IMPORTANTA SI CAILE DE CRESTERE A RENTABILITATII

Rentabilitatea sintetizeaza actiunea tuturor factorilor procesului de productie,

exprima principalele laturi ale eficientei utilizarii acestora. Sporirea rentabilitatii
presupune o crestere maxim posibila la un moment dat a profitului raportata la
resursele alocate.
Cresterea maxim posibila a profitului nu poate fi conceputa ca o situatie absoluta si definitiva.
Structura factorilor ce conditioneaza marimea rentabilitatii nu trebuie inteleasa intr-o maniera
statica. In realitate ea se afla intr-o permanenta evolutie. Asistam la o continua restructurare a
imbinarii lor. Dinamica extrem de rapida si diversa a acestor factori ce intra in corelatie, nu poate
fixa rentabilitatii o valoare absoluta si definitiva, ci determinata miscarea acesteia, impunandu-I
tendinta de a se apropia cat maimult de acest punct. Prin urmare, cresterea maxim posibila a
profitului apare ca fiind o suita de momente a caror evolutie se inscrie pe o linie de tendinte.
Cresterea rentabilitatii, ca expresie sintetica a gospodaririi cu eficienta a factorilor
de productie disponibili la un moment dat in societate, contribuie la accelerarea
progresului economico-social. Ea conditioneaza largirea resurselor reproductiei cat si
formarea fondurilor necesare stimularii materiale a producatorilor.
Cresterea rentabilitatii este legata nemijlocit de asigurarea folosirii eficiente a
tuturor resurselor economice si de crearea conditiilor in vederea obtinerii unor produse
de calitate supeioara si nivel tehnic ridicat.
In mod concret in vederea sporirii rentabilitatii intreprinderea actioneaza pentru
crestrea cifrei de afaceri, pentru reducerea costurilor de productie si nu in ultimul rand,
pentru accelerarea vitezei de rotatie in vederea eliberarii activelor circulante si pe
aceasta baza a obtinerii unui nivel al productiei superior fara a fi antrenate noi mijloace
materiale si banesti.
1. Cresterea cifrei de afaceri rezerva de crestere a rentabilitatii
Cifra de afaceri, ca indicator sintetic principal de exprimare al performantelor unei
societati comerciale este influientata in mod direct de 3 factori:
- volumul productiei vandute
- structura productiei vandute
- pretul de vanzare
Deci, caile de crestere a cifrei de afaceri vor fi urmatoarele:
- sporirea volumului productiei vandute
- depunerea eforturilor pentru a se obtine cea mai convenabila structura a
productiei vandute
- marirea pretului de vanzare
1.1. Sporirea volumului productiei vandute expresie a cresterii productivitatii muncii
Analizand posibilitatile de crestere a cifrei de
afaceri, intreprinderea trebuie saurmareasca
permanent concordanta dintre posibilitatile
sale de productie si cererea solvabila.
Ignorarea unui asemenea aspect are efecte pe
termen lung care pot sa conduca la
falimentul intreprinderii.
Punctul de plecare in desfasurarea unei activitati economice trebuie sa-l
constituie cercetarea nevoilor de consum, a perspectivei acestora, pentru ca toate
activitatile concrete, care alcatuiesc ciclul economic complet al bunurilor si serviciilor
incepand cu conceperea si crearea (producerea) acestora si terminand cu
comercializarea lor pe piata vor fi raportate la aceste nevoi, asigurandu-se o cat mai
completa si eficienta satisfacere a lor.
De aceea intreprinderea, in mod imperativ in analiza posibilitatilor de sporire a
cifrei de afaceri trebuie sa aiba in primul rand in vedere cererea solvabila si posibilitatile
de influientare a acesteia.
Astfel, o crestere a cererii solvabile ii permite intreprinderii o marire a gradului de
utilizare a capacitatii de productie si pe aceasta baza, a volumului productiei vandute.
Principala modalitate de sporire a volumului productiei si implicit, in conditiile
existentei unei cereri solvabile, a volumului productiei vandute il constituie cresterea
productivitatii muncii.
Productivitatea muncii se defineste ca fiind eficienta in care este cheltuita munca,
ea reprezentand acea insusire a muncii de a crea, intr-o unitate de timp, o anumita
cantitate de valori de intrebuin 151j91b tare sau servicii de o anumita calitate si
complexitate.
Productivitatea poate fi privita individual sisocial dupa cum munca apare ca
munca individuala si munca sociala.
Productivitatea individuala a muncii exprima eficienta cu care este cheltuita
munca in conditii specifice de inzestrare tehnica,de organizare, calificare si
intensitate;ea sta la baza valorii individuale a marfii.Productivitatea sociala a muncii
exprima eficienta cu careeste cheltuita munca in conditii medii,normale din punct de
vedere social,de inzestrare tehnica, de organizare, calificare si intensitate a muncii.
Realizarea unei productivitati superioare este determinata de o multime de factori intre care
utilizarea fortei de munca are rolul cel mai important .In conditiile progresului tehnico-stiintific
contemporan, forta de munca superior calificata nu are doar rolul de a adapta trebuintele sale un
ansamblu de obiecte pe care I le ofera natura ci mai mult ca in trecut, si pe acela de a crea noi
obiecte ale muncii prin combinarea celor existente si de a descoper noi obiecte ale muncii,
micsorand astfel dependenta fata de mediul inconjurator.
Caile de sporire a productivitatii muncii reprezinta modalitatile de folosire, la un
moment dat, a factorilor ce influenteaza eficienta cheltuielilor muncii.
Subaspect teoretic principalele cai de marire a productivitatii muncii au fost grupate astfel:
1. Promovarea tehnologiilor noi si pe baza automatizarii, robotizarii, cibernetizarii
proceselor de productie.Acestea asigura obtinerea unei productii cu aceeasi cheltuiala
de munca, favorizand totodata si diminuarea celorlalte cheltuieli pe produs si in general,
realizarea de economii, cresterea eficientei, in conditiile obtinerii unor produse de
calitate superioara.
2. Implicatiile profunde asupra cresterii productivitatiimuncii o are si innoirea
produselor prin perfectionarea caracteristicilor constructive, functionale, ergonomice,
estetice, in vederea satisfacerii la un nivel calitativ superior a cerintelor potentialilor
cumparatori.
3. Perfectionarea organizarii productiei si a muncii, proces complex, cu caracter
dinamic si continuitate, care presupune adoptarea de catre conducerea unitatii
economice a unui ansamblu de masuri si folosirea de metode tehnice sau mijloace
adecvate, stabilite pe baza de studii si calcule tehnice economice care tin seama de
noile cereri ale stiintei, in scopul realizarii unui cadru optim funtional, de folosire de catre
personalul ocupat a factorilor de productie in astfel de proportii cantitative care sa
asigure utilizarea maxima a lor si cresterea pe aceasta baza a productivitatii muncii.
4.Pregatirea si perfectionarea pregatirii resurselor umane, si asigurarea
concordantei dintre calificarea dobandita si munca efectiv executata pentru ca fiecare
sa aiba posibilitatea de a-si pune in valoare toate cunostintele tehnico-stiintifice si
deprinderile practice dobandite in procesul instruirii.
5.Modernizarea capacitatilor de productie existente, prin imbunatatirea
parametrilor sai tehnico-economici, in vederea reducerii consumurilor de materii prime
si energie, ridicarea gradului de siguranta in exploatare, cresterea vitezei de lucru,
reprezinta o alta cale importanta de sporire a productivitatii muncii.
Asadar principalul efect al cresterii productivitatii muncii il constituie sporirea
volumului productiei, ce va conduce la marirea rentabilitatii deoarece influenteaza masa
profitului atat in mod direct cat si in mod indirect prin reducerea cheltuielilor pe unitatea
de produs, datorita componentei fixe a acestora, care, dupa cum stim, are o evolutie
relativ independenta de volum productiei.
Analiza corelatiei productivitatea muncii volum fizic al productiei vandute
in anii 1996,1997 si 1998
Modelul de calcul
CA
CA = Ns * -----
Ns
Unde :
CA = cifra de afaceri (volumul productiei vandute in preturi constante)
Ns = numarul mediu de salariati
CA1
CA1 = NS1*---------, unde CA1 = qv1p0 este volumul productiei vandute
Ns1 exprimat in preturi de
vanzare in perioada
previzionata
CA1 = 30808211
CA0 = 30096616
-----------------------
CA = ca1 ca0 = 711595
Aceasta influienta se explica prin actiunea urmatorilor factori:
1. Influienta modificarii numarului de salariati:
CA0 CA0
Ns1 = -------- - NS1*------- = 29808326 30096616 = - 288290
NS0 NS0
2. Influienta productivitatii muncii (ca volum mediu fizic al productiei
vandute pe un salariat)
CA1 CA0
Ns1 = -------- - NS1*------- = 30808211 29808326 = 909885
NS1 NS0
Din analiza acestor date observam ca desi scaderea numarului de personal a condus la
diminuarea cifrei de afaceri, totusi cresterea productivitatiimuncii a compensat aceasta influenta
negativa determinand o sporire a productiei vandute cu 909885lei in anul 1996 si cu 19677717
lei in anul 1998 .
In anul 1997 la scaderea cifrei de afaceri a contribuit atat reducerea numarului de
muncitori cat si diminuarea productivitatii muncii.
Desi atat in anul 1996 cat si in anul 1998 influenta productivitatii muncii asupra modificarii
cifrei de afaceri este pozitiva, totusi pentru cresterea in continuare a acestui factor Exploatarea
Miniera Rm.Valcea ar trebui sa ia urmatoarele masuri: I.Pregatirea
personalului angajat, astfel incat la principalele sectii de productie sa presteze anumite servicii
specifice. Deasemenea utilizarea eficienta a fortei de munca presupune realizarea corelatiei intre
nivelul calificarii lucratorilor in fiecare moment si gradul de complexitate a muncii prestate. O
asemenea concordanta permite valorificarea deplina a aptitudinilor si cunostintelor stiintifice de
un anumit nivel. Este necesara organizarea unor cursuri de calificare necesare pentru dezvoltarea
cunostintelor impuse de cerintele beneficiarilor.
II. Introducerea si extinderea progresului tehnic, realizarea unor teme de
cercetare in cadrul compartimentului Cercetari. Preocuparile pentru realizarea acestui
obiectiv, determinand anumite modificari care sa conduca la imbunatatirea calitatii
produselor;
III. Perfectionarea organizarii productiei si amuncii, sa se urmareasca daca in
intreprinderea se respecta disciplina la locul de munca, daca masinile si utilajele sunt
intretinute in mod corespunzator, daca aprovizionarea locurilor de munca se efectueaza
la timp, in cantitatea si calitatea corespunzatoare a materialelor, astfel incat sa se
asigure ritmicitatea fabricarii productiei.
IV. In vederea ridicarii nivelului productivitatiimuncii, sa se urmareasca cresterea
gradului de inzestrare tehnica a muncii, dar cu respectarea corelatiei necesare,
productivitatea trebuind sa inregistreze un ritm de crestere superior gradului de
inzestrare tehnica a muncii .
1.1. Influienta modificarii productivitatii muncii asupra cifrei de afaceri.
Considerand ca numarul salariatilor ramane neschimbat si creste productivitatea
muncii fata de 1998 avem urmatoarea situatie:
1. Numarul de salariati N3 923
2. Productivitatea muncii 13989.3
3. Productivitatea muncii prevazute 15000
4. Cresterea productivitatii muncii 1010.7
5. Influienta modificarii productivitatii
muncii asupra cifrei de afaceri
2760243

Influienta modificarii productivitatii muncii asupra cifrei de afaceri:
Ns1*w1 Ns1*W0 = 2760243 lei
Deci, o crestere a productivitatii muncii cu 1010.7 mii lei determina un spor
alcifrei de afaceri de 23243 mii lei in conditiile in care numarul salariatilor la Exploatarea
Miniera Rm Valcea este de 923 persoane.
Reflectarea cifrei de afaceri in suma profitului aferent acesteia.
Modelul de analiza este:
Pr = CA*pr0, unde:
Pr modificarea profitului aferent cifrei de afaceri ca urmare a modificarii
acesteia.
CA modificarea cifrei de afaceri
Pr0 - profitul la 1 leu cifra de afaceri, inainte de modificarea acesteia.
Deci:
Pr1 = CA * pr0 = 103452 mii lei
La o crestere a cifrei de afaceri cu 2760243 mii lei ca urmare a obtinerii unei
productivitati superioare, profitul aferent cifrei de afaceri a cunoscut un spor de 103452
mii lei.
1.2. Sporirea cifrei de afaceri ca urmare a modificarii structurii productiei
vandute
O crestere a cifrei de afaceri ca urmare amodificarii structurii productiei vandute
este posibila atunci cand sporeste ponderea produselor ale caror preturi de vanzare
sunt mai mari decat pretul mediu de vanzare prevazut.
Evident ca pentru a creste rentabilitatea nu este necesara numai o sporire a ponderii produselor
ale caror preturi de vanzare sunt mai mari decat media acestora, ci a maririi ponderii acelor
produse ale caror rate de rentabilitate sunt superioare ratei medii de rentabilitate prevazute.
Dincolo de aceste aspecte teoretice, capacitatea intreprinderii de a influienta
modificarea structurii productiei vandute este foarte limitata, deoarece asupra acesteia
actioneaza, in primul rand modificarea orientarii cererii pentru produsele respective.
Totusi, organizarea procesului de productie trebuie sa urmareasca evitarea
eventualelor disfunctionalitati in activitatea intreprinderii incepand de la aprovizionarea
cu materii prime si materiale si terminand cu procesul desfacerii produselor finite, ce ar
conduce la modificarea structurii productiei vandute cu efecte asupra evolutiei cifrei de
afaceri.
Caile de crestere a pretului de vanzare
Exploatarea Miniera Rm Valcea va trebui sa ia masuri pentru cresterea calitatii
produselor ca principala cale de crestere a preturilor.
Astfel, masurile ce vor fi luate vor viza:
- schimbarea tehnicilor si tehnologiilor invechite, cu altele noi, mai performante
- folosirea de materii prime si materiale superioare din punct de vedere
calitativ, iar in cazul unor preturi mai mari ale acestora, continuarea
preocuparilor pentru reducerea consumurilor specifice
- organizarea de cursuri de pregatire pentru salariati astfel incat sa poata face
fata sarcinilor de serviciu si astfel sa fie evitate eventualele reduceri de pret
ca urmare a unei calitati inferioare celei prevazute in contract;
- achizitionarea de utilaje de o mai mare precizie.
Analiza reflectarii influientei pretului de vanzare asupra rentabilitatii
Modul de calcul este urmatorul:
Pr = CA*pr0
Astfel, consideram o crestere a cifrei de afaceri (realizata in 1998) ca urmare a
cresterii pretului de 100.000 mii lei.
Cifra de afaceri la nivelul anului 1998 30710832
Profitul aferent cifrei de afaceri la nivelul anului 1998 553436
Modificarea cifrei de afaceri 100000
Profitul la 1 leu cifra de afaceri in 1998 0.01449
Astfel:
Pr = 100000 * 0.01449 = 1449 mii lei
La o crestere a cifrei de afaceri ca urmare a sporirii pretului de vanzare cu
100000 mii lei, si in conditiile unui profit mediu de 1 leu, cifra de afaceri in perioada de
comparatie de 0.01449 lei profitul aferent cifrei de afacri va spori cu 1449 mii lei.
1. REDUCEREA COSTULUI DE PRODUCTIE PRINCIPALA CALE DE
CRESTERE A RENTABILITATII
Costul de productie estye un indicator sintetic, calitativ care caracterizeaza intreaga activitate de
productie a societatilor comerciale. Nivelul acestui indicator oglindeste modul cum unitatea isi
organizeaza procesul de productie, gradul de utilizare al noilor tehnici si tehnologii, cresterea
productivitatii muncii, imbunatatirea calitativa a productiei, modul de folosire a fortei de
munca, a mijloacelor de munca a obiectelor muncii.
Cunoasterea costului de productie sta la baza oricarui calcul economic.
Producerea de bunuri materiale si servicii necesita consum de factori de productie in
proportii cantitative si calitative variabile, pe perioade scurte sau pe termen lung, fapt ce
impune evidenta rezultatelor si evaluarea consumului de factori de productie, calculul
gradului de rentabilitate.
Costul de productie este un indicator economic cu o mare forta de oglindire a
calitatii activitatii. Prin raportarea rezultatelor la costuri, unitatea economica poate
cunoaste eficienta folosirii fiecarei unitati monetare cheltuite. De asemenea, costul
reprezinta unul dintre criteriile de fundamentare a optiunilor si deciziilor fiecarui
producator. Atunci cand efectele variantelor de proiect sunt identice criteriului de
alegere a variantei optime il reprezinta nivelul mai scazut al costului. Autonomizarea
costului si importanta determinarii lui sunt organic legate de autonomia economico-
financiara a producatorului, fapt care impune o activitate riguroasa de masurare si
cunoastere permanenta acheltuielilor.
In procesul de productie, intreprinzatorii urmaresc mai intai sa-si recupereze
cheltuielile pe care le-au efectuat, de unde si necesitatea ca aceste cheltuieli sa se
autonomizeze sub forma costului.
Structura costului de productie nu ramane neschembata ponderea elementelor
lui componente se modifica de la o perioada la alta sub influiienta mai multor factori.
Unii tin de introducerea progresului tehnic, ridicarea gradului de calificare alucratorilor,
perfectionarea organizarii productiei si amuncii, iar altii suntfactori independenti de
calitatea activitatii proprii economice, care influienteaza nivelul si structura ostului cum
sunt: modificarea preturilor factorilor de productie sub incidenta fluctuatiilor cererii si
ofertei, schimbarile in structura materialelor folosite, modificari in nivelul cotelor de
amortizare.
Studiul dinamicii costului de productie se urmareste cu ajutorul indicelui costului
(Ic).
Deoarece indicatorul costurilor de productie aferente productiei vandute are cea
mai mare putere de informare in analiza costului de productie ca rezerva a cresterii
rentabilitatii ne vom referi tocmai la acest indicator.
Astfel:
q1c1
Indicele costului Ic = ----------- * 100, unde:
q1c0
q1c1 cheltuielile de productie aferente cifrei de afaceri realizate;
q1c0 cheltuielile deproductie aferente cifrei de afaceri exprimate in costuri
prevazute
Procentul mediu de reducere (sau de depasire):
R (%) = Ic 100%
In anul 1996:
q1c1 20770456
Ic = ----------- * 100 = ----------------- * 100 = 98.17%
q1c0 21158016
Procentul mediu de reducere (depasire) in 1996
R%1996 = Ic 100% = 98.17% - 100% = -1.83 %
In anul 1997:
q1c1 28898871
Ic = ----------- * 100 = ----------------- * 100 = 97.58%
q1c0 29615139
Procentul mediu de reducere (depasire) in 1997
R%1997 = Ic 100% = 97.58% - 100% = -2.42 %
In anul 1998
q1c1 36768101
Ic = ----------- * 100 = ----------------- * 100 = 98.54%
q1c0 37313800
Procentul mediu de reducere (depasire) in 1998
R%1998 = Ic 100% = 98.54% - 100% = -1.46 %
De asemenea, se poate calcula si suma cheltuielilor economisite (sau depasite):
C = q1c1 - q1c0, si anume:
C1996 = 20770456 21580016 = -387560 mii lei
C1997 = 28898871 29615139 = -716268 mii
lei
C1998 = 36768101 37313800 = -545699 mii lei
Din aceste date observam ca Exploatarea Miniera Rm Valcea a realizat economii
importante in toti anii, ceea ce reflecta preocuparea societatii pentru reducerea costului.
Analiza structurii costului de productie este importanta deoarece, in felul acesta
se pot identifica factorii pe seama carora s-a obtinut reducerea costului de productie
precum si cei ce au afectat negativ evolutia sa.
Prin studiul structurii costului de productie se scoate in evidenta efortul depus de
unitate pentru a reduce fiecvare cheltuiala, totodata se individualizeaza eforturile
respective pe locuri de efectuare a diverselor cheltuieli.
In acest fel se face o analiza amanuntita a activitatii societatii comerciale cu
privire la reducerea cheltuielilor de productie.
2.1. Analiza factoriala a cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri
Modelul de analiza este urmatorul:
qvc
C
1000
= -------- * 1000
qvp
In care:
Qv volumul fizic al productiei vandute
P pretul de vanzare mediu, exclusiv TVA, pe produs
C costul complet unitar
Factorii de influienta sunt urmatorii:
- structura cifrei de afaceri
- pretul de vanzare unitar
- costul unitar
Pentru anul 1998:
qv1c1
C1
1000
= -------- * 1000 = 962.52 lei/1000
qv1p1
qv0c0
C0
1000
= -------- * 1000 = 976.76 lei/1000
qv0p0
-----------------------------------------------------
C = C0 C1 = 14.24 lei
Aceasta diferenta se explica prin influienta urmatorilor factori:
1. I nfluienta modificarii structurii productiei vandute:
qv1c0 qv0c0
------------ * 1000 - ----------- * 1000 = -0.08 lei
qv1p0 qv0p0
2. Influienta modificarii preturilor de vanzare:
qv1c0 qv1c0
------------ * 1000 - ----------- * 1000 = 0.12 lei
qv1p1 qv1p0
3. Influienta modificarii pretului unitar
qv1c1 qv1c0
------------ * 1000 - ----------- * 1000 = -14.28 lei
qv1p1 qv1p1
Analog se explica modificarea cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri pentru anii
1997 si 1998.
Din analiza factoriala a cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri, observam ca in
toti cei trei ani acest indicator s-a situat sub nivelul prevazut in 1996 cu 18.86 lei, in
1997 cu 23.45 lei si in 1998 cu 14.24 lei.
Aceste economii facute deintreprindere la 1000 lei productie vanduta se
datoreaza urmatorilor factori:
Influienta modificarii structurii ca urmare a cresterii ponderii produselor cu un
nivel programat al cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri mai mare decat cel mediu
prevazut in anul 1998, a determinat sporirea cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri in
1996 si in 1997 cu 0.14 lei si respectiv 0.25 lei si diminuarea acestora in 1998 cu 0.08
lei.
Aceasta situatie se apreciaza ca fiind normala doar la nivelul anului 1996, ca
fiind determinata de cerere, deoarece, in anui 1997 si 1998 influienta modificarii
structurii este cauzata, in primul rand, de disfunctionalitatile cu care se confrunta
intreprinderea, concretizate in neritmicitatea fabricarii productie.
Preturile de vanzare au determinat scaderea nivelului cheltuielilor la 1000 de lei
cifra de afaceri in 1996 cu 1.73 lei si cresterea acestui nivel in 1998 cu 0.3 lei si cu 0.12
lei in 1998.
Desi calitatea produselor a crescut de la an la an totusi, influienta contrara ca
sens a acestui factor se explica si prin faptul ca raportul cerere-oferta s-a modificat
conducand la scaderea pretului de vanzare.
O influienta mare la scaderea nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri, au
avut-o, in toti anii analizati scaderea costurilor unitare pe produs (cu 17.27 lei in 1996,
cu 24 lei in 1997 si respectiv 14.28 lei in 1998).
Spre deosebire de anii 1996 si 1997 cand, la scaderea costurilor unitare a
contribuit si sporirea productiei vandute, in 1998, reducerea acestui indicator s-a
datorat, in exclusivitate, diminuarii diferentelor componentelor costului complet.
Astfel, desi cheltuielile materiale au crescut in toti acesti ani analizati fata de
nivelul prevazut, totusi, acest lucru este apreciat ca pozitiv, sporirea acestora fiind
datorata achizitionarii de materiale de o calitate mai buna.
O contributie esentiala la diminuarea costului unitar a avut-o, insa, scaderea
cheltuielilor salariale, urmare a reducerii numarului de personal, corelata cu cresterea
productivitatii muncii.
2.2. Analiza cheltuielilor materiale la 1000 lei cifra de afaceri
Analiza cheltuielilor materiale are ca scop relevarea tendintei la care, pentru o seama de bunuri,
cerinta competitivitatii presupune scaderea lor ca urmare a progresului tehnic materializat in
scaderea consumurilor fizice.
Modelul de analiza este urmatorul:
qvcm
Cm
(1000)
= ---------- * 1000, unde:
qvp
qv volumul fizic al productiei vandute
p pretul mediu de vanzare pe produs
cm cheltuielile materiale pe unitatea de produs.
Pentru anul 1998:
C1
(1000)
= 604.71 lei
C0
(1000)
= 608.07 lei
----------------------------
c = 604.71 608.07 = -3.36 lei
Aceasta diferenta se explica prin influienta urmatorilor factori:
1. I nfluienta modificarii structurii productiei vandute:
qv1cm1 qv0cm0
-------------- * 1000 - -------------- * 1000 = 603.95 608.07 = - 4.12 lei
qv1p0 qv0p0
2. Influienta modificarii preturilor de vanzare pe produse:
qv1cm0 qv1cm0
-------------- * 1000 - -------------- * 1000 = 604.02 603.95 = 0.07 lei
qv1p1 qv1p0
3. Influienta modificarii cheltuielilor materiale pe unitatea de produs:
qv1cm1 qv1cm0
-------------- * 1000 - -------------- * 1000 = 604.71 604.02 = 0.69 lei
qv1p1 qv1p1
Din analiza cheltuielilor materiale la 1000 lei cifra de afaceri se observa ca
acestea au influientat diferit cei trei ani studiati.
In 1996 si 1998 nivelul cheltuielilor materiale la 1000 lei cifra de afaceri a scazut cu 11.38 lei,
respectiv cu 3.36 lei.
Aceasta situatie se explica prin influienta urmatorilor factori:
Modificarea structurii ca urmare a cresterii ponderii produselor cu un nivel
programat al cheltuielilor materiale la 1000 lei cifra de afaceri mai mic decat cel madiu
prevazut, care a determinat reducerea cheltuielilor materiale cu 10.67 lei in 1998 si cu
4.12 lei in 1996.
Aceasta situatie se apreciaza ca fiind normala doar in anul 1996 fiind
determinata de cerere, deoarece in 1997 si 1998 influenta modificarii structurii este
cauzata in primul rand de neregulile cu care se confrunta intreprinderea ( neritmicitatea
fabricarii productiei ).
-Preturile de vanzare au determinat scaderea nivelului cheltuielilor materiale la 1000
lei cifra de afaceri in 1996 numai cu 1.1 lei.
-Cheltuielile materiale pe unitatea de produs au condus la sporirea nivelului
cheltuielilor materiale la 1000 lei cifra de afaceri.
Aceasta situatie este rezultatul a doua influente de sens contrar pe de o parte aprovizionarea cu
materii prime si materiale de un nivel calitativ superior , iar pe de alta parte permanenta
preocupare pentru scaderea consumurilor specifice ce au deteminat scaderea cheltuielilor
materiale .

2.3. Analiza cheltuielilor salariale la 1000 lei cifra de afaceri.
Modelul de analiza este urmatorul:
Cs Ns Cs
--------- * 1000 = ------ * -------- * 1000
Ca Ca Ns
Unde:
Ns numarul de salariati
Ns
----- - forma de exprimare cu o anumita convenienta a productivitatii muncii pe
Ca baza cifrei de afaceri
Cs cheltuielile salariale
Cs
----- - salariul mediu brut pe o persoana
Ns
Pentru anul 1996:
Cs1
Cs1
(1000)
= ---------- * 1000 = 416.72 lei
Ca1
Cs0
Cs0
(1000)
= ---------- * 1000 = 426.37 lei
Ca0
---------------------------------------------
Cs = 416.72 426.37 = -9.65 lei
Aceasta diferenta se explica prin influienta urmatorilor factori:
1. Influienta modificarii productivitatii muncii
Ns1 Cs0 Nso Cs0
------ * ---------- * 1000 - --------- * -------- * 1000 = 400.65 426.37 = -25.72 lei
Ca1 Ns0 Ca0 Ns0
2. Influienta modificarii salariului mediu brut pe un salariat:
Ns1 Cs1 Ns1 Cs0
------ * ---------- * 1000 - --------- * -------- * 1000 = 416.72 400.65 = 16.07 lei
Ca1 Ns1 Ca1 Ns0
Analiza cheltuielilor salariale la 1000 lei cifra de afaceri pune in evidenta o
scadere fata de nivelul prevazut cu 9.65 lei in 1996, 4.23 lei in 1997 si 11.37 lei in 1998.
La nivelul anului 1996 si 1998 reducerea cheltuielilor cu salariile este rezultatul in
exclusivitate a cresterii productivitatii muncii a carei influenta a fost de 25.72 lei in 1996
si 22.02 lei in 1997, pe aceasta baza fiind posibila si cresterea salariului mediu brut.
Privitor la cheltuielile salariale cerinta esentiala este ca dinamica productivitatii
munciisa o devanseze pe cea a salariului mediu .
Caracterul necesar al respectarii corelatiei decurge din faptul ca la cresterea
productivitatii muncii concura si ceilalti factori pentru a caror remunerare trebuie
asigurate premise.
Respectarea cerintei amintite a corelatiei se pune in evidenta in mod sintetic prin
indicele corelatiei:
Is
Ic = -------- in care:
Iw
Is = - indicele salariului mediu
Iw = indicele productivitatii muncii
INDICATORI 1996 1997 1998
prevazut efectiv prevazut efectiv prevazut Efectiv
1. Salariul mediu pe un
salariat
2671 2750 4285 4219 5577 5688
2. Productivitatea muncii 6264.4 6598.9 9805.6 9749.7 13342.8 13987.6
3.Indicele salariului mediu 1.03 0.98 1.02
4. Indicele productivitatii
muncii
1.05 0.99 1.05
5. Indicele corelatiei 0.98 0.99 0.97
Analizand datele tabelului de mai sus observam ca indicele corelatiei este
subunitar, deci corelatia a fost respectata, productivitatea muncii crescand mai repede
decat salariul mediu.
Caile de reducere a costului de productiei la Exploatarea Miniera Rm
Valcea
Cele mai importante cai de reducere a costului de productie sunt:
a. Reducerea cheltuielilor materiale prin:
- reducerea consumului de energie electrica si apa, in special la sectoarele
Bistrita si Sonde Ocnita precum si reducerea consumurilor materiale la
Atelierul Central prin folosirea de materiale calitativ superioare
- imbunatatirea calitatii materialelor aprovizionate
- perfectionarea permanenta a tehnologiilor; in acest sens un rol important
revine colectivului de cercetatori care trebuie sa se ocupe de gasirea unor
solutii de imbunatatire si perfectionare a tehnologiilor de fabricatie
- reducerea cheltuielilor de aprovizionare si stocare
- reproiectarea produselor si asimilarea deproduse noi cu performante
superioare. Una din masurile luate pentru imbunatatirea caracteristicilor
produselor este reducerea consumurilor specifice la materiale auxiliare
- organizarea rationala a aprovizionarii la locul de munca: pentru aceasta e
necesara dotarea corespunzatoare cu materiale si asigurarea acestora la
timpul potrivit
- imbunatatirea organizarii muncii prin folosirea completa a zilei de munca,
ridicarea calificarii muncitorilor, intarirea disciplinei in munca.
Pentru reducerea consumurilor specifice mentionam urmatoarele masuri:
- fundamentarea stiintifica si respectarea normelor de consum la materialele
auxiliare
- folosirea inlocuitorilor de materiale sau, acolo unde este cazul, folosirea altor
materiale mai ieftine, dar care sa nu afecteze calitatea produsului ne referim
la pastele refractare;
- reducerea la maxim a pierderilor tehnologice prin reducerea consumurilor
specifice la mica, grafit, feldspot si calcar macinat;
- reducerea consumului de energie electrica si combustibil
- asigurarea alimentatiei intreprinderii la timp si in cantitatile corespunzatoare
cu energie, combustibil, apa industriala si alte materiale de baza
- folosirea rationala si eficienta a energiei
- asigurarea exploatarii rationale a instalatiilor din sectiile direct productive
- valorificarea eficienta a rtesurselor energetice secundare.
O particularitate o costituie legatura stricta intre productia si consumul de energie electrica, ceea
ce face ca in general sa nu fie posibila stocarea ei. Cheltuielile cu energia se termina odata cu
incheierea ciclului de productie.
b. O alta cale de reducere a costului de productie o constituie economisirea
cheltuielilor care este posibila prin marirea productivitatii muncii deoarece,
odata cu mo dificarea acesteia cheltuielilor cu salariatii, desi cresc ca marime
absoluta ele scad pe unitatea de produs.
Micsorarea cheltuielilor cu salariile se datoreaza reducerii timpului de munca care scade odata cu
cresterea productivitatii muncii, in timp ce salariul orar ramane neschimbat. Reducerea
cheltuielilor cu salariile in costul de productie se realizeaza periodic prin determinarea
cheltuielilor cu salariile in costul de productie, prin determinarea economiilor obtinute ca urmare
a respectarii corelatiei economice, etc.
c. O alta cale de reducere a costului de productie o reprezinta eliminarea
cheltuielilor neeconomicoase, a cheltuielilor neproductive, care reflecta o
serie de deficiente din activitatea de productie si conducere a intreprinderii , in
cadrul acestor cheltuieli se include pierderi din rebuturi , din intreruperi,
amenzi, penalitati, locatii. Aceste cheltuieli nu se planifica dar se analizeaza
in dinamica fata de perioada precedenta pentru depistarea cazurilor ce le-au
generat si a masurilor de eliminare a lor.
Cauzele cheltuielilor neproductive sunt:
- abaterile de la disciplina de plan si tehnologii
- lipsurile la inventar
- organizarea necorespunnzatoare a muncii
- neindeplinirea obligatiilor contractuale
Reducerea cheltuielilor de productie reprezinta o necesitate obiectiva a
dezvoltarii productiei; prin efectelesale favorabile reducerea cheltuielilor de productie
permite obtinerea unei cantitati mai mari de produse din aceeasi cantitate de resurse
materiale sicu aceleasi cheltuieli.
Importanta reducerii costului de productie rezulta si din faptul ca la un anumit
nivel al preturilor de vanzare, micsorarea costului se reflecta in cresterea profitului si a
rentabilitatii, contribuind la sporirea fondurilor necesare reproductiei largite.
Analiza reflectarii modificarii cheltuielilor la 1000 lei
cifra de afaceri in modificarea rentabilitatii

Modificarea cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri se reflecta in suma profitului
aferent cifrei de afaceri dupa urmatorul model :
qv1p1
----------------- (c1
(1000)
c0
(1000)
), unde
1000
qv1p1 cifra de afaceri prevazuta
c1
(1000)
- cheltuieli la 1000 lei cifra de afaceri prevazuta
c0
(1000)
cheltuieli la 1000 lei cifra de afaceri in anul 1998
Considerand o reducere a cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri fata de nivelul
efectiv din anul 1998 de 3 lei si o crestere a cifrei de afaceri cu 300.000 lei, vom avea
urmatoarele rezultate:
Modificarea profitului aferent cifrei de afaceri:
qv1p1 38500017
----------------- (c1
(1000)
c0
(1000)
) = ---------------- * 3 = -115500 mii lei
1000 1000
Deci scaderea cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri cu 3 lei, va conduce la
cresterea profitului cu 115500 lei.
3. ACCELERAREA VITEZEI DE ROTATIE A ACTIVELOR CIRCULANTE
Eficienta folosirii activelor circulante se reflecta in viteza de rotatie, unul dintre indicatorii
sintetici calitativi ai activitatii economice. Ca efect al incetinirii sau accelerarii vitezei de rotatie
se inregistreaza fie o imobilizare a activelor circulante care se reflecta in aparitia stocurilor
supranormative, cu miscare lenta sau fara miscare si are implicatii nefavorabile asupra costurilor
si rentabilitatii unitatii economice, fie o eliberare a activelor circulante, care poate influienta in
mod favorabil cresterea productiei fara utilizarea de noi mijloace materiale si banesti.
Scurtarea timpului de rotatie a activelor circulante pe baza accelerarii circuitului
lor duce la diminuarea cheltuielilor de productie, fapt care permite marirea rentabilitatii.
Modelul sintetic al duratei de rotatie este:
AC*360
Vr = ---------------, unde:
Ca
Vr = viteza de rotatie (durata unei rotatii)
Ac = soldul mediu al activelor circulante
Ca = cifra de afaceri
In vederea analizei vitezei de rotatie a activelor circulanteavem nevoie de
urmatoarele date:
Indicatori 1996 1997 1998
prevazut efectiv prevazut efectiv prevazut Efectiv
1. Active
circulante
30429321 31256397 33780910 34668324 39381112 40012951
2. Cifra de
afaceri
30096616 30710832 41815425 42180842 53344667 54813141
3. Viteza de
rotatie
498.9 501.22 398.65 418.2 375.06 377.08
Pentru anul 1998:
Vr1 = 377.08 zile
Vr0 = 375,06 zile
------------------------
Vr = 377.08 zile 375.06 zile = 2.02 zile
Aceasta diferenta se explica prin influienta urmatorilor factori:
1. Influienta modificarii cifrei de afaceri:
AC0*360 Ac0*360
-------------- - --------------- = 371.14 375.06 = 3.92 zile
Ca1 Ca0
2. Modificarea activelor circulante
AC0*360 Ac1*360
-------------- - --------------- = 377.08 371.14 = 5.94 zile
Ca1 Ca1
Modificarea cifrei de afaceri a avut o influienta pozitiva asupra vitezei de rotatie a
activelor circulante conducand la reducerea acesteia cu 3.92 zile.
Cresterea stocurilor de active circulante a influientat negativ viteza derotatie cu
5.94 zile conducand la cresterea stocurilor supranormative sau cu micsorare lenta cu
implicatii nefavorabile asupra rentabilitatii unitatii.
Aceeasi situatie s-a inregistrat la nivelul anilor 1996 si 1997.
Pentru remedierea acestei deficiente este necesar ca unitatea sa ia masuri:
- contractele de aprovizionare sa se incheie la timp si sa se prevada termene
precise de primire a materialelor. Aprovizionarea se recomanda sa se
efectueze de la furnizorii care au dat dovada de respectarea contractelor
- aprovizionarea cu materialele necesare sa se faca de la sursele cele mai
apropiate cumijloacele de transport cu mijloacele de transport cele mai ieftine;
- sa se reduca pierderile de materiale prin imbunatatirea conditiilor de
aprovizionare si pastrare a materialelor , mecanizarea operatiunilor de
incarcare-descarcare.
In stadiul desfacerii, accelerarea vitezei de rotatie presupune:
- mecanizarea transportului produselor finite
- urmarirea modului de executare a prestarilor de servicii pentru livrarea la
termen a produselor
- controlul operativ si sistematic a modului in care sunt respectate clauzele
contractuale, atat deintreprindere cat si de clienti.
Sporirea ritmului de incasare de la clienti a valorii productiei expediate are o importanta
deosebita pentru asigurarea intreprinderii cu mijloace banesti necesare desfasurarii ciclului de
productie.
Pentru evitarea intarzierilor in efectuarea platilor de catre clientise impun masuri
ca:
- livrarea produselor sa se faca numai cu numerar sau CEC de decontare.
- producerea si livrarea de produse unde cererea e mai mare decat oferta.
- alegerea celei mai avantajoase forme de decontare in functie de conditiile
specificate in contract.
- urmarirea in mod judicios a incasarii sumelor in curs de decontare.
- Urmarirea aplicarii de sanctiuni economice si financiare in cazul nerespectarii
disciplinei decontarilor.
- introducereadeconturilor prin compensare.
Calculul eliberarii sau imobilizarii de active
circulante se efectueaza cu formula
Ca1
(vr1 vr0) * ----------
T
Astfel, presupunand o scadere a duratei rotatiei activelor circulante efective din
1998 cu 10 zile in conditiile unei cifre de afaceri mai mari cu 300000 obtinem
urmatoarea situatie:
CA1 55013141
E1 = (vr1 vr0) * ----------- - 10 = ----------------- = -1528143 mii lei
T 360
Deci, o eliberare de active circulante de 1528143 mii lei ce vor contribui la cresterea
productiei fara a fi nevoie de utilizarea altor mijloace banesti.