
aspectul spiritual al fiintei(
(reutatea ideala
La %nceput, este ine sa facem o scurta pre!entare a ceea ce %nseamna greutatea ideala( De
foarte multe ori sunt %ntreata $um putem sti care este greutatea noastra ideala4 Doar fiecare
persoana %n parte poate sti care este greutatea ei ideala si mai ales sa simta acest lucru( Corpul
este cel care stie care este greutatea ideala pentru fiecare( -atural nu %nseamna normal( 9nii
oameni sunt grasi toata viata lor, deoarece acest aspect face parte din planul lor de viata, au
nevoie sa %nvete sa se iueasca, deci aceasta este greutatea lor naturala(
Corpul %si reia greutatea naturala imediat ce nu se mai teme ca ar putea sa fie pus %ntr/o stare de
foame( ;entru ca astfel percepe corpul privatiunile pe care i le impunem( C6iar daca nu urmam
un anumit regim si nu suntem constienti de faptul ca ne privam de anumite lucruri sau ne este
teama ca mncam prea mult, corpul percepe aceste intentii( &a nu uitam ca, %n medie, corpul
uman este constient de aia 1EN din ceea ce se %ntmpla %n interiorul lui( Corpul aude vocea
interioara care spune mereu )ar am mncat prea mult, tre%uie sa ma a%tin .. sa ma controle- mai
mult ... sa fiu mai re-ona%il $n plus, de fiecare data cnd cre!i ca %ti pier!i controlul, sau dupa o
masa prea copioasa, corpul tau aude toate descalificarile pe care ti le faci( Astfel %nct este
asolut normal ca corpul tau sa reactione!e, acumulndre!erve atunci cnd vrei sa %l prive!i de
ceva( Reactionea!a exact asa cum ai face tu %n alt domeniu al vietii( &a presupunem ca afli ca vei
fi nevoit sa nu mai mergi la serviciu urmatoarele sase luni, timp %n care nu vei mai fi platit( Cu
siguranta, reactia ta va fi aceea de a economisi ani pentru cele sase luni, nu este asa? .ste
reactie normala( Corpul are aceeasi reactie, %si face provi!ii( Cnd %ti vei sc6ima atitudinea
interioara si vei %ncepe sa te iuesti mai mult, te asigur ca corpul tau va simti acest lucru si va
a=unge treptat la greutatea lui naturala, care varia!a de la o persoana la alta(
Doar cei care tin un regim foarte sever reusesc sa piarda multe Filograme %n termen foarte
scurt( Dar ma=oritatea nu stiu %nsa ca, %ntr/un regim 6ipocaloric, corpul %si pierde caloriile de care
are nevoie pentru energie, astfel %nct folosete resursele din musc6i(
Atunci cnd ne ascultam corpul, %n loc sa %l privam, acesta %si recapata greutatea naturala si
atunci doar grasimea se va topi, nu si musc6ii(
Atunci cnd musc6ii %si pierd din masa, corpul %ncepe sa simta starea de %nfometare( &e
nelinisteste, deoarece stie ca( nu poate functiona normal cu musc6ii slaiti( ;entru el %ncepe o
adevarata lupta, deoarece, cu inteligenta lui, stie sa faca %ntotdeauna tot ceea ce %i sta %n putinta
pentru a/i fi ine( -u va spun nimic nou, nu/i asa? &unt sigura ca ati verificat de multe ori, atunci
cnd v/ati ranit( Corpul, fara sa %i spunem nimic, %si foloseste toate resursele si %ncepe sa
vindece rana sau oala, %n functie de situatie( $n ca!ul %n care tinem un regim de slaire, s/a
demonstrat stiintific faptul ca, metaolismul slaeste tot mai mult( Metaolismul are rolul de a
consuma energia necesara pentru a face sa functione!e creierul, inima, respiratia, digestia,
pentru a mentine caldura corpului etc( $ncetinind astfel metaolismul, digestia va fi mai lenta( De
aceea, persoanele care tin un regim au impresia ca orice gustare ct de mica le face sa se
%ngrase( $nsa corpul doar %si face datoria( Deci!ia de a tine un regim nu este naturala, deoarece
este motivata de o frica( A fi natural %nseamna a fi tu %nsuti, a te lasa condus de nevoile
naturale, a te iui %n fiecare moment( &tiind ca corpul nostru face tot posiilul pentru a/si regasi
ec6ilirul si energia, pentru a reintra %n starea lui naturala, nu ar treui sa ne mire faptul ca,
orice regim de slaire nu are dect un re!ultat temporar( Confom statistici lor, CEN dintre
persoanele care au slait %n urma unui regim, revin la
greutatea dinaintea regimului, adaugnd %n plus %nca cteva Filograme, %n urmatorii doi ani de la
%ncetarea regimului(
Cei care %si pastrea!a greutatea sunt cei care tin tot timpul regim(
De aceea, domeniul greutatii s/a dovedit a fi una dintre cele mai importante industrii lucrative
din lume( 8amenii o iau tot timpul de la capat(
*esuturile de grasime sunt principalele depo!ite de toxine( $n cartea Anticancer, scrisa de David
&ervan/&c6reier, o carte pe care v/o recomand
cu caldura, autorul mentionea!a faptul ca, doctorul Davis, cel care conduce centrul de cercetare
Hcancerul si mediulH, de la universitatea din ;ittsurg, sustine faptul ca excesul de grasime este
ca o Hdescarcare de produse toxiceH pentru organismul nostru( De aceea este de preferat sa
pierdem grasimea atunci cnd slaim, %n loc sa pierdem musc6ii( Astfel, scapam de grasimile
toxice( Acesta este motivul pentru care medicii recomanda unei persoane supraponderale
olnave, sa slaeasca( &Iairea este un factor determinant %n acest ca!, pentru vindecare si
sanatate(
-evoile cotidiene sunt diferite
$n functie de activitatile cotidiene ale fiecaruia, corpul consuma mai multa sau mai putina
energie( De exemplu, daca ai o munca fi!ica grea, corpul nu va avea aceleasi nevoi alimentare
ca si %n ca!ul %n acre %ti petreci !iua la irou sau %n fata televi!orului( $n ca!ul %n care transpiri
mult, corpul va avea nevoie de mai multa sare si apa(
Daca ai o munca ce necesita un efort intelectual mare, vei avea nevoie de un aport caloric mai
mare( &tiai faptul ca, creierul desi nu cntareste dect "N din greutatea corpului, are nevoie
doar el singur de )EN din gluco!a pe care o consumi? Are nevoie, %n medie de )EE de calorii de
gluco!a pe !i( $n timp ce musc6ii, care repre!inta de oicei )EN din masa corporala, nu
folosesc dect "EN din energia corpului( De aceea este important sa asculti care sunt nevoile
corpului tau( Daca acesta are nevoie de alimente dulci, %i vei da ceva dulce( 9rmnd sfaturile
sugerate %n capitolele precedente, vei deveni tot mai constient si vei sti daca %ntr/adevar corpul
este cel care cere ceva sau este o cerere influentata de emotiile tale( 8ricum ar fi, de ce sa nu
%ncepi sa %ti acor!i dreptul de a mnca ceea ce %ti face placere? .sti pe care sa %nveti sa %ti
asculti cu atentie corpul, c6iar daca nu esti sigur,(suta la suta, ca aceasta este nevoia lui(
&pune/i
corpului tau sa fie indulgent si sa elimine ceea ce nu %i este necesar la un moment dat,
asigurndu/l ca va avea tot mai putin de lucru, pe masura ce vei deveni mai constient de
nevoile tale( .ste important sa nu uiti ca fiecare !i este altfel( .ste posiil ca uneori, de
exemplu, sa ai nevoie de doua mese pe !i, iar %n !iua urmatoare poate o sa iei cinci gustari mai
mici(
Respectarea nevoilor celorlalti
Daca locuiesti cu familia sau cu alte persoane si esti responsail de pregatirea meselor, este
foarte important sa nu uiti faptul ca, este imposiil ca fiecare memru al familiei sa aia aceeasi
foame, la aceeasi ora sau sa aia aceleasi nevoi(
;roail o sa/mi spui Da, dar nu sunt servitoarea lor. (u pot sa fac patru feluri de mncare
diferite& Daca ai stii de cte ori am au!it fra!a aceasta? *otusi, te asigur ca fiecare memru al
familiei poate a=unge sa %si asculte adevaratele nevoi si pna la urma nu este c6iar att de
complicat(
Copiii mei erau adolescenti cnd am %nceput sa pun %n practica aceasta metoda( $nainte, insistam
ca fiecare dintre ei sa mannce ceea ce pregati sem, spunndu/Ie aceleasi cuvinte, mentionate %n
fra!a de mai sus( 2ine%nteles, se creau adeseori tensiuni, %n functie de alegerile fiecaruia(
Cnd refu!au sa mannce ceea ce pregatisem pentru ei, aveam emotii puternice( .ram frustrata,
din cau!a timpului pierdut pentru a pregati o mncare att de una, pe care ei nici macar nu
pareau sa o aprecie!e( Am a=uns sa %mi dau seama ca aveam aceleasi
credinte ca si mama mea1
G ;entru a fi sanatosi, treuie sa mncam de trei ori pe !i,
G ;regatirea unor mese gustoase si 6ranirea celor dragi este un mod de a le arata dragostea pe
care le/o purtam(
Atunci cnd copiii refu!au sa mannce, la ora asa/!is HnormalaH sau nu voiai sa guste din
unatatile pregatite de mine, eram sigura ca sanatatea lor va avea de suferit( 0oiam sa fiu o
mama perfecta si %mi era teama ca voi fi =udecata ca fiind o mama rea, daca ei s/ar fi %molnavit
pentru ca mi voiau sa mannce( .ste un exemplu foarte un de control determinat de rana de
nedreptate( ;e lnga faptul ca ma temeam ca nu sunt o mama perfecta, credeam pe atunci ca
rolul de mama este foarte ingrat si nedrept si ca este imposiil sa faci pe toata lumea fericita( $n
acelasi timp, acest tip de situatii %mi activau rana derespingere, din cau!a celei de/a doua credinte
pe care o aveam( Ma simteam ca si cum copiii mi/ar fi respins dragostea( Am %nceput sa traiesc
acest lucru, imediat dupa casatorie( &i nu %ntmplator m/am casatorit cu un arat a carui mama
gatea foarte putin, nu era oisnuit cu toate felurile de mncare pe care le gateam eu( ;uteti sa
g6iciti mai departe( &e ase!a la masa, se uita fix la farfurie cteva secunde si apoi spunea <mi
pare rau, dar nu mi este foame. Iar eu simteam o lovitura %n piept( Insistam ca cel putin sa guste(
Dupa ce %l oligam sa mnnce cteva %ng6itituri, se ridica de la masa si, imediat ce credea ca nu
%l mai vad, scotocea prin dulap cautnd altceva de mncare( 5oarte curnd copiii au repetat la
rndul lor acelasi scenariu( Am avut nevoie de ani de !ile pentru a %nvata ca treuia sa renunt la
credintele mele si sa nu le mai las sa %mi conduca viata( Cnd am decis sa adopt o noua
atitudine, sa dedramati!e! lucrurile si sa %mi sc6im comportamentul, dupa ce am devenit
constienta de importanta ascultarii propriilor nevoi, lucrurile au %nceput sa mearga mai ine, de
fapt mult mai ine dect as fi cre!ut vreodata( Am continuat sa gatesc la orele oisnuite, fara sa
mai %mi fac gri=i daca le era foame sau pentru ce voiau sa mannce( Cel caruia nu %i era foame nu
era constrns sa mannce, stiind ca putea sa %si mannce mncarea >rece@ peste o ora sau
doua( Am oservat ca puiul sau legumele erau pna la urma la fel de 6ranitoare calde sau reci(
Daca unul dintre copii sau sotul meu voiau ceva diferit de mncare, puteau sa aleaga altceva din
frigider sau sa %si faca un sandPic6( Dar astfel de situatii nu apareau dect o data sau de doua ori
%ntr/o saptamna( De oicei, voiau sa mannce ceea ce gatisem eu, deoarece eram mai relaxata(
Da, dar vor mnca orice daca i las sa mannce ce vor ei. Daca %ti este teama ca se va %ntmpla
acest lucru, as vrea sa te %ntre ceva1 cine cumpara HoriceH fel de alimente? Depinde doar de tine
sa te asiguri ca nu ai dect alimente sanatoase %n ucatarie si, indiferent de ce vor alege copiii, va
fi ceva un pentru ei( 8 sa ve!i ct de mult te vei eliera daca o sa renunti la a/i mai controla pe
ceilalti( Cnd copiii mei erau adolescenti le/am spus ca pot sa %si cumpere orice de la maga!inul
din colt omoane, ciocolata, lic6ior, c6ipsuri etc( / cu anii de u!unar pe care %i primeau
saptamnal( La %nceput, s/au grait sa %si ia tot felul de lucruri cu care eu nu prea eram de acord(
Le/am explicat pe %ndelete care sunt efectele daunatoare ale unor alimente, dar capna la urma
ei erau stapni pe corpul lor si, de aici %nainte, depinde a de ei daca %i faceau sau nu rau si
oricum, treuiau sa %si asume consecintele( Le Iasam responsailitatea pentru propriul lor corp,
fara sa mai intervin( *reptat, din propria lor initiativa, au %nceput sa/si cumpere tot mai putine
alimente daunatoare, prefernd sa cumpere altceva cu anii de u!unar(
Cnd devenim responsaili si stim ca va treui sa ne asumam anumite consecinte neplacute,
acest lucru ne a=uta sa nu ne simtim vinovati si sa avem alegeri alimentare mai une(
Corpul va colaora cu noi %ncepnd din acel moment(
0reau sa va atrag atentia asupra faptului ca nevoile femeilor sunt diferite de cele ale aratilor(
;artenerul sau partenera ta nu are aceleasi nevoi de a!a ca si tine( Metaolismul aratilor este
de 1) pna la "E de ori mai rapid dect cel al femeilor( Avnd, %n general, o statura mai mare si
un sc6elet mai puternic, aratii au nevoie de un numar mai mare de calorii(
$n cuplu, ma=oritatea partenerilor au tendinta de a mnca acelasi lucru, deoarece cel care gateste
are impresia ca treuie sa pregateasca doua farfurii identice( Acesta este un alt oicei care ar fi
ine sa fie revi!uit( 5aci parte dintre persoanele care vor sa %si arate dragostea fata de partener,
dndu/i sa mannce? Daca esti o astfel de persoana, este foarte poail sa %ti fie foarte greu sa
refu!i cnd cineva %ti ofera ceva de mncare, asa cum mi se %ntmpla mie mai de mult( Daca
cineva insista sa mannci sau sa ei ceva, mi=locul care se pare ca functionea!a este sa spui (u,
multumesc, nu vreau acum poate mai tr-iu sau ma mai gndesc putin. .ste un oicei foarte un
pe care %l puteti dondi( Dupa aceea va va fi mai usor sa spuneti (u multumesc, nu vreau acum,
nu mi este foame fara sa mai dati alte explicatii( 9ltima etapa va fi aceea %n care vei putea spune
pur si simplu (u,multumesc. &i vei spune acest lucru cu atta siguranta %nct nimeni nu va
%ndra!ni sa insiste( 0or simti ca (u-ul acela este adevarat si sincer(
&a nu uiti ca ceea ce se %ntmpla %n modul tau dea te alimenta te a=uta sa te cunosti, mai ine %n
alte aspecte ale vietii( $nvatnd sa spui nu, multumesc cnd este vora despre mncare, acest
oicei te va a=uta si %n alte situatii( 0or exista %ntotdeauna oameni care vor %ncerca sa te faca sa
%ti< sc6imi parerea sau sa te convinga sa faci ce vor ei, %n alte aspecte ale vietii( &i nu fac acest
lucru pentru a/ti face rau, ci mai degraa pentru multumirea lor personala, de multe ori
inconstient( .ste important sa %nveti sa %ti asculti nevoile, sa te afirmi %n mod ferm, %n loc sa speri
ca ceilalti %ti vor g6ici nevoile(
Cnd vei putea spune (u fara sa te simti vinovat, fara sa %ti fie teama ca %l vei rani pe celalalt sau
ca nu mai esti iuit, vei vedea ca %ti va fi mult mai usor sa accepti daca cineva refu!a ceea ce %i
oferi, sa %ntelegi ca nu %nseamna ca nu te mai iueste, ci doar %si asculta propriile nevoi( A
accepta nevoile celorlalti %nseamna de asemenea sa nu %ncerci sa %i prive!i de ceva anume( Ma
refer mai ales la acele persoane foarte exigente cnd e vora de alimentatia celor apropiati/ copii
sau partener / sau cei care %ngri=esc o persoana %n vrsta( Ai trait o astfel de situatie? Intentia ta
este tu siguranta una, pentru sanatatea sau pentru greutatea acelei persoaneL dar o astfel de
atitudine este totusi o lipsa de respect( Daca esti att de rigid cu cei pe care %i iuesti, sigur esti la
fel si fata de tine %nsuti, este tot un exemplu de control(
$n plus, daca %ncete!i sa mai vrei sa %i influente!i pe ceilaltiL vei oserva ca acestia vor %ncerca
mai putin sa te influente!e( $n conclu!ie, cu ct vei respecta mai mult nevoile alimentare ale celor
apropiati tie, cu att vei deveni mai constient ct de mult te vor
respecta si ei( Cnd spun respect, ma refer la respect %n toate aspectele vietii( &a nu uiti ca
alimentatia este doar o reflectare a ceea ce se %ntmpla %n alte aspecte ale vietii(
.vitarea conflictelor n timpul mesei
Din cau!a ritmului trepidant al vietii din !ilele noastre, multi oameni a=ung sa se vada doar %n
momentul mesei( 5olosesc aceasta oca!ie pentru a se certa, a/si face reprosuri, a se critica, a se
plnge, a da ordine etc( .ste situatia perfecta pentru a mnca total nesanatos, adica a %ng6iti
foarte repede, fara sa gusti mncarea, fara sa mirosi, spernd ca masa sa se termine ct mai
repede(
Daca traiesti astfel de situatii, ar fi ine sa le ceri memrilor familiei tale sa %si ia anga=amentul de
a nu discuta dect lucruri placute %n timpul mesei( ;uteti gasi de exemplu un cuvnt c6eie sau un
semnal oarecare, pe care sa %l folositi cnd cineva are un comportament negativ, uita de
anga=amentul luat( La %nceput, este normal ca unii dintre ei sa uite, dar treptat, veti a=unge sa
adoptati aceasta noua atitudine,
foarte una pentru toata lumea( Atunci cnd criticam sau cnd suntem criticati, acu!ati, =udecati,
%n timp ce mncam, este imposiil ca stomacul nostru sa digere sanatos ceea ce %ng6itim( De ce?
Deoarece faptul de a nu digera o situatie sau o persoana, ne afectea!a digestia fi!ica( -u este
vora despre alimente greu de digerat, ci starea noastra interioara de indigestie O de critici/ care
ne afectea!a stomacul( Cnd mncam cu dragoste, cu acceptare, cu relaxare, corpul, %si face
treaa %n mod natural, pentru ca nu mai opune nicio re!istenta(
Cum stii cnd ti este foame si cnd nu ti este foame
&e poate %ntmpla sa %ti fie greu sa recunosti cnd %ti este cu adevarat foame, c6iar daca te %ntrei
acest lucru, mai ales daca mannci de pofta din oisnuinta sau de emotii, fara sa %ti acor!i astfel
oca!ia de a/ti fi foame( 8rice oisnuinta noua are nevoie de un anumit timp pentru a se forma(
De ce? ;entru ca corpul a %ncetat sa %ti mai transmita acele semne pe care nu le ascultai aproape
niciodata( Iata exemplul unei femei care avea prostul oicei de a se supara foarte repede( $si
dorea sa poata fi mai toleranta, mai radatoare, deoarece atmosfera din familie devenise
neplacuta, fara sa se simta apoi vinovata( Dar, cu toate ca %si dorea sa %si sc6ime atitudinea, nu
reausea acest lucru( I/a cerut sotului ei, ca de fiecare data cnd o vedea suparata, sa o
averti!e!e printr/un semnal stailit de amndoi( Dupa mai multe saptamni, femeia continua sa
ignore semnalele sotului ei, iar supararile ei erau la fel de frecvente( Ct timp credeti ca sotul ei %i
va mai transmite semnalele convenite? Daca a trecut mult timp de cnd nu %ti mai asculti
semnalele corpului, atunci cand %i este foame sau ct este satul, este foarte proail sa fi %ncetat
sa le mai comunice, sa fi %nrterupt orice tentativa de a/ti transmite vreun mesa=( Mi/am dat seama
ca, pentru ma=oritatea oamenilor, este greu sa recunoasca cnd nu le mai este foame si sa stie
cnd le este foame( Dar nu va descura=ati( ;rin practica si perseverenta, reusim pna la urma(
$mi amintesc de perioada %n care, %n urma cu ctiva ani, am %nceput sa fac exercitiile fi!ice HCei
cinci tietaniH, %n fiecare dimineata( Cnd o prietena mi/a recomandat aceste exercitii, de aia
reuseam sa %mi ridic corpul de pe sol( -u credeam ca %ntr/o !i voi reusi sa fiu la fel de supla ca si
ea( &pre suprinderea mea, am reusit si sunt foarte mndra de acest lucru( Dupa ctiva ani de !ile,
aceste exercitii au devenit mai usoare acum, c6iar daca corpul meu a mai %matrnit(
9n mi=loc prin care poti sa verifici daca %ti mai este foame este acela de a te %ntrea, la =umatatea
mesei, daca mai %ti este foame( $n general, raspunsul este da( $n acest ca! continui sa mannci,
oprindu/te din cnd %n cnd la intervale regulate, pentru a te %ntrea acelasi lucru( *reptat, vei sti
cnd nu %ti mai este foame( 0ei depista semnalul tau personal( ;entru unii oameni, %n acel
moment alimentele nu mai sunt gustoase( Altii se simt satui, altii au o sen!atie de nod %n gt( Altii
simt pur si simplu, fara niciun semn fi!ic particular(
De asemenea, este recunoscut faptul ca, atunci cnd em ceva %n timp ce mncam, este mult
mai greu sa ne dam seama cnd nu ne mai este foame(Lic6idul amestecat cu olul alimentar
%mpiedica corpul sa ne transmita semnalul asteptat, ca suntem satui(
De aceea este preferail sa ,em %nainte sau dupa masa(
Daca astepti ca semnalul de a te opri din mncat sa fie atunci cnd simti ca nu mai poti sa %ng6iti
nicio ucatica %n plus si te simti alonat, vei avea sen!atia neplacuta de a fi Hprea plinH si atunci
este prea tr!iu( 9n semnal adevarat, pentru cnd esti satul, treuie sa apara %naintea acestei
etape( Cnd apare aceasta situatie, gndeste/te %n ce moment ar fi treuit sa te opresti( Cnd ai
mncat prea mult? Astfel poti sa faci altfel data urmatoare( ;oate raspunsul va fi 3ltimele cinci
nghitituri au fost prea mult sau a doua felie de pine cu sos sau desertul, la care as fi putut sa
renunt.
-u uita mai ales ca, daca te culpaili!e!i, acel surplus va fi si mai greu de digerat si de eliminat(
$ncearca sa renunti la culpailitate, devenind mai constient de faptul ca, daca %ti simti corpul fi!ic
greoi, este pentru a atrage atentia asupra corpului emotional si a celui mental, %n momentele
grele, %ncarcate, cnd te %ncarci cu gnduri care nu %ti sunt enefice( ;oate fi vora despre frici,
ranc6iuna ((( ;entru a te linisti, mi=locul cel mai rapid este de a trai dragostea adevarata,
acceptarea de sine, %n situatia respectiva si de a/i multumi corpului ca te a=uta sa devii constient
de faptul ca treuie sa te iuesti mai mult(
5aci parte dintre acele persoane care %si spun1 (u pot sa arunc mncarea care ramne n
farfurie, este o adevarata risipa sau 'ste mult prea %un, nu ma pot opri, chiar daca stiu ca nu mi
mai este foame sau 1reau sa ma %ucur din plin de toate aceste %ucategustoase, din vacanta sau
de la prieteni. Daca da, acestea sunt doar'scu!e pentru a nu/ti asculta cu adevarat corpul( .sti
oisnuit sa %ti controle!i alimentatia/ asa cum %ncerci sa %ti controle!i viata / de att de mult timp,
%nct ego/ul tau se sperie la ideea ca vrei sa devii de acum %nainte propriul tau stapn, adica sa %ti
asculti corpul pe plan fi!ic( .go/ul nu crede ca %ti poti asuma consecintele deci!iilor tale si este
convins ca vei suferi prea mult refu!nd orice compensatie psi6ologica prin intermediul mncafii(
De aceea, pentru a/ti linisti ego/ul, treuie sa traiesti experienta faptului ca da, %ti poti asuma
consecintele, fara sa suferi din cau!a acestei deci!ii( In primul rnd, treuie sa reali!e!i faptul ca,
suferinta asociata ingerarii alimentelor care nu sunt necesare corpului tau, a devenit mai
puternica dect cea asociata lipsei unei compensatii psi6ologice( 8 metoda pe care o poti folosi,
cnd %ti este greu sa lasi mncare %n farfurie, este sa %ti imagine!i ca trimiti, %n mod invi!iil, acele
resturi cuiva care are nevoie de ele( &unt convinsa ca orice intentie din partea noastra este pusa
imediat %n miscare de energia universala, astfel %nct, %n acel moment, cineva aflat %n nevoie, va
gasi de mncare(
8 alta %ntreare frecventa este tre%uie sa mannc imediat ce simt ca mi este foame4 .ste
adevarat ca atunci cnd suntem din nou capaili sa simtim foamea adevarata, aceasta se
manifesta foarte repede( .ste de preferat sa nu asteptam prea mult cnd simtim primele semne
de foame( De ce? deoarece corpul va crede ca vrei sa %l prive!i de mncare si va reactiona
preventiv( 0a vrea sa %si pastre!e re!erve de 6rana( ;utem compara aceasta situatie cu cea %n
care corpul vrea sa elimine ceva( -u e nevoie c6iar sa alergam la toaleta, dar este de preferat sa
mergem ct mai curnd posiil( Cei care asteapta pna %n ultimul moment, nu %si asculta cu
adevarat corpul( Il torturea!a %n mod inutil, se torturea!a !i de !i( Daca te recunosti %n aceste
situatii, proail ai remarcat ct de insensiil ai devenit la apelul corpului tau si, foarte proail,
suferi de constipatie(
.ste de preferat sa mannci de mai multe ori pe !i dect sa te prive!i de mncare atunci cnd
%ti este foame( ;are paradoxal sa afirmi ca acest lucru se va reflecta %n faptul ca te %ngrasi mai
putin si nu %n faptul de a te controla( In timpul atelierelor noastre am oservat ca unele femei vin
la atelier cu o re!erva de mnacre, de exemplu alune sau atoane de ciocolata etc( pe care le
consuma %n cteva repri!e %n cursul acelei !ile( -u mannca cantitati mari, dar mannca des(
Cu toate acestea, nu au proleme legate de greutate( .ste important sa percepi semnalul
corpului tau cnd acesta pare %nfometat( 5aptul de a mnca de mai multe ori pe !i poate fi de
asemenea o dependenta sau o oisnuinta( Doar tu poti sa ve!i despre ce este vora, fiind
foarte atent( Daca esti genul de persoana care se opreste din mncat %nainte ca corpul sa arate
ca este satul, proail ca %ti este foame imediat dupa aceea, nu/i asa? $n ca!ul acesta este de
preferat sa mannci si nu sa te controle!i spunnd ca nu treuie sa mannci %ntre mese( Cei
care se controlea!a %n ceea ce priveste alimentatia a=ung sa piarda controlul %ntrun alt domeniu,
de exemplu sa se %nfurie din nimic, sa plnga fara sa se mai opreasca, sa dramati!e!e o
situatie anala etc(
+a mannci ceea ce ti place
*otusi, nu pot sa mannc oricnd ceea ce vreau eu. )mi plac multe alimente care ngrasa, care
sunt grase sau prea sarate, care mi provoaca urticarie sau sunt greu de digerat ... $ti sunt
cunoscute genul acesta de fra!e? Daca da, nu ma surprinde deloc deoarece am au!it foarte
des genul acesta de comentarii( Acest mod de a gndi este sustinut de catre cei care cred ca
totusi este ine sa te controle!i, altfel considera ca sunt prea R negli=enti S(
Ai oservat care au fost re!ultatele acestui control pna acum? De/a lungul anilor, ai reusit sa
nu te mai simti vinovat dupa ce ai cedat tentatieiL fiind incapail sa te atii? raspunsul este nu,
asa este? $nca nu am %ntlnit pe nimeni care sa raspunda da la aceasta %ntreare( Cu siguranta
ai oservat urmatorul lucru 1 cu ct insisti ca nu treuie sa faci un anumit lucru, cu att te vei
simti mai vinovat si %n
plus, incapail sa faci ceea ce vrei( ;roail acesta este cercul vicios cel mai des %ntlnit(
Credem ca, daca ne simtim vinovati, vocea din interiorul nostruego/ul, nu va mai repeta1 nu
este %ine. Din pacate se %ntmpla exact invers( &i atunci ce putem face? Ceea ce %ti voi sugera
te va mira proail( Alege un aliment care %ti place foarte mult si mannca cnd vrei si de cte
ori vrei, c6iar si %n fiecare !i( Mai %nti %ncearca sa %ti averti!e!i corpul ca este vora despre un
experiment( Cu scopul de a reusi sa %ti acor!i dreptul de a mnca ceea ce vrei si de a
recunoaste daca un aliment nu este un pentru corpul tau, cnd vei simti si vei experimenta
efectele acestuia tu %nsuti( Multe
persoane spun ca un anumit aliment nu le face ine, desi nu au trait niciodata efectele acelui
aliment( &unt convinse de aceasta teorie, deoarece au au!it despre ea si au acceptat sa creada
ceea ce credeau ceilalti( Dar este ine sa traiesti propria ta experienta( Daca o traiesti fara
culpailitate, vei simti foarte repede daca acel aliment este un sau nu pentru tine( In fond,
oiectivul tau este de a reusi sa iei deci!ia de a consuma mai putin sau deloc acel aliment,
deoarece nu este normal sa %ti faci tie rau si nu pentru ca este ceva rau %n sine( Imediat ce
%ncete!i sa ai un comportament deoarece vocea interioara %ti spune ca treuie sa te opresti, ca
nu este corect, este vora despre control si astfel, nu tu esti cel care decide, ci ego/ul tau, cel
care %ntretine principiile de ine si de rau(
Daca esti %n situatia de a/ti pierde controlul, fara sa te mai poti opri, acest lucru indica faptul ca
te simti %n continuare vinovat( Daca este prea greu pentru tine sa faci acest exercitiu fara
culpailitate, doar ca un experiment, poti sa %ncerci cu un alt aliment, fara sa uiti %nsa ca %ntr/o !i
va treui sa reiei exercitiul %nceput( -imeni nu poate face acest lucru %n locul tau( Doar tu poti sa
%ti sc6imi felul de a gndi fata de alimentele care %ti plac( ;oti sa faci acest exercitiu cu' fiecare
aliment %n parte(
-u ai nimic de pierdut daca %ncerci aceasta noua atitudine si adopti un comportament nou,
deoarece %nainte, c6iar daca %ncercai sa te controle!i, a=ungeai mereu sa %ti pier!i controlul( $n
plus, poate vei avea surpri!a placuta de a descoperi ca ceea ce considerai a fi un aliment
daunator este de fapt un aliment de care corpul tau poate are nevoie(
Intr/o !i, o doamna %mi povestea ca mama ei %i spunea, pe vremea cnd era adolescenta1 Daca
vrei sa sla%esti este foarte simplu: nu tre%uie dect sa nu mai mannci deloc alimentele care ti
plac. 0a dati seama ca doamna aceea a avut toata viata proleme legate de greutate si de
culpailitate( Imediat ce savura ceva, vocea ei interioara %i reamintea tot timpul, ca se va
%ngrasa( Aceasta este o alta credinta care ne %mpiedica sa mncam ceea ce ne place(
credinta treuie %ntretinuta numai daca se dovedeste a fi enefica pentru noi( Imediat ce ne
dam seama ca o credinta pe care o avem ne complica de fapt viata, ne %mpiedictt sa ne fie ine,
sa fim lieri si sa ne ascultam nevoile, vom sti ca acrea credinta nu este una pentru noi( Deci,
$n loc sa te $ntrei daca credinta ta este adevarata sau nu, mai ine sa te $ntrei daca credintele
pe care le ai te fac fericit sau nu si $ti aduc re!ultatele asteptate(
5iecare credinta creea!a noi conexiuni %n creier( &i cu ct o credinta are o influenta mai mare
asupra ta, cu att conexiunea va fi mai importanta( Modul nostru de a gndi, actiunile si reactiile
noastre sunt ma=oritatea automatisme( Iti dai seama de cte ori actione!i fara sa te gndesti
%nainte? .ste adevarat ca ni se %ntmpla si sa ne ascultam nevoile si sa fim spontani, dar suntem
mai degraa tentati sa ne ascultam ego/ul dect inima( -ici macar nu suntem noi cei care ne
conducem viata( *e numeri printre cei care spera ca %ntr/o !i sa fie stapni pe actiunile si pe
reactiile lor, pe gndurile si pe deci!iile lor?
;entru a reusi treuie sa accepti ca deocamdata nu se %ntmpla des sa %ti conduci propria ta viata(
Apoi vei lua deci!ia ca, %ncepnd de acum vrei sa ai o atitudine mai enefica pentru tine( .ste
nevoie de cel putin trei luni pentru a crea o noua atitudine sau pentru a instaura un nou mod de a
gndi sau de aactiona( Acest interval %i lasa creierului timpul necesar pentru a crea o noua
conexiune si a se adapta la noi coordonate, stergnd astfel vec6iul automatism(
5aptul de a avea mai multe posiilitati de a alege pentru aceeasi situatie ne a=uta sa ne
de!voltam discernamntul si sa nu mai actionam ca niste rooti(
&a presupunem ca esti genul de persoana care, de fiecare data cnd trece pe lnga un orcan
cu omoane, nu se poate atine sa nu ia un pumn din ele, fie la un restaurant, fie %ntr/o sala
de asteptare, la unica, la supermarFet( (( ;na acum ti/ai creat acest automatism de a lua un
pumn de omoane, de a mnca una si de a le ascunde pe celelalte %n u!unar sau %n geanta,
R%n ca!ul %n care ((( S
La %nceput, poti sa te deci!i sa iei cte omoane vrei tu, fiind constienta de faptul ca acest
comportament nu este RrauS( Apoi poti gasi alte modalitati de a actiona %n aceasta situatie(
9neori poti sa nu mai iei nicio omoana, alteori sa iei doar una sau cteva si sa le mannci pe
toate, alteori sa mannci una si sa oferi restul altcuiva si altadata c6iar sa vrei sa le arunci la
cos, imaginndu/ti ca oferi ceva dulce cuiva care c6iar are nevoie, undeva %ntr/un colt al lumii(
Astfel, esti %n masura sa %ti dai seama ca exista mai multe moduri de a gestiona aceeasi situatie si
poti deveni stapn pe acea situatie( Daca folosesti des un comportament de trisor sau te gndesti
des sa trise!i, ar fi ine sa %ncepi sa %ti sc6imi acest comportament(
Imediat ce %ti vine %n minte cuvntul Ra trisaS poti oserva ca te simti vinovat( Acesta este un alt
cerc vicios care se declansea!a astfel( Deoarece te simti vinovat pentru ca ai trisat, este
aproape sigur ca vei continua sa mannci acel aliment pentru a te pedepsi si mai tare, deoarece
nu te suporti cnd ai acest comportament( $n ca!ul acestor persoane, faptul de a se culpaili!a
le determina sa mannce mai mult dect este necesar( Dupa ce trisea!a %si promit ca nu vor
mai face asa ceva, cre!nd ca astfel %si controlea!a pofta( Dar se %ntmpla exact contrariul( Cu
ct spunem mai des ca nu mai facem ceva, cu att vom re%ncepe mai repede( De aceea exista
att de multa culpailitate %n lume( Credem ca, daca ne simtim foarte vinovati nu vom mai face
acel lucru, ca acest fapt ne arata ce uni suntem, ca cei care nu se simt vinovati sunt indiferenti(
&ingura modalitate de a reusi sa sc6imi un anumit comportament este acceptarea( Adica, sa %ti
acor!i dreptul de a avea limite, %n loc sa te acu!i sau sa %ti faci morala si promisiuni nerealiste(
Acceptarea este o renuntare( Cu ct renuntam mai mult la ceva, cu att sunt sanse mai mari ca
situatia respectiva sa se sc6ime( Cu ct vrem sa controlam mai mult o situatie, sansele de
sc6imare sunt mai reduse(
Cnd mannci ceea ce nu ti place
*ocmai am mentionat faptul ca ni se %ntmpla des sa ne placa ceva, stiind sau cre!nd ca
corpul nostru nu are nevoie de acel lucru( &e poate %ntmpla de asemenea, sa mancam ceva ce
nu ne place( Dupa aceea ne %ntream de ce am mncat totusi acel aliment( Acest gen de
situatie are loc atunci cnd vrem sa ne recompensam asa cum facea mama noastra( &e
%ntmpla destul de des ca parintii sa %si recompense!e copiii cu mncare, fara sa verifice daca
acestora le place sau nu acea mncare( De exemplu, %i dau copilului o ucata de pra=itura cu
morcovi sau cu rn!a desi acestuia nu %i place acest desert(
&au daca copilul %si da seama ca primeste o recompensa daca mannca ceea ce a primit,
atunci se va forta sa mannce, deoarece se simte iuitr, acceptat si recunoscut de mama lui(
Mannca acel aliment, nu pentru ca %i place, ci pentru placerea psi6ologicaascociata acelui
aliment(
Daca %n timp ce complete!i agenda !ilnica privind alimentatia, %ti dai seama ca ai un astfel de
comportament, acorda/ti timp pentru a/ti multumi ca ai devenit constient de acest lucru si ia
deci!ia ca poti sa te recompense!i pe viitor %ntr/un alt fel( -u mai ai nevoie sa cauti recompense
sau aproarea mamei tale( ;%na la urma aproarea ta este cea care contea!a cu adevarat
pentru tine(
.xista de asemenea persoane care continua sa mannce un anumit aliment desi si/au dat
seama ca nu le place( Acest lucru se poate %ntmpla la restaurant sau daca cineva le/a oferit
acel aliment( .ste genul de persoana care, %n defavoarea sa, simte teama de a/i rani sau
deran=a pe altii( Daca te recunosti %n aceasta situatie, atunci cnd complete!i agenda
alimentara!ilnica, sa nu uiti ca faci acelasi lucru si %n alte domenii ale vietii( La rurica legatura,
gaseste situatia %n care ti/a fost greu sa %ti exprimi nemultumirea sau sa spui ca nu %ti place
ceva, de teama sa nu ranesti pe cineva sau de teama ca acea persoana nu te mai place(
Devii astfel constient de o alta situatie %n care treuie sa %nveti sa te iuesti mai mult( 5rica este
cea care te detrmina sa %i dai corpului tau un aliment de care nu are nevoie si %n plus, nici macar
nu %ti place gustul acelui aliment( .xprimndu/ti de acum %nainte nevoile, vei descoperi ca de
oicei, nevoia ta nu deran=ea!a si nu raneste pe nimeni( Astfel, vei reusi sa renunti la fricile tale(
Alergiile si intolerantele alimentare
.xista un fenomen care se petrece %n pre!ent %n mai multe tari si care se dovedeste a fi foarte
elocvent pentru un numar tot mai mare de persoane( .ste vora despre cresterea numarului de
alergii si de intolerante alimentare( .ste un fenomen care apare de oicei la vrste fragede si
poate dura mult timp, c6iar toata viata sau apare uneori si la vrsta adulta(
8 alergie poate avea consecinte mai nocive uneori c6iar si mai periculoase/ dect o intoleranta
alimentara(
Alergia alimentara consta %ntr/o sensiilitate provocata de o reactie a sistemului imunitar fata
de o anumita proteina ce se gaseste %ntr/un aliment( Aceasta reactie %n lant este responsaila
de simptome precum prolemele respiratorii grave siTsau afectiuni cutanate(
ntoleranta alimentara repre!inta o sensiilitate alimentara care nu generea!a o reactie
imunitara la cel afectat( &e manifesta mai ales %n aparatul gastrointestinal, fiind de oicei cau!ata
de o incapacitate de a digera sau de a asIri anumite alimente sau anumite componente ale
acestora(
De altfel, termenii folositi pentru a descrie cele doua afectiuni, voresc de la sine( Alergie
sensiilitate((( reactie ((( intoleranta ((( afectiune incapacitatea de a digera(
Cei care iau 6otarrea de a face astractie de un anumit aliment, cre!nd ca corpul lor refu!a sa
%l digere, pot folosi acest context pentru a se cunoaste mai ine( $n realitate, nu alimentul
respectiv este greu de digerat, ci o persoana( La fel cum se poate %ntmpla sa fim alergici la o alta
persoana(
Daca este ca!ul tau, poti sa te %ntrei $e repre-inta acest aliment pentru mine4 &au la ce te face
sa te gndesti, putnd astfel sa descoperi emotii importante ce au ramas ascunse %n tine, care
asteapta sa fie descoperite, pentru a te putea eliera(
De exemplu, cunosc o femeie care nu suporta deloc castravetii( Doar dupa patru!eci de ani si/a
dat seama ca exista o legatura %ntre castraveti si au!urile sexuale traite %n copilarie( Castravetele
%i reamintea imagini %ngro!itoare legate de au!urile suferite din partea tatalui ei( Din momentul %n
care a reusit sa %ntreprinda un demers de iertare adevarata, a reusit sa mannce din nou
castraveti(
$n ca!ul meu, eu nu puteam sa %ng6it nicio tocanita care continea rosii( 0omam imediat ce
%ncercam din nou sa mannc o mncare cu rosii( Mama, care nu %ntelegea de unde provenea
aversiunea mea fata de rosii, insista sa %ncerc din nou( $ntr/o !i, mi/am dat %n sfrsit seama ca
felul acela de mncare %mi reamintea de maicutele care ma oligau sa mannc mai multe tocanite
de rosii, %n fiecare saptamna, cnd aveam cinci ani, imediat dupa ce fusesem dusa la un internat
de maici( ;entru mine, tocanita lor avea gust de apa de spalat vasele( $mi era rau si plngeam de
fiecare data cnd ele ma oligau sa mannc( Multi ani mai tr!iu a treuit sa fac un proces de
iertare si de acceptare fata de acele maicute(
*oate formele de alergie alimentara pot fi asociate cu un incident care a activat una dintre ranile
din copilaria noastra( Aceste fenomene se manifesta mai ales %n ca!ul persoanelor 6ipersensiile
/ care se lasa usor afectate de catre ceilalti / persoane care pot fi adeseori reactive si intolerante(
&unt persoane care critica foarte usor, explicit sau implicit( Digera foarte greu persoanele fata de
care sunt intolerante( A fi alergic la o alta persoana %nseamna ca nu te poti lipsi de acea
persoana, %i cauti pre!enta dar, %n acelasi timp nu o tolere!i si o critici %n mod desc6is( Le sugere!
celor care sufera de o alergie, de la o vrsta frageda, sa faca un decoda= >te6nica explicata %n
cartea $orpul tau ti spune: iu%este-te& .ditura Ascendent@
&untem tentati sa spunem ca, la vrsta de un an nu putem fi alergici la o alta persoana ( Dar este
fals( $nca de la nastere, desi %n mod inconstient,ranile noastre =oaca un rol foarte important si sunt
activate de catre cei apropiati si %n consecinta, traim anumite emotii( .ste foarte usor sa cre!i ca
corpul nostru reactionea!a doar pentru ca nu %i place un anumit aliment sau pentru ca sistemul lui
%l refu!a( &a nu uitam ca orice reactie fi!ica este un simol al unei reactii psi6ologice( &tim ca nu
ne place un aliment imediat ce %l gustam si %l mestecam( ;rin urmare, alegem sa nu mai mncam
acel lucru, din respect pentru noi %nsine( Daca ai o reactie dupa consumul unui aliment stricat,
reactia %ti atrage atentia asupra faptului ca ar fi treuit sa %ti dai seama imediat, de la prima
%ng6ititura ca alimentul acela era alterat( Daca, cu toate acestea ai mncat tot, este un semn ca
faci acelasi lucru si %n alte aspecte ale vietii( *e lasi influentat de persoane sau de gnduri care %ti
otravesc viata %n acel moment( Dupa cum ai oservat, se pot face %ntotdeauna legaturi %ntre ceea
ce se %ntmpla pe plan fi!ic si celelalte aspecte( -imic nu este lasat la voia %ntmplarii( 8data ce
accepti si %ntelegi acest principiu, este mult mai usor apoi sa descoperi alte aspecte inconstiente
din tine( $n ultimul capitol al cartii vom vedea cum se pot gestiona emotiile, prin intermediul
alimentatiei(
,eama de a-ti fi foame
5aci parte din cei care au gri=a tot timpul sa mannce de trei ori pe !i / cte o masa copioasa O si
carora le este teama sa nu le fie foame %ntre mese? &au esti genul de persoana care %si ia tot
timpul mncare la pac6et, imediat ce pleaca de acasa, de teama ca %i va fi foame? &tiu muti
oameni care spun ca se simt slaiti atunci cnd le este foame( .ste vora mai degraa de teama
de a simti o slaiciune(
teama care poate fi suficient de puternica pentru a provoca un sentiment de lipsa de energie,
desi se %ntmpla foarte rar ca o persoana sa nu aia destule re!erve pentru a re!ista pna la
masa urmatoare( Acest tip de slaiciune apare doar atunci cnd exista o mare lipsa de mncare
>de exemplu %n ca!ul unei persoane anorexice@ sau care are o carenta mare a unui element
nutritiv important( .ste din nou o oca!ie pentru a %nvata sa renunti la fricile tale( .ste adevarat ca
am mentionat faptul ca uneori corpul nostru pefera mai multe mese pe !i, iar alteori una sau doua
mese se dovedesc a fi suficiente( Atitudinea ideala ar fi sa deci!i ca ai dreptul de a mnca oricum,
ca nu treuie sa dai socoteala nimanui si doar tu esti cel care %si asuma consecintele deci!iilor
tale( &tiind ca ai dreptul sa mannci de cte ori vrei, atunci va fi mai usor sa nu te simti oligat sa
mannci mncaruri foarte consistente( Deoarece vei sti ca, daca %ti va fi foame mai tr!iu, vei
putea sa iei o gustare(
La %nceput, %ti sugere! sa ai ceva de mncare la tine( .ste %nsa important sa alegi acest HcevaH(
2omoanele sau pra=iturelele nu cred ca te vor a=uta sa %ti potolesti foamea %ntr/un mod sanatos(
Ar fi de preferat sa gasesti alimente energi!ante, precum migdalele de exemplu( *reptat o sa afli
ca acest gen de foame nu este ceva serios( -u vei mai avea nevoie sa rontai tot timpul ceva de
teama ca %ti va fi rau sau %ti va fi foame( *otusi, sa nu uiti sa %i aduci aminte corpului tau sa nu se
nelinisteasca, deoarece %l vei 6rani imediat ce vei avea oca!ia( Intentia ta nu este sa %l oligi sa
tina un regim sau sa creada ca este %nfometat(
/arietatea alimentelor
De/a lungul anilor am oservat faptul ca, ma=oritatea oamenilor se oisnuiesc cu un anumit gen
de alimentatie si uita sa experimente!e alte feluri de mncare mai recente( Daca esti o astfel de
persoana, este posiil de asemenea sa ai o dificultate %n a spune da situatiilor noi care apar %n
viata ta si mai ales celor pe care nu'le poti controla(
5aptul de a %ndra!ni sa gusti cel putin un aliment nou %n fiecare saptamna poate avea urmari
surprin!atoare pentru tine(
.sti pregatit sa fii desc6is unor noi experiente din viata ta? De ce sa nu %ncepi cu alimentatia? $n
afara de faptul ca corpul tau va fi fericit de aceasta initiativa, va mai exista un avanta= suplimentar1
%ti vei de!volta papilele gustative( .xista persoane care sunt reticente %n a gusta lucruri noi,
deoarece atunci cnd erau copii, lucrurile noi care li se propuneau erau fie prost facute, fie de
proasta calitate( Asta!i %nsa acest lucru nu mai este valail, deoarece tu esti cel care are
liertatea de a alege calitatea alimentelor pe care vrei sa le gusti( ;e masura ce vei descoperi
cte un ingredient nou, atunci cnd %ti va fi foame, vei sti imediat daca corpului tau %i place sau nu
acel aliment( Daca nu esti
sigur, poti sa gusti din nou mai tr!iu(
Alimentatia naturala
Asta!i este tot mai greu sa mannci alimente naturale, deoarece asorim tot mai multe produse
c6imice, de oicei fara sa ne dam seama, lucru care ne intoxica corpul / pe lnga aerul poluat pe
care %l respiram( Acest fenomen s/a agravat mult dupa cel de/al doilea ra!oi mondial, %n urma
sc6imarilor ma=ore petrecute %n tarile industriale( C6iar si copiii care au fost oisnuiti cu o
alimentatie naturala, au aceasta prolema cnd a=ung la vrsta adolescentei( &e lasa tentati de
mncarea nesanatoasa( Agricultura s/a sc6imat foarte mult din cau!a cantitatii mari de pesticide
folosite( Cresterea animalelor nu mai este naturala si astfel introducem %n corpul nostru elemente
toxice de care acesta nu are nevoie( De exemplu, animalele sunt 6ranite cu aci!i grasi foarte
ogati %n omega/, si saraci %n omega/#( *otusi, acestea din urma sunt sustante esentiale
corpului uman, deoarece singur nu le poate farica( Animalele >pe care eu le numesc animale
fericite@ care se alimentea!a %n mod natural, cu iara de exemplu, produc o cantitate egala de
omega/, si de omega/#( acest lucru %nseamna ca atunci cnd mncam carnea si produsele
faricate din aceste animale fericite, de exemplu laptele sau ouale, avem o alimentatie ec6ilirata(
*otodata, atunci cnd mncam carnea animalelor din crescatoriile moderne, devenite HnormaleH
%n loc de HnaturaleH, ec6ilirul corpului nostru este afectat( $l %ndopam cu produse care ne
de!ec6ilirea!a sistemul( Mai multi cercetatori au a=uns la conclu!ia ca acesti aci!i grasi, omega/
,, pe care %i gasim nu doar %n carne, ci si in uleiuri, sunt cau!a principala O din punct de vedere
stiintific / a cresterii ca!urilor de oe!i tate %n tarile puternic industriali!ate(
.ste un motiv suficient pentru a alege alimente ct mai naturale posiil( .xista multe carti une
despre acest suiect precum si o multime de locuri din care sa ne procuram alimentele( -u este
vora despre o invitatie de a deveni vegetarieni( Deoarece HnaturaIH nu %nseamna HvegetarianH(
Daca corpul %ti cere ) carne, lapte, oua, faptul de a/i oferi alimente naturale este foarte important(
;oti sa experimente!i acest lucru(
Daca vei mnca carne provenind de la animale crescute si 6ranite natural, timp de cel putin trei
luni, vei vedea diferenta pe care acest lucru o va avea asupra atitudinii si a comportamentului
tau, comparnd cu efectele pe care le poti oserva atunci cnd mannci produse otinute de la
animale pline de frici si de furie %n urma tratamentelor practicate de unii producatori, pe lnga
ceea ce se %ntmpla %n aatoare(
A mnca natural si io este %nainte de toate un act de dragoste fata de sine( &i pentru ca cele
trei corpuri ale noastre nu pot fi disociate, viata noastra practic este afectata de modul %n care
ne alimentam( Daca iei deci!ia de a te alimenta %ntr/un mod mai natural %ncepnd de acum, vei
descoperi ca %ti va fi mai usor sa fii ec6ilirat pe plan emotional si mental, vei putea sa traiesti
mai lier, conform a ceea ce esti acum si a ceea ce vrei sa fii(
Dar orict de mult ne/am dori sa traim %ntr/un mediu natural, este imposiil sa nu fim expusi
produselor c6imice, care ne sunt impuse %mpotriva vointei naostre( De aceea este important sa
%ncercam ct mai mult sa ne a=utam corpul( De fiecare data cnd te 6ranesti cu alimente
nenaturale, acestea %ti slaesc organismul( &i atunci ai si gnduri, credinte care te slaesc %n
general(
Rolul e0ercitiilor fi!ice n deto0iferea organismului
9n m=loc foarte recomandat pentru detoxifierea oerganismului este miscarea, exercitiul fi!ic(
C6iar daca iei deci!ia de a mnca natural si / io, toate toxinele care se acumulea!a %n corp au
nevoie sa fie eliminate(
&tresul, c6iar daca este de natura psi6ologica, se dovedeste a fi un factor care ne afectea!a
mult corpul, deoarece contriuie la acumularea toxinelor( 8rice forma de stres este asociat cu
frica( $n momentul %n care ne este frica, glandele suprarenale produc adrenalina, care %si
extrage energia necesara din tesuturi si organe, pentru a ne a=uta sa facem fata acelei frici( Apoi
urmea!a celelalte simptome, pulsul foarte rapid, respiratia accelerata, atai de inima foarte
rapide etc( iar cnd frica nu este reala/ adica nu exista un pericol real pentru viata noastra, deci
este imaginara, aceasta energie nu este folosita fi!ic pentru a ne apara si ramne locata %n
corpul nostru, afectndu/ne astfel %ntreg sistemul(
8 activitate fi!ica regulata / de cel putin patru sau cinci ori pe saptamna / este o modalitate de
a a=uta corpul sa se eliere!e de acest surplus de toxine( De altfel, aceasta este una dintre
nevoile primare ale corpului( .xercitiile fi!ice a=uta nu numai la detoxifierea organismului, dar si
la %ntarirea acestuia, ascultnd una din nevoile lui de a!a, miscarea fiind un mi=loc excelent de
defulare( 8 !i petrecuta la irou si apoi o seara %n fata televi!orului, nu este deloc un oicei
natural, corpul are nevoie de a=utor( Recunosc faptul ca, sa te tre!esti de dimineata sa faci sport
sau dupa o !i grea de munca, nu este neaparat o deci!ie usor de luat( Cel mai greu este
momentul %n care iei 6otarrea( Dupa ce %ncepem, suntem mndri de deci!ia noastra( ;utem
simti ct de fericit este corpul nostru( Daca esti genul de persoana care se disciplinea!a mai
greu si %si uita repede dispo!itia una, %n loc sa %ti faci reprosuri, sa te culpaili!e!i, acorda/ti
timpul necesar pentru ca miscarea sa devina un oicei foarte ine ancorat %n tine( Cei care de
oicei renunta pe parcurs, sunt cei care la %nceput cer foarte mult de la ei( ;oti sa %ncepi sa faci
sport de doua ori pe saptamna, timp de o luna, apoi treptat, cte o !i pe saptamna, %n fiecare
luna( Astfel, va fi mai putin drastic si mai motivant(
De asemenea, este recomandat sa %ncerci diferite exercitii fi!ice, precum Joga sau cele ce se
pot practica cu aparatele de %ntretinere, pentru a le descoperi pe cele care %ti plac cel mai mult(
De asemenea, alegerea unor exercitii sau aparate variate este o idee foarte una deoarece
fiecare dintre acestea antrenea!a grupe de musc6i diferite( .xercitiul fi!ic prin excelenta
ramne mersul de =os, deoarece antrenea!a toti musc6ii corpului si %n acelasi timp reali!ea!a
un masa= al organelor interne( .ste indicat sa mergem repede, avnd minile liere si lasnd
ratele sa se alanse!e( $n plus, daca esti atent la respiratie, la inspiratie si expriratie %n timpul
mersului, vei %munatati si mai mult exercitiul fi!ic( Aerul pe care %n respiram contine o forma de
energie sutila, parna,
care consta %n 6rana naturala de care are nevoie corpul fi!ic, precum si corpul emotional si cel
mental(
Aceasta prana poate contriui de asemenea la reducerea sen!atiei de foame si pe deasupra
este si fara calorii?
Asta!i se stie faptul ca activitatile fi!ice produc %n creier secretarea unui 6ormon, endorfina(
Acest 6ormon are proprietati asemanatoare cu cele ale morfinei( .ste relaxant, un remediu
foarte un pentru a alunga stresul si fricile, fiind %n plus stimulant si energi!ant( 9n alt avanta= al
exercitiului este pre!enta comunicarii intime cu corpul tau, prin atentia pe care i/o acor!i
acestuia( Corpul va dori mai mult sa colaore!e cu tine, de exemplu sa/ti arate %ntr/un mod mai
clar si mai precis daca %ti este %ntr/adevar foame, de ce anume ai nevoie atunci cnd %ti este
foame si cd esti satul(
Daca se %ntmpla sa nu poti sa faci deloc un exercitiu fi!ic si %n !iua respectiva te simti foarte
tensionat, stresat, poti sa folosesti urmatorul mi=loc de relaxare1 gasesti un loc, la tine acasa, %n
care sa poti tipa, urla, lovi o perna, plnge ct vrei tu( 5a acest lucru aproximativ !ece minute,
iar apoi spune cu o voce ferma si puternica .&*. D.&*9L( Dupa aceea %ti va fi mai usor sa te
anali!e!i si sa descoperi care sunt fricile tale si ce anume a provocat acel stres( Dupa cum poti
constata, exista mai multe modalitati de a renunt,a la diverse lucruri inutile din viata noastra(
Respiratia
8 respiratie potrivita este de asemenea un factor important pentru a te putea relaxa( Ai oservat
ca, %n timp ce citesti aceasta carte, de exemplu, nu esti constient de respiratia ta? Lasi aerul sa
intre %n plamni %n mod involuntar( Acest fenomen se %ntmpla aproape %n fiecare !i( &untem
att de prinsi %n activitatile noastre %nct uitam de aceasta functie vitala care este respiratia(
C6iar daca respiratia este o functie a corpului, total autonoma, este %n acelasi timp controlaila
prin vointa( De aceea este ine sa folosim orice moment pentru a ne acorda raga!ul de a
inspira si a expria ine( Cnd spun o respiratie una, nu ma refer la faptul de a inspira %ndelung,
deoarece acest lucru ar putea provoca o prolema de 6iperventilatie( .ste suficient sa inspiram
si sa expiram de c%teva ori %ntr/un mod sanatos, pentru a ne destinde( A fi constient de respiratia
ta %nseamna sa oservi aerul care intra %n plamni, sa %i urmaresti miscarea si nu sa %l forte!i,
pna cnd simti ca se dilata coastele( Astfel vei sti ca aerul a umplut %n mod corect plamnii(
Apoi simti cum coastele se contracta cnd expiri aerul( Aceast gen de respiratie aduce mai
multe eneficii, de exemplu, te a=uta sa fii mai calm, sa fii %n contact cu corpul tau, precum si sa
%ti de!volti mai mult capacitatea de a/ti asculta nevoile( .ste imposiil sa te interiori!e!i cu
adevarat atunci cnd respiri
prea putin( $ncearca sa fii constient de respiratia ta ct mai des posiil ((( cnd conduci masina,
cnd astepti la rnd la anca sau la supermarFet ((( si, treptat, %ti vei stapni tot mai ine
respiratia( ;e lnga acest lucru, atunci cnd asori alimentele, faptul de a inspira si de a expira
%ntre fiecare %ng6ititura de mncare, te a=uta sa oservi momentul %n care nu %ti mai este foame(
Cnd vei completa programul !ilnic privind alimentatia, la sfrsitul fiecarei !ile, poti sa adaugi si
fiecare moment %n care ai fost constient de respiratia ta(
Lumina, energie, multumire
De fiecare data cnd mannci ceva este ine sa %ti imagine!i acel aliment, scaldat %n lumina(
Acest lucru te a=uta sa dinami!e!i tot ceea ce %ng6iti( De fapt, nici nu este nevoie sa cre!i acest
lucru( .u cnd am %nceput sa practic acest exercitiu, nu stiam deloc care sunt eneficiile lui( Dar
mi/am spus, $e am de pierdut, pna la urma4 Atunci cnd %nveti un lucru nou, care nu are cum
sa/ti faca rau si care, din contra, are sanse mari sa fie enefic pentru tine, de ce sa nu
%ncerci? Recunosc faptul ca am mult mai multa energie dect ma=oritatea oamenilor de vrsta
mea, energie pe care o atriui, %n mare parte, tuturor oiceiurilor enefice pe care le/am
dondit de/a lungulanilor( Folosec aceasta metoda mai ales atunci cnd sunt la restaurant
sau cnd mannc alimente care nu sunt foarte naturale, cnd nu pot controla deloc
cantitatea acestora. *mi imagine! acele alimente, ncon1urate de lumina, spunndu-i
corpului meu sa absoarba doar ceea ce este bun pentru el si sa elimine ct mai repede
ceea ce nu este bun pentru mine. *n acelasi timp, faptul de-a multumi celor care au gatit
mncarea sau au contribuit la reali!area ei sau a unui aliment, ncepnd de a obtinerea
ingredientelor, pna
a pregatire, adauga un alt element foarte energi!ant, deoarece orice forma de
recunostinta energi!ea!a persoana recunoscatoare precum si persoana recunoscuta.
Daca cre!i ca nu vei putea tine minte ceea ce am mentionat mai sus, de fiecare data cnd
mannci ceva, te %nteleg( .ste nevoie sa exerse!i mai mult pana cnd va deveni o oisnuinta(
8rice oicei un nu poate dect sa aia consecinte foarte enefice pentru tine( Acesta este un
alt semn de iuire de sine( &a nu uiti ca primesti din partea celorlalti la fel de multa iuire cta %ti
transmiti tu %nsuti( ;oti sa %ncepi prin a avea cte un oicei nou, iar cnd acesta este ine
%nscris %n tine, face parte din tine, poti sa %ti forme!i un alt oicei apoi( .ste ca si atunci cnd
%nveti sa conduci o masina( La %nceput, faci un efort pentru a te gndi Ia toate aspectele, dar
treptat, devine mai usor(
La sfrsit %ti vei da seama de faptul ca dondirea unui reflex un nu cere dect cteva
secunde, Ia fiecare masa( Ai putea sa %ti forme!i un cod personal, care sa %ti usure!e
sarcina( De exemplu, cuvintele DRA+8&*. si L9MI-A, scrise undeva pe o foaie afisata
Ia vedere %n ucatarie( 8rice metoda care te poate a=uta este foarte importanta(
Cum poti afla daca ceva este benefic pentru tine
Cnd ai o pofta neasteptata de a mnca ceva, un aliment considerat HnesanatosH
conform credintelor tale, poti sa %ti dai seama daca acea pofta raspunde sau nu unei
nevoi a corpului tau? &ingurul mi=loc pe care %l cunosc este acela de a amna acea pofta
pentru un timp si a te ocupa de altceva, iar daca o vei uita repede, %nseamna ca nu era
dect o dorinta trecatoare si nu o nevoie( Daca %nsa simti aceeasi pofta si peste cteva
ore, atunci poti sa %ti faci pe plac si sa savure!i cu placere acel aliment( $ti recomand sa
faci acest lucru doar atunci cnd vrei sa mannci un aliment
HnesanatosH pentru tine deoarece atunci cnd %ti este foame, este mai ine sa mannci
imediat( C6air daca corpul tau nu are cu adevarat nevoie, acel aliment %ti va face ine,
dincolo de planul fi!ic( ;roail, %n acel moment este singurul mod de a te recompensa,
pe care %l cunosti %n acel moment( Acceptnd aceasta incapacitate de a te recompensa
%n alt mod, vei reusi sa gasesti destul de repede alta modalitate( Altfel, daca nu %ti asculti
acea pofta persistenta si te atii, vei sti ca la un moment dat %ti vei pierde controlul( Daca
esti genul de persoana care %ncearca sa %si satisfaca
cea mai mica dorinta sau capriciu imediat, fara sa verifice daca au nevoie de acel lucru,
proail esti %n acelasi timp genul de persoana care vrea imediat sa mannce ceea ce
%si doreste %n acel moment( Acest gen de comportament este adeseori influentat de o
carenta afectiva( Cum se poate sa ai mai mult discernamnt pentru a reali!a daca un
aliment este sau nu enefic pentru tine? Acordndu/ti dreptul de a experimenta orice, de
a mnca si a ea ceea ce ai pofta, fiind constient %n acelasi timp de ceea ce se %ntmpla
%n tine si mai ales, fara sa tii cont de ceea ce %ti spun
ceilalti( -imeni nu are cum sa stie ce este un sau nu pentru altcineva( 9n anumit lucru
poate fi un pentru cineva, iar pentru altcineva acelasi lucru poate fi rau( 9n mi=loc foarte
un pentru a vedea daca ceea ce te pregatesti sa mannci este un pentru corpul tau/
deci este un lucru de care are %ntr/adevar nevoie / este de a mesteca ine prima
%ng6ititura, pna cnd devine complet lic6ida( Mi se %ntmpla uneori sa %mi fie foarte
pofta de ceva anume si imediat dupa prima %ng6ititura, ine mestecata, alimentul acela
devine acid %n gura mea sau are un gust neplacut( Astfel stiu ca pofta aceea nu
raspunde de fapt unei nevoi adevarate( Dupa aceea este mai usor sa faci legatura cu
pofta falsa care se ascunde %n spatelei dorintei de a mnca ceva anume(
8 sa va dau un exemplu personal, pentru a ilustra acest lucru( $ntr/o !i, cnd eram
acasa, spre sfrsitul dupa/amie!ii, dupa o !i %n care scrisesem mult si vorisem mult la
telefon, am avut o pofta foarte intensa de a mnca c6ipsuri( ;rima %ng6ititura mi/a lasat
un gust amar %n gura( 8are de ce avusesem nevoia aceasta? Am gasit raspunsul %n
secunda urmatoare(
$n timp ce telefonam eram foarte neradatoare( $mi raspunsesera mesageriile vocale,
care %nsa nu aveau cum sa/mi %ndeplineasca nevoia de moment( Dupa ultimul apel si
dupa mai multe %ncercari cnd raspundea rootul, cu acelasi mesa= de reclama si o voce
care %ti spunea sa astepti, legatura s/a %ntrerupt si am fost nevoita sa o iau de la capat(
Mi/am pierdut radarea si am renuntat la acel apel( Ma saturasem si asa am a=us %n
ucatarie( C6ipsurile de care credeam ca aveam nevoie aveau de fapt rolul de a/mi
potoli furia( $n acel moment simteam nevoia sa rontai ceva, pentru a compensa atitudine
a pe care as fi avut/o cu cei pe care %i cautam la telefon( Ma atinusem fata de acele
persoane, stiind ca nu merita sa ma rastesc la ele, prolema fiind a companiei lor( M/am
atinut deoarece m/as fi simtit apoi vinovata, stiind ca cei care lucrea!a la
departamentul servicii clienti sunt %n general persoane radatoare si foarte amaile(
Astfel %nct este greu sa fi nepoliticos cu ele, fara sa te simti apoi vinovat, de aceea am
avut nevoia de a compensa prin ceva uscat si crocant( &ituatiile %n care mannc astfel
de c6ip suri si acestea au un gust un, sunt cele %n care %mi acord dreptul de a
compensa ceva, fara sa ma simt vinovata( Reamintesc faptul ca, a ne asculta corpul nu
%nseamna ca %i dam %ntotdeauna ceea ce are nevoie( A/ti asculta corpul si a/i asculta
nevoile sunt doua lucruri diferite( A/ti asculta corpul %nseamna a/ti servi corpul fi!ic >%n
acest ca! felul %n acre ne alimentam@ pentru a deveni constient de ceea ce se %ntmpla
%n interiorul tau( A asculta nevoile corpului %nseamna sa stii de ce au cu adevarat nevoie
cele trei corpuri ale tale, corpul fi!ic, emotional si cel mental( Apoi, daca traim furie,
neradare, tristete, ooseala, agresivitate etc( putem sa descoperim gradul nostru de
acceptare a acestor emotii oservnd daca ne simtim vinovati referitor la alegerile nostre
alimentare, daca facem aceste alegeri pentru a compensa emotiile si sentimentele(
&a luam exemplul unei persoane care este nervoasa pe un coleg de serviciu( A=unge acasa cu
dorinta de a se descarca pe ceva si %ncepe sa mannce %ng6etata( Daca %n timp ce mannca este
constienta de faptul ca nu are nevoie de acel aliment, ci doar are nevoie sa se descarce astfel, va
sti sa se opreasca %nainte sa termine toata cutia de %ng6etata, deoarece %si acorda dreptul de a
face acel lucru pe moment( Daca %n plus, %i spune corpului ca recunoaste faptul ca nu are deloc
nevoie de acel aliment si %i cere sa fie indulgent pentru a elimina ceea ce nu are nevoie, ctmai
repede posiil, nu va avea niciun efect nociv( 5aptul de a/i multumi %n avans pentru acest efort
suplimentar pe care i/l impune este un semn de dragoste din partea ta si nu mai simti
culpailitate( 0reau %nsa sa te previn ca nu este usor tot timpul sa stii daca accepti cu adevarat(
;utem sa credem ca ne acceptam, fara sa fie %nsa adevarat( .ste nevoie sa depasim mai multe
etape la nivelul acceptarii(
G ;rima etapa consta %n general %n a ne priva, a ne controla, att de inacceptail ni se pare un
anumit lucru,
G Apoi, acceptam acel gest, dar ne simtim vinovati,
G Cea de a treia etapa este sa ne convingem ca ne acceptam, negnd culpailitatea
G $n ultima etapa reusim sa ne acordam dreptul respectiv( Doar dupa ce trecem de aceasta etapa
reusim sa fim stapni pe situatie( &a o stapnim, nu sa o controlam( ;utem stapni o situatie
atunci cnd stim ca facem un gest voluntar, fiind pregatiti sa ne asumam consecintele(
8 modalitate de a sti daca ne acceptam cu adevarat este aceea de a oserva atitudinea celorlalti
fata de noi( Daca ne culpaili!ea!a, daca ne =udeca, %nseamna ca ne simtim %n continuare
vinovati(
Cei care nu reusesc sa a=unga la stadiul acceptarii, pot suferi de ulimie, de anorexie sau 6iper/
fagie( $n ultimul timp aceste afectiuni s/au %nmultit foarte mult, mai ales %n rndul tarilor
industriali!ate( Care este legatura dintre aceste proleme att de grave uneori si ceea ce se
%ntmpla pe plan psi6ologic? Daca suferi de o astfel de tulurare poti %nvata urmatoarele lucruri
despre tine (((
Bulimia
;ersoana care sufera de ulimie are %n mod repetat o sen!atie incontrolaila de foame, care o
determina sa mannce %ntr/un mod rapid si excesiv( Dupa aceea %si provoaca voma, se
%nfometea!a sau face exercitii fi!ice %ntr/un mod exagerat, pentru a/si mentine greutatea( Conform
statisticilor prolema afectea!a un arat la noua femei(
Am mentionat la %nceput faptul ca modul %n care ne alimentam are o legatura directa cu relatia pe
care o avem cu mama sau cu persoana care =oaca rolul acesteia( Daca suferi de ulimie
%nseamna ca simti o lipsa profunda a mamei, att de mare %nct vrei sa te %ndopi cu mncare
pentru a simti ca umpli acel gol(
Apoi respingi totul cnd %ti provoci voma( *raiesti o contradictie interioara puternica( &i acest lucru
se %ntmpla proail din copilarie( $n aceasta situatie pot exista rani de respingere si de aandon
care sunt activate, att la tine ct si la mama ta( 8 parte din tine/inima ta, vrea sa o accepte pe
mama ta asa cum este iar o alta parte/ ego/ul tau, vrea sa o respinga( $n ca!ul %n care esti femeie
te porti astfel cu femeile din viata ta si cu tine %nsati( 0rei sa le accepti, dar %n acelasi timp le
respingi( *e afli tot timpul %ntr/un conflict( Cnd vrei sa o accepti pe mama ta, %ti este teama pentru
ca nu sti cum sa faci acest lucru sau te temi de consecinte si atunci o respingi( Cnd esti %n fa!a
de respingere nu te simti ine( De aceea traiesti %n acest cerc vicios( 8ricare ar fi motivele pentru
care %ti este greu sa o accepti pe mama ta, ulimia pe care o ai este un mesa= urgent care %ti
atrage atentia asupra faptului ca a venit momentul sa te %mpaci cu mama ta, sa o accepti asa cum
este ea( Deoarece exista o pierdere a controlului, legata de aceasta ulimie, %ncearca sa gasesti
legatura cu controlul pe care %l avea mama ta asupra ta sau controlul pe care ai fi vrut sa %l ai tu
asupra ei( .ste ca si cum ai vrea sa o controle!i si %n acelasi timp sa o distrugi( Daca ai mereu
aceasta prolema, mama ta si femeile care %ti aduc aminte de ea, %ti reactivea!a suferinta si acest
lucru te determina sa ai ulimia( 5rustrarea pe care o ai %n relatiile cu femeile din =urul tau este
adeseori cau!a unei cri!e de ulimie( Aceasta cri!a devine un automatism, iar atunci cnd %ti dai
seama de acest lucru, este preatr!iu( $n loc sa te simti vinovat, poti sa consideri ca esti o victima
a ulimiei deocamdata si treptat vei reusi sa fii propriul tau stapn( Imediat ce vei lua deci!ia de a
te %mpaca cu mama ta, prolema se va diminua(
. nevoie doar sa te deci!i si apoi sa faci acest lucru( A te %mpaca cu mama ta %nseamna a simti
compasiune pentru ea( .a a trait acelasi lucru tn relatie cu mama ei, a suferit la fel de mult ca si
tine( 5aptul de a/i vori despre sentimentele tale va poate a=uta pe amndoua( Cnd spun sa
simti compasiune pentru ea, acest lucru nu %nseamna sa fii de acord cu tot ceea ce s/a
%ntmplat %n relatie cu ea, ci sa %ncerci sa te pui %n locul ei si sa reali!e!i ca are aceleasi rani ca
si tine si
ca este nevoie sa va iertati reciproc pentru ca v/ati respins una pe alta( 0ei gasi mai multe
detalii despre iertare %n capitolul urmator( ;ersoana care respinge o alta persoana nu este o
persoana rea( ;ur si simplu sufera si nu cunoaste o alta modalitate de a gestiona pe moment
acea situatie( $i este att de teama ca va respinge pe cineva, %nct a=unge sa faca exact acel
lucru( Cu ct %ncercam mai mult sa nu mai facem ceva, cu att vom repeta mai des acel lucru(
2iperfagia
3iperfagia se manifesta ca o ulimie, cu exceptia faptului ca persoana afectata nu cauta un
mi=loc de a elimina imediat mncarea acumulata( .ste vora despre o persoana care mannca
tot timpul sau %n cantitati cu mult mai mari dect media normala(
;ersoana %n cau!a sufera de un exces de greutate, spre deoseire de cei care sufera de
ulimie sau de anorexie( Acestia din urma sunt mai degraa osedati de frica de a nu se
%ngrasa( Daca te recunosti %n aceasta categorie, %nseamna ca vrei tot timpul sa o nghiti pe
mama ta1 nu esti niciodata satul( Ai o legatura fu!ionala cu mama ta, desi 6rana afectiva pe
care o primesti de la ea nu este cea pe care o cauti saupe care o astepti de la ea( Adeseori te
simti nesatisfacut(
8 parte din tine ar vrea sa fie independenta de mama ta, iar o alta parte nu se poate desprinde
de
ea( Aceasta atitudine este inconstienta de oicei, deoarece refu!i sa simti suferinta pe care o
traiesti %n relatie cu ea( .ste oare posiil sa vrei sa %ti umpli tot timpul corpul pentru a reusi sa
simti mai ine ceea ce traiesti %n relatie cu mama ta? .ste posiil sa te autodistrugi man cnd
astfel deoarece te simti vinovat din cau!a acu!atiilor pe care le aduci mamei tale?
Modul %n care te 6ranesti acum are rolul de a te a=uta sa devii constient de ceea ce traiesti %n
relatie cu mama ta(
Am cunoscut un arat care putea sa consume o cantitate imensa de mncare %n doar cteva
minute(Am avut oca!ia sa %l oserv %n cteva rnduri, cnd eram la el acasa, fara ca el sa %si
dea seama ca %l urmaream cu privirea de la distanta( Daca nu l/as fi va!ut cu oc6ii mei, l/as fi
cre!ut cnd spunea ca %i este foarte foame, %n momentul cnd ne ase!am la masa, la o
=umatate de ora dupa ce el %nfulecase o cantitate uriasa de mncare( ;area ca a uitat de tot de
mncarea pe care o %ng6itise pe ascuns, %n ucatarie( 2aratul acela a avut %ntotdeauna o
prolema cu oe!itatea de care suferea( Cnd am %nceput sa ma interese! de tulurarile de
nutritie, i/am pus mai multe
%ntreari referitoare la relatia pe care o avea cu mama lui( Mi/a marturisit faptul ca i/a fost
%ntotdeauna rusine cu mama lui si ca %ntr/o !i a luat 6otarrea de a %ntrerupe relatia cu ea,
considernd ca nu mai aveau nimic %n comun( Mi/a spus de asemenea ca, atunci cnd a murit
mama lui nu a simtit nimic, nu a plns si nu i/a fost niciodata dor de ea( Am %nteles ct de %nc6is
era %n negare, cnd vorea despre relatia cu mama lui( Mai ales atunci cnd am aflat ca el nu
%ntelegea de ce mama lui povestea celorlalti memri ai familiei ca el fusese %ntodeauna
preferatul ei si ca %i era foarte dor de el( Deoarece el se controlase tot timpul pentru a nu mai
simti nevoia legitima de mama lui si din cau!a culpailitatii pe care o simtea pentru ca rupsese
orice legatura cu ea, a=unsese sa %si piarda controlul %n felul %n care se 6ranea( -u voia su nicio
forma sa marturiseasca faptul ca avea nevoie de mama lui( daca suferi de 6iperfagie, %ti
sugere! sa te %mpaci cu mama ta si cu tine %nsuti, dupa formula mentionata %n partea despre
ulimie si %n ultimul capitol al cartii(
Anore0ia
$n medicina, anorexia este definita %n doua moduri( .xista anore0ia functionala, care
%nseamna lipsa poftei de mncare( Apoi exista anorexia mentala, care este o tulurare psi6ica,
manifestata printr/o pierdere importanta %n greutate( Aceasta din urma este legata de o restrictie
alimentara voluntara, c6iar daca cau!ele acestei privari auto/impuse ramn inconstiente($n
conclu!ie, %n anorexia mentala, pacientul lupta %mpotriva foamei, %n timp ce %n anorexia
functionala si/a pierdut pofta de mncare(
Daca suferi de anore0ie mentala, acest lucru indica faptul ca %ti respingi %n totalitate mama(
&tatistic, femeile sunt mult mai afectate dect aratii >%n raport de C la l@( Daca esti arat, mama
ta a fost primul model feminin pe care l/ai avut( Respingnd/o pe mama ta, acest lucru %nseamna
ca respingi totodata si principiul feminin care exista %n tine( De asemenea, este posiil sa respingi
femeile, fara sa stii de ce faci acest lucru( Daca esti femeie, respingi latura ta de mama si de
femeie, precum si feminitatea ta( $n ca!ul %n care ai copii, cu siguranta ca nu vrei sa fii genul de
mama cum a fost mama ta si faci tot posiilul pentru a deveni o mama perfecta, fiind foarte rar %n
acord cu tine %nsati( .st foarte proail sa te anali!e!i foarte des %n calitate de femeie sau de
mama( Daca ai un corp foarte sla, foarte putin apetisant pe plan sexual, inconstient acest lucru
poate fi o modalitate de a/ti respinge feminitatea, faptul ca devii femeie( De aceea prolemele de
anorexie apar %n general %n rndul adolescentelor sau %n perioada puertatii(
;rolema pare mai putin grava cnd este vora despre o anore0ie functionala, deoarece
aceasta este temporara( De oicei se declansea!a %n urma unui
traumatism, unui soc sau a unei oli grave( Acest gen de respingere nu este ceva permanent(
Anorexia mentala produce efecte mult mai grave( 9neori poate cau!a c6iar si moartea( Cautarea
perfectiuniinerealiste/ este de asemenea o atitudine frecventa %n ca!ul persoanelor anorexice(
.ste foarte important sa devii constienta de persoana extraordinara care esti, %nvatnd sa %ti
acor!i dreptul sa %ti faci pe plac, %n loc sa te prive!i de placerea fi!ica sau sexuala(
5aptul ca te respingi att de mult indica o mare culpailitate pe care o traiesti frecvent, fata de
ceea ce esti si de ceea ce faci( Ceri prea mult de la tine, asteptarile tale sunt nerealiste( Daca
cre!i ca faptul de a te priva astfel de placerile fi!ice te va a=uta sa platesti pretul culpailitatii tale,
%mi pare rau, dar %ti voi spune ca nu este deloc asa( Cu ct vrei mai mult sa te pedepsesti, cu att
va creste mai mult culpailitatea ta( $n loc sa ai aceasta culpailitate pentru ceea ce esti, ar fi mai
ine sa %n cepi sa cre!i ca, indiferent care ar fi deci!iile tale de a fi ceea ce vrei %n viata,
%ntotdeauna tu ve fi cel care %si va asuma consecintele( $n plus, accepta faptul ca %n viata nu
exista greseli, ci doar experiente care ne a=uta sa ne de!voltam discernamntul( ;rin urmare, poti
sa alegi sa fii ceea ce vrei tu si sa faci ceea ce vrei pentru a deveni astfel, fara sa fii nevoit sa dai
socoteala nimanui(
&i mai ales, poti sa %ti acor!i dreptul de a te ucura mai mult %n viata( Asumndu/ti consecintele
alegerilor si deci!iilor tale vei deveni constient de ceea ce este inteligent si enefic pentru tine(
Acesta este motivul pentru care ne 6otarm sa sc6imam
anumite lucruri legate de noi( &c6imarea poate fi un lucru inteligent pentru fiecare dintre noi( -u
treuie sa %ncercam sa ne sc6imam deoarece vocea noastra interioara ne, spune ca nu este
ine ce facem, ne culpaili!ea!a( .ste mai ine sa ne ascultam vocea inimii, ea este cea care are
dreptate(
$n ca!ul unei persoane anorexice, cnd se accepta pe sine va fi mai usor sa o accepte pa mama
ei, care a suferit si ea la rndul ei de respingere
Comportementul obsesional
Cele trei tipuri de tulurari ale comportamentului alimentar sunt asociate cu tulurari osesionale(
$n acelasi timp, pot exista si alte tipuri de comportamente de tip osesional, cu privire la
alimentatie( De exemplu1 daca faci parte din categoria de oameni care %si planifica meniul cu mai
multe !ile %nainte, avnd gri=a sa eviti anumite produse considerate HnesanatoaseH( &au daca te
prive!i de alimente care %ti plac pentru a fi sigur ca mannci sanatos( &e %ntmpla sa cauti sa ai o
alimentatie perfecta si astfel sa te i!ole!i tot mai mult %n viata sociala sau familiala? *oate acestea
pot fi comportamente de ordin osesional( $n general, astfel de comportamente apar pentru a
linisti o anxietate puternica( De aceea astfel de persoane compensea!a prin alimentatie,
controlndu/se sau pier!nd controlul( .ste ca si cum, acesta ar fi singurul mi=loc de a calma
anxietatea, devenind de fapt un cerc vicios( Deoarece mi=locul pentru a diminua anxietatea devine
de fapt o alta forma de anxietate, aceea de te simti neputincios %n a pune capat acestui
comportament osesional( $n psi6anali!a s/a constatat faptul ca o mare parte dintre persoanele
cu tulurari ale comportamentului alimentar au suferit un au! sexual, %n copilarie sau %n
adolescenta, lucru pe care l/am descoperit si eu de altfel( Iar cnd spun au! sexual, nu ma refer
la actul sexual %n sine(
.xista copii si adolescenti care se pot simti au!ati fi!ic, doar din cau!a unor priviri sau cuvinte
insinuante din partea adultilor care =oaca rolul de parinte( 5rica de a suferi un au! sexual poate
de asemenea sa provoace la fel de multe proleme ca si un au! %n sine( De exemplu, %n ca!ul
unei fetite care %si vede tatal %n timp ce comite un incest cu sora ei mai mare, poate fi traumati!ata
din aceasta cau!a, c6iar daca tatal ei nu a atins/o pe ea niciodata(
De multe ori se face legatura %ntre apetitul sexual si pofta de mncare( $n functie de reactia
copilului, acest lucru determina cum va fi influentat mai tr!iu acest apetit %n ca!ul lui( De
exemplu, este posiil ca o fetita care accepta %ntr/un anumit fel un au!, deoarece aceasta era
singura forma de afectiune pe care o cunoaste, poate sa a=unga mai tr!iu sa se acu!e ca este o
depravata, o femeie usoara( $si propune sa %ti retina pulsiunile sexuale, lucru care se va reflecta
printr/o pierdere de control %n alimentatie( De fapt, un corp gras sau invers, prea sla o face sa
creada ca va fi mai putin atragatoare, deci exista sanse mai mici sa %si atraga situatii de au!( $n
timpul celor doua!eci si sapte de ani de practica mi/am dat seama, dupa ce am %ntlnit
numeroase persoane cu un comportament osesional, ca aceste persoane au o culpailitate
pasiva si un sentiment de inferioritate lafel de important( 5iind de natura pasiva, aceste
sentimente sunt refulate si se intensifica %n interior( $n consecinta, aceste persoane de!volta o
ranc6iuna puternica fata de unul dintre parinti sau o persoana care a %ndeplinit rolul de parinte(
9ra se de!volta atunci cnd refulam sau negam suferinta pe care o traim( De ce creea!a aceasta
ranc6iuna un caracter osesional? Deoarece aceste persoane resping att de mult racnc6iuna pe
care o traiesc, o neaga %n totalitate, astfel %nct aceasta se amplifica tot timpul, ocupnd tot mai
mult loc %n corpul emotional si mental( Acest lucru necesita o forta mentala mai mare si o atentie
constanta, prin care se neaga acea
ranc6iuna, provocnd de asemenea si o fixatie( Iar aceasta fixatie va de!volta un caracter
osesional( Cu ct ranc6iuna sau ura este mai puternica, cu att mai importanta va fi osesia(
$n acelasi timp, am oservat o mare sc6imare de atitudine si de comportament la aceste
persoane, dupa ce au %nc6eiat demersul de iertare fata de persoana careia %i purtau ranc6iuna,
sau fata de ele %nsele( -u pot sa nu voresc despre iertare %n toate cartile mele si %n toate
atelierele sau conferintele Asculta-ti corpul.
Am va!ut att de multG miracole produse dupa acest demers de iertare, %nct stiu acum ca este
mi=locul cel mai sigur de vindecare fi!ica, emotionala si mentala( 0oi vori mai mult despre iertare,
%n capitolul urmator(
Capitolul sapte
Cum sa te accepti si sa te iubesti in alegerile tale
9n alt suiect asupra caruia revin des %n cartile, %n atelierele si conferintele mele este acela al
iuirii adevarate( Deoarece cu totii avem nevoie sa repetam mereu acest lucru( C6iar daca repet
de doua!eci si sapte de ani importanta acestei iuiri adevarate, sunt %ntotdeauna fericita sa
voresc despre ea, deoarece %mi reamintesc mereu ct de important este sa traiesti %n iuire(
&tim ca ne acceptam si ne iuim cu adevarat atunci cnd nu =udecam alegerea atitudinii noastre
interioare si a comportamentelor noastre( Dupa cum ati putut constata, din primele capitle ale
cartii, comportamentele noastre sunt influentate de ranile care sunt activate %n noi( Acest lucru
este valail si %n ceea ce priveste modul %n care ne alimentam, mai ales atunci cnd nu ne
ascultam nevoile( A te accepta, %n acest ca!, %nseamna sa %ti acor!i dreptul si sa oservi ca,
deocamdata, nu actione!i %n functie de ceea ce vrei sa fii din cau!a uneia dintre ranile tale( ;rin
urmare, nu esti ceea ce vrei sa fii, ci mai degraa ce nu vrei sa fii( $ti sugere! sa scrii urmatorul
mesa=, pe care sa %l afise!i undeva %n ucatarie, daca vrei sa aplici notiunea de acceptare %n
domeniul alimentatiei1
-u pot sa fiu ceea ce vreau sa fiu daca nu accept mai *nti ceea ce nu vreau sa fiu Am scris
o carte %ntreaga despre acceptare ()u%ire, iu%ire, iu%ire, .ditura Ascendent, 2ucuresti@deoarece
exista o re!istenta foarte puternica %n aplicarea acestei notiuni( .go/ul este cel care insista sa
opunem re!istenta( &tiati ca ego/ul face tot posiilul pentru a ne mentine %n trecut, pentru a/si
=ustifica astfel existenta? &au ne determina sa traim %n viitor, pentru a/si asigura dainuirea( Astfel,
poti stii ca, daca nu traiesti %n pre!ent, ego/ul este cel care te conducesi nu %ti mai asculti propriile
tale nevoi( $n plus, imediat ce traiesti o emotie, o stare de nesatisfacere, o afectiune oarecare,
este un semn ca una dintre ranile rale a fost reactivata de catre o situatie sau o persoana sau de
catre unul dintre gndurile tale, prin faptul ca din nou, ego/ul este cel care te conduce( Astfel %nct
nu mai esti tu %nsuti( 8 sa vedem %n continuare cum te poti accepta %n functie de ranile pe care le
ai, contriuind astfel la vindecarea acestora, pentru a deveni stapnul propriei tale vieti( 8are nu
este minunat sa %ti poti folosi modul %n care te alimente!i pentru a/ti vindeca ranile, a=utnd astfel
nu numai corpul fi!ic, ci si corpul emotional si pe cel mental? $n continuare voi reaminti care sunt
principalele etape ale acceptarii(
&escoperirea propriilor rani
$ti propun sa adaugi la agenda ta alimentara cotidiana, fisa de la sfrsitul cartii( Dupa ceai
completat datele referitoare la alimentatie, pentru !iua respectiva, oserva care sunt momentele
%n care nu ti/ai ascultat corpul( Apoi verifica posiilele legaturi dintre modul tau de alimentatie si
ranile tale, plecnd de la cele mentionate %n capitolul doi al cartii( Daca poti sa faci aceasta
retrospectiva %n fiecare !i, %ti va fi mai usor sa remedie!i foarte repede o anumita situatie(
$n ca! contrar, este posiil sa reali!e!i faptul ca, acelasi comportament alimentar/ legat de o
situatie neplacuta, inconstienta, se repeta de mai multe !ile si acest lucru persista( Imediat ce %ti
dai seama de acest lucru, verifica ce atitudine de control ai avut din cau!a ranii reactivate,
conform demersului descris %n primul capitol al cartii( ;lecnd de la ceea ce ai notat %n registrul
tau, poti deveni constient de momentele %n care nu mai erai stapn pe viata ta, deaorece te
simteai ranit sau %ti era teama ca vei fi ranit sau ca vei rani tu pe altcineva(
8 astfel de constienti!are este foarte importanta pentru a te a=uta sa devii cu adevarat constient
de ceea ce nu mai vrei, respectiv de ceea ce vrei sa fii( .ste important sa nu /uiti faptul ca acest
exercitiu nu %si propune sa te culpaili!e!e pentru ca ai avut o anumita reactie la un moment dat(
De fapt, poate sa %ti fie enefic doar daca esti capail sa fii recunoscator de faptul ca devii mai
constient si ca %ti acor!i dreptul sa fii %nca incapail, doar %n acel moment, de a fi ceea ce vrei tu
sa fii( &a presupunem ca %ntr/o !i %ti dai seama ca ai mncat foarte putin si ai uitat pur si simplu de
mncare( &pre sfrsitul !ilei %nsa, ai %nceput sa mannci iscuiti, fara sa poti sa te mai opresti,
fara
sa fii constient de cantitatea pe care o mncai( Dupa ce verifici ce comportamente ai, %n functie de
ranile activate, constienti!e!i faptul ca acel comportament este legat de ranile de respingere si de
nedreptate( $ti dai seama ca de fapt, te/ai respins pe tine, aproape %ntreaga !i( ;oate pentru ca %ti
era teama ca %ntr!ii cu %ndeplinirea unei anumite sarcini si vei fi criticat de catre superiorul tau?
&au te criticai deoarece simteai ca nu poti face fata unei anumite situatii? &au re%ncepeai mereu
aceeasi sarcina, fara sa fii niciodata satisfacut de munca ta, deoarece considerai ca nu este
suficient de ine ceea ce faci1 Ceea ce este important, este sa %ti acor!i un raga! pentru a te
%ntrea %n ce moment te respingeai sau %ti era teama ca vei fi respins de catre altcineva sau %ti
purtai pica pentru ca
La fel de mult
Ma iuesc pe mine
Ceea ce $mi fac mie
tu %nsuti ai respins pe cineva( *ot ceea ce ni se %ntmpla %n viata, fie ca este placut, fie ca este
ceva neplacut, se repeta mereu, su o forma de triung6i(
Cnd exista doua rani care au fost activate, ca %n exemplul de mai sus, vei vedea ca, lucrnd pe
una dintre aceste rani, vei putea face apoi foarte usor legaturile, %n ca!ul celei de a doua rani( 0ei
putea staili usor legatura dintre modul %n care te/ai alimentat %n acea !i si ceea ce ai trait(
Deoarece te respingeai, nu te considerai suficient de important pentru a te 6rani, nici mcar nu ai
mai mncat( &pre sfrsitul !ilei %nsa, ti/ai pierdut controlul, deoarece a fost atinsa rana ta de
nedreptate( $n sensul ca ai fost nedrept fata de tine %nsuti( Asadar, fie te controle!i si mannci
foarte putin, fie %ti pier!i controlul / si mannci prea mult( Aceasta este o dovada clara de
nedreptate fata de tine %nsuti(
Conform cercetarilor din psi6ologie, suntem constienti doar %n proportie de 1EN de ceea ce se
%ntmpla %n noi( .go/ul ne %mpiedica sa fim mai constienti( $n ca!ul mentionat, este posiil ca
prima ta reactie sa fie negarea, sa %ti spui1 Dar nu, nu am trait nicio respingere asta-i... sau nu m-
am acu-at de nimic. Acest gen de negare este un truc al ego/ului pentru a evita sa devenim
constienti de ranile noastre( Astfel, acesta poate continua sa ne conduca viata, fiind convins ca el
ne cunoaste mai ine nevoile, ceea ce %l va a=uta sa existe tot mai mult timp(
Daca uneori %ti este greu sa gasesti legatura dintre rana ta si evenimentele traite %n acea !i sau %n
!iua precedenta, nu forta lucrurile, totusi sa nu %nc6i!i de tot posiilitatea de a deveni constient de
ceea ce traiesti pe moment( ;oti sa %i ceri Dumne!eului tau interior sa te a=ute sa descoperi %n ce
situatie a fost reactivata rana ta( De multe ori raspunsul apare spontan, tara sa ne asteptam(
$ncearca mai ales sa nu cauti undeva %n trecut un element declansator emotional, deoarece
reactia ta %n alimentatie survine de oicei %n primele "' de ore( Dupa ce vei reusi sa descoperi
respingerea pe care ai trait/o %n acea !i, linisteste/l pe copilul tau interior care sufera( &pune/i ca
esti alaturi de el si este asolut uman si normal sa porti %n continuare %n tine rani nevindecate( ;oti
sa %l linisesti mai departe marturisindu/i ca intentione!i savindeci aceste rani %ntr/o !i, dar %nca mai
ai nevoie de timp pentru a reali!a acest lucru(
Apoi multumeste/i Dumne!eului tau interior pentru ca te/a a=utat sa constienti!e!i acest lucru, cu
a=utorul modului %n care te alimente!i(
.ste important sa nu te =udeci, sa nu te acu!i niciodata si sa nu %ti reprose!i nimic( &tiu ca este
usor de !is si mai greu de facut( Mai ales atunci cnd %tidai seama ca acele comportamente
durea!a destul de mult desi tu credeai ca ai re!olvat anumite lucruri( $n plus, multumeste/i
corpului tau pentru ca vrea sa te a=ute, prin digestia, asimilarea si eliminarea a tot ceea ce nu %ti
este necesar pentru acea !i( &i corpul simte
nevoia de a fi linistit( .xplica/i evolutia ta, faptul ca esti pe cale sa te descoperi cu a=utorul modului
%n care te alimente!i si ca, treptat vei %nvata sa %ti asculti mai ine nevoile( Corpul tau, simtind ca
te accepti cu adevarat si ca %ti acor!i dreptul de a nu fi devenit %nca ceea ce doresti sa fii, va vrea
sa te a=ute tot mai mult( Imediat ce ne acceptam %ntr/o anumita stare, se pune %n miscare un
mecanism de sc6imare( Cu ct ne acceptam mai putin, cu att va fi mai mica sc6imarea(
.go/ul nu poate %ntelege acest lucru, deoarece riu are dect o forma de %ntelegere mentala,
limitata si legata de trecut, iar legatura dintre acceptare si sc6imare tine de latura spirituala,
legata doar de momentul pre!ent( .go/ul este convins ca, daca te accepti atunci cnd mannci
prea mult sau prea putin sau alimente de care nu ai nevoie, aceasta situatie va ramne
nesc6imata( Credinta lui este legata de faptul ca, daca %ti acor!i dreptul de a fi sau de a actiona
%ntr/un anumit mod, situatia respectiva se vaagrava si vei fi si mai nefericit( De aceea vrea sa te
faca sa te simti vinovat, spernd ca vei continua sa %l asculti( .ste convins ca te prote=ea!a astfel(
.go/ul nu poate %ntelege faptul ca, doar acceptarea este cea care face posiila orice sc6imare,
nu controlul, asa cum crede el(
/indecarea ranilor
.xplicatia de mai sus este ine sa oAepeti %n fiecare seara, dupa ce ai completat agenda !ilnica,
atunci cnd reali!e!i ca modul %n care te/ai alimetat nu corespunde nevoilor tale(
Daca vrei sa mergi mai departe si sa folosesti alimentatia pentru a/ti vineca ranile, iata %n
continuare cteva etape suplimentare pe care le poti parcurge(
&a nu uiti %nsa ca vei avea nevoie de timp, de cura= si de relaxare pentru a face fata la ce se
intmpla cu adevarat %n interiorul tau( Acest lucru presupune sa devii pe deplin responsail( Cel
mai mare avanta= al unui travaliu personal este ca, re!olvnd definitiv aceasta situatie de
respingere si denedreptate, %n ca!ul %n care apare o situatie asemanatoare %n viitor, aceasta nu %t,i
va mai activa ranile(
0ei trai aceasta experienta %ntr/un mod total diferit si oiectiv, cu mai putina emotivitate(
;rima etapa consta %n constienti!area a ceea ce traiesti( 0om relua exemplul de mai sus, cel %n
care nu mannci aproape deloc %ntreaga !i, apoi %ti pier!i controlul, su influenta ranilor de
respingere si de nedreptate(
Ce traiesti de fapt? De ce anume te/ai acu!at %n !iua aceea? .ste posiil sa %ti fi purtat pica
deoarece nu erai suficient de ine pregatit si pentru ca ai facut totul %n ultimul moment? *e/ai
acu!at ca esti ((
Daca nu esti oisnuit cu genul acesta de introspectie, este ine sa note!i toate raspunsurile pe
care le gasesti, pe masura ce te gndesti la ele( -otea!a doar acu!atiile referitoate la nivelul lui A
5I( De exemplu1 m/am =udecat ca fiind incompetent, prea %ncet, un de nimic, las >deoarece nu
am< %ndra!nit sa %i exprim patronului nemultumirile mele@, insolent cu colegii de serviciu etc( Cum
te/ai simtit cnd ai trait aceasta situatie si cum te simti recapitulnd acea !i? -otea!a ct mai
multe emotii si sentimente scriind, de exemplu1 M-am simtit de-amagit, frustrat. .. fara rost ...
nelinistit ... &i nu uita mai ales tristetea si furia( Acestea se regasesc mereu %n spatele emotiilor
traite(
Dupa aceea notea!a daca ai adus acu!atii si altor persoane( ;oate i/ai reprosat sefului tau ca
este prea exigent, considerai ca ar fi treuit sa %ti lase mai mult timp sau sa %ti ofere spri=in pentru
acea sarcina O si astfel ti/ai activat rana de nedreptate? -u uita sa note!i acu!atiile la nivelul lui A
5I si cnd este vora despre alte persoane( De exemplu1 2-am acu-at ca este nedrept, e+igent,
insensi%il la pro%lemele mele, rece ...
Aceasta introspectie te a=uta sa intri %n contact cu furia ta si cu culpailitatea traita %n acea !i, %n
urma acelei serii de acu!atii( Acorda/ti timpul necesar pentru a recapiltula fiecare' emotie( &i
acorda/le locul de care au nevoie %n acel moment( $n loc sa le opui re!istenta sau sa le negi,
spune/ti ca este imposiil sa acu!i sau sa =udeci pe cineva sau sa te acu!i pe tine %nsuti, fara sa
traiesti furie si culpailitate( Acest lucru face parte din fiinta umana( Doar atunci cnd suntem
capaili sa oservam o situatie, fara notiunile de ine si de rau, deci fara nicio forma de =udecata
O putem sa evitam toate aceste emotii( .ste foarte posiil ca apoi sa te acu!i pe tine %nsuti de
aceleasi lucruri, de care te/ai acu!at %n cursul !ilei, cu privire la modul %n care te alimente!i( De
exemplu, %ti porti pica deoarece nu ti/ai ascultat nevoile, ai uitat de tine, ai asteptat prea mult pna
cnd ai mncat etc(
$n plus, ne simtim la fel de vinovati pentru felul %n care ne 6ranim, ca si pentru situatiile care ne/
au determinat sa ne alimentam astfel(
Culpabilitatea
Am vorit destul de frecvent despre culpailitate, %nca de la %nceputul acestei carti( Deoarece,
c6iar daca este evident faptul ca culpailitatea este motivul pentru care este att de dificil sa
renuntam la anumite lucruri si sa ne ascultam propriile nevoi, exista %n continuare multi oameni
care nu sunt constienti ct de mare este culpailitatea pe care o simt(
$n ciuda faptului ca voresc despre culpailitate %n toate atelierele, conferintele si cartile mele,
simt %n continuare nevoia de a reaminti aceasta notiune att de importanta, c6iar esentiala pentru
o sc6imare permanenta la toate nivelurile, dar mai ales la nivelul fiintei(
Am au!it de nenumarate ori, o multime de motive pe care oamenii le invoca, nefiind constienti ca
de fapt %si neaga astfel sentimentul de culpailitate? (u ma simt vinovat, vreau doar sa fiu atent
sa nu ma ngras ((( ,unt grasa, asa cum sunt toate femeile din familia mea, nu am de ales ...
1reau doar sa i fac plac sotiei mele, care se straduieste att de mult pentru a gati ... Doar mifac
pe plac, nu ma simt vinovat... Cei care simt nevoia sa se =ustifice astfel o fac din cau!a
culpailitatii pe care o traiesc(
$n timp ce eram %ntr/o croa!iera, sotul meu si cu mine treuia sa luam cina, %n fiecare seara, %n
compania acelorasi persoane, la o masa de opt locuri( $n grupul acela se afla o doamna foarte
supla, c6iar foarte slaa as putea spune, %nsotita de sotul ei, care era foarte oe!( 5emeia facea
tot timpul oservatii critice la adresa persoanelor grase din sala( &otul ei, parea sa nu auda nimic
din ce spunea ea( &e vedea clar faptul ca ea nu accepta persoanele grase, inclusiv pe ea %nsasi,
daca cumva, din %ntmplare s/ar fi %ngrasat un Filogram(Le considera lase, lipsite de vointa si
credeit ca daca aceste persoane s/ar vedea cu adevarat ni? ar mai fi att de grase( &punea ca ea
nu mannca niciodata desert, dar am oservat ca ciugulea foarte des din farfuria sotului ei si %n
plus ea< mult vin, care contine !a6ar( &unt sigura ca nu era constienta de ct de des mnca din
farfuria sotului ei( $ntr/o seara povestea ca s/a 6otart sa renunte la pine si sa nu mai ea att
de mult vin, cel putin pentru o luna( Am %ntreat/o daca se simte vinovata pentru faptul ca mnca
si ea astfel( Ce reactie puternica a avut? A fost pus si simplu socata de %ntrearea mea( Mi/a
raspuns pe un ton sec ca, la vrsta ei nu mai
traia niciun fel de culpailitate( I/am %ntreat pe ceilalti memri ai grupului daca uneori se simt
vinovati, deoarece %i au!isem des spunnd ca au trisat cu mncarea, ca ar fi ine sa se atina,
ca n/au destula vointa etc( $nsa nimeni nu a recunoscut ca se simtea vinovat( .ra ca si cum
suiectul culpailitatii devenise tau sau nu %i privea pe ei( Ma pergateam sa sc6im suiectul,
cnd am oservat ca de fapt, oamenii aceia refu!au sa se lase sa simta ceea ce traiau %n
interiorul lor( ;e toata durata croa!ierei i/am oservat si i/am ascultat de multe ori si nu va puteti
imagina ct de multa culpailitate reiesea din vorele si din comportamentele lor( $ncepnd de
atunci am oservat mai atent acest aspect %n =urul meu si %n calatoriile mele %n diverse tari(
Astfel am decis sa voresc mai des despre culpailitate(
Daca oservi ca sentimentul tau de culpailitateeste %n continuare foarte puternic, desi esti
atent la tot ceea ce mannci, sa nu te descura=e!i( ;rincipalele
motive pentru care exista att de multa culpailitate pe lume sunt1
G Credem ca, daca ne simtim vinovati, nu vom mai face lucrurile din cau!a carora ne simtim
astfel( Aceasta credinta este %ntretinuta si cu privire la ceilalti( De aceea suntem tentati sa %i
culpaili!am si pe altii(
G -e consideram o persoana una, deoarece credem ca daca nu ne simtim culpaili suntem rai
sau indiferenti( Credem acelasi lucru si referitor la ceilalti(
Acum putem %ntelege de ce att de multe persoane afirma ca nu vor mai mnca anumite lucruri
sau ca nu vor mai avea un anumit comportament( De exemplu, 8 sa ncep un regim, de luni,
asa nct n 9ee"end pot sa mannc ce vreau. $ncearca sa se convinga si sa %i convinga pe
ceilalti ca nu sunt indiferenti fata de greutatea lor sau de excesul de mncare, fiind 6otarti sa
%si sc6ime comportamentul(
Dar, din pacate, atunci cnd este vora despre culpailitate, nu este suficient doar sa luam o
deci!ie sincera( *i s/a %ntmplat sa %ti spui astfel de lucruri? Daca da, ai otinuit re!ultgtele
asteptate? -u prea, nu/i asa? ;roail ai reusit sa te controle!i o perioada de timp, pentru ca
pna la urma sa pier!i controlul %n alt domeniu( -imeni nu poate sa se controle!e pentru
totdeauna( Cu totii avem limite( Iar cu ct o persoana se controlea!a mai mult, cu att pierderea
controlului va fi mai grava si mai daunatoare uneori(
Am mentionat %n primele capitole ale cartii care sunt modalitatile prin care ne controlam(
Devenind constient de ceea ce se petrece %n viata ta, cu a=utorul agendei alimentare !ilnice, vei
vedea ca ma=oritatea situatiilor enumerate antrenea!a un sentiment de culpailitate( Imediat ce
avem parte de lucrurile une pe care le doream, tot ceea ce se dovedeste a fi un, placut,
acceptail, dragut, politicos, atent, iuitor((( simtim automat culpailitatea(
$n exemplul doamnei %ntlnite %n croa!iera, aceasta era inconstienta de ceea ce i se %ntmpla(
Mi/a marturisit ca, pentru ea, cineva era vinovat atunci cnd facea ceva inacceptail, ceva cu
adevarat rau, precum un furt, o crima etc( -u stia ca toate culpailitatile marunte, traite %n
cotidian, se dovedesc a fi mult mai daunatoare dect o culpailitate mare, traita o data %n viata(
8are de ce este asa? Deoarece, %n ca!ul unei culpailitati mari, este mult mai usor pentru
persoana %n cau!a sa fie constienta de acest lucru, sa %i faca fata, pentru ca pna la urma sa
gestione!e situatia, ceea ce nu se %ntmpla %n ca!ul doamnei despre care voream(
$nsa, %n momentul %n care devii constient, sa nu fii surprins de faptul ca vei simti %n continuare
culpailitatea( $n loc sa %ti porti pica pentru acest lucru, ar fi mai important sa te ucuri ca simti
asa ceva( Deoarece, atta timp ct refu!am sa descoperim sau sa simtim ceea ce traim,
aceeasi situatie se va repeta ne%ncetat( Imediat ce constienti!e!i faptul ca te simti vinovat, etapa
urmatoare este sa oservi care sunt fricile ce te invadea!a %n acel moment( .ste etapa %n care
poti sa %ti simti suferinta, pentru a/ti de!volta compasiunea fata de tine %nsuti(
Frica pentru sine
$e mi este teama ca mi se poate ntmpla, asta-i n aceasta situatie4 De ce mi este frica
acum, cnd mi recapitule- ntreaga -i4 &unt doar cteva exemple de %ntreari pe care ti le poti
pune( &a revenim la exemplul de respingere si nedreptate, pe care l/am folosit mai %nainte(
Raspunsul la aceste %ntreari ar putea fi1 Mi-afost teama ca nu voifi la naltime, mi-a fost teama
ca voi fi concediat ... teama ca ceilalti vor rde de mine ... de ridicol... teama ca mi voi pierde
respectul fata de mine nsumi ... teama ca ceilalti vor vedea ca nu am ncredere n mine, ca mi-
am pierdut
resursele ... ca vor descoperi ca nu sunt ceea ce credeau ei ca sunt ...
.ste important sa gasesti si sa note!i toate fricile pe care le ai %n acel moment( Daca nu esti
oisnuit cu acest gen de exercitii, este posiil ca la %nceput sa gasesti putine frici( &au c6iar sa
consideri ca nu ai niciuna( $n acest ca! %ti sugere! sa %ti acor!i raga!ul necesar pentru a
experimenta toate aceste noi teorii( *reptat, %ti va fi mai usor sa faci fata situatiilor pecare le
traiesti( *otul devine mai simplu si mai rapid prin practica, nu/i asa? 0ei vedea ca va fi si mai
usor, atunci cnd vei reusi sa %ti acor!i dreptul de a fi o fiinta umana care are propriile ei frici(
,oata lumea are temeri, fara nicio e0ceptie.
Ratiunea noastra de a fi pe acest pamnt nu este aceea de a nu mai avea frici sau de a le
ignora, ci de a fi capaili sa ne acordam dreptul de a avea temerui, fara sa ne =udecam sau sa
ne criticam ca suntem slai ((( dependenti ((( vulneraili (((
Dupa ce ai parcurs etapele pentru a deveni constient de ranile activate %ntr/o anumita situatie,
prin constienti!area modului %n care te 6ranesti si a ceea ce ai trait / emotii, acu!atii si frici /' mai
ramne sa parcurgi o ultima etapa, aceea de a te accepta, de a te iui asa cum esti %n acel
moment(
;oti sa %ncepi prin a/ti asuma responsailitatea, singurul mi=loc prin care poti %nlatura cercul
vicios al culpailitatii(
Responsabilitatea
Ce %nseamna cu adevarat responsailitatea? .ste o notiune care cuprinde doua aspecte
ce nu pot fi disociate1
G sa stim ca ne cream tot timpul viata prin alegerile, prin deci!iile pe care le facem si prin
reactiile noastre,
G sa stim si sa recunoastem faptul ca si ceilalti %si creea!a viata %n functie de alegerile,
de deci!iile si de reactiile lor(
Cea mai buna modalitate de a recunoaste daca esti cu adevarat responsabil este
sa ti observi capacitatea de a-ti asuma consecintele deci!iilor tale, a actiunilor si
a reactiilor tale, fara sa dai vina pe ceilalti, precum si capacitatea de a-i lasa pe
ceilalti sa si asume consecintele alegerilor si reactiilor lor, fara sa te culpabili!e!i(
Astfel, poti sa %ti transformi culpailitatea %n responsailitate si prin modul %n care te
6ranesti( Ma %ntorc la acelasi exemplu1 devii constient de faptul ca te simti vinovat pentru
ca ti/ai negli=at nevoile uitnd sa mannci si apoi pentru ca ai mncat prea multi iscuiti(
&i, la fel ca ma=oritatea oamenilor, %ti tot repeti ca %ntr/o !i vei %ncepe sa ai gri=a de tine(
Dar ve!i ca pna la urma repeti acelasi lucru( &a devii responsail %nseamna sa fii
constient de actiunile si de reactiile tale si sa nu uiti ca ai dreptul sa faci tot ceea ce vrei
%n viata, stiind ca %ntotdeauna va treui sa %ti asumi consecintele( *e invit sa oservi si sa
note!i care' sunt consecintele po!itive si negative derivate din faptul ca te/ai privat de
mncare si apoi ai exagerat cu mncatul( Da, am spus si consecinte po!itive( .ste
posiil sa te fi gndit atunci ca este mai important sa %ti termini sarcinile pe care le aveai
dect sa mannci( &au este posiil ca iscuitii dulci sa te fi a=utat sa te destin!i %n acel
moment, ti/au oferit o dulceata pe care nu aveai cum sa o procuri altfel atunci, fiind prea
exigent fata de tine' %nsuti( Dupa ce note!i toate consecintele, doar de tine depinde sa
deci!i daca acest comportament %ti aduce mai multa ucurie si satisfactie si mai putine
proleme( &i sa recunosti ca doar tu poti sa %ti asumi consecintele si ca nimeni altcineva
nu %ti poate spune ce sa faci, ce sa mannci sau sa ei(
Mi/e teama ca vei avea aceeasi reactie ca alte persoane( &i citind aceste rnduri, %ti vei
spune imediat1 Dar nu mi pot permite sa fac asa ceva si mai ales sa mannc toti
%iscuitii aceia, risc sa ramn cu un o%icei prost, sa mannc tot mai multi %iscuiti, care
sunt sla%iciunea mea ...
.ste o reactie asolut umana si notmala( .go/ul nu poate %ntelege notiunile de
acceptare si de responsailitate( *ot ceea ce stie provine din ceea ce a %nvatat1 daca ne
acordam dreptul sa facem ceva, vom continua acelasi proces si exista riscul ca lucruriIe
sa se agrave!e daca nu punem capat acelui oicei prost(
;rin urmare, treuie sa te adrese!i ego/ului tau care crede %n aceasta notiune falsa(
.xplica/i faptul ca, pna %n acel moment, nu s/a sc6imat nimic, iar tu esti pregatit sa
%ncerci ceva nou( &i, mai ales, asigura ca nu va fi nevoit sa %si asume consecintele
pentru deci!iile tale( Doar tu vei face acest lucru( .go/ul tau, prin vocile pe care le au!i
mereu %n mintea ta, vrea sa te a=ute, deoarece este convins ca actionea!a pentru inele
tau(
Cu a=utorul alimentatiei detii un mi=loc formidail pentru a %nvata sa voresti cu ego/ul
tau, aceasta fiind o modalitate foarte una de a redeveni stapr pe propria ta viata( Cnd
iei o deci!ie si apoi accepti sa %ti asumi toate consecintele, c$iar daca acea deci!ie nu
raspunde nevoii reale a fiintei tale, esti propriul tau stapn( De ce? -u treuie sa dai
socoteala nimanui( *raind o serie de experiente si acceptndule ne de!voltam
discernamntul si devenim mai constienti de nevoile noastre cele mai importante(
&a presupunem ca vei continua sa ai acelasi comportament si sa mannci multi iscuiti, dar de
data aceasta fiind mult mai atent la consecintele acestui fapt( Cnd acestea vor fi prea dificil de
asumat, cu siguranta vei reusi sa reduci numarul iscuililor, pna cnd nu vei mai avea nevoie
deloc de ei( In timp ce mannci iscuiti, stii ca vrei sa reusesti sa devii cndva mai indulgent fata
de tine %nsuti, dar deocamdata nu esti capail sa faci acest lucru(
-u vei putea recunoaste efectele enefice ale acestei teorii dect dupa ce vei experimenta ceea
ce am spus( 3 cunoastere adevarata provine numai din e0perienta nu din teorie.
*ot %n legatura cu exemplul anterior, mai exista o modalitate de a descoperi daca nu te mai simti
vinovat si %ti asumi cu adevarat responsailitatea( 8serva daca poti sa mannci o cantitate mare
de iscuiti sau altceva %n fata altor persoane si fara sa te =ustifici( 8serva daca ceilalti vad ce
faci, dar fara sa te culpaili!e!e( Daca nu este asa, daca mai simti %nca un dram de rautate la
cineva, %nseamna ca %nca te mai simti vinovat( $nsa nu dispera( Asumarea responsailitatii este o
practica ce necesita multa pregatire(
Ma=oritatea oamenilor nu au %nvatat niciodata adevaratul sens al responsailitatii, %n timpul
copilariei sau adolescentei, cu att mai putin punerea acesteia %n practica( 0a fi nevoie sa %ti
reamintesti tot timpul faptul ca, %n realitate nimeni nu este vinovat de nimic( Cu totii experimentam
anumite lucruri pentru a descoperi ceea ce este mai un pentru noi( Iar iuirea de sine %nseamna
sa %ti acor!idreptul de a avea aceste experiente, fie ca reusesti nu(
Aminteste/ti cum a fost %n !iua %n care ai %nvatat sa mergi cu icicleta( -u ti se parea normal sa
ca!i si sa o iei de la capat de mai multe ori, %nainte sa %nveti sa %ti tii ec6ilirul? *e/ai fi considerat
o persoana rea sau mai putin inteligenta daca nu ai fi reusit din prima %ncercare? Acelasi lucru
este valail pentru orice lucru nou pe c(are %l %nvatam( *otusi, atunci cnd este vora despre
credintele legate de ranile noastre, este nevoie de mult timp, de radare si de perseverenta
pentru a reusi, din cau!a faptului ca purtam cu noi aceste rani timp de mai multe vieti( Ceea ce
este important este sa fim ine intentionati si sa vedem, %n timp, o ameliorare constanta( Daca
descoperi ca te simti %n continuare vinovat, %n loc sa %ti porti pica, acorda/ti timpul necesar sa
compari gradul tau de culpailitate din pre!ent cu cel trait %nainte de a fi constient de aceasta
culpailitate( Daca de exemplu acum ar fi, pe o scara de la unua la !ece, la nivelul cinci, iar
%nainte era la nivelul noua, %nseamna ca ai facut un progres( Acest exercitiu ne poate a=uta mult
sa nu ne descura=am si sa fim perseverenti %n ceea ce vrem sa devenim( Daca te consideri si mai
culpail dect %nainte, este o impresie falsa, acum ai devenit
mai constient si doar constienti!area te poate duce la acceptare si deci la vindecare( Devenind o
persoana responsaila, %n ceea ce priveste alimentatia, poti folosi acelasi proces si %n alte
aspecte ale vietii %n care te simti vinovat(
$n exemplul anterior, privind alimentatia, %ti vei da seama treptat tat ca esti prea exigent fata de
tine %nsuti cnd muncesti si te acu!i de lucruri de care nu esti deloc vinovat, iar fricile si acu!atiile
tale nu %ti aduc re!ultate enefice( De asemenea, %ti vei da seama ca, c6iar daca se %ntmpla sa
nu fii la %naltimea asteptarilor sefului tau, de exemplu, vei sti cum sa faci fata acelei situatii, la
momentul potrivit si vei fi capail sa %ti asumi consecintele(
*mpacarea cu parintii
;e lnga acceptarea comportamentelor inf1uentate de ranile tale, prin asumarea responsailitatii,
daca vrei sa urme!i etapele urmatoare ale acceptarii, viata ta se poate sc6ima si mai repede(
Aceasta etapa presupune sa %ti acor!i mai mult timp pentru a face un travaliu de introspectie iar
apoi sa pui %n practica( 9n demers care implica %ntlnirea cu anumite persoane cu scopul de a
%ntregi acest demers spiritual( Revenind la exemplul anterior, sa recapitulam etapele parcurse( Ai
devenit constient de urmatoarele lucruri1
a@ nu ti/ai ascultat nevoile corpului, %n modul %n care te 6ranesti,
@ de legatura dintre alimentatie si rana de respingere si cea de nedreptate, activate %n
acea !i,
c@ de emotiile si sentimentele traite %n acea !i si mai ales de culpailitate,
d@ de acu!atiile fata de tine %nsuti si fata de superiorul tau,
e@ de fricile pe care le ai,
f@ de faptul ca treuie sa devii o persoana responsaila %n loc sa %ntretii sentimentul de
culpailitate(
.tapa urmatoare consta %n stailirea unei legaturi cu parintii tai sau cu persoane care au =ucat un
rol important %n educatia ta( Atunci cnd critici pe cineva, poti face legatura cu parintele tau de
acelasi sex ca si acea persoana( Atunci cnd critica se manifesta %n mediul profesional, ca %n
exemplul dinainte, poti face o legatura cu orice persoana de acelasi sex, care a =ucat un rol %n
educatia ta din copilarie sau adolescenta( Atunci cnd te critici pe tine %nsuti, aceasta atitudine are
o legatura cu parintele tau de acelasi sex( 0erifica %n ce situatii l/ai criticat pe acel parinte ca
este ((( >ceea ce ai descoperit %n etapele anterioare@(
Acesta a trait aceleasi emotii ca si tine, asociate acelorasi rani si cu aceeasi suferinta, %n relatia cu
parintele sau precum si %n relatia cu tine( Aceasta etapa ar treui sa te a=ute sa %ti desc6i!i inima
si sa %ti de!volti compasiunea fata de acel parinte si fata de tine %nsuti( ;lecnd de la referinta la
triung6iul pe care l/am mentionat mai devreme, acest lucru arata ca, atunci cnd acu!i o alta
persoana de ceva, aceasta la rndul ei te va acu!a de acelasi lucru si situatia se repeta si
altcineva te acu!a pe tine de ceva( Cnte te =udeci sau te acu!i pe tine %nsuti, poti folosi de
asemenea acest triung6i( Cnd te acu!i pe tine, altcineva te va acu!a de acelasi lucru si repeti
comportamentul celorlalti atunci cnd sunt la fel ca tine(Acorda/ti raga!ul de care ai nevoie pentru
a simti suferinta provocata de toate aceste emotii, asociate ranilor tale, dupa demersul explicat %n
acest capitol( Dupa ce afli si constienti!e!i faptul ca parintele tau a trait aceeasi suferinta ca si
tine, %ti va fi mai usor sa simti compasiune fata de acesta si sa accepti faptul
ca s/a comportat astfel cu tine, stiind ca nu putea face altfel %n situatia respectiva, din cau!a
propriilor sale rani( Acorda/ti tot timpul de care ai nevoie pentru a reusi sa a=ungi la o astfel de
desc6idere a inimii(
Dupa ce ai facut acest demers nu %ti ramne dect sa %i %mpartasesti parintelui %n cau!a( Aceasta
este o etapa %n care %ti poti descoperi gradul de acceptare fata de acel parinte si fata de tine
%nsuti( Daca aceasta ultima etapa, a reconcilierii si a iertarii veritaile estedificila pentru tine,
%nseamna ca suferinta pe care o traiesti %n acea situatie este foarte intensa( .ste un indiciu al
faptului ca demersul de acceptare nu este %nca complet, ego/ul este cel care te controlea!a,
%ncercnd sa te convinga ca parintele tau sau tu %nsuti sunteti vinovati( Daca vei continua %nsa sa
te pui %n locul parintelui tau, vei vedea ca treptat, inima ta se va desc6ide si vei reusi %n sfrsit sa
%mpartasesti parintelui tau descoperirile tale %n urma acestui demers(
$n ceea ce priveste alimentatia este de asemenea posiil sa %ntreprin!i acest demers de %mpacare
cu parintii tai( -otea!a daca i/ai =udecat cu privire la modul %n care se 6ranesc sau la modul %n
care au 6ranit corpul tau fi!ic, emotional si mintal / cnd erai copil(
Demersul de acceptare de sine si a celorlalti tepoate a=uta cel mai mult sa te %ndrepti spre ceea ce
vrei sa fii( .ste un demers recomandat mai ales atunci cnd %n pre!ent ai anumite comportamente
sau stari care au devenit nocive pentru tine( Acum stii faptul ca nimic nu se sc6ima prin control(
Doar acceptarea veritaila poate avea un efect important si de durata(
0ei sti ca ranile tale sunt pe care sa se vindece atunci cnd %ti vei acorda dreptul ca uneori sa %i
respingi, aandone!i, umil esti, trade!i sau sa fii nedrept cu ceilalti, mai ales cu cei apropiati(
+radul ranilor tale va evolua %n acelasi timp cu nivelul tau de acceptare a ceea ce esti %n pre!ent,
cu slaiciunile, limitele, incapacitatile tale ((( precum si toate aspectele po!itive ale fiintei tale(
+a fii ceea ce vrei sa fii
9n mi=loc folosit adeseori pentru a deveni constient de ceea ce vrei este sa %ti pui urmatoarea
%ntreare1
6aptul de afi ... (repeta cum te-ai !udecat n momentul respectiv) ce ma mpiedica sa fiu4
Raspunsul %ti arata ce vrei sa fii %n acea situatie( De exemplu1
6aptul de a fi incompetent ma mpiedica sa fiu de fncredere, sa iau initiative si sa ma respect mai
mult.
In acest ca!, dorinta ta profunda este de a fi o
persoana de %ncredere si de a avea initiative pentru a te respecta mai mult(
Recapitulea!a !iua respectiva si gndeste/te cum ai vrea sa o taiesti, daca acea !i s/ar repeta(
0i!uali!ea!a acea !i si imaginea!a/ti persoana care vrei sa devii %ntr/o una !i( Dar sa nu fi
de!amagit daca dorinta ta nu se manifesta imediat( .ste posiil sa se %ntmple foarte repede sau
treptat( Doar viitorul %ti va arata acest lucru( &tiu ca printr/un astfel de demers de introspectie si de
acceptare, daca vei retrai aceeasi situatie sau o situatie asemanatoare, nu va mai fi la fel pentru
tine si, mai ales, vei suferi mai putin, pe plan emotional si mental( *otodata vei fi foarte placut
surprins sa te oservi %n timp ce actione!i pentru a deveni ceea ce vrei tu sa fii( 5aptul de a
ramne %n contact cu ceea ce vrei sa fii este suficient, daca vei fi atent, nu vor %ntr!ia sa apara si
gnduri le, ideile si actiunile potrivite pentru tine( Repeta des dorinta pe care o ai, notea!/o peste
tot, scrie ceea ce vrei sa fii( Repetarea produce conexiuni noi %n creierul nostru(
Marile companii au descoperit de mult timp acest lucru si %l folosesc des mai ales %n pulicitate,
repetnd aceleasi mesa=e( 5aptul de a/ti vori tot timpul, ceea ce este o forma de auto sugestie si
de a/ti repeta anumite lucruri care %ti plac, te poate a=uta mult(
Cnd nu reusesti sa fii imediat ceea ce vrei sa fii sau nu actione!i %n functie de ceea ce vrei sa fii,
repeta acest lucru1 As dori sa fiu ((( si voi reusi, dar deocamdata nu este ca-ul. Mai am nevoie de
timp pentru a reusi.
Accepta-ti propria greutate
Am vorit de la %nceputul acestui capitol despre acceptare, dar daca te numeri printre persoanele
carora nu le convine deloc greutatea lor / sunt prea grase sau prea slae, cnd citesti aceste
rnduri, va fi nevoie sa parcurgi aceleasi exercitii de constienti!are si de acceptare(
Ce rana a fost activata prin prolema ta legata de greutate? Dupa ce vei descoperi acea rana vei
parcurge etapele sugerate %n partea despre reconc%lierea cu parintii nostri, %ncepnd cu acu!atiile
pe/ care ti le aduci tie sau altora, urmnd apoi urmatoarele etape(
9nii oameni spun ca nu au resentimente fata de parintii lor deoarece niciunul dintre acestia nu are
proleme cu greutatea( Daca te afli %n aceasta situatie, nu treuie sa te limite!i doar la aspectul
fi!ic( Ceea ce simti este important pentru fiinta ta(
De exemplu, faptul de a fi mai plinut, cum te face sa te simti? *e =udeci sau te acu!i de ceva? &a
presupunem ca te acu!i ca esti moale, lipsit de vointa, compulsiv, ipocrit sau mincinos, deoarece
mannci pe ascuns( 0erifica cnd %i acu!ai pe parintii tai ca
sunt astfel( ;oate %ntr/o situatie care nu se refera la alimentatie( 0reau sa %ti sugere! sa %ti %ndrepti
atentia nu spre %nfatisarea ta fi!ica, ci spre ceea ce se ascunde %n spatele acesteia, pe plan
emotional si mental( *e asigur ca, pe masura ce vei face anumite sc6imari interioare, acestea
vor avea efecte si asupra corpului tau fi!ic(
Cum poti sti la ce anume sa fii mai atent? &a presupunem ca ai descoperit faptul ca, atunci cnd
te privesti %n oglinda te consideri urt, respingator, gras moale( Atunci %ti poti pune din nou
%ntrearea1 6aptul de a fi ((( (ceea ce te acu-i ca esti) ce anume ma mpiedica sa fac, sa am sau
sa fiu4 Daca raspunsul este ca acel lucru te %mpiedica sa fii %n largul tau, sa te simti suplu,
%ncre!ator %n tine, lier, gratios ((( vei descoperi ce vrei sa fii cu adevarat( &crie o lista cu
comportamentele pe care ai putea sa le ai si care te/ar a=uta sa devii ceea ce vrei sa fii de acum
%nainte(
;astrea!a aceasta lista la vedere si, %n fiecare !i fa un anumit gest sau o actiune care te a=uta sa
devii ceea ce vrei sa fii( De exemplu, daca vrei sa te simti %n largul tau, confortail, ai putea sa te
%mraci cu ceva ce te face sa te simti astfel, %n !iua aceea( &au poate ai nevoie de un scaun mai
confortail, daca stai la irou ore %n sir( ;e lnga gesturile si actiunile pe care le faci, poti sa
%ncerci sa te simti mai confortail prin gndurile, ideile si deci!iile tale( De exemplu, cnd te
pregatesti sa iei o deci!ie, gndeste/te daca te simti confortail cu acea deci!ie, astfel sufletul tau
va face progrese, va fi mai fericit si se va %ndrepta spre ceea ce vrea cu adevarat(
Am oservat de multe ori ca persoanele supraponderale au oiceiul prost de lua un exces de
afectivitate de la cei apropiati( Iau prea( mult pe umerii lor( &e ocupa de nevoile altora negli=nd
propriile lor nevoi( Daca esti %n acest ca!, ai putea sa le ceri celor apropiati tie >care nu depind de
tine@ sa %ti spuna %n ce momente actione!i astfel( Cei fata de care te simti manipulat, sau pe care %i
=udeci ca sunt exigenti cu tine, au acest comportament doar deoarece tu %i lasi sa faca acest lucru(
$si dau imediat seama ca le iei prolemele asupra ta si profita de acest lucru( Aceasta este o alta
modalitate de a deveni constient de una dintre cau!ele surplusului tau de greutate(
Ai putea sa faci un tael, pe care sa %l pui %n mai multe locuri din casa pentru a nu uita sa %ti asumi
responsailitatea si sa %i lasi pe ceilalti sa %si asume propria lor responsailitate( *oatce acestea te
pot a=uta sa te sc6imi %n viitor(
Cum sa accepti greutatea celorlalti
Acceptarea faptului ca o persoana apropiata are un surplus de greutate pare la fel de dificila a
acceptarea propriei greutati, uneori c6iar mai dificila(
&urprin!ator, nu/i asa? Acest lucru se poate %ntmpla %n ca!ul %n care ti/ai controlat tot timpul
greutatea si se %ntmpla sa ai un copil sau un partener cu tendinte spre oe!itate( 5oarte multe
mamici sunt %n situatia aceasta, uneori si tatii, dar acestia arata mai putin acest lucru( De
exemplu, o mama care nu accepta faptul ca fiica ei se %ngrasa tot mai mult, %n fiecare an(
Astfel de mame %ncearca sa le determine pe fiicele lor sa fie atente la silueta lor, altfel spus, sa se
controle!e( -u stiu %nsa ca este cea mai rea metoda pe care o poate adopta o mama( &a ne
imaginam o fetita de unspre!ece sau doispre!ece ani, grasuta, careia mama ei %i spune lucruri de
genul1 'sti o fetita foarte draguta, dar daca continui sa te ngrasi, mai tr-iu, %aietii nu vor vrea sa
se uite la tine ... *i-am cumparat o carte din care nveti cum sa ti calcule-i caloriile ... (u mai
mnca orice, nu ti-e rusine4 *ocmai te-ai ridicat de la masa& ((( Daca as fi facut la fel ca tine n
adolescenta, cnd am nceput sa ma ngras, ti dai seama cum as fi a!uns asta-i4 .rasa ca o
%alena sau ca %unica ... ,tii, draga mea, stiu ca nu este trea%a mea, dar nu cre-i ca ar fi %ine sa
ncepi o cura de sla%ire4
5etita %ntelege din toate acestea ca mama ei nu o mai iueste asa cum este acum si doar atunci
cnd va fi mai slaa se va simti din nou iuita si acceptata de catre mama ei( Iar cnd mama o
felicita pe fetita pentru ca s/a controlat atent, aceasta va retine %n sistemul ei de credinte faptul ca
%n viata, pentru a fi iuit, treuie sa te controle!i( $n acest ca!, mama nu %si da seama ca %si
influentea!a fiica, pentru a/si %munatati de fapt mastile asociate ranilor pe care le are( &tim ca
atunci cnd ne controlam, purtam masca asociata ranii care a fost activate %n noi( Aceste masti
fac mult mai rau dect Filogramele %n plus( Daca ai aceasta prolema cu copiii tai sau cu
partenerul de viata sau cu un parinte de exemplu, este proail ca te %ntrei $e se poate face cu
cineva care nu are vointa4 Daca nimeni nu i spune ce pro%lema are, situatia se va agrava si va
veni o -i cnd va fi prea tr-iu pentru a mai remedia ceva. 1reau doar sa l a!ut, fiu vreau sa
ranesc o persoana pe care o iu%esc.
.ste adevarat ca toate mamele care mi/au marturisit ca au aceasta prolema aveau intentii une
de fapt( $nsa vreau sa va reamintesc faptul ca, puterea intentiei nu poate fi folosita dect pentru
noi %nsine(
C6iar daca avem cele mai une intentii din lume, nu putem forta pe altcineva sa faca ceva(
8ricum, nu ar treui sa facem asa ceva deoarece este o lipsa de respect(
9n exemplu foarte un, pentru a ilustra aceasta notiune este cel al magarului pe care stapnullui
vrea cu orice pret sa %l faca sa ea apa( Deageaa %l trage, %l %mpinge si %ncearca %n toate felurile
sa %l faca sa desc6ida gura, daca magarul nu vrea, nu se poate( ;utem spune ca, unele intentii
ale stapnului nu au niciun efect asupra re!ultatului dorit( A/l accepta pe celalalt asa cum este
%nseamna sa %i lasi liertatea de a lua propriile lui deci!ii si de a/si asuma consecintele(
Revenim la exemplul mamei cu fetita supraponderala( Mama ar putea sa voreasca cu fiica ei si
sa %i marturiseasca ce a oservat, faptul ca devine din ce %n ce mai grasuta si este posiil ca, la
un moment dat acest proces sa se opreasca de la sine sau din contra, sa se %nrautateasca,
oricum nimeni nu stie ce se va %ntmpla( Apoi ai putea sa o %ntree pe fetita cum se simte daca
este mai plinuta dect ceilalti copii de vrsta ei( Acest lucru %i influentea!a relatiile cu colegii de
scoala sau cu prietenii? ;e plan fi!ic, este mai greu la orele de sport? (( .ste important sa o lase
sa voreasca, mai ales despre ceea ce simte fetita( Dupa aceea, mama o poate %ntrea daca
este de acord sa faca o lista / singura sau cu a=utorul ei/ %n care sa scrie toate consecintele
posiile, %n ca!ul %n care va continua sa se %ngrase( Dupa ce va %nc6eia lista, mama poate
,verifica cu fetita cum se simte la gndul ca %si va asuma acele consecinte, spunndu/i ca nimeni
altcineva nu va putea face acest lucru %n locul ei( Daca vrei sa faci un astfel de demers cu cineva,
cel mai un mi=loc de a vedea daca vrei sa %l a=uti cu adevarat este sa %i oservi reactia( Daca, /%n
exemplul anterior, fetita %i va spune mamei ca nu %i pasa de consecintele %ngrasarii ei, ca nici
macar nu este c6iar asa de grasa si oricum este vora despre corpul ei, lucrul acesta o priveste
doar pe ea, %nseamna ca simte faptul ca mama ei are anumite asteptari fata de ea si vrea sa
otina anumite re!ultate %n urma sfaturilor ei( Copiii de asta!i au o forta psi6ologica mult mai mare
dect generatiile dinaintea lor(
Refu!a sa se lase controlati de catre parintii sau profesorii lor( &imt foarte repede daca parintii lor
vor sa %i controle!e sau vor doar sa %i a=ute, nefiind inf1uentati de re!ultat( De ce? Deoarece
nevoia lor de respect este foarte puternica( &tiu %nca de la nastere ca atunci cnd cineva %ncearca
sa controle!e sau sa sc6ime o alta persoana, este o lipsa de respect(
*oti cei nascuti cu energia erei 0arsatorului sunt mult mai constienti de aceasta nevoie importanta
de respect( Aceasta energie a %nceput sa fie simtita din anii sai!eci si de atunci, devine tot mai
puternica %n fiecare an( Copiii nascuti acum au nevoie sa se %nfrunte cu consecintele alegerilor lor
si stiu, la nivel intuitiv ca notiunea de responsailitate este foarte corecta(
Reamintesc faptul ca integram cu adevarat notiunea de responsabilitate atunci cnd
suntem
capabili sa i lasam pe ceilalti sa si asume consecintele deci!iilor, reactiilor si alegerilor
lor.
Cnd un copil( simte ca parintele lui vrea pur si simplu sa %l sfatuiasca pentru a deveni o persoana
responsaila si ca, oricare ar fi deci!ia lui, parintele lui o va respecta, c6iar dapa nu este de
acord, acel copil devine mult mai desc6is, ascultndu/i mai atent sfaturile(
;oti sa %ti dai seama imediat de faptul ca nu esti responsail de deci!iile celuilalt, datorita reactiei
acestuia( Daca %nsa vrei sa preiei responsailitatea celuilalt, %i sugere!i anumite lucruri pentru a
nu te simti vinovat, acest lucru va face ca acea persoana sa se simta culpaili!ata de sfaturile
tale( 0rei ca acea persoana sa te asculte, se sc6ime, pentru ca tu sa nu te mai simti vinovat
Aceasta %nsa simte imediat cnd tu ai anumite asteptari fata de ea( 5aci acest lucru din teama
pentru tine si nu cu scopul de a/l a=uta pe celalalt sa raspunda propriilor sale nevoi( Imediat ce %i
dai cuiva un sfat si apoi ai asteptari fata de acea persoana, acest lucru indica o conditie, o Hnon/
acceptareH
din partea ta( Cum te simti cnd cineva %ti face niste sugestii si %ti dai seama ca are asteptari din
partea ta? C6iar daca spune ca poti sa faci ce vrei tu, stii ca persoana aceea va fi de!amagita
daca nu faci ce %ti spune ea( La fel ca ma=oritatea oamenilor, nu %ti place sa asculti sfaturile altora(
.ste trist sa stim ca ma=oritatea dintre noi avem asteptari, adica vrem, sa controlam ceea ce fac
ceilalti( C6iar daca, de oicei, sfaturile noastre sunt ascultate, dar foarte rar luate %n calcul de
ceilalti( $n general, aceste sfaturi ar treui urmate mai degraa de catre cei care le dau, %n ca!ul %n
care nu au fost cerute( -oi %nsine suntem incapaili sa ne controlam perfect Asa %nct %ncercam
sa facem
acest lucru cu ceilalti(
$n situatia %n care c6iar vrei sa a=uti o persoana supraponderala, daca cre!i ca nu ai renuntat la
control, indiferent care ar fi deci!ia acelei persoane, poti sa o %ntrei daca ea simte ca ai renuntat
cu adevarat si ca este liera sa ia orice deci!ie vrea ea( Cum ai putea cunoaste nevoile acelui
suflet si ce are nevoie sa %nvete %n aceasta viata? ;oate are nevoie sa fie oe!a, pentru a lucra
pe ranile ei? De aceea nimeni nu are dreptul sa ia o deci!ie %n locul altcuiva( $n ca!ul %n care esti
o mama care are un copil care se %ngrasa,poti %n ceea ce te priveste sa cumperi alimente
sanatoase, care dau multa energie( Copilul tau nu va avea nevoie astfel sa mannce cantitati
mari de alimente( $mi amintesc de vremea %n care copiii mei erau adolescenti, %n perioada %n care
%ncepusem cercetarile mele despre alimentatie si legatura dintre corpul fi!ic si cel psi6ic, cnd mi/
am dat seama de faptul ca cumparam multa mncare si autura, care nu erau deloc nutritive si
energi!ante( Din contra? .ra nevoie de multa energie pentru a le digera, asimila si elimina din
corp( de exemplu, cnd copiilor le era sete, eau tot timpul sucuri dulci( Am cumparat un aparat
de filtrat apa, asigurnd o apa de o calitate mult mai una(
Copiii refu!au sa ea apa de la roinet deoarece aceasta era pur si simplu imposiil de aut,
avnd gust de c6imicale( Am %nteles acest lucru cnd copiii au spus1 <n sfrsit, apa este %una de
%aut& 5aptul de a/ti verifica capacitatea de a respecta nevoile celorlalti este un factor impoi11ant
pentru a deveni constient de capacitatea de a/ti respecta propriile tale nevoi(
Cum sa *ti asculti nevoile celor trei corpuri
Cele trei corpuri pe care le ai / fi!ic, emotional si mintal / au nevoi foarte specifice( Daca nu te
alimente!i %ntr/un mod adecvat, %ti va fi imposiil sa te simti ine %n pielea ta( 0oi reaminti acest
lucru pentru a retine ct mai ine oiectivele pe care le ai %n viata si a/ti da toate sansele sa le
reali!e!i %ntr/o !i( Am mentionat de=a, la %nceputul cartii, cele cinci elemente esentiale de care are
nevoie corpul nostru fi!ic( 5aptul de a avea %ncredere %n corpul tau, 1EEN, de a recunoaste exact
care sunt nevoile acestuia, te va a=uta foarte mult %n fiecare !i( Dupa mai multe saptamni de
exercitii, vei %nvata sa %ti pui urmatoarea %ntreare1 $e as vrea sa mannc acum4 Astfel %ti va fi
mai usor sa %ti asculti nevoile( $ti doresc mai ales sa te apropii cu dragoste si inteligenta de corpul
tau care stie cu exactitate de ce are nevoie %n fiecare moment( ;rintre nevoile esentiale ale
corpului tau( se numara respiratia si exercitiile fi!ice, despre care am vorit %n capitolul anterior( 8
ultima nevoie esentiala a corpului fi!ic este odi6na, inclusiv somnul( 8 nevoie care este de altfel la
fel de esentiala si pentru corpul emotional si pentru cel mental(
&cu!a cea mai des folosita pentru lipsa de odi6na este timpul insuficient( .ste o scu!a prosteasca
si nerealista, deoarece atunci cnd( suntem odi6niti facem de doua ori mai multa treaa, fiind mult
mai eficienti, %n acelasi interval de timp( ;oti sa experimente!i acest lucru, pentru a verifica ceea
ce am spus( Iata o deci!ie %nteleapta pe care ai putea sa o iei %ncepnd de asta!i c6iar1 sa te
odi6nesti si %n plus sa te distre!i asa cum %ti place( *impul nu este ceva ce posedam, ci o energie
pusa la dispo!itia tuturor, pe care o putem adapta %n functie de prioritatile noastre, %n fiecare
moment(
Daca nu %ti faci timp pentru sanatatea ta, %n momentul %n care ai nevoie, mai tr!iu te vei
ocupa de olile tale( Ce alegi? Cincispre!ece Otrei!eci de minute de odi6na sunt de a=uns de
oicei pentru a ne energi!a(
$n ceea ce priveste somnul, corpul are nevoi diferite, %n functie de activitatile pe care le ai !ilnic(
.u folosesc o modalitate foarte eficienta, de ctiva ani de !ile( &eara, recapitule! mental tot ceea
ce vreau sa planific pentru !iua urmatoare si %i cer corpului meu sa ma lase sa stiu cnd treuie
sa merg la culcare( Imediat ce %mi simt ploapele grele, este semnalul ca e momentul sa adorm(
Daca nu asculti semnalele corpului tau, acesta va %nceta treptat sa ti le mai transmita si %ti vei
pierde capacitatea de a/i %ntelege mesa=ele, de exemplu, atunci cnd %ti transmite ca e momentul
sa %ncete!i sa mai mannci( $n ceea ce priveste corpul emotional, acesta a fost creat pentru a
simti, a vira, a se emotiona si a dori o viata fericita, plina de ucurie, frumusete si pace
interioara(
0rea sa se simta ine, fericit, %n loc sa se simta stresat, sa traiasca multe emotii si sa %si plnga
de mila( .xista mai multe cau!e care determina stresul1 faptul de a fi prea perfectionistL de a te
considera responsail de fericirea altora >adica de a te simti vinovat cnd acestia nu sunt fericiti@,
dramati!area evenimentelor / cnd vrei sa controle!i totul, cnd cre!i ca pentru a avea succes
treuie sa muncesti din greu, sa nu mai ai timp de distractii sau de odi6na, cnd te identifici cu
ceea ce faci sau cu ceea ce ai >de exemplu / sunt un ratat pentru ca mi/am pierdut anii@, cnd
vrei sa raspun!i la asteptarile celorlalti, cnd esti foarte exigent fata de tine %nsuti, din frica de a fi
egoist, cnd te controle!i tot timpul pentru a nu te %ngrasa (((
Corpul tau emotional %ti cere sa te ucuri de tot ce primesti %n fiecare !i, sa %ti multumesti si sa
multumesti vietii pentru tot ceea ce %ti aduce %n fiecare !i( '&a %ti faci complimente, %n loc sa te
critici( Are de asemenea nevoie de scopuri, de a/ti dori ceva, %n fiecare !i( Cnd te graesti sa te
tre!esti dimineata si te gndesti ca ai ceva interesant de facut, %nseamna ca corpul tau emotional
este fericit( Corpul produce tot timpul energie, care treuie folosita %ntr/o activitate care %ti place(
Cel mai un exemplu este acela al unui copil care se plictiseste, se plnge, este %ntr/o dispo!itie
proasta( Daca %i gasesti o activitate care %n %nsufleteste vei vedea ca devine imediat interesat si
vioi(
Ct despre corpul mental, acesta are nevoie sa se 6raneasca cu cunostinte suplimentare, pentru
a stimula creierul, are nevoia de a trai experiente noi, de a %nvata si a/si pastra vigilenta( .l este
cel care te a=uta sa gndesti, sa anali!e!i, sa organi!e!i si %ti %ntretine memoria( Are nevoie sa
%ntretina gnduri po!itive si sa traiasca %n pre!ent( Daca, din contra, nu vrei sa %nveti nimic nou,
devii o persoana rutinata si treptat, credintele sunt cele care a=ung sa %ti controle!e viata(
*raiesti mai mult %n trecut, lucru care te parali!ea!a pna la urma, %n loc sa te a=ute sa %ti
%nfrumusete!i pre!entul( +aseste cel mai un mi=loc pentru a %nvata cunostinte noi, care %ti vor
6rani corpul mental, fie prin lecturi, fie prin cursuri, televi!or sau internet((( sau pur si simplu
asculta/i cu atentie pe oamenii din =urul tau( La sfrsitul !ilei, faptul de a multumi pentru lucrurile
noi pe care le/ai %nvatat, te va a=uta sa fii constient ca corpul tau mental este ine 6ranit( $nsa
noile cunostinte acumulate treuie sa te a=ute sa devii ceea ce vrei sa fii( Daca nu le folosesti, le
vei uita foarte repede( $n aceeasi ordine de idei, un alt mi=loc excellent pentru a/ti descoperi
propriile nevoi este meditatia( .ste un oicei foarte un, pe care ai putea sa %ncepi sa %l ai ct mai
repede( *oate marile traditii spirituale vores din cele mai vec6i timpuri despre meditatie( De vreo
doua!eci de ani, tot mai multi cercetatori au adus multe date stiintifice< %n favoarea meditatiei(
Astfel, s/a demonstrat faptul ca ritmul cereral se sc6ima considerail %n ca!ul oamenilor care
fac exercitii de meditatie de ctiva ani( &/a oservat faptul ca, diverse !one ale creierului
oscilea!a %n armonie, se sinconi!ea!a %n ca!ul celor care meditea!a( Cu ct oamenii meditea!a
mai mult, cu att acest efect este mai puternic, acumulndu/se tot mai multa armonie( .fectele
meditatiei se prelungesc tot mai mult %n intervalele dintre episoade( 9nii cercetatori au constatat
c6iar si faptul ca, %n timpul meditatiei se activea!a mult !onele creierului unde apar ucuria si
gnduri le po!itive( &e stie de asemenea, de mult timp, ca oamenii care meditea!a frecvent au un
sistem imunitar mult mai puternic dect ceilalti( .u am %nceput sa practic meditati a %n urma cu
aproape trei!eci de ani si constat din plin eneficiile acesteia( Meditatiile m/au a=utat mult sa %mi
de!volt concentrarea, sa pot lucra eficient %n ciuda !gomotelor din =urul meu, de exemplu, acasa,
%n gaIagia facuta de copiii mei( Cel mai mare eneficiu a )fost pentru mine diminuarea angoasei si
a anxietatii pe care le traiam uneori, mai ales %n primii ani de dupa formarea centrului Asculta-ti
corpul. Am oservat de asemenea ca, %n orele de dupa meditatie, am momente de inspiratie
spontana si gasesc raspunsuri pentru %ntrearile mele( &unt %ntreata adeseori1 $um pot sti ce fel
de meditatie este %ine sa practic, e+ista att de multe forme de meditatie& Iar raspunsul meu este1
De ce sa nu e+perimente-i cel putin cteva dintre aceste
forme si sa descoperi care dintre ele ti se potriveste cel mai mult4 .xista o multime de informatii
despre acest suiect, pe internet, %n carti sau conferinte( .u am %ncercat mai multe metode, %n
primii ani depractica, iar forma mea preferata este cea despre care voi vori acum(
Care este momentul cel mai un pentru meditatie? Ideal ar fi rasaritul soarelui( Daca nu este un
moment convenail pentru tine, gaseste un moment care %ti convine mai mult( Dar, cu ct' se face
mai tr!iu, gndurile tale sunt tot mai agitate si %ti va fi tot mai (greu sa te detase!i( .ste preferail
sa nu facem meditatia seara, dupa cina, atunci ar fi mai ine sa te relaxe!i(
C9M se face o meditatie? *e ase!i pe un scaun, ct mai drept posiil, cu picioarele pe sol( -u
este cao po!itie de destindere, cnd poti sta culcat( Apoi %nc6ide oc6ii si pune minile pe
genunc6i( Dupa trei respiratii profunde, %ncepi sa respiri normal/ cum am descris respiratia %n
capitolele anterioare ale cartii/ te concentre!i pe respiratie, oservnd ca aerul care intra %n tine %ti
aduce armonie, calm si sanatate si expiratia te a=uta sa te eliere!i de stres si de toxinele din
corpul tau(
9-D.? .ste indicat sa %ti cree!i un loc personal de meditatie, un loc unde sa fie liniste( ;oti sa
stai %n fata unei imagini care te inspirG, sa aprin!i o lumnare care sa linisteasca atmosfera( ;oti
sa adaugi o mu!ica potrivita, care te a=uta sa medite!i(
CM* *IM;? Daca nu esti oisnuit cu meditatia, poti sa %ncepi cu !ece sau cincispre!ece minute
pe !i, crescnd apoi pna la trei!eci de minute sau o ora daca te simti confortail(
Considera ca este un timp pretios, numai al tau, este o oca!ie de a fi %n comuniune cu tine %nsuti(
Comentariul pe care %l aud cel mai des este1 Am nceput adeseori sa medite-, dar nu reusesc sa
nu ma gndesc la alte lucruri. .ste asolut normal( 5oarte putini oameni reusesc sa stea mai mult
de !ece minute fara sa se gndeasca la ceva anume( Asadar sa u te astepti sa reusesti acest
lucru %nca din primele !ile de meditatie( ;oti c6iar sa %ncepi cu cte cinci minute pe !i, crescnd
apoi treptat, %n urmatoarele saptamni( Cu totii avem un drum foarte lung de parcurs %nainte de a
a=unge la o meditatie desavrsita, precum cea a calugarilor tietani( A medita %nseamna a/ti
oserva gndurile si ceea ce simti( Imediat ce apare un gnd %n mintea ta, de exemplu (u tre%uie
sa uit sa l sun pe dentist pentru a-mi anula programarea de asta-i, oservi acel gnd si %l lasi sa
treaca, stiind ca poti reveni la el dupa meditatie( 5aci la fel cu orice gnd sau sentiment care
apare( Daca simti dintr/o data o tristete, gndindu/te la cineva, oservi si pronunti cuvntul
,'(=A*)', lasnd/o apoi sa treaca( ;oate fi o frica, culpailitate, furie ((( &pui doar un cuvnt
pentru a numi ceea ce apare pe parcursul meditatiei si lasi acel lucru sa treaca( 8servi %n acelasi
mod sen!atiile fi!ice care apar %n corpul tau, precum mncarime, durere, caldura etc(
Cu timpul prin practica si perseverenta, meditatia va deveni ceva placut si usor pentru tine(
8 sa dau un exemplu, pentru a diferentia mai ine Ha gndiH de Ha oservaH( ImagineaL!(a/ti ca
stai pe malul unui ru si ve!i plutind pe apa ucati de lGmn, frun!e, gunoaie (((
Daca le oservi pur si simplu, constati ceea ce ve!i si le lasi sa treaca( -u exista nicio activitate
mentala( Dar daca gndesti, %ncepi sa anali!e!i si sa %ti pui %ntreari de genul1 De unde vin oare
toate deseurile acestea4 $ine or fi inconstientii care poluea-a rul aceta frumos4
La sfrsitul meditati ei, vei putea sa te gndesti la lucrurile care au aparut %n timpul acesta( Dar %n
timp ce medite!i, este ine sa oservi ct mai mult posiil(
Acest fenomen/ starea de oservare/ are consecinte att de enefice, uneori c6iar mai enefice
dect somnul(
A te respecta si a te iubi
Dupa cum ai constatat, toate mi=loacele indicate %n cartea de fata au ca scop sa te a=ute sa te
cunosti si sa te iuesti mai mult( Cu ct vei pune mai multe notiuni %n practica, cu att %ti va fi mai
usor sa %ti asculti nevoile corpului tau( Acesta, simtindu/se iuit si respectat, te va recompensa
%nsutit( Daca se va %ntmpla sa %ti soliciti corpul pentru un surplus de energie sau de toleranta,
acesta va colaora cu placere, stiind ct de mult %l a=uti %n sc6im( 0ei vedea ct de mult se va
sc6ima si alimentatia ta, deoarece te vei iui mai mult si vei suferi daca %i dai corpului ceva ce nu
este un pentru el( &tiu ca, ma=oritatea dintre noi, suntem prea exigenti, c6iar intransigenti si ne
este greu sa ne acceptam( -u suntem niciodata perfecti( Credem ca nu este suficient sa facem
tot posiilul, ca este departe de a fi suficient( ;erfectionistii, fie se epui!ea!a %ncercnd sa faca
totul perfect si sa %sti atinga scopurile, fie parali!ea!a( ;oate c6iar sa a=unga sa nu mai faca nimic,
de frica esecului( Daca nu mai fac nimic, nu am cum sa gresesc.
Daca esti o astfel de persoana, ai putea folosi urmatoarele cuvinte pentru a %ti accepta limitele1
6ac mereu topt ceea ce este posi%il si accept ca este imposi%il sa fiu tot timpul perfect.
alta cau!a a stresului este ideea ca esti responsail pentru fericirea altora( .ste asolut
omenesc sa fii trist cnd cineva apropiat este nefericit( Dar nu este enefic sa te strese!i, sa te
distrugi %n fata unei situatii pe care nu o poti sc6ima, mai ales cnd este traita de catre altcineva(
$ntr/o !i am citit urmatoarea fra!a, care te poate a=uta sa %ti dai seama ca fiecare este responsail
de deci!iile sale1 (efericirea nu se a%ate ntotdeauna peste aceeasi lume sarmana, e+ista doar
oameni care gasesc ceea ce cauta. De fapt, exista oameni care, %n ciuda a=utorului pe care %l
primesc si a emotiilor pe care le traiesti din cau!a lor, continua sa %si atraga mereu nenorociri( .i
cred ca acesta este singurul mi=loc prin care pot primi atentia celorlalti( &i tu ce faci %n acest timp?
Cre!i ca le oferi dragoste, cnd de fapt nu este asa( Cnd insisti sa sc6imi viata altcuiva, %n
general faci acest lucru pentru a fi recunoscut si iuit( Acest lucru arata ca nu te iuesti suficient
de mult si nu recunosti ce persoana deoseita esti( Ai nevoie ca ceilalti sa te iueasca, pentru a te
iui si tu la rndul tau( ;e viitor ar fi mult mai ine sa gasesti singur toata iuirea de care ai
nevoie, deoarece nimeni nu poate face acest lucru %n locul tau( .ste usor sa te iuesti( *reuie
doar sa %ti acor!i dreptul de a fi ceea ce esti %n fiecare moment, fara sa te =udeci si sa te critici(
Cnd vei fi capail sa te iuesti astfel, te asigur ca a=utorul pe care %l vei da celorlalti va fi complet
diferit si mult mai apreciat( $i vei a=uta respectndu/Ie nevoile si respectndu/te pe tine %n acelasi
timp( -u vei forta lucrurile( 0ei putea discerne daca acea persoana vrea cu adevarat a=utorul tau(
HAceasta forma de a=utor va fi daruita din dragoste si nu din frica de a nu fi iuit si va fi mult mai
energi!anta pentru tine, %n loc sa fie oositoare si epui!anta(
La nivelul alimentatiei, a te iubi %nseamna a/ti acorda dreptul de a nu fi perfect, de a nu/ti
asculta tot timpul nevoile alimentare( $nseamna sa accepti sa fii om, cu limitele si slaiciunile
tale(
A te respecta %nseamna sa %ti acor!i raga!ul de a te %ntrea daca alegerea pe care o faci
raspunde nevoilor tale( Astfel, c6iar daca %ti acor!i dreptul de a nu raspunde mereu nevoilor
corpului, acest Iuru nu %nseamna %nsa ca acest comportament va dura pentru totdeauna(
$ti acor!i acest drept A&*A:I, de a nu/ti asculta nevoile, fara sa uiti %nsa ca vrei sa reussti sa %ti
respecti mai mult corpul( &a luam exemplul unei saratori %n familie( .ste posiil sa exagere!i cu
mncare a si cu autura( La un moment dat, %ti dai seama ca nu ti/ai ascultat nevoile( Dar, daca %ti
spui ca ai avut acea atitudine atunci doar, nu va dura si %ti va fi mai usor sa %ti acor!i acest drept(
De altfel, stii ca tu %nsuti %ti asumi consecintele actelor tale(
A te respecta %nseamna de asemenea sa stii sa spui -9 anumitor alimente si anumitor
persoane( &a %ti amintesti ca corpul tau este o creatie perfecta pentru %mplinirea ta %n aceasta
viata( Ascultndu/i nevoile, nu mai contea!a prea mult marimea, culoarea, forma acestuia, va sti
%ntotdeauna sa te a=ute( -u treuie dect sa faci tot posiilul pentru a/i asculta nevoile(
*ratea!a/ti corpul cu toata demnitatea si dragostea pe care le merita( 5elul %n care te alimente!i
reflecta felul %n care alimente!i nevoile sufletului tau( *e a=uta sa devii constient de gradul de
dragoste si de respect pentru tine %nsuti( *e asigur ca vei trai o sc6imare iminenta, sc6imare
pe care o vei oserva si la ceilalti, fata de tine, atunci cnd te respecti mai mult( Cei apropiati
vor simti ca devii o persoana respectaila, c6iar daca nu sunt constienti de acest lucru(
+c$imbarea si vindecarea fi!ica
;ot sa te asigur de faptul ca vei constata mai multe sc6imari pe plan fi!ic pe masura ce vei
adopta comportamente noi, ascultndu/ti nevoile( Corpul tau fi!ic se va sc6ima %n mai multe
feluri( .ste foarte posiil ca acesta sa se vindece de anumite afectiuni sau oli de care sufera(
$n "4 de ani de experienta, la centrul Asculta-ti corpul, am primit direct sau prin mesa=e
scrise,marturii despre acest suiect, de la mii de persoane(
Corpul tau fi!ic nu este dect reflectarea a ceea ce se %ntmpla pe plan emotional si mental(
;rin urmare, cele trei corpuri se transforma %n acelasi timp( -u pot fi disociate(
-u vreau sa spun ca nu treuie sa %ti %ngri=esti corpul fi!ic atunci cnd esti olnav( $l %ngri=esti
prin metode medicale( Dar, daca vrei sa %ti vindeci si corpul emotional si cel mental,
sc6imndu/ti modul de gndire si de viata, prin comportamente noi, vei avea surpri!a placuta
sa constati ca corpul fi!ic se va vindeca mult mai repede(
5aptul de a fi responsail %ncepnd de acum, de a te iui suficient de mult pentru a/ti sculta
nevoile, este cel mai un mi=loc de a evita, pe viitor, afectiunile fi!ice( De exemplu, atunci cnd
ne simtim vinovati, atragem foarte usor accidente( .ste un mi=loc pe care %l folosim, inconstient
pentru a ne pedepsi atunci cnd ne consideram vinovati de ceva(
Dar, dupa cum spuneam, de fiecare data cnd ne controlam, indiferent %n ce aspect, este un
semn de culpailitate( Daca te vei controla mai putin, vei oserva ca si gradul tau de
culpailitate se va diminua( -u cre!i ca esti o persoana speciala, care merita a traiasca o viata
mai fericita, mai armonioasa? -u depinde dect de tine? *e invit sa te oisnuiesti sa note!i %n
agenda ta !ilnica progresele pe care le faci si toate lucrurile de care esti mndru %n !iua aceea(
.ste o modalitate foarte una pentru a/ti arata dragostea fata de tine( -u este mai placut si mai
6ranitor pentru
sufletul tau dect sa %ti %nc6ei !iua prin culpaili!ari si gndindu/te doar la lucrurile care nu %ti
plac la tine? -u uita sa te recompense!i %n alte aspecte, nu prin mncare( De exemplu poti sa
%ncepi cu complimente pe care sa ti le faci cu voce tare, referitor la tot ceea ce ai reali!at %n
acea !i( Apoi, un alt fel de recompensa poate fi de ordin fi!ic / pentru a relua sau a/ti forma un
oicei un(
<i multumesc corpului meu pentru ceea ce m-a a!utat sa descopar asta-i. Ma cunosc tot mai
mult in fiecare -i si ma accept astfel
Recapitulare si conclu!ii
Recapitualarea are ca scop sustinerea celor care vor sa puna %n practica sugestiile din aceasta
carte, precum cea de a tine o agenda alimentara !ilnica, prin care sa se cunoasca mai ine, %ntr/
un mod mai rapid si mai aprofundat( (
Capitolul acesta %si propune patru oiective precIse1
G &a %ti ofere un model de agenda alimentara !ilnica, model pe care %l poti gasi si imprima %n mai
multe exemplare, pe site/ul PPP(liseoureau(com
G &a %ti ofere un model de fisa M)-' <(*0AD'1A0 6AM'4 pe care sa o lipesti pe frigider,
de exemplu, pentru a te oisnui sa %ti pui aceasta %ntreare %nainte de a mnca ceva( >fisa se
poate descarca de pe acelasi site, de pe internet@(
G &a recapitule!i cum se poate completa agenda la sfrsitul fiecarei !ile(
G &a te a=ute sa te descoperi, verificnd interpretarea a ceea ce ai notat %n registrul tau(
.xercitiul de a completa !ilnic aceasta agenda se va face numai cu scopul de a te cunoaste pe
tine
%nsuti( Daca %n timpul unei !ilei te vei gndi1 (u mai tre%uie sa mannc %ucata aceasta de
pra!itura deoarece mi va fi rusine sa trec acest lucru n Asculta si mannca / <ncetea-a sa te mai
controle-i& agenda mea, ar fi de preferat sa nu complete!i agenda, deoarece acest comportament
este un semn de control(
$n aceeasi ordine de idei, daca atunci cnd vei completa registrul ai tendinta sa minti sau sa treci
date false referitor la ceea ce ai mncat sau ai aut, %n ca!ul %n care ar vedea si altcineva agenda
ta, motivatia ta nu este cea una( .ste doar o alta forma de control(
-u uita titlul cartii de fata Ascuta si man!nca, "NCETEAZA SA TE MAI CONTROLEZI Intentia
cartii nu este sa produca si mai mult control( *reuie sa fii motivat numai pentru a te cunoaste si a
fi fericit sa descoperi aspecte necunoscute din tine, de care nu erai constient pna sa complete!i
aceasta agenda !ilnica( 0ei gasi un exemplar al acestei agende, la sfrsitul capitolului de fata(
Completarea agendei !ilnice
;oti sa faci un tael si sa %ncepi cu primele doua coloane, notnd ora si ceea ce ai mncat sau
aut, %ncepnd cu seara si terminnd cu dimineata( Apoi notea!a cte pa6are de apa ai aut pe
parcursul acelei !ile( $n dreptul alimentelor sau al auturilor notate, completea!a daca ti/a fost cu
adevarat foame sau nu( Daca %ti era foame si te/ai %ntreat daca voiai sa mannci acel aliment,
ife!i coloana, )annc n functie de nevoile mele.
Daca %ti era foame si nu ti/ai ascultat nevoile, ife!i coloana respectiva( Daca nu %ti era foame,
complete!i %n coloana pentru lucrurile care te/au inf1uentat sa mannci sau sa ei ceva fara sa ai
nevoie de acel lucru(
$n coloana Legatura, note!i toate detaliile pe care ti le amintesti din acea !i, care ti/ar fi putut
influenta alimentatia(
Daca %ti dai sema de faptul ca uiti des sa te %ntrei daca %ti este foame cu adevarat, %nainte de a
mnca ceva, %ti sugere! sa afise!i fisa respectiva %n mai multe locuri din ucatarie( $ti va fi mai
usor apoi sa complete!i agenda !ilnica( 0ei sti mai usor daca %ti era foame sau nu, de fiecare data
cnd mannci ceva( ;entru a te a=uta mai mult, voi face o scurta recapitualare a interpretarilor
posiile pentru diversele motivatii pentru care ne 6ranim(
.sti motivat de ;RI-CI;I9 atunci cnd mannci sau ei, influentat de notiunile tale de ine si de
rau au de frica(
$n aceasta categorie putem( gasi urmatoarele situatii1
G *eama de a nu risipi mncarea( Cnd mannci sau ei ceva pentru ca acel aliment, acea
autura sa nu se strice sau sa expire( Mai adaugi o portie de mncare, %n loc sa arunci surplusul(
&au c6iar
mannci ce a ramas %n farfuria celorlalti( Mannci tot ce primesti cnd iei masa la altcineva, de
exemplu, pina, aperitivele si desertul, deoarece fac parte din meniul oferit( Alegi alimentele cele
mai ieftine, fie la restaurant, fie la piata sau maga!in, c6iar daca nu %ti Boresti sa mannci acele
lucruri( *e prive!i de ceva pentru ca este prea scump, desi stii ca %ti poti permite acel lucru(
G *ema de a nu displace cuiva( Atunci cnd esti incapail sa spui nu cuiva care %ti ofera
ceva de mncare sau de aut, desi nu ai intentia sa mannci sau sa ei ceva(
G *ema de a spune ca nu %ti place ceva, dupa ce ai gustat acel lucru,
G *ema de a fi =udecat( Cnd faci la fel ca ceilalti, de teama ca vor spune sau vor gndi ceva rau
despre tine,
G *eama de consecinte, de a te %molnavi daca nu mannci( Mannci din oligatie, fara placere,
doar pentru a/ti 6rani corpul(
.sti motivat de 82I&-9I-*A atunci cnd1
G Mannci des sau tot timpul acelasi lucru( De exemplu1 doua felii de pine pra=ita cu unt de
ara6ide la micul de=un sau doua comuri cu cafea(
G Mannci des sau tot timpul la aceeasi ora,
G Mannci asa cum ai %nvatat %n copilarie, de exemplu de trei ori pe !i, nu sari niciodata peste
micul de=un etc(
G .viti sau refu!i sa %ncerci alimente noi, deoarece nu le/ai gustat niciodata(.sti motivat de
.M8*I. atunci cnd1
G &tii( ca nu %ti este foame, dar totusi ceva te %mpinge sa mannci sau sa ei,
G *e %ntrei ce as putea mnca4 5ara sa te gndesti de ce ai nevoie si stiind ca nu faci acest
lucru din principiu sau din oisnuinta,
G &imti furie sau frustrare, durere, singuratate si mannci sau ei ceva pentru a defula %n ceva
imediat( .sti motivat de ;85*A atunci cnd esti influentat de simturile tale1
G Mannci sau ei ceva pentru ca miroase ine,
G -u te poti opri pentru ca este foarte un,
G .sti atras de un anumit aliment dupa ce l/ai va!ut, desi cu cteva minute %nainte nu te gndeai
la el,
G -u te poti atine sa nu gusti cnd ve!i ceva de mncare,
G 0rei sa mannci acelasi lucru ca persoana de lnga tine,
G ( .sti atras de un aliment dupa ce l/ai atins sau mirosit/ %ti place textura sau mirosul acestuia, de
exemplu pop/comul, la cinematograf,
G Cnd te lasi infleuntat de ceea/ ce au!i, de exemplu cnd cineva descrie elogios un aliment, la
restaurant sau altundeva,
.sti motivat de R.C8M;.-&A atunci cnd1
G Ai %ndeplinit o sarcina de care esti foarte mndru si astfel vrei sa mannci sau sa ei ceva,
stiind ca nu ai nevoie de acel lucru atunci,
G *i/ai depasit propriile limite, ai muncit din greu, fara pau!a si cre!i ca mncarea te va destinde,
G *e simti frustrat deoarece nimeni nu %ti face complimente si atunci mannci orice (( >&ituatie
care se poate regasi si %n ca!ul emot=lor@(
.sti motivat de L.-. atunci cnd1
/ Accepti ceea ce vrea altcineva sa gateasca, %n loc sa gatesti tu %nsuti, (
/ Cnd esti singur, alegi un fel de mncare care nu mai treuie preparat,
/ ;referi sa nu mai mannci nimic dect sa pregatesti tu mncarea,
/ $ti cumperi o mncare semipreparata sau congelata, cnd iesi de la serviciu, pentru o masa
rapida, Reamintesc faptul ca poti sa ei o autura din mai multe motive, cuprinse %n motivatiile
mentionate, desi am folosit doar cuvntul HmncareH( Cnd te %ntrei oare ce as putea %ea acum4
.ste important sa nu uiti faptul ca corpul tau are nevoie de apa( Astfel, de fiecare data cnd ei
altceva, este ine sa note!i %n agenda !ilnica, %n ultimele sase coloane( 9neori se poate %ntmpla
sa ife!i mai multe coloane pentru un singur aliment, de exemplu, cnd mannci omoane
de emotie si pentru a te recompensa(
+faturi pentru perfectionisti
.ste foarte important sa nu va stresati pentru a completa aceasta agenda ;.R5.C*( .ste posiil
ca, de mai multe ori sa va %ntreati ce anume sa notati si %n ce coloana( -u contea!a att de mult
daca nu este cea potrivita( 8iectivul este sa tineti aceasta agenda si sa faceti astfel un ilant al
!ilei, pentru ava cunoaste astfel mai ine( Acest oiectiv va fi atins imediat ce completati agenda
si va pastrati motivatia potrivita(
nterpretarea celor cinci motivatii
0om trece %n revista interpretarile motivatiilor mentionate1
A MM-CA DI- ;RI-CI;I9 &A9 DI- 82I&-9I-*A
$nseamna ca te lasi, %n general, controlat prea mut sau manipulat de credintele tale.
Aceste credinte provin mai ales din educatie si din ceea ce ai %nvatat %n copilarie si %n
adolescenta(
*recutul este cel care %ti conduce viata( .xista mai multe frici care te %mpiedica sa %ti asculti
intuitia, nevoile veritaile( ;rin urmare, cu siguranta treci pe lnga multe oca!ii interesante( $n
plus, este foarte proail sa faci parte dintre cei care re!ista la ideile noi sau la sugestiile celorlalti(
;e scurt, o persoana care nu %ti da raga!ul de a se %ntrea dac% %i este sau nu foame si care
mannca din principiu sau din oisnuinta, se lasa condusa de notiunile de ine si de rau, potrivit
sau nepotrivit, corect sau incorect( .go/ul este cel care %i controlea!a stomacul(
8 astfel de persoana nu poate gusta din placerile vietii, cre!nd ca nu este ine sa faca acest
lucru, atta timp ct nu %ti termina activitatile pe care le are de facut(
De asemenea, poate crede ca 'placerile celorlalti sunt mai importante dect ale sale( .ste genul
de persoana care, %ntr/un maga!in, cumpara uitndu/se la pret, nu la ceea ce %si doreste cu
adevarat %n acel moment(
A M7($A D' 'M*)' %nseamna ca traiesti mult prea multe emotii, constient sau nu, mai multe
dect recunosti tu %nsuti( .sti genul de persoana care %ncearca sa %si suprime sentimentele( ;oti
sa simti furie, frustrare, deceptie, suferinta sau singuratate, dar %ncerci pe ct posiil sa ve!i
aceste lucruri %n profun!ime, %n interiorul tau si sa simti durerea asociata acestor emotii( .ste un
mi=loc pe care %l folosesc multe persoane, cre!nd ca astfel vor suferi mai putin( .ste important sa
%ti amintesti ca, atunci cnd traiesti emotii, acest lucru implica< faptul ca ai multe asteptari( Astepti
ca ceilalti sa %ti arate dragostea sau afectiunea lor, %ntr/un mod care sa %ti con vina tie( Dar cum
nimeni nu este responsail de fericirea altora, de fiecare data cnd asteptarile tale nu sunt
%mplinite, %ncerci sa umpli acel gol interior printr/o sustanta oarecare >lic6ida sau solida@( *raim
astfel de emotii atunci cnd confundam a iu%i cu a placea.
A M7($A D' 86*A, A 6) +30MA(D,
%nseamna ca simturile tale nu sunt satisfacute psi6ologic si, %n general, te lasi influentat de simturi(
Adica de ceea ce ve!i, au!i sau mirosi la ceilalti( De oicei, acest lucru este detrminat de faptul ca
te consideri responsail de fericirea celorlalti( *e simti oligat sa faci ceva pentru cei aflati %n
dificultate( ;ersoanele care se cred responsaile de fericirea celorlalti simt foarte des culpailitate
fata de acestia, culpailitate care se reflecta %n alimentatia lor( $n plus, aceste persoane au o
dificultate %n a/i lasa pe cei dragi sa aia propriile lor deci!ii, mai ales pe cei cu care nu sunt de
acord( 5ericirea ta depinde de fericirea altora si acest lucru determina o stare de lipsa, pe care
%ncerci sa o compense!i prin mncare, %n loc sa %nveti sa %ti umpli inima raspun!nd adevaratelor
tale nevoi(
A M7($A 8'(*03 A *' 0'$M8'(,A
%nseamna ca esti genul de persoana care cere mult de la sine, de multe ori peste limite( .sti
perfectionist si astepti sa faci ceva extraordinar %nainte de a te recompensa( Astepti ca ceilalti sa
%ti recunoasca meritele, a te felicite sau sa %ti faca complimente( Dar pentru ca nimeni nu poate
asigura fericirea celorlalti, ma=oritatea dintre noi ne simtim de!amagiti, tristi, din cau!a asteptarilor
noastre ne%mplinite(
A M7($A D' 2'(' %nseamna ca proail esti mult mai dependent de ceilalti dect cre!i(
Cnd esti cu cei dragi te comporti altfel dect atunci cnd esti singur( Actione!i %n functie de
alegerile lor( Acest lucru %nseamna ca nu te consideri suficient de important( -u cre!i suficient de
mult %n valoarea ta personala pentru a/ti asculta propriile nevoi( La fel, este posiil ca, atunci cnd
cineva %ti ofera ceva de mncare, sa ai impresia ca primesti o forma de dragoste materna, ceea
ce %ti reamintese fericirea sau lipsa legata de dragostea mamei tale(
C8-CL9:I.
$ti sugere! sa faci un ilant la sfrsitul fiecarei saptamni pentru a vedea mai ine ceea ce se
%ntmpla %n viata ta( La sfrsitul unei saptamni vei deveni constient de ceea ce %ti influentea!a
viata, oservnd ce anume te influentea!a mai mult sa mannci atunci cnd nu %ti asculti nevoile(
;entru mai multe detalii, poti sa recitesti capitolul patru al cartii( Daca vei descoperi ca nu ti/ai
ascultat nevoile, %n timp ce complete!i agenda !ilnica, sa fii atent sa nu te culpaili!e!i( 8iectivul
principal al exercitiului este de a te cunoaste mai ine si de a/ti acorda dreptul de a nu actiona
mereu conform nevoilor si preferinte lor tale si nu acela de a adauga %nca un stres %n viata ta( $ti
doresc din toata inima ca deci!ia ta de a completa o agenda !ilnica, pentru cel putin trei luni, sa
fie enefica si sa %nveti sa te iuesti mai mult, sa descoperi ce persoana minunata esti(
Cu ct te vei iui mai mult, cu att mai multa dragoste vei primi de la ceilalti si %ti va fi mai usor sa
le daruiesti celorlalti dragostea ta( ;oate ai citit cartea dintr/o suflare, fara sa tii cont de sugestiile
facute( *ema alimentatiei atinge mai multe (cor!i %n noi, deoarece este totodata un fenomen
social si individual( Recunosc faptul ca lucrarea de fata poate !druncina unele credinte si unele
oiceiuri( Dar totusi, din moment ce o citesti, %nseamna ca esti un candidat perfect pentru a
%ncepe un astfel de demers personaL ((asadar, %ti sugere! sa o recitesti si sa %ncepi sa pui %n
practica sugestiile din aceasta carte(
.ditura Ascendent a pulicat urmatoarele titluri
ale Lisei 2oureau1
Cele ) rani care ne %mpiedica' sa fim noi
%nsine
Corpul tau %ti spune1 iueste/te?
Asculta/ti corpul, prietenul tau cel mai un
de pe pamnt?
Asculta/ti corpu , ntinuare?
Iuire, iuire, iuire
Despre relatiile intime
Despre frici si credinte
Despre relatiile parinti/copii
Despre responsailitate, anga=ament si
culpailitate
9n an de constienti!ari prin metoda
HAsculta/ti corpu1?H
$ti multumesc, Dumne!eul meu?
Cartile pot fi comandate si prin e/mail,
la adresa1
ofce>edituraascendent.ro
;entru detalii despre cartile Lisei
2oreao si despre atelierele HAsculta/ti
corpulH va invitam sa vi!itati site/oi1
PPP(edituraascendent(ro