Eu sunt OK-Tu esti OK!

Idei de Afaceri, Martie 1996

Eu sunt OK-Tu esti OK!
Psihologilor care, sub rete!tul cercetarii, se a"u#a obser$and co"orta"entul soarecilor si incearca sa traga
conclu#ii utile in co"aratie cu co"orta"entul u"an, li se inta"la uneori sa descoere lucruri interesante%
&n e!eri"ent clasic consta in a creste trei gruuri de soareci in conditii identice de ca#are si ali"entatie, dar
foarte diferite din unct de $edere al co"orta"entului'
- cu ri"ul gru (A) cercetatorii actionea#a *bland* si *a"abil*, ii
"angaie, le $orbesc+
- cu al doilea gru (,) se arata *neoliticosi* si agresi$i, lo$indu-i din
cand in cand+
- cu cel de-al treilea gru (-) se e$ita orice contact% .oarecii sunt
hraniti cu un distribuitor auto"at de hrana%
.coul cercetarii este de a $erifica daca, dua un anu"it ti", se ot identifica diferente intre soareci din unctul
de $edere al starii sanatatii, a$and in $edere tiul de trata"ent e care l-au ri"it%
-u" se oate usor i"agina, soarecii din gruul (A) sunt aceia care se si"t "ai bine+ dar care sunt cei care se si"t
"ai rau/
-ontrar astetarilor, dua cate$a luni, starea de sanatate a soarecilor care nu au a$ut nici un contact cu
cercetatorii este "ai roasta decat cea a soarecilor care au fost "altratati%
0e ce/
0eoarece entru toate fiintele $ii este indisensabila, entru un bun echilibru sihofi#ic, ri"irea de sti"uli
e!terni, de referinta sti"uli o#iti$i+ dar daca ersecti$a ri"irii de sti"uli o#iti$i se do$edeste a fi dificila sau
i"osibila - din cau#e secifice sunte" disusi sa acceta" si chiar sa cauta" sti"uli negati$i (sau *lo$ituri
sihologice*)%
Este foarte ase"anatoare aralela cu "ancarea' desigur, toti refera" ce este bun si ne lace, dar daca "uri" de
foa"e sunte" disusi sa "anca" orice, "ai "ult sau "ai utin co"estibil% Aceasta descoerire sta la ba#a unei
serii de "ecanis"e si co"orta"ente care altfel ar fi de neinteles si care $a a$ea o i"ortanta funda"entala
entru intelegerea *1ocurilor*%
0ar s-o lua" incet%
Anali#a tran#actionala (desre care a" $orbit in nu"arul trecut) defineste orice ti de contact intre fiinte u"ane
dret *stro2e*, cu$ant engle#esc care nu are echi$alent in li"ba ro"ana si care insea"na in acelasi ti" si
lo$itura si "angaiere% .a sune" ca un co"li"ent, un salut, un sarut sunt *stro2es* o#iti$e, in ti" ce o
insulta, o al"a sunt *stro2es* negati$e (daca $re" sa continua" e!e"lul cu "ancarea, ute" sa sune" ca un
*stro2e* echi$alea#a cu o *calorie sihologica*)%
Eric ,erne, in ulti"a sa lucrare, scria ca entru cei "ai "ulti dintre noi $iata nu este altce$a decat o continua
cautare de *stro2es* si tot cadrul social ni"ic altce$a decat un "i1loc entru a ne organi#a roductia si distributia
in cercetarea noastra referitoare la stro2es, Anali#a tran#actionala (AT) identifica sase "oduri de gestionare a
ti"ului, toate (cu e!cetia ri"ului) destinate schi"bului de contacte sociale%
1%I#olarea
3ere#inta absenta contactului cu altii, caracteri#ata, e$ident, de absenta tran#actiilor% 4u contine ni"ic negati$
daca rere#inta un "o"ent de *relache* luat din roria initiati$a%
5% 3itualurile
.unt "ane$re de abordare, care nu rere#inta tran#actii reale, dar sunt un "od de a tatona terenul (*.alut! -e "ai
faci/ - Multu"esc, bine% 0ar d$s%/*) si de a $erifica disonibilitatea interlocutorului entru un contact "ai
arofundat%
6% 3ecreerea
7ru"oasa #i, nu/
0esigur, nu ca sata"ana trecuta, cand a louat tot ti"ul%
Oricu", la radio au sus ca $a continua ana du"inica%%%
.chi"buri de acest ti, care se ot referi la ti", $acante, sectacole, "oda, sort, ot dura "ult "ai "ult decat
ritualurile, er"itand deci un schi"b de *stro2es* "ai i"ortant, dar nu trans"it de obicei infor"atii reale si nu
sunt ericuloase, atata $re"e cat nu te i"lici niciodata cu ade$arat (in ciuda aarentei $iolente a discutiilor
desre sort sau olitica, discutii ce se ot ter"ina cu o lo$itura, acestea un rareori in discutie $aloarea
interlocutorului ca ersoana lasand deci, cu greu, *rani sihologice* e care le $o" regasi in *1ocuri*)% Ele ser$esc
in secial entru selectarea ersoanelor cu care sa schi"bi tran#actiile care te i"lica cel "ai "ult%
8% Acti$itatile
Aceasta definitie ri$este toate actiunile indretate sre un sco' regatirea "esei, con$ersatie entru obtinerea
unor infor"atii (altce$a decat recreerea), scrierea unei scrisori si, "ai resus de toate, lucrul cu altii% -hiar si
acti$itatile ludice intra in aceasta categorie%
9% Inti"itatea (sau ro!i"itatea)
Este tiul de schi"b franc, sincer si autentic% Este, e$ident, cel care "ultu"este cel "ai "ult dar si cel care, din
cau#a *coborarii gar#ii*, este cel "ai riscant si solicita "aturitate si incredere in roria ersoana si in altii (OK -
OK, dua cu" $o" $edea "ai dearte)%
6% :ocurile sihologice
Eric ,erne a consacrat o carte intreaga (*;a"es eole la<* - :ocurile e care le 1oaca oa"enii) acestor *1ocuri*
care nu sunt deloc distracti$e si care ser$esc la obtinerea ratiunii noastre entru *stro2es*, in acest ca#
negati$a% &n 1oc sihologic consta intr-o serie de tran#actii standardi#ate in care rotagonistii se instalea#a in
"od inconstient (este clar ca ni"eni nu 1oaca deliberat!) in rolurile de Persecutor, =icti"a sau .al$ator%
Tran#actiile sunt aroae toate ascunse si cu dublu sens, ceea ce face dificila intelegerea lor% In nu"arul trecut
a" ro"is ca $oi $orbi in acest articol desre *1ocurile sihologice* din unct de $edere al Anali#ei tran#actionale
si desre cu" acestea influentea#a fiecare ti de contact sau co"unicare, co"erciala sau nu, intre fiinte u"ane si
intre entitati sociale% 0ar entru o intelegere care sa $a fie de un real a1utor in ca#ul "ecanis"elor care sunt la
diso#itie, sunt necesare inca o serie de re"ise teoretice, fara de care se risca intr-ade$ar o si"lificare e!cesi$a%
.a arofunda" deci unele concete si sa lasa" e nu"arul ur"ator anali#a *1ocurilor*%
>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
A" $a#ut ca in orice ersoana actionea#a di$erse co"onente e care le-a"
denu"it Adult, Parinte si -oil si ca in fiecare contact social (sau
tran#actie) acestea interactionea#a la di$erse ni$eluri%
0eseori insa, starile sinelui nu se "anifesta clar, dar re#inta
surauneri sau e!cluderi care fac necesara in$atarea recunoasterii%
inainte de a arofunda discutia asura tran#actiilor sa $ede" unele noi
asecte ale starii sinelui%
-onta"inarea
Adultul conta"inat de Parinte
I"resia este cea a unei logici clare si corecte dar resuunerile sunt
re1udecati si afir"atii a riori%
.coul ascuns este acela de a intari cliseele arentale care le-au fost
trans"ise in realabil%
Adultul aarent'
- refle!ie
- logica
- deschidere sre dialog
Parintele ascuns'
- rinciii
- nor"e
- afir"atii a riori
- re1udecati%
Adultul conta"inat de -oil
0iscursul este rational, i"artial si obiecti$ dar reflecta catre e!terior
si e"otii sau i"resii ersonale%
Adultul aarent'
- obiecti$itate
- i"artialitate
- deschidere de sirit
- rationalitate%
-oilul ascuns'
- entu#ias"
- sontaneitate
- senti"ente
- i"resii%
Adultul conta"inat de Parinte si de -oil
in satele aarentului adult, ersoana se co"orta si"ultan ca Parintele
si -oil%
Adultul aarent'
- ratiune
Parintele ascuns'
- re1udecati
-oilul ascuns'
- sontaneitate%
E!cluderea
Este $orba de e!cludere atunci cand una din cele trei stari ale sinelui nu
se intalneste niciodata la subiect, care solicita in acest fel doar doua
din cele trei stari ale sinelui% in ca#ul in care o ersoana ar utili#a o
singura stare, ar fi $orba de o ade$arata atologie a ersonalitatii%
E!cluderea starii Parinte'
- absenta rinciiilor
- lisa resectului entru reguli
- absenta si"tului "oral%
Persoana se do$edeste infantila si co"orta"entul sau nu este suus
controlului% .e refugia#a sub niste stereotiuri sociale si culturale%
E!cluderea starii -oil'
- absenta e"otiilor
- insensibilitate absoluta
- absenta reactiilor e"oti$e fata de e$eni"ente e!terioare%
Aceasta ersoana este dura, se$era, si actiunile sale sunt i"use de
ratiune ura%
Tiuri de relatii
.a re$ede" "ai bine di$ersele tiuri de tran#actii'
Tran#actiile co"le"entare (sau si"le)
.e $orbeste desre tran#actie co"le"entara cand e"itentul ri"este
infor"atii la care se asteta%
A' Pune-ti cascheta cand intri in unitate%
,' 0a, sefule!
(Parintele afecti$ - -oilul adatat)
A' 7ir-ar sa fie, iar a" gresit "asurile!
,' 0e ce nu esti utin "ai atent la ceea ce faci/
(-oilul suus - Parintele nor"ator)
Tran#actii incrucisate
.e $orbeste desre tran#actia incrucisata cand starea sinelui solicitata
de un e"inent nu se "anifesta dar este substituita de o alta stare de la
care nu se asteta rasuns%
A' Merge" sa be" o cafea/ (-oil - -oil)
,' 0ar iti dai sea"a de cat "ai trebuie sa "unci"/ (Parinte - -oil)
Tran#actiile ulterioare
O tran#actie ulterioara disi"ulea#a un dublu "esa1 sub o aarenta clara si
fara echi$oc% Obiecti$ul rincial este "aniularea%
A' Acesta este robabil foarte scu" entru d$s% (0e fat' nu rea ai
aerul ca oti sa-ti er"iti acest obiect - Parinte)%
,' Totusi il iau% (0e fat' Ah da/ Ei las? ca-ti arat eu - -oilul rebel)%
Po#itiile in $iata
.a face" un "ic salt entru a discuta desre un alt concet funda"ental al
Anali#ei tran#actionale% 0aca a" defini (in stil a"erican!)
*o#itia OK* ca inse"nand a se si"ti bine in roria iele, a fi
indeendenti, concilianti, o#itia *non - OK* $a fi deci a celui care se
$a si"ti in$ins, ti"orat si nu la inalti"ea situatiei%
A$e" deci, in raorturile noastre cu ceilalti, atru osibile relatii'
Eu sunt OK - Tu esti OK
Este o#itia in$ingatorilor' eu ot sa "a si"t bine fara a nega celui de
langa "ine acelasi dret% Este o#itia care er"ite relatiile roducti$e,
reali#area obiecti$elor co"une, cooerarea, sinergia%
Eu nu sunt OK - Tu esti OK
Este o#itia suusa, a celui care si"te ne$oia sa se agate de altii si
care are ne$oie de cine$a care sa-i suna ce sa faca% Particiarea sa la
1ocuri este e!clusi$ in rolul de =icti"a%
Eu sunt OK - Tu nu esti OK
Este o#itia aroganta' eu a" intotdeauna dretate, daca ce$a "erge rau
este intotdeauna $ina altuia% Obiecti$ul tran#actiilor este "ini"ali#area
interlocutorului% Po#itia, e!tre" de rasandita rintre birocrati si
nenu"aratii "ici dictatori e care ii intalni" in fiecare #i in "arile si
"icile organi#atii% Particiarea la 1ocuri oate fi in rolul de Persecutor
sau de .al$ator%
Eu nu sunt OK - Tu nu esti OK
Este o#itia asi$a+ nu "erita sa te i"lici, nu se oate a$ea incredere
in ni"eni% .enti"entul care redo"ina este indiferenta, acti$itatea este
slaba% .i aici, o#itia aceea de =icti"a%
-oncetul OK - OK este unul din cele "ai cunoscute ale Anali#ei
tran#actionale si ar "erita sa fie arofundat intr-un "od adec$at%
Acest concet se afla si la ba#a tehnicilor "oderne de negociere (de la
$echea si utin roducti$a o#itie' *Eu in$ing - Tu ier#i* la strategia
"ult "ai "oti$anta a satisfacerii ne$oilor reciroce' *Eu in$ing - Tu
in$ingi* - desre care cei interesati ot afla "ulte lucruri din cartea
aflata in ,iblioteca I%A% - *Eficienta in @ trete*)%
-u" se inta"la de obicei, $a reinnoiesc in$itatia de a reflecta si de a
obser$a, incercand, chiar si cu utinele ele"ente furni#ate, sa anali#ati
tran#actiile e care le efectuati in fiecare #i%
&n ulti" lucru' o#itia OK este un "od de a se autoercee si are rea
utina legatura cu ceea ce se inta"la in realitate%
A$and in $edere deci ca deinde aroae nu"ai de noi, de ce sa nu
incerca"/
,ac2
A ,runo Medicina
Beader -o""unications srl - -%P% 16-196 - ,ucuresti
Tel% C99DE1C%@6@
staffFleader-co""unications%co" G htt'DDHHH%leader-co""unications%co"