Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Puterea Și Tensiunea În Regim Sinusoidal
Puterea Și Tensiunea În Regim Sinusoidal
2
data:
u=U 2 sin(t+) (6.3.1)
Curentul de regim permanent cu sensul de referinta dupa
regula de la receptoare va fi, de asemenea, sinusodal si de aceeasi
frecventa.
i=I 2 sin(t+) (6.3.2)
si poate fi determinat cu metoda substitutiei.
Fig. 6.3.1
Deoarece, in general, raportul:
. const ) t ( I
) t ( i
) t ( u
=
este o functie de timp, adica: in curent alternativ, raportul dintre tensiunea la borne si curent, ambele
considerate in valori instantanee, nu mai reprezinta ca in curent continuu o constanta caracteristica
circuitului.
Caracterizarea unui dipol in regim permanent sinusoidal, la o frecventa data, se poate face utiliznd
urmatoarele perechi de parametrii:
6.3.1.1. I mpedanta si defazajul (Z, )
Deoarece dipolul este liniar si pasiv, cnd U creste de ori si I creste de ori, fazele initiale
ramnnd neschimbate; de asemenea, daca la faza initiala a tensiunii se adauga o cantitate , ceea ce
conduce la modificarea originii timpului si la faza initiala a curentului se adauga aceeasi cantitate. Rezulta
deci ca: raportul valorilor efective si diferenta fazelor initiale ale tensiunii la borne si curentului sunt
marimi independente de tensiune si curent, fiind potrivite caracterizarii dipolului.
Impedanta se defineste cu relatia Z=U/I>0 (6.3.4)
iar defazajul cu relatia = - >< 0 (6.3.5)
depinznd numai de frecventa si de parametrii circuitului. Impedanta se masoara in ohmi, iar
defazajul in radiani. Daca se cunosc Z si curentul i este univoc determinat, deoarece I=U/Z, iar = -
i=
Z
U
2sin(t+-) (6.3.6)
6.3.1.2. Rezistenta si reactanta (R, X)
Rezistenta circuitului (a nu se confunda cu rezistenta definita prin legea conductiei electrice) se
defineste cu relatia:
R= 0 cos Z
I
cos U
> =
(6.3.7)
Observatie: In general, R=f(): rezistenta definita prin R=Zcos (relatia 6.3.7) coincide cu cea
definita prin legea conductiei electrice, numai cnd =0.
Reactanta circuitului se defineste cu relatia:
Dipol
liniar
pasiv
X= 0 sin Z
I
sin U
>< =
(6.3.8)
Daca se dau R si X, impedanta si defazajul se calculeaza cu relatia:
Z=
2 2
X R + (6.3.9)
tg=
R
X
>0, =arctg
R
X
(6.3.10)
asa cum rezulta si din #triunghiul impedantelor$ (fig. 6.3.2).
Valoarea instantanee a curentului (relatia 6.3.6) se scrie:
Fig. 6.3.2
I=
2 2
X R
2 U
+
sin(t+-arctgX/R)
Rezistenta si reactanta se masoara in ohmi ().
6.3.1.3. Admitanta si defazajul
Admitanta circuitului (valoarea inversa a impedantei) se defineste cu relatia:
Y= 0
U
I
Z
1
> = (6.3.12)
Se constata ca:
I=YU; Y=
2 2
X R
1
+
; R=
Y
cos
; X=
Y
sin
(6.3.13)
si deci valoarea instantanee a curentului (6.3.6) se scrie:
i=UY 2 sin(t+-) (6.3.14)
Admitanta se masoara in siemensi (1S=1
-1
)
6.3.1.4. Conductanta si susceptanta (G, B)
Conductanta circuitului (a nu se confunda cu cea definita in curent continuu) se defineste cu relatia:
G=
U
cos I
=Ycos (6.3.15)
iar susceptanta circuitului se defineste cu relatia:
B= %
U
sin I
= % Ysin><0 (6.3.16)
Observatie: in general, G=f(), iar G
R
1
, B%
X
1
.
Conductanta definita cu relatia (6.3.15) coincide cu cea definita in curent continuu numai cnd =0.
Daca se dau G si B, admitanta si defazajul se calculeaza cu relatiile:
Y=
2 2
B G + (6.3.17)
tg= - B/G, cu sin= - B/Y, cos = G/Y, =arctg(-B/G) (6.3.18)
asa cum rezulta si din triunghiul admitantelor (fig. 6.3.3). Se constata usor ca:
2 2
B G
1
Z
+
= ; G=
2
Z
R
; B=
2
Z
X
; R=
2
Y
G
; X=
2
Y
B
(6.3.19)
iar valoarea instantanee a curentului (relatia 6.3.6) se scrie:
Fig. 6.3.3
i=U 2 B G
2 2
+ sin(t++arctgB/G)
Conductanta si susceptanta se masoara in siemensi (
-1
).
Nota:
Marimile Ucos, Icos se mai numesc componentele active ale tensiunii, respectiv curentului, iar
marimile, Usin, Isin, componentele reactive ale tensiunii, respectiv curentului.
6.3.2. Clasificarea circuitelor dipolare in regim sinusoidal
Prin analogie cu proprietatile celor mai simple circuite, la o frecventa data, se mai utilizeaza
urmatoarea terminologie:
1. Circuit rezistiv daca:
=0; X=0; Z=R; Y=G; B=0 (6.3.21)
2. Circuit reactiv daca:
0; X0; B0 (6.3.22)
3. Circuit pur reactiv sau nedisipativ, daca:
=
2
)].
In aplicatii intereseaza energia absorbita pe un numar intreg de perioade (nT),
( ) [ ] ) sin( nT 2 sin
2
UI
cos nTUI dt ) t ( p ) nT ( W
nT t
t
1
1
+ + +
= =
+
(6.3.29)
Se numeste putere activa si se noteaza cu P, valoarea medie a puterii instantanee luata pe un numar
intreg de perioade.
P=
+
= = =
nT t
t
~ ~ ~
1
1 nT
) nT ( W
dt ) t ( p
nT
1
) t ( i ) t ( u p (6.3.30)
Relatia (6.3.30) este o relatie generala de definitie a puterii active, valabila si in regim periodic
nesinusoidal si pentru o retea oarecare.
Pentru un dipol electric in regim sinusoidal, deoarece cu: =2/T, paranteza dreapta din expresia
(6.3.29) se anuleaza, puterea activa are expresia:
P=UIcos= cos
2
I U
max max
(6.3.31)
adica in regim sinusoidal, puterea activa a unui dipol electric (in monofazat) este egala cu produsul
dintre valorile efective ale tensiunii si curentului multiplicat cu cosinusul unghiului de defazaj dintre
tensiune si curent.
Utiliznd relatiile (6.3.7) si (6.3.15) relatia (6.3.31) devine:
P=UIcos=RI
2
=GU
2
=
2
max GU
2
max RI
2 2
= (6.3.32)
care arata ca puterea activa primita de un dipol pasiv (fig. 6.3.1) este totdeauna pozitiva (cel mult
nula, daca nu contine rezistoare sau pentru circuite nedisipative sau pur reactive, care nu absorb in medie
putere din exterior).
Unitatea de masura pentru puterea activa in sistemul international (SI) este wattul cu multiplii:
kilowatt (1 kW=1000 W), megawatt (1 MW=10
6
W), gigawatt (1 GW=10
9
W).
Observatii:
1. Relatia (6.3.28) arata ca puterea instantanee oscileaza cu frecventa unghiulara 2 in jurul valorii
ei medii, care este puterea activa (fig. 6.3.4).
Se constata ca chiar daca circuitul este un receptor pasiv (P>0) exista momente in decursul unei
perioade, cnd puterea instantanee primita este negativa, adica este de fapt cedata spre exterior. In
momentele acelea, energia acumulata in cmpul magnetic al bobinelor sau in cmpul electric al
condensoarelor este partial restituita sursei de alimentare.
Fig. 6.3.4
2. La aceleasi valori efective ale tensiunii si curentului puterea activa variaza in limite largi cu . In
cazurile extreme =0 (circuit rezistiv), puterea activa este maxima (P=UI), iar puterea instantanee are
numai valori pozitive (fig. 6.3.5.a); cnd =/2 (circuit pur inductiv) puterea activa este nula (fig. 6.3.5.b)
(acelasi rezultat se obtine si in cazul cnd avem, circuit pur capacitativ).
a) b)
Fig. 6.3.5
3. Puterea medie
~
p (relatia 6.3.30) pe un interval oarecare de timp t are valori apropiate de
puterea activa cu abateri de ordinul T/T, fiind practic egala cu puterea activa, daca t>>T. Cum
intervalele de timp t cele mai mici, in care se apreciaza puterea medie, sunt de ordinul secundelor si
cuprind la f=50 Hz, sute de perioade, conditia de mai sus este realizata totdeauna in practica.
Corespunzator acestei situatii si aparatele de masura a puterii (wattmetrele), al caror echipaj mobil nu
poate urmari, datorita inertiei, variatiile puterii instantanee cu care este proportional cuplul lor activ,
indica puterea medie, adica puterea activa.
6.3.3.2. Puterea reactiva
Se numeste putere reactiva a unui dipol electric si se noteaza cu Q (sau Pr) marimea definita de
produsul valorilor efective ale tensiunii si curentului multiplicat cu sinusul unghiului de defazaj.
Q=UIsin=
2
I U
max max
sin><0 (6.3.33)
Unitatea de masura in S.I. este VA
r
(Volt % Amper % reactiv).
Utiliznd relatiile (6.3.8) si (6.3.16), relatia (6.3.33) devine:
Q=UIsin=XI
2
= %BU
2
=X
2
max U
B
2
max I
2 2
= (6.3.34)
care arata ca puterea reactiva primita de un dipol pasiv este pozitiva la circuitele inductive
(0<<
2
)I
2
=2
C 2
I
2
LI
2
2 2
=
=2(W
m
- W
e
) (6.3.36)
unde
W
m
=
2
LI
dt
2
Li
T
1
2
T
0
2
=
si
W
e
=
C 2
I
2
CU
dt
2
Cu
T
1
2 2
c
T
0
2
c
= =
(6.3.37)
6.3.3.3. Puterea aparenta
Se numeste putere aparenta a unui dipol electric si se noteaza cu S (sau P
a
) marimea definita de
produsul valorilor efective ale tensiunii si curentului:
S=UI=
2
I U
max max
>0 (6.3.38)
In SI, puterea se masoara in voltamperi (VA) cu multiplii: kVA; MVA: GVA.
Utiliznd relatiile (6.3.4) si (6.3.12) relatia (6.3.38) devine:
S=UI=ZI
2
=YU
2
=Z
2
U
Y
2
I
2
max
2
max
= (6.3.39)
Puterea aparenta este o putere calculata, #ca in curent continuu$ fara a tine seama de influenta
defazajului. Desi nu are o semnificatie energetica nemijlocita ca puterea activa, puterea aparenta este
importanta, deoarece reprezinta valoarea maxima a puterii active, la valori efective invariabile ale
tensiunii si curentului si la defazaj variabil. Deoarece masinile si aparatele electrice sunt caracterizate prin
valori maxime admisibile ale curentului (ca pierderile prin efect Joule-Lenz sa nu determine o incalzire
excesiva) si tensiunii (ca izolatia sa nu se strapunga) puterea aparenta caracterizeaza limitele lor
functionare si se indica pe placutele de fabricatie.
6.3.3.4. Factor de putere
Se numeste factor de putere raportul dintre puterea activa si cea aparenta:
1Kp=P/S0 (6.3.40)
Pentru un dipol electric in regim sinusoidal, utiliznd relatiile (6.3.31) si (6.3.38) factorul de putere
devine:
Kp=cos (6.3.41)
Intre puterea activa, reactiva, aparenta exista relatiile:
S
2
=P
2
+Q
2
; Q=Ptg; P=Scos; Q=Ssin (6.3.42)
care rezulta din #triunghiul puterilor$ (fig. 6.3.7)
S
Q
P
Fig. 6.3.7
Factorul de putere se mai poate:
Kp=
2 2 2
S
Q
1
S
Q S
S
P
= (6.3.43)
de unde rezulta ca problema ameliorarii factorului de putere (functionarea unei instalatii electrice cu
maximum de putere activa, adica maximum de eficacitate) este echivalenta cu problema reducerii puterii
reactive.