PROCURAREA ECHIPAMENTELOR FOLOSITE IN APICULTURA

Ce echipamente folosite in apicultura cumparam ? Ce trebuie sa avem in vedere cand cumparam aceste
echipamente ? Aceasta pagina incearca sa dea cateva solutii apicultorilor .
Stupii
Sunt principalul utilaj intr-o stupina si necesita
investitia cea mai mare. Ce trebuie sa avem in
vedere ? Nu vom pune in discutie tipul stupului
(presupunem ca deja alegerea a fost facuta), ci
doar ce sa urmariti la cumparare. Stupii trebuie
sa fie construiti din lemn de calitate, bine uscat
(atentie, aici puteti avea mari surprie), fara
noduri caatoare, bine incleiati si finisati. !vitati
stupii din polistiren greu, care in ciuda unor
avantaje nu sunt folositi pe scara larga nici in
"ccident. !#emplu $ daca doriti sa practicati
apicultura bio, una din conditii este aceea ca
stupii sa fie confectionati din materiale naturale.
!vitati cumpararea de stupi invechiti sau noi de
oriunde.
%e cele mai multe ori materialul folosit nu este
de calitate sau bine uscat (astfel se e#plica si pretul mai mic). Stupii pot fi imbinati in
doua feluri $ cant-cant , sau nut-feder. Ambele versiuni sunt bune cu conditia sa fie
bine incleiati si din loc in loc sa aiba batute si cuie de siguranta. Cumparati doar stupi
nevopsiti (pot fi simplu impregnati), pentru a va putea da seama de e#istenta
defectelor. &erificati daca stupii corespund ofertei producatorului ca numar de
elemente si caracteristici. %iscutati cu producatorul toate amanuntele.
Ramele
%esi pare ca aici nu e mare lucru de vaut sa stiti ca nu este asa. Ca si stupii, ramele
trebuie sa fie construite din lemn de calitate, uscat si fara noduri caatoare. 'rebuie
sa respecte cotele si tolerantele admise de standard. (amele pot fi facute din doua
esente de lemn $ rasinoase sau tei. Amandoua sunt bune daca materialul este de
calitate. )inisarea ramelor este foarte importanta pentru ca altfel o sa aveti probleme
cu igieniarea si curatirea lor. Nu cumparati rame cu pete de mucegai pe ele pentru
ca acesta e un semn ca au fost facute din material insuficient uscat.
Costumul si masca de protectie
Acestea trebuie sa va asigure protectia deplina. !vitati mastile din plasa metalica si
costumele din materiale inchise la culoare, culorile pastelate, deschise, fiind de
preferat. &ara un costum inchis la culoare se incinge la soare si provoaca disconfort.
*ntrebarea este daca aveti nevoie de echipament de protectie, unii stupari evitand
folosirea lui.(aspunsul este +da+, pentru ca folosirea acestui echipament va fereste
de riscul intepaturilor, chiar daca familia este blanda. Nu este o rusine sa porti un
asemenea echipament, singurul reper care poate fi ignorat fiind manusile , care sunt
folosite numai de cei cu mari probleme alergice.
Afumatorul, peria, dalta, scaunul de lucru
Afumatoarele sunt de mai multe feluri, toate fiind bune daca respecta urmatoarele $
tabla sa fie bine incheiata, pentru a nu avea pierderi mari de fum, sa asigure debitul
de aer necesar, sa fie usor de manevrat. Achiitionarea unui afumator din ino# nu se
justifica, fiind bun si unul de tabla incata.
,eria apicola - sunt bune si periile din par naturat, cat si cele din sintetic. Singura
conditie este aceea ca trebuie sa fie destul de moale pentru a nu rani sau omora
albinele.
%altile - si acestea sunt de mai multe feluri, materialul din care sunt facute trebuind
sa fie de calitate. Se vor evita daltile prea ascutite, acestea putand provoca raniri.
Scaunul de lucru - este un accesoriu util, construit din lemn de rasinoase. 'rebuie sa
fie ergonomic, usor si bine incheiat. Se foloseste si ca ladita de scule.
Coliviile pentru matci
Sunt de mai multe feluri $ de transport, de ecloionare, de introducere. Cele care au
in componenta lemnul trebuie sa fie bine finisate. -arimea ochiurilor plasei de sarma
sa fie cea recomandata. Se are in vedere grija cu care sunt construite.
Cutitul , furculita de descapacit
Sunt recomandate cele din ino#, material agreat la nivel legislativ. %einfectia lor
poate fi facuta usor si nici nu lasa reiduri in miere. Alegeti modele clasice si mare
atentie la cele cu incalire electrica, care trebuie sa corespunda din punct de vedere
a protectiei muncii.
Tava , masa de descapacit
-aterialul din care sunt fabricate este acelasi ino# alimentar. Nu se mai admit cele
construite din tabla incata pentru ca mierea intra in reactie cu incul, e#istand riscul
contaminarii. Cat despre modele, ramane la alegerea dv., functie de buget.
Centrifuga
Necesita o investitie mare, dar care odata facuta inseamna o investitie durabila,
necesara si utila. -aterialul este ino#ul alimentar, orice alt material nefiind agreat.
Sunt bune si centrifugile tangentiale cat si cele radiale, diferenta dintre ele fiind doar
de productivitatea muncii si pret. %aca vreti sa vindeti mierea (la intern sau e#tern) ,
numai ino#ul va asigura puritatea ceruta.
Sitele
'rebuie sa asigure o buna separare a mierii de resturile e#istente (cadavre albine,
ceara,etc.). Se recomanda un sistem de trei site cu o finete a ochiurilor progresiva.
,rima trebuie sa inlature reidurile grosiere iar urmatoarele sa faca o separare totala.
-aterialul din care sunt construite este ino#ul alimentar. Atentie la trainicia lor,
acestea trebuind sa fie destul de robuste.
Maturatoarele , vasele pentru depozitare
*no#ul trebuie sa fie materialul preferat sau in cel mai rau ca, plasticul alimentar
(acel plastic alb, dur). Sunt bune si recipientele din tabla smaltuita, numai ca sunt
mai greu de manevrat si e#ista pericolul deteriorarii smaltului prin lovire. Se evita cu
desavarsire depoitarea mierii in vase improprii, recolta fiind compromisa prin
impurificare. .a inceput puteti achiitiona cateva vase din ino# care pot fi folosite si
ca maturatoare. !vitati recipientele prea mari (sute de /g) pentru ca sunt greu de
manevrat.
Topitorul solar
Se construieste din lemn, tabla si sticla. 'rebuie sa fie trainic si bine finisat. !vitati
topitoarele complicate constructiv, mari si grele.
Colectoarele de propolis si polen
Sunt bune majoritatea modelelor e#istente pe piata. Acestea trebuie sa fereasca
polenul (pana la recoltare) de intemperii. ,laca activa trebuie sa aiba ochiurile
calibrate pentru a nu rani albinele. Sunt utilaje care trebuie achiitionate pentru
diversificarea productiei.
Nucleele de imperechere
Se construiesc din lemn de rasinoase de calitate. Aceeasi atentie la calitate ca si la
stupi. !ste recomandat nucleul pe trei compartimente in corp. 'rebuie sa se asigure
o separare totala a albinelor, deci mare atentie la etanseitati.
INSARMAREA RAMELOR DE STUPI
Aparitia stupului cu rame mobile si implicit a fagurilor artificiali, au insemnat pentru apicultura o devoltare
accelerata. Cu timpul s-a constatat ca reistenta fagurilor artificiali montati in rame si claditi de albine lasa de
dorit. *n scopul eliminarii acestor neajunsuri, apare necesitatea insarmarii ramelor, operatiune care inseamna
teserea unei retele de sarma pe cadrul ramei. *n acest fel, atat fagurele artificial ca atare, cat si cel reultat dupa
cladire, au o reistenta marita, putand face fata tensiunilor aparute din diferite motive.
Deteriorarea fagurilor
Sa vedem cand se intampla ruperea, deformarea sau deteriorarea fagurilor $
0) *n timpul e#ecutarii lucrarilor curente de intretinere, cand la manevrarea ramelor,
fagurii plini cu miere, pastura ori puiet si acoperiti de albine, cedeaa mecanic
desprinandu-se de pe sarme se rup sau se indoaie.
1) *n timpul cladirii de catre albine a fagurelui artificial, cand apar defecte de cladire,
deformari, ruperi si indoituri.
2) *n timpul e#tragerii mierii cu ajutorul centrifugii manuale sau electrice, cand forta
centrifugala e#ercitata asupra ramelor cu faguri este mare. Se intampla deseori ca
fagurii sa cedee in apropierea speteei superioare, deoarece acolo nu a fost crescut
puiet, fiind in permanenta preenta o coroana de miere. ,ractic fagurele este mai
reistent (datorita camasilor de nimfa ramase in celule) pe suprafetele unde se face
cresterea puietului.
3) *n timpul transportului stupilor spre locurile de pastoral. )actorii favorianti
degradarii fagurilor sunt temperatura marita din timpul transportului si balansul
mijlocului de transport. Analiand cauele deteriorarii fagurilor, se poate trage
concluia ca o insarmare cat mai corecta si atenta a ramelor inseamna mai putina
bataie de cap pentru apicultor.
Conditii de insarmare
*ntrebarea care se naste automat este legata de tehnica si modul de insarmare al
ramelor. Ce conditii trebuie indeplinite pentru a reusi o insarmare eficace?
0) -odul de distribuire al sarmelor sa fie in corelatie cu scopul urmarit si cat mai
uniform.
1) )agurele artificial sa fie foarte bine fi#at de sarme, avand grija sa nu apara gauri
in foaie, cu sarma ingropata in ceara pe toata lungimea ei.
2) " atentie deosebita trebuie data marginilor fagurelui,care trebuie protejate de
rupere sau alt tip de deteriorare.
3) )i#area fagurelui sub speteaa superioara cu un numar marit de sarme, care
maresc reistenta la centrifugare.
4) -ontajul foii de ceara sa se faca asigurand tolerantele necesare, stiind ca
intervine o anume dilatare termica.
*n ceea ce priveste tehnicile insarmarii e#ista o mare diversitate. *ndiferent de cate
randuri de sarma sunt montate pe rama, putem spune ca sunt trei mari categorii $
insarmarea orizontala ; insarmarea orizontal-oblica ; insarmarea
orizontal-verticala (vezi fig.) 'oate acestea au avantajele si
deavantajele lor, scopul urmarit in final fiind acelasi $ sa reulte o insarmare de
calitate.
Insarmare orizontala
!ste cel mai cunoscut si uitat tip de insarmare. (eultate bune se obtin atunci cand
ramele de oriontal sunt prevaute cu 4 sarme, de multietajat cu 3 sarme, iar cele
de magain cu 2 sarme. !ste foarte important ca sarma de sus sa fie poitionata la
05-04 mm de leatul superior, restul sarmelor fiind distribuite in mod simetric, una
fata de alta.
,entru asigurarea unei trainicii sporite, prima sarma se ancoreaa pe mijloc, de
acelasi leat superior, cu ajutorul unei bucatele de sarma si a unui cuisor. .a
montarea fagurelui se are in vedere lasarea unui spatiu liber astfel $ fata de leatul
superior 2-3 mm, fata de laterale 4 mm, iar fata de leatul inferior 4-05 mm.
Insarmarea orizontal - olica
,rincipial, se vor respecta aceleasi norme, ca in caul insarmarii oriontale. Noutatea
consta in adaugarea altor 1 sarme dispuse oblic pe verticala(vei fig.), care vor
asigura o trainicie sporita. ,entru montarea fagurelui artificial se au in vedere
aceleasi deiderate, e#puse mai sus.
Insarmarea orizontal - verticala
!ste tipul de insarmare care asigura trainicia cea mai mare unui fagure. 6ineinteles,
reteaua de sarme fiind mai deasa, presupune ca si manopera operatiunii sa fie un pic
mai complicata. %ar care este scopul pe care il urmarim, daca nu acela de a face o
treaba buna? %eoarece intentionam sa promovam acest tip de insarmare, vom
debate mai pe larg subiectul, asta neinsemnand ca dorim sa impunem metoda. .a
urma urmei, totul se reuma la optiunea personala a fiecarui apicultor.
,rincipalele operatiuni e#ecutate sunt $
!aurirea ramelor
,oitia gaurilor se marcheaa cu un sablon si un creion. Se va folosi o masina de
gaurit electrica(mica), fi#and in mandrina un burghiu de lemn, de 2 mm. *n scopul
situarii gaurilor in acelasi plan, dupa marcarea initiala, gaurirea se va face pe partea
interioara a elementelor ramelor, astfel fiind asigurata planeitatea sarmelor. %aca
sarmele nu sunt montate corect, atunci si cladirea ulterioara a fagurelui de catre
albine va fi defectuoasa. Atentie $ este foarte important ca gaurile sa fie date in asa
fel incat ca sarmele marginale, oriontale sau verticale, sa se afle poitionate la 1,4
cm de toate stinghiile ramei (vei fig.).
Tipul sarmei si taierea ei
Sarma folosita este o sarma subtire, de 5,3 mm, incata, lucioasa si maleabila.
,entru asigurarea a 2 oriontale si 4 verticale se taie bucati de 2,4 m, pentru rama
de oriontal si 2,1 m, pentru rama de multietajat. (ecomandam in prealabil sa se
faca o proba si sa se stabileasca lungimea necesara.
Montarea si fi"area sarmelor
Sarma taiata la dimensiune, se introduce lateral jos, si se trag cele 2 randuri
oriontale. ,ractic vor reulta 1 lungimi $ una de 0,7 m pentru traseul oriontal si 0,8
m pentru traseul vertical (rama de oriontal). ,entru rama de multietajat cele doua
lungimi sunt egale, adica 0,7 m.
Asearea sarmelor in rama se face cu atentie, cele oriontale de o parte, iar cele
verticale de alta. *ntre cele doua retele se formeaa un buunar, unde se aseaa
fagurele artificial. )i#area sarmei se face cu ajutorul cuisoarelor. Acestea trebuie sa
fie subtiri si scurte(0 mm grosime,05 mm lungime). %upa ce fi#am un capat al
sarmei, aceasta se intinde cu grija pentru a evita curbarea ramei si se fi#eaa cu cel
de-al doilea cuisor. )i#area sarmei pe cuisor se face rasucind de 1-2 ori, apoi capul
cuiului se ingroapa in rama ,batand cu ciocanul.
#i"area fagurelui artificial
)oaia de fagure se introduce intre sarmele oriontale si cele verticale, dinspre
speteaa inferioara, spre cea superioara. Se aseaa rama cu fagurele montat pe
calapodul apicol umeit si se corecteaa poitia. ,oitia corecta a fagurelui este cea
in care se asigura urmatoarele distante $ la speteaa inferioara, fagurele aproape
lipit, pe laterale si speteaa superioara 1-2 mm. distanta. ,entru lipire se pot folosi
pintenul apicol, randalina apicola, un ciocan de electronist cu ciocul modificat sau mai
modern transformatoare de c.a cu o tensiune mica. *n toate aceste cauri se are in
vedere ca lipirea sa se faca fara a gauri fagurele si pe toata lungimea sarmelor. 9nde
din neatentie fagurele a fost gaurit se procedeaa la astuparea gaurii cu ceara topita.
Cladirea si pastrarea fagurilor
,entru a avea si faguri bine claditi, se recomanda ca in timpul infloririi pomilor
fructiferi, sa fie dati familiilor de albine pentru ai cladi partial. %upa 0-1 ile se scot,
se trec la reerva , urmand a fi utiliati la nevoie. %epoitarea se face in corpuri de
stup, dulapuri speciale, obligatoriu in poitie verticala pentru a preintampina
deformarea lor.
INVENTAR DE STUPINA
Cand incepem o afacere trebuie sa avem toate datele despre respectiva activitate , apicultura nefacand e#ceptie
de la aceasta regula. ,entru cei ce cred ca viitorul lor economic si profesional este legat de aceasta frumoasa
indeletnicire o sa detaliem lista cu echipamentele si materialele necesare infiintarii unei stupine. .ista preentata
in aceasta pagina este valabila pentru o stupina de 055 de familii de albine, acesta fiind numarul minim de stupi
de la care putem spune ca abordam domeniul din postura de semiprofesionisti. ,oate la o prima vedere o sa
credeti ca investitia este destul de consistenta, dar va asiguram ca in comparatie cu alt tip de afacere, o sa vedeti
ca nu este deloc asa.
$tila%e principale de intretinere
- Stupi sistematici completi - 054 buc. : nuclee
de imperechere - 14 buc. : rame goale de
reerva - 05 buc;stup : corpuri reerva - 05
buc. : cabana apicola - 0 buc. : dulap pentru
pastrat fagurii - 0 buc. :
$tila%e pentru e"tragerea mierii
- Centrifuga - 0 buc : masa pentru decapacit - 0
buc. : cutit decapacit - 1 buc. : tava decapacit -
0 buc. : site pentru strecurat mierea - 4 buc. :
maturator ino# ;255 /g. - 1 buc. : bidoane
depoitare miere
Scule diverse pentru intretinere
- %alti apicole - 2 buc. : perii apicole - 1 buc. : afumator - 1 buc. : costume protectie
< masti - 2 buc. : ladita transport rame - 1 buc. : ladita scaun - 1 buc. : colivii
introducere matci - 25 buc. : perforator rame - 0 buc. : planseta calapod faguri - 1
buc. : pinten lipit faguri - 1 buc.: cantar de control - 0 buc. : gratii =anemann - 055
buc. : gratii urdinis - 055 buc. : colectoare propolis - 85 buc. : colectore polen - 85
buc. : roinita - 0 buc. : sipci port-botci - 35 buc. : ciocan lipit botci - 0 buc. : sablon
botci - 0 buc. : lampa butan - 0 buc. : carucior stupi - 0 buc. : adapator - 0 buc. :
iolator fagure - 2 buc. :
$tila%e conditionat ceara
- 'opitor solar - 0 buc. : presa ceara - 0 buc. : vase diverse - 2 buc. : forme ceara -
2 buc. :
Materiale consumaile
- )aguri artificiali : biostimulatori apicoli : medicamente : matci : sarma pentru rame
: cuie : vopsele : doe ga butan : substante deinfectante etc. :
%upa cum vedeti sunt multe repere care trebuie intr-o stupina , achiitionarea lor
fiind costisitoare. %evoltarea unei stupine insa se face in timp (cativa ani), deci si
investitia este esalonata si poate fi platita partial din vanarea produselor obtinute in
anul precedent. 'ot secretul este sa avem un bun simt economic si multa rabdare. "
regula de baa este sa achiitionam numai echipamente noi , vechiturile oricat de
avantajoase ar fi ca pret nu au nici o valoare. Niste stupi vechi, cu lemnul putred,
plini de spori ai diferitelor boli sau o centrifuga ruginita, repreinta adevarate pietre
de moara, legate de +gatul+ unei afaceri de succes. .a vremuri noi...oameni noi...si
scule noi .
&regatirea vetrei stupinei
,e la inceputul lunii martie(functie de starea vremii)demaram primele actiuni $
- curatam si imprastiem zapada pentru ai grabi topirea, adunam si inlaturam
crengile, frunzele si in general toate resturile, urmarind o igienizare totala
- asezam stupii pe locurile definitive, functie de sistemul ales, urmarind ca
urdinisurile sa fie orientate spre sud-est si albinele sa beneficieze de caldura soarelui
- curatam prin urdinis( cu o sarma) stupii de albine moarte si alte resturi ; acestea
se vor arde neaparat
- instalam sau reorientam gardurile de protectie pentru a feri albinele de vanturile
reci ale inceputului de primavara
Supravegherea zorului de curatire
*n timpul iernii datorita faptului ca albinele nu au mai putut iesi din stup, au
acumulat in intestine reiduri care acum trebuie eliminate. %e aceea in primele ile
calduroase( temperatura ajunge la peste 04 grade C), trebuie sa stimulam
efectuarea acestor boruri de curatire. %aca inca mai este apada pe vatra stupinei
este recomandat sa intindem paie pe jos. 9rdinisele se vor deschide larg iar capacele
se vor salta pentru ca raele soarelui sa incaleasca podisorul stupului. 'ot acum unii
dintre stuparii cu e#perienta mai fac o lucrare importanta $ introduc in mijlocul
cuibului un fagure gol, bine cladit, in care toarna 0-1/g de sirop de ahar caldut.
Cand observam ca borul de curatire a fost facut de totalitatea familiilor, reducem
urdinisele la 2 cm si bineanteles aseam capacele care au fost saltate.
&rimul control si stramtorarea cuiurilor
,rofitand de una din ilele calduroase e#ecutam primul control de primavara, in care
vom evalua starea familiilor de albine, operatiune dublata de o stramtorare a
cuibului. .a deschiderea stupului constatam $
- prezenta hranei care exista in faguri, stiind ca o rama standard contine 3,5kg miere
pe ambele fete
- prezenta matcii, dupa puietul de pe fagurii din milocul cuibului ; daca puietul nu
exista totusi nu trebuie sa ne ingrioram ! unele matci isi incep mai tarziu ouatul si
de aceea este necesara repetarea controlului dupa o saptamana, pana cand tragem
o concluzie corecta.
'ot in timpul acestui control, scoatem din stupi fagurii mucegaiti, cu pete de diaree,
si pe cei ce contin multe celule de trantori. S-a constatat ca devoltarea familiilor de
albine decurge normal daca albinelor li se asigura un regim de caldura optim. *n
acest scop stuparii vor +stramtora cuibul+. Cuibul se aranjeaa catre peretele stupului
care este cel mai e#pus soarelui astfel $ fagurii cu puiet se aseaa in mijloc, ei fiind
marginiti de faguri cu miere si pastura : in cuib se lasa strict atati faguri cat pot
acoperi albinele si care trebuie sa aiba numai celule de lucratoare : in ce priveste
reerva de hrana familia trebuie sa dispuna de min.3-4 /g miere si bineinteles
pastura. Atentie mare ca la stramtorare si la eliminarea fagurilor imperfecti sa nu
orfaniati accidental familia. Cuibul se limiteaa cu o diafragma mai scurta, dincolo
de ea fiind aseati fagurii cu resturi de miere, aceasta delimitand compartimentul de
hranire.
Se recomanda ca tot cu aceasta ocaie familiile de albine sa fie mutate in lai
curatate, reparate si deinfectate. 'rebuie sa avem pregatite din timp cateva lai,
urmand ca pe masura ce mutam albinele sa deinfectam si restul de stupi. .ucrarea
este foarte necesara pentru ca pe langa toate celelalte, sa pastram o stare de igiena
perfecta. 'oate aceste lucrari sunt decisive, necesita sa avem ceva timp la dispoitie
si mai ales sa avem +ingaduinta+ vremii.
Salvarea alinelor ramase fara rezerve de hrana
Salvarea familiilor ramase fara reerve de hrana este foarte usor posibila in orice
stupina chiar daca apicultorul este lipsit de e#perienta. *n acest scop folosim
urmatoarele reerve$
- proviziile de hrana existente pe ramele care nu au fost cuprinse de ghem, sau in
celulele din partea opusa a fagurilor ocupati partial
- proviziile de hrana existente in alte familii si de care acestea nu mai au nevoie
- mierea in faguri, miere lichida sau granulata de la rezerva stupinei
*n primul ca constatam ca de o parte si de alta a fagurilor ocupati de ghem, se afla
cate 0-1 faguri cu miere care nu au fost folositi de albine. Asta se intampla din caua
ca odata format ghemul de iernare, albinele nu mai au acces decat la proviiile de pe
fata fagurilor unde se afla. ,entru a remedia situatia se ridica din stupi ramele care
contin proviii, si care din motivul mentionat au ramas neconsumate. Se descapacesc
aceste rame pe o parte si cu ajutorul unui bastonas de lemn se fac 1-2 gauri de
grosimea unui creion. Apoi se indeparteaa ramele cu faguri si putine albine din
ambele margini ale ghemului. Se introduc fagurii gauriti, cu miere descapacita in
spatiu liber care tocmai a fost creat. )agurii scosi(cu putine albine pe ei) se alatura
de fagurii cu miere, bineinteles si ei gauriti pentru a permite circulatia albinelor.
*n caul cand familia ramasa fara proviii nu are faguri disponibili in stup, se
procedeaa la ridicarea de faguri cu proviii din familiile mai bogat aproviionate.
*ntroducerea lor in stupi se face dupa tehnologia descrisa mai sus. Cand nu
dispunem de acesti faguri, se poate folosi mierea diluata un pic, incalita si apoi
turnata in faguri goi. =raniri de calitate se mai pot face cu turtite de miere
cristaliata si framantata cu ahar pudra pana obtinem consistenta dorita, cat si cu
serbet de ahar. Aceste turtite se aplica direct pe partea superioara a ramelor. !ste
de dorit insa ca aceste interventii sa fie facute numai in ca de urgenta, putand evita
aceste situatii neplacute printr-o buna organiare a cuibului inca din toamna.
Completarea rezervelor de pastura
,e langa miere, albinele au nevoie la cresterea noilor generatii si de hrana proteica.
Aceasta este asigurata de pastura, lipsa ei fiind un handicap major in devoltarea
favorabila a familiilor de albine. ,entru cresterea unui /g de albina este nevoie de
0,4 /g de pastura. ,astura se asigura din toamna prin introducerea unui fagure plin
si la nevoie prin completarile de primavara. *n primavara modurile de administrare
sunt$
- "coatem pastura din faguri prin taierea lor in fasii ; apoi frecam fasiile in mana
pana la separare. #a pastura obtinuta se adauga o cantitate egala de apa si o
cantitate dubla de miere. "e mai adauga sare $% din cantitatea amestecului si se
omogenizeaza. "e toarna amestecul in faguri administrand zilnic cate &''g, pana la
aparitia culesului de polen.
- (n kg de pastura se amesteca cu ',)5'kg miere si se administreaza deasupra
ramelor sub forma de turtite proteice de completare.
- *mestecam cantitati egale de polen si miere, administrand la fel deasupra cuibului
sub forma de turtite.
Concluionand, hranirea proteica de primavara se face de preferinta cu pastura de la
reerva, apoi daca nu avem cantitatile necesare se vor face hraniri cu polen si miere
sau pastura si miere.
Dezinfectia stupilor
%aca nu am facut aceasta lucrare in timpul primului control de primavara (din
diferite motive) sa stiti ca acum a sosit momentul. %einfectia se face cu scopul
pastrarii sanatatii familiilor de albine. " casa curata inseamna eliminarea unor
probleme grave. .ucrarea consta in mutarea familiilor de albine in alti stupi, pe care
i-am curatat si deinfectat. *n principiu laile se curata de resturi de ceara, propolis,
pete diareice si apoi se deinfecteaa cu o solutie recomandata. 9rmeaa o limpeire,
o uscare si neaparat flambarea cu flacara.
'argirea cuiurilor
.ucrarea este deosebit de importanta, avand in vedere ca interventia stuparului
poate face mult bine, dar totodata si mult rau daca nu este facuta corect. ,rin
largirea cuibului trebuie sa raspundem ferm necesitatii matcii de a depune oua.
'rebuie sa avem in vedere urmatoarele conditii generale$
- existenta unei concordante intre suprafata ocupata de puiet si numarul de albine
doici ; la un numar mic de doici si cantitatea de laptisor de matca distribuita va fi
mica
- prezenta rezervei de pastura necesara cresterii puietului si a albinelor tinere
- conditiile interne si externe, precum si caracteristicile biologice. *cestea tin de
temperatura externa, de modul in care albinele reusesc sa mentina climatul optim in
stup cat si de faptul ca prin modul de a depozita polenul in faguri se regleaza
activitatea matcii. +n principiu matca este oprita sa depuna oua pe fagurii aflati dupa
cei cu pastura.
- aplicarea fara discernamant a hranirilor de stimulare ; printr-o hranire abundenta
se pot introduce in stup dezechilibre importante
!fectiv largirea se face astfel $ semnalul trebuie dat de faptul ca toti fagurii din cuib
sunt ocupati cu puiet (e#cluand fagurii marginasi care contin miere si pastura). Se
adauga un fagure bine cladit. Acesta se introduce intre fagurele marginas si cel cu
puiet. %upa ce si acesta a fost ocupat cu puiet, se introduc treptat alti faguri tinand
seama de cresterea populatiei. ,rimul fagure introdus trebuie sa fie un fagure in care
s-au mai crescut cateva generatii de albine, apoi putand fi introdusi si faguri claditi in
care nu a fost crescut puiet. *ntroducerea unor faguri care au mici coroane de miere
(care vor fi descapacite) este un factor favoriant.
" metoda de a face ca matca sa oua in fagurii introdusi, este aceea de ai stropi cu
apa calduta sau miere diluata. .a incalirea timpului si in preenta unui mic cules
largirea se poate face si cu un fagure artificial. Acest fagure se aseaa dupa ultimul
fagure cu puiet si in momentul cand celulele au fost cladite pe jumatate se muta in
mijlocul cuibului.
Citind aceste randuri sigur v-ati dat seama ca tehnicile descrise sunt folosite cu
precadere la stupii oriontali si verticali cu magaine. Stupul multietajat, beneficiind
de o constructie aparte se manuiete diferit. .a acest tip de stup largirea se face prin
inversarea corpurilor, manevrarea ramelor si desele interventii in cuib nemaifiind
necesare.
Intarirea familiilor sla dezvoltate
"ricat s-ar stradui stuparii sa e#ecute toate lucrarile la timp, se constata ca in
stupina o parte din familii raman in urma cu devoltarea, aparent fara o caua
anume definita. .a urma urmei acest lucru tine de o anume normalitate daca ne
gandim ca o familie de albine poate fi asimilata unui +organism+. ,entru a uniformia
puterea stupilor se practica metoda prelevarii de rame cu puiet capacit din familiile
puternice si ajutarea celor ramase in urma cu devoltarea.
Concluzii
Citind aceasta pagina v-ati putut face o parere despre lucrarile de primavara ce se
e#ecuta in stupina. 'rebuie sa fiti convinsi ca aplicand corect si la timp tehnologiile o
sa aveti in preajma primului cules major stupi puternici, capabili sa valorifice
resursele nectarifere. Si pentru asta nu mai aveti nevoie decat de vreme buna >
LUCRARI DE VARA IN STUPINA
Stuparii au depus eforturi deosebite pentru a scoate familiile de albine puternice din primavara si acum asteapta
roadele muncii lor. Culesurile la pomii fructiferi si flora spontana au asigurat familiilor necesarul de miere si polen.
*n anii de e#ceptie se pot obtine si cateva /g de miere marfa, dar marea multumire este ca albinele au hrana din
abundenta. *n general culesurile sunt de mare intensitate, insa durata lor este scurta. Aceste culesuri pot fi
timpurii (salcam, meuris), de vara (tei, faneata, floarea soarelui) si tarii.
Recunoasterea unui cules
- speciile melifere infloresc abundent
- intensitatea borurilor creste e#ponential,
albinele se inghesuie la urdinis.
- fagurii din cuib se inalbesc datorita faptului
ca albinele alungesc celulele si capacesc
mierea.
- pe inserat in stupina se simte mirosul
caracteristic al mierii.
- albinele ventilatoare isi intensifica
activitatea, pentru a evapora apa din nectarul
proaspat cules.
Conditii pentru valorificarea culesurilor
%evine foarte clar si pentru stuparul incepator cat si pentru cel e#perimentat ca nu
orice familie de albine din stupina poate valorifica la ma#im un cules.
Conditiile necesare sunt $
- familiile sa fie puternice si sa ocupe min. $& faguri standard, dintre care ,-- cu
puiet
- familiile sa fie in stare activa, stiut fiind faptul ca o familie aflata in stare de roire
sau in preama roitului isi diminuiaza mult activitatea
Cum obtinem acest deiderat ? Cu lucrari facute la timp $
- familiile de albine trebuie intretinute in stupi de mare capacitate care ofera
posibilitatea ca dezvoltarea cuibului sa se faca normal, depozitarea mierii sa fie
asigurata si a caror volum se poate mari sau micsora
- intensificarea ventilatiei prin umbrirea stupilor, ridicarea partiala a podisorului sau
inlocuirea acestuia cu o sita
- ridicarea periodica de rame cu puiet capacit, cu albina aferenta, aceasta operatiune
prevenind intrarea in frigurile roitului si totodata asigurand marirea efectivului
stupinei
- inlocuirea matcilor batrane sau necorespunzatoare cu matci tinere, apte biologic si
genetic pentru performanta
- folosirea familiilor autatoare si unificarea acestora cu familia de baza in preama
culesului, in acest fel asigurand o cantitate mare de albina culegatoare si implicit o
productie pe masura
- marirea puterii familiilor ramase in urma cu dezvoltarea, prin imputernicirea lor cu
puiet capacit ridicat din stupii puternici
Sunt primaveri favorabile devoltarii familiilor de albine, in care culesul incepe
timpuriu. ?onele cu salcii, artar, cu flora spontana si mai ales padurile de salcam pot
oferi cantitati importante de miere. Stuparii care au in ona asemenea +comori+, sau
cei care practica stuparitul pastoral, obtin reultate remarcabile. "data cu sfarsitul
primaverii, familiile de albine ating capacitatea ma#ima de devoltare. %aca nu se
intervine ferm, acestea vor intra in frigurile roitului si culesurile urmatoare-tei,
fanete, floarea soarelui - pot fi compromise. )ormarea de noi familii si aplicarea
stricta a tuturor masurilor prevaute pentru aceasta perioada, pot impedica pagubele
ce vor urma si dau posibilitatea valorificarii culesurilor urmatoare.
Stuparitul pastoral - generalitati
*n cautarea surselor variate si permanente de nectar, se practica deplasarea
stupinelor la masivele melifere. ,entru reusita actiunii stuparii trebuie sa cunoasca $
lucrarile legate de pregatirea si manuirea stupilor inainte si in timpul transportului ;
baza melifera, timpul de inflorire specific fiecarei zone si drumurile de acces spre
masiv ; locul efectiv de amplasare a stupinei, sursele de apa si tot ce tine de locatia
respectiva din punctul de vedere al asigurarii unui pastoral reusit.
*nainte de a efectua deplasarea la locul de cules se face recunoasterea masivului
melifer. *n acest fel stabilim cu preciie locul unde va fi amplasata stupina. Se va
avea in vedere ca stupii sa fie umbriti, e#istenta unei surse de apa (care este foarte
necesara), posibilitatea ca stupina sa fie evacuata usor in ca de urgenta (deci
drumuri practicabile). Alegem vetre de stupina la marginea padurilor, in poienite sau
locuri cu raritura de arbori. 'oti stupii vor fi verificati inainte de plecare, trebuind sa
ne interesee atat starea familiilor cat si a cutiilor. Se astupa crapaturile, se
pregatesc toate sistemele de fi#are, ventilatie etc.
&om scoate fagurii plini si e#tragem mierea. %eplasarea la sursele de cules se va
face de preferinta noaptea $ odata ajunsi la masivul melifer stupii se aseaa paralel si
nu perpendicular pe sursa. .a culesul de salcam, stupina se aseaa pe locuri insorite
- dat fiind faptul ca acest cules are loc la sfarsit de mai - pentru ca albinele sa
primeasca soarele inca de la primele ore ale diminetii. .a tei si floarea soarelui, cules
care are loc in perioada de canicula, vom asea stupii la umbra. %aca nu putem
asigura o umbrire naturala o vom crea prin aplicarea pe capacele stupilor de diferite
materiale (paie, frune). %aca nu facem aceasta, contingente intregi de albine vor
ventila stupul, neparticipand la cules.
&regatirea familiilor - manuirea stupilor
,regatirea stupilor - implicit si a familiilor de albine - se face diferentiat $
- "tupii orizontali ! cu o saptamana inaintea debutului unui cules, fiecare familie
trebuie asigurata cu 4-7 faguri, pentru a crea loc suficient depoitarii nectarului. .a
introducerea acestor faguri, organiam cuibul astfel $ la capatul stupului dinspre
urdinis se aseaa un fagure cu pastura, fagurii cu puiet, inca un fagure cu pastura si
miere, faguri cu miere, urmand apoi fagurii goi. Ce se intampla in timpul culesului $
albinele vor umple intai fagurii din cuib, prin depoitarea mierii in coroane. Cand
cuibul este completat in totalitate, depoitarea se continua in fagurii goi. Cateodata
mai este nevoie a se introduce si alte rame cu faguri claditi sau artificiali.
- "tupii verticali cu magazine ! crearea spatiului necesar se face prin adaugarea unui
magain deasupra cuibului. 9rmarind culesul si daca constatam ca albinele au
umplut magainul, mai adaugam un magain suplimentar, peste cuib, iar deasupra
acestuia magainul plin. Albinele vor umple si magainul adaugat si vor capaci
mierea in celalalt.
- "tupii multietaati ! *n caul unui cules abundent se adauga un al treile corp peste
celelalte doua. Albinele depoiteaa mierea in corpul 1(care are puiet) si incep sa o
capaceasca. Acum este momentul ca modulul 2 sa fie schimbat cu modulul 1. *n
acest fel depoitarea mierii continua in corpul 2, acum devenit 1.
%upa incetarea culesului urmeaa o perioada dificila in viata familiilor. ,opulatia
creste si sursa de hrana scade. *n scopul mentinerii albinelor in stare activa, unii
apicultori fac hraniri suplimentare cu sirop de ahar 0;0. ,entru a crea loc matcii sa
oua (cuibul fiind blocat cu miere) se introduc faguri goi in mijlocul cuibului.
("tragerea si conditionarea mierii
*n urma unor culesuri bogate reulta mari cantitati de miere, care repreinta poate
cel mai important produs al stupului. *nainte de toate trebuie sa spunem ca mierea
este un +organism viu+ si de modul in care o recoltam si preconditionam, depinde
finaliarea cu succes a muncii noastre de 0 an. Aderarea (omaniei la 9.! si e#portul
actual spre aceste tari au introdus noi norme de calitate pentru miere.
Scoatem din stupi fagurii plini cu miere cand albinele au capacit cel putin jumatate
din suprafata lor. Se apreciaa ca la 0;2 de suprafata capacita, mierea are un
continut de apa de 0@-15A. Sunt insa situatii in care din caua vremii umede
cantitatea de apa depaseste acest procent. . prima concluzie ar fi aceea ca ramele
pline sa fie tinute cat mai mult in stup pentru o buna maturare. %e multe ori se
prefera adaugarea de noi rame si corpuri decat scoaterea prematura a celor pline.
Cum scoatem ramele pline $ aceasta lucrare se face cu ajutorul afumatorului si a
daltii apicole. -ult hulitele +podisoare igonitoare, chimice+ nu se vor folosi, pentru
ca prin continutul lor de substanta activa, riscam sa contaminam mierea. *n schimb
se pot folosi igonitoare cu sicana.
)agurii de scos se tin deasupra stupului si prin cateva miscari bruste scuturam
albinele. Atentie mare la matca $ din diferite motive aceasta poate fi aici si riscam sa
o vatamam. Albinele care raman se perie cu o pana sau o pensula speciala, dupa
care punem rama in ladita de transport. !#ecutam operatiunea cu grija si rapid
pentru a nu starni furtisagul in stupina. Camera in care facem e#tractia va fi curata si
deinfectata, lucru valabil si pentru utilajele de e#tractie. *nainte de inceperea lucrarii
efective de e#tragere a mierii, se procedeaa la sortarea fagurilor dupa culoare. %aca
e#tragerea mierii se face mai tariu fagurii trebuie preancaliti la 24 grade C, cu un
curent de aer cald.
!#tractia efectiva a mierii cuprinde doua lucrari $ descapacirea fagurilor si extragerea
propiu-zisa a mierii din faguri. Ce fel de echipament folosim $ la un nivel mic se
poate folosi un vas descapacitor cu sita pentru separarea mierii de ceara, cutit sau
furculita de descapacit, un e#tractor tangential, un vas unde se scurge mierea, un
maturator, strecuratori diferite. 'oate aceste utilaje se recomanda sa fie din ino# sau
un alt material agreat de norme. .a descapacire cutitul se tine in poitie oriontala,
cu partea inferioara a lamei in unghi de 24 grade fata de suprafata fagurelui.
Actionam cutitul cu miscari scurte aplicate de sus in jos.
)olosirea e#tractorului tangential se face intr-o prima faa cu multa atentie pentru ca
fagurii sunt grei si s-ar putea rupe. %upa ce intoarcem fagurii pe partea opusa,
putem mari turatia pana la 155-145 ture;min. %upa e#tractie, fagurii goliti se dau
familiilor pentru a fi curatati.
.impeirea mierii este procesul prin care corpurile straine mai grele, cad la fund, si
cele mai usoare se salta la suprafata. .impeirea unui vas cu miere inalt de 0m se
face la temperatura de 15 grade C in 2 ile, iar la 14 grade C in 27 ore. %upa
decantare mierea se va trece in vasele maturatoare, unde procentul de apa scade
pana la limita admisa de norme. %epoitarea finala se face in recipiente de ino#, sau
altele agreate de cumparator.
Concluzii
.ucrarile din timpul verii sunt si ele numeroase. ,roducerea si imperecherea matcilor,
formarea noilor familii si ingrijirea lor, au fost deja e#puse in alte pagini asa ca nu
mai are rost sa insistam asupra lor. %upa cum si singuri v-ati dat seama... vara se
numara ....bidoanele..> Succes...>
LUCRARI DE TOAMNA IN APICULTURA
&ine toamna, mierea a fost e#trasa si apicultorul se afla pus in fata unor noi provocari, carora trebuie sa le faca
fata. %upa cum am mai spus acum incepe anul apicol, toamna repreentand un nou debut si un prilej de a pune
stupina pe o alta treapta a performantei. Sa trecem iarasi la treaba >
.ucrarile de toamna demareaa la inceputul
lunii august si se impart in trei mari categorii $
#ucrari de intensificare a cresterii puietului;
asigurarea rezervelor de hrana pentru iernare;
pregatirea cubului familiilor de albine in vederea
unei iernari de calitate.
INT(NSI#ICAR(A CR(ST(RII &$I(T$'$I
,entru ca familiile de albine sa iasa cat mai puternice din iarna, trebuie ca inca din
toamna sa asiguram o populatie numeroasa, bine hranita si intr-o stare de sanatate
perfecta. Acest lucru nu este usor de obtinut, stuparul fiind foarte solicitat, atat ca
timp,cat si ca volum de munca. Ce masuri trebuie avute in vedere$
Asigurarea de matci tinere si viaile)
S-a stabilit ca numai o matca tanara poate face fata la un ritm constant de depunere
a puietului.*n acest scop nu trebuie sa toleram in stupina matci mai batrane de 1 ani
si in decursul verii sa facem inlocuirile necesare. 6iologic matcile batrane isi limiteaa
depunerea puietului atunci cand in natura nu mai e#ista un cules bogat de nectar si
polen, pe cand cele tinere se comporta altfel $ isi mentin ritmul bun chiar daca
resursele nectarifere si cele proteice sunt mult mai mici(intr-un cuvant valorifica mai
bine culesurile de intretinere). 9n alt avantaj al matcilor tinere este acela ca in
primavara vom gasi un procent redus de familii ramase orfane(dupa unii autori
procentul este de 5,4A). Cu toate astea nu se recomanda ca schimbarea sa se fraca
toamna daca folosim botci sau matci neamperecheate decat in cauri de urgenta.
Delocarea cuiurilor
" alta caua a scaderii depunerii puietului de catre matca este blocarea cuibului cu
miere sau pastura. "data cu apropierea toamnei si in preenta unui cules mediu,
instinctiv, albinele blocheaa cuibul, cautand sa-si asigure necesarul de reeve de
hrana. ,ractic se intampla ca matca sa nu mai aiba unde depune oua, numarul
celulelor libere scaand drastic.
,entru a inlatura acest neajuns, la stupii oriontali si verticali cu magaine se
introduc periodic in mijlocul cuibului faguri claditi (recomandati cei in care s-au
crescut cateva generatii de puiet). Aceste spatii libere se creeaa prin scoaterea
fagurilor marginasi. .a stupul multietajat lucrarea este mult mai simpla si se
realieaa prin inversarea periodica a corpurilor. Atentie insa, pentru ca trebuie sa
avem grija ca niciunul din corpurile inversate sa nu fie corpul care gaduieste
reervele de hrana
Asigurarea cu faguri de calitate
)agurii ce raman in cuibul familiei trebuie sa fie bine construiti, fara celule de trantori
sau alte defecte. 'oti fagurii care nu corespund criteriilor vor fi scosi fara a sta prea
mult pe ganduri. Asigurarea cu faguri de calitate trebuie facuta mai ales in +ona
fierbinte+ a cuibului, adica acea ona in care primavara se vor creste noile generatii.
Asigurarea de culesuri tarzii si hraniri de stimulare
,reenta unor culesuri tarii de nectar si polen impulsioneaa matca sa depuna oua.
,relungirea acestei perioade aduce mari avantaje stupinei in totalitatea ei, albinele
recapatand starea febrila care caracterieaa un bun cules. Stuparii pot pune familiile
in aceasta stare favorabila fie prin deplasarea in pastoral la locatiile care ofera
culesuri tarii, fie prin incercarea de asigurare a unei bae de de cules prin alegerea
unei vetre permanente adecvate.
Ce putem spune despre culesurile tarii ? Cert este faptul ca preenta lor are un
impact mult mai mare in comparatie cu o hranire artificiala de stimulare. Cand
stuparii nu pot oferi albinelor aceste culesuri apeleaa la hraniri de stimulare prin
oferirea catre familii a merii descapacite sau a inlocuitorilor acesteia (sirop de ahar).
%espre eficienta acestor hraniri de stimulare o sa discutam cu alta ocaie, aici
limitandu-ne a spune ca se fac in mai multe moduri $ descapacirea a 1-2 dm patrati
de fagure cu miere si oferit dincolo de diafragma sau la marginea cuibului : hraniri cu
sirop de ahar concentratie 0;0, cate 155-255 g la interval de 1-2 ile : deasemeni o
alta metoda este stimularea cu ahar tos, umectat putin cu apa sau miere.
Nu trebuie sa ignoram un fapt$hranirile glucidice trebuie completate si cu cele
proteice, prin asigurarea polenului livrat in mod natural sau artificial. *n lipsa unui
cules se administreaa ca turtite (pregatite in acelasi mod ca in primavara) deasupra
cuibului.
Reducerea si impachetarea cuiurilor
Ca si in primavara in vederea obtinerii unui climat favorabil se procedeaa la o
stramtorare a cuibului : in stup vor ramane numai fagurii care sunt acoperiti bine de
albine, marginiti de faguri cu miere si pastura. )agurii scosi se trec dincolo de
diafragma si prin descapacirea lor mierea v-a fi carata de albine in cuib. Atentie $ nu
se lasa pana tariu in toamna fagurii dupa diafragma, asta pentru a impedica o
formare gresita a ghemului de iernare.
'ot in aceasta perioada se face o impachetare sumara (a nu se comfunda cu
impachetarea finala din toamna). %in fericire pentru posesorii de stupi multietajati,
aceste operatiuni nu sunt necesare decat in cauri putine, cand familiile nu ajung la
nivelul de devoltare cerut. (educerea cuiburilor va creea in familie o crestere a
populatiei si in unele cauri este nevoie de o noua largire.
ASI!$RAR(A R(*(R+(',R D( -RANA
Albinele ierneaa stranse intr-un ghem si in tot acest timp climatul este asigurat de o
miscare continua a lor. Cand conditiile e#terne permit, familia de albine demareaa
cresterea puietului - la inceput timid, pe suprafete mici de fagure - urmand ca odata
cu imbunatatirea vremii, inspre primavara, cresterea sa fie accelerata. %upa cum
bine stiti albinele ce ierneaa (datorita conditiilor specifice) traiesc apro#.4-7 luni,
deci asigurarea reervelor pana la aparitia primelor culesuri este o lucrare foarte
importanta.
Aceste reerve sunt folosite la autointretinere si pentru cresterea puietului. " familie
fara prea multa hrana risca sa se piarda in iarna, asta fara sa vorbim de cantitatile
mici de puiet crescute. Ce trebuie sa avem in vedere pentru a reolva problema
hranei? Cateva deiderate de atins$
Calitatea hranei
-ierea din faguri sa fie numai miere florala. Ca o prima conditie ar trebui sa
mentionam ca mierea de mana trebuie eliminata in totalitate din stupi. %aca iernam
familiile cu aceasta miere in faguri riscam sa pierdem albinele (acestea neputand
face boruri de curatire). " alta conditie ar fi aceea ca mierea din faguri sa fie
capacita. -ierea este un produs hidroscopic si prin ramanerea libera pe faguri(fara a
fi capacita) se poate deteriora. Consumata de albine, mierea alterata produce boli
grave. %easemeni se prefera ca albinele sa iernee cu reerve de miere care nu
cristalieaa. *n special mierea de rapita, prin puterea mare de cristaliare, este
foarte daunatoare si trebuie inlaturata.
Ramele de miere si pastura
%e preferat este ca ramele sa fie recoltate la culesurile de primavara-vara. " rama
corect aleasa este aceea care cuprinde miere pe ambele fete min. 1;2 din suprafata.
Cantitativ asta inseamna ca o rama standard de oriontal contine 1,B-2 /g miere iar
una de multietajat 0,@-1 /g. Se accepta ca o ultima optiune si rame cu 0,4 /g miere,
dar acestea trebuie folosite cu multa precautie. 6ineinteles acesti faguri vor fi foarte
bine construiti. Ca reerva de pastura,fiecare familie trebuie sa aiba min. 0 fagure cu
pastura,fiind si pentru acest fagure valabile recomandarile(privind calitatea lui)
facute la cei cu miere.
-ranirile de completare
=ai sa vedem cand si in ce cauri se fac hranirile de completare. Sunt cauri cand
familiile nu pot strange mierea necesara datorita conditiilor meteo : apoi cand mierea
de mana trebuie inlocuita, sau cand s-au facut greseli de ordin tehnic in intretinere.
*n caul stupului vertical cu magaine sunt probleme care apar din insasi constructia
lui(mierea este depoitata in fagurii de stransura) si care repreinta un ca aparte.
*ncepem aceste hraniri cat mai timpuriu, adica imediat dupa ce s-au terminat
culesurile de vara. 'rebuie sa facem o distinctie intre hranirile de completare si
hranirile de stimulare, fiecare avand rolul si scopul sau. *n caul in care hranirea de
completare se face cu sirop de ahar trebuie ca la aceasta sa participe in principal
albinele care nu vor intra in iarna. %aca nu respectam recomandarea atunci albina
din iarna va fi uata si incapabila sa asigure o viata normala in stup (ele vor muri
inainte de a creste generatiile noi de puiet). Ca un principiu general, hranirea de
completare o facem dupa ce am redus cuiburile la numarul de faguri pe care se va
face iernarea. Cantitatea de miere din faguri trebuie sa fie cea indicata, iar mierea
completata sa aiba timp pentru a fi capacita.
.a completare se va folosi un sirop de ahar, 1;0, cu un adaos de 0 gr acid citric(sare
de lamaie), la litru. Administrarea hranei se face in portii medii sau mari(1-2 /g),
seara, cu luarea de masuri stricte de prevenire a furtisagului. " sa observam ca nu
toate familiile ridica siropul de ahar peste noapte si in acest ca devine necesara
micsorarea portiilor. Cand timpul este inaintat, siropul de ahar se poate inlocui cu
serbet. 'rebuie sa remarcam insa ca cea mai eficienta metoda de completare este
cea cu miere, pe care o descapacim de pe faguri si o administram dupa diafragma.
!ste de dorit ca aceste hraniri de completare sa fie terminate pana in 15 august.
&R(!ATIR(A C$I.$'$I #AMI'II',R D( A'.IN(
Cu ce am putea compara aceasta lucrare ? ,oate cu aranjarea spatiului locuibil intr-o
casa ,pentru ca toata lumea sa se simta bine. Aranjarea cuiburilor familiilor de albine
se face in functie de terminarea culesurilor, starea vremii si preenta puietului.
'impul acestei aranjari difera de la an la an, iar stuparul trebuie sa apreciee foarte
bine momentul ales. *n principiu in cuib se lasa atatia faguri cat sa fie ocupati de
albine, iar acestea sa aiba acces la hrana toata iarna. Sunt trei metode de aranjare a
fagurilor $
- amplasarea bilaterala ! este cea mai folosita metoda, si consta in aranjarea
fagurilor mai plini cu miere spre e#tremitati iar catre mijlocul cuibului in ordine
descrescanda.
- amplasarea unilaterala ! se foloseste in general pentru a ierna doua familii intr-un
stup. )agurii se randuiesc de o parte si de alta a diafragmei. .anga diafragma se
aseaa fagurele cu cea mai mare cantitate de miere, urmand fagurii cu cantitati
descrescatoare.
- amplasarea centrala ! fagurii din centrul cuibului contin cea mai mare cantitate de
miere, urmatorii (aseati simetric) fiind pusi cei cu miere din ce in ce mai putina.
.a toate tipurile de aranjare se va urmari ca fagurii sa nu contina mai putin de 0,4 /g
miere si sa fie bine construiti(mai ales cei din cuibul efectiv). .a stupii multietajati
iernarea trebuie facuta de regula pe doua corpuri, in corpul superior trebuind sa
e#iste 03-04 /g de miere. *n corpul de jos mierea se gaseste doar pe fagurii laterali.
*n caurile cand familia ierneaa pe un singur corp (situatie care nu e de dorit) se va
prefera o aseare centrala a fagurilor.
LUCRARI DE IARNA IN STUPINA
Spre sfarsitul toamnei conditiile de viata ale albinelor se schimba foarte mult. &enirea noptilor reci si foarte reci le
obliga sa se grupee in +ghemul de iernare+. .ucrarile pe care le-am facut in toamna acum isi arata roadele. Ce
mai putem face pana la deplina instalare a iernii?
Izolarea termica a cuiului
*n toamna am facut deja o impachetare
sumara, insa acum va trebui sa o facem pe cea
recomandata pentru iernare. Se stie ca albinele
nu incalesc stupul ci doar interiorul ghemului.
'rebuie sa stim ca iolarea termica nu se face
pentru a creste temperatura in stup ci pentru a
feri albinele de variatiile bruste ale temperaturii.
.iteratura de specialitate recomanda doua
metode de impachetare $ bilaterala si
unilaterala. !#perientele ultimilor ani au aratat
ca o impachetare bilaterala nu este necesara
pentru ca ioleaa prea mult cuibul.
'otusi, ea se aplica familiilor de albine slabe, pentru familiile normale fiind
recomandata cea unilaterala. *n ce consta impachetarea unilaterala $ la stupii
oriontali si cei verticali cu magaine, fagurii se aseaa spre peretele mai incalit al
stupului. .a diafragma se astupa toate fantele (se poate folosi si banda scotci) si se
ioleaa cu materiale care nu creaa condens. %easupra podisorului se aplica o alta
impachetare din aceleasi materiale.
*mpachetajul nu trebuie sa fie prea gros pentru a permite evacuarea apei din stup.
Stupii multietajati - din nou cel mai usor de manevrat-se impacheteaa numai
superior, deasupra podisorului sau unilateral de catre stuparii care sunt +'oma
necredinciosul+ si se ghideaa dupa principiul +totul e bun, daca nu dauneaa+.
+entilatia stupului
&entilatia stupului este foarte importanta, daca ne ghidam dupa e#perienta trecutului
: familii de albine puternice in toamna, au iesit din iarna ca niste umbre de
nerecunoscut. Si asta datorita greselilor care au fost facute, cand nu s-a asigurat o
ventilatie corespunatoare. " ventilatie corecta este lipsa totala a oricaror curenti,
altii dacat aceia proveniti din schimbul de aer, dintre urdinis si fanta din podisor. %eci
prima masura ar fi ca orice orificiu(in afara de cele doua mentionate) sa fie astupat.
!ste recomandata si o anumita marime a urdinisului, care s-ar situa undeva la
valoarea de 5,4cm pentru fiecare spatiu dintre rame. *n ceea ce priveste marimea
fantei din podisor, un mare stupar roman recomanda $ +orificiul de aerisire din
podisor,trebuie sa fie de marimea unei palme+. %aca curentii de aer vor circula
numai intre aceste doua fante(urdinis-podisor), veti asigura albinelor dumneavoastra
o traversare in bune conditii a iernii. Aceasta tehnica se aplica la toate tipurile de
stupi e#istenti in e#ploatare.
,entru tipurile de stupi care sunt prevauti cu sita de fund, antivarroa, lucrurile devin
si mai simple. *mpachetajul este sumar, pe podisor fiind aplicata doar o simpla
paturica te#tila sau din papura, etc . 'abla obturatoare a fundului antivarroa, se va
poitiona asfel incat sa fie asigurata o fanta pe 0;2 din suprafata. Sunt stupari care
isi ierneaa familiile de albine, inlaturand total aceasta tabla obturatoare. *n ambele
cauri, familia de albine sta ca intr-un clopot, bio#idul de carbon fiind evacuat numai
prin partea inferioara a stupului.
Aplicarea tratamentelor de toamna
'ratamentele cele mai eficiente impotriva varroei se aplica in lipsa puietului. Acest
lucru se intampla mai tariu in toamna, spre inceputul iernii. Stuparii trebuie sa
profite de ilele - putine ce-i drept - de vremea buna si sa faca aceste tratamente
conform prospectului si recomandarilor producatorilor de medicamente.
&rotectia generala a stupinei
Conditiile grele din timpul iernii necesita luarea de masuri de protectie speciale. *n
acest scop,s tupii vor fi mutati si aseati pe vatra de iernare. Stupina se va proteja
cu garduri de inaltime medie care impiedica o circulatie periculoasa a curentilor de
aer. Stupii vor fi aseati pe postamente speciale, avand grija ca sa li se asigure o
anumita inclinare. Aceasta masura este benefica, in eventualitatea ca apa reultata
din condens va fi eliminata. !#ista 2 metode de iernare $ iernarea in aer liber,
iernarea in cojoc si iernarea in adapost. %in punct de vedere al avantajelor si
deavantajelor oferite de fiecare metoda in parte este de discutat. (ecomandat insa
este o iernare in aer liber, cu luarea masurilor mai sus mentionate.
Supravegherea alinelor iarna
"data cu venirea iernii,lucrarile din stupina s-au incheiat. ,entru stuparii care au
facut toate lucrarile +ca la carte+ urmeaa o perioada de 1-2 luni in care viitele la
stupina repreinta simple viite de supraveghere. -ai mult, e#ista o anumita
categorie de stupari, care nu mai trec in aceasta perioada pe la albinele lor, prima
viita fiind facuta pe la inceputul lunii martie. Acestia sunt +meseriasii+, cei care pe
baa e#perientei acumulate pot duce lucrarile din timpul anului la perfectiune.
%ar ce avem de facut noi cei care nu ne incadram in aceasta categorie ? .a cate 2
saptamani interval, viitam stupii si cu ajutorul unui stetoscop(si improviat)
ascultam gomotele din stupi. Ce ne-ar putea indica ele ?
- un zumzet moderat si uniform e un indiciu ca totul este in regula.
- un bazait puternic ne indica, ca familia are probleme si ca exista o stare anormala
in stup.
- un zumzet slab inseamna ca albinele sunt infometate.
- zumzetul neuniform si plangator indica absenta matcii.
Stuparul mai are o posibilitate de apreciere a starii familiilor de albine iarna, aceasta
numindu-se +foaia de control+. ,rin e#aminarea resturilor si albinelor moarte de pe
ea, ne putem da seama daca e#ista probleme. .a stupii oriontali unde +foaia de
control+ nu se poate instala, se e#amineaa resturile care sunt scoase prin urdinis cu
o sarma.
*orurile de curatire iarna
Stiti inca din primavara cat de benefice sunt aceste +boruri de curatire+. *nainte de
inceputul iernii albinele fac boruri de curatire, fapt care are influente poitive in ce
priveste iernarea. Nu de putine ori in unii ani cand temperaturile depasesc 01 grade
C , in lunile decembrie, ianuarie februarie sunt conditii favorabile ca albinele sa iasa
din stup.
Stuparul - ca si in primavara - trebuie sa stimulee aceste boruri luand urmatoarele
masuri $
- curata urdinisurile, ridica capacele si saltelutele izolatoare, curata zapada,
imprastie paie. . practica des folosita este si /lovirea/ usoara a stupilor pentru ca
albinele sa se agite si in acest fel sa iasa.
9n indemn $ profitati de ilele calde si fiti preenti in stupina pentru a supraveghea
borurile de curatire, asa veti fi scutiti de multe necauri ce ar putea sa apara daca
acestea nu se fac de toate familiile.
Indreptarea starilor nedorite
*n viata unei familii ce ierneaa pot interveni diferite probleme care trebuie
reolvate. Aceste cauri speciale nu sunt de dorit sa apara, dar cateodata totusi se
intalnesc in practica apicola (cele mai multe fiind provocate chiar de noi).
- familiile au ramas fara hrana sau nu au acces la aceasta ; albinele aflate intr-o
astfel de situatie necesita o hranire suplimentara. Aproviionarea se face cu faguri de
la reerva. %upa ce deschidem stupul, localiam ghemul de iernare. *ntroducem apoi
fagurele in locul in care lipseste hrana, nu inainte insa de a gauri fagurii de 1-2 ori,
pentru a inlesni circulatia albinelor. " alta metoda este hranirea cu miere cristaliata
fin, framantata cu ahar pudra. %in acest amestec se fac turte de 0,4 /g ambalate in
pungi gaurite sau hartie (deasemeni gaurita) si se administreaa albinelor deasupra
intervalelor gasite in suferinta. Cand nu avem miere indemna la boli, sau pur si
simplu aceasta lipseste, se foloseste serbetul de ahar administrat ca in caul
precedent(turte). Se pot face si hraniri cu sirop de ahar dens, administrat in faguri,
dar asta numai catre sfarsitul iernii cand albinele il consuma cu placere.
- familia a ramas orfana$ la controlul auditiv constatam ca albinele au ramas fara
matca. *deal ar fi ca reolvarea problemei sa se faca cu matci de reerva. *ernarea
acestor matci fiind o chestiune destul de dificila, se ajunge in situatia in care acestea
lipsesc. %e aceea practica cea mai des folosita este unirea familiei in suferinta cu o
alta (mai slaba dar care are o matca buna)
'oate aceste lucrari se fac intr-o incapere incalita(apro#. 04 grade C) in care ferim
stupul de temperatura scauta de afara. Aceste probleme ce apar trebuie neaparat
reolvate pentru ca de ele depinde supravietuirea familiei in ansamblu.
Conditii generale de iernare
Cand alegem vatra de iernare pentru albinele noastre o facem cu grija. Ce trebuie sa
urmarim $
- sa poata fi proteata de vanturile reci.
- sa asigure linistea necesara albinelor;daca albinele vor fi deranate de pasari sau
animale, sau de zgomote de alta natura, se vor agita, vor consuma multa miere si se
vor imbolnavi.
- sa poata fi curatata usor de zapada iar apa sa se scurga usor(sa nu balteasca)
?apada care se depune pe stupi nu trebuie neaparat curatata decat in caul cand
prinde o crusta de gheata : cea afanata asigura o mai buna iolare termica. Atentie $
instalati si gratare la urdinis impotriva soarecilor (nu uitati cum am uitat eu acum sa
va spun).
Concluzii
.a o prima vedere stuparii incepatori cred ca programul de iarna este mai lejer in ce
priveste lucrarile ce trebuie facute : este un adevar, numai ca asta se intampla cand
lucrarile din toamna si de la inceputul iernii au fost bine facute. %eci mare atentie >
INMULTIREA ARTIFICIALA SI NATURALA A FAMILIILOR DE ALBINE
Stiinta si practica apicola au demonstrat faptul ca roitul este un fenomen biologic natural care corespunde unei
necesitati biologice menite sa contribuie la conservarea si perpetuarea speciei. *n apicultura moderna roitul
natural nu este dorit iar conceptia unor apicultori care asteapta roirea naturala ca unicul mijloc de inmultire sau
repopulare a stupilor ar fi bine sa fie reviuita si inlocuita cu metodele stiintifice de inmultire artificiala care au
numeroase avantaje fiind e#ecutata cu usurinta la dorinta si interventia controlata a apicultorului.
R,IR(A ARTI#ICIA'A
(oirea artificiala are menirea sa inlature toate
neajunsurile roirii naturale. !a se efectueaa la
timpul potrivit si ne permite sa efectuam o
selectie a materialului biologic,evitand riscul
unor pierderi de roi pe care nu-i putem
supraveghea si recupera. Se poate afirma ca
evitarea completa a roirii este destul de
dificila,insa e#ista o serie intreaga de operatiuni
preventive care pot evita sau reduce mult roirea
naturala.
,entru aceasta este necesar sa cunoastem temeinic cauele care determina roirea si
masurile care urmeaa a fi luate pentru prevenirea roitului. *n practicarea unei
apiculturi moderne se recomanda sa intretinem numai familii puternice cu matci
tinere si de mare productivitate.,entru a evita roitul natural trebuie sa retinem faptul
ca este mai usor de prevenit decat de combatut acest instinct atunci cand familia de
albine intra in frigurile roitului.
,rincipalele caue care determina roirea sunt$ suprapopularea stupilor,deci
aglomerarea cuibului,ventilatia necorespunatoare a acestora,e#punerea lor la soare
si supraincalirea acestora prin insolatie,aparitia unei necorespondente intre
cantitatea de albine tinere care pot hrani puietul si cantitatea de puiet pe care ele
trebuie sa-l hraneasca,glandele salivare ale acestor albine pot secreta laptisor, dar
nu au suficiente larve pe care sa le poata creste,faguri insuficienti sau
necorespunatori pentru depunerea oualelor, lipsa de spatiu pentru cladirea
fagurilor,predispoitia ereditara si alti factori care constituie tot atatia e#citanti
interni sau e#terni care favorieaa roitul.
A stabili care dintre aceste caue are cea mai mare importanta pentru manifestarea
instinctului de roire este foarte greu,putandu-se analia numai fiecare in parte si
sintetia corelatia care e#ista intre ele.
- "tupi de mare capacitate - !ste necesar sa se asigure in primul rand folosirea de
stupi sistematici cu un spatiu corespunator a caror volum poate fi marit dupa nevoie
astfel ca matcile sa aiba posibilitatea nelimitata de a depune oua evitandu-se
blocarea cuibului.*n functie de cules se face largirea periodica a cuibului cu noi rame
si faguri artificiali.%aca primavara nu avem faguri suficienti se limiteaa ponta matcii
si aceasta lipsa duce si la diminuarea culesului.Calculele au aratat ca la un spor ilnic
de 0 /g a capacitatii de prelucrare si depoitare a nectarului sunt necesari 1-2
faguri,iar la un spor ilnic de @ /g vor fi necesari 04-15 faguri.
- *mplasarea stupilor - !ste indicat ca stupii sa fie amplasati la umbra in perioada de
ma#ima insolatie(orele 01-0B)deoarece supraincalirea favorieaa instinctul de
roire.!ste bine ca stupii sa fie vopsiti in nuante deschise la culoare pentru a nu
atrage caldura raelor de soare.
- 0ulesul nectarului si polenului - Sunt elemente care actioneaa ca
stimulenti,determinand o mai buna hranire a matcii,o mai buna depoitare a
nectarului si polenului care produc caldura in stup,contribuind la cresterea puterii
familiei.9n cules intensiv de rapita timpurie poate constitui caua principala a roirii
daca apicultorul nu intervine la timp.%e asemenea in perioadele lipsite de cules este
bine sa practicam stuparitul pastoral.
- *glomeratia de albine tinere - !#istenta unui numar e#cesiv de albine tinere
indeamna familia sa inceapa pregatirile de roire prin cladirea de botci pe faguri in
care matca depune oua din care vor ecluiona viitoarele matci.)amilia respectiva
trece prin frigurile roitului mai ales in caul unei perioade mai lungi de timp
nefavorabil.
- #ipsa de spatiu si ventilatie - Aglomeratia si caldura cuibului fac ca activitatea
albinelor ventilatoare sa nu mai fie intodeauna poitive si suficient de
eficace,predispunand familia de albine la roire.*n timpul culesului se recomanda
deschiderea mare a urdinisurilor si asigurarea ventilatiei.
- 1locarea cuibului cu miere si pastura - .a un cules intensiv de nectar si polen cand
cuibul nu este corespunator marit acesta se blocheaa iar matca nu mai are celule
goale pentru a depune oua diminuandu-se activitatea albinelor si favoriand roirea.
- 2xcesul de laptisor de matca - ,roducerea laptisorului de matca destinat hranirii
larvelor de albine in primele trei ile de viata daca este tulburat de preenta unui
numar mare de albine lucratoare care nu pot sa transmita produsul lor
larvelor,acestea ajung sa cladeasca botci in care depoiteaa hrana glandulara
stimuland roirea.mentinerea unor familii puternice cu multe rame cu puiet necapacit
repreinta o metoda eficienta de prevenire a roitului.
- 3arsta matcii - S-a constatat ca matcile batrane au tendinta mai mare de roire de
unde concluia de a detine cat mai multe matci tinere selectionate din cele mai bune
familii de albine.
- 0arenta de feromoni a matcii - Se cunoaste faptul ca glandele mandibulare ale
matcii produc o secretie denumita +substanta de matca+ dupa care albinele percep si
recunosc matca stupului.Cat timp albinele primesc o cantitate determinata din
aceasta substanta,totul este normal,cand aceasta cantitate insa se reduce,albinele
hotarasc inlocuirea matcii.acest fenomen se produce fie din caua imbatranirii matcii
cand se diminueaa si secretia de feromoni fie si la unele matci tinere din caua
suprapopularii stupului care determina reducerea cantitatii de feromoni
primiti.(eultatul este acelasi$cladirea de botci.
Cum intrerupem roitul
Aparitia botcilor intr-un numar mare este un semn sigur a roirii si numai prin
distrugerea lor sistematica se poate impiedica roirea.Aceasta operatie este grea si
anevoioasa cerand un control atent al tuturor ramelor si o mare atentie in depistarea
si distrugerea botcilor deoarece daca ramane o botca ascunsa,neobservata,toata
operatiunea devine inutila."peratia se repeta la 05 ile si apoi din nou la B ile
pentru distrugerea noilor botci cladite intre timp.Cand aceasta operatie se efectueaa
in ajunul recoltarii productia de miere scade mult,fiindca familia de albine este in
frigurile roitului iar metoda de intrerupere a roitului prin distrugerea botcilor
contribuie la prelungirea acestei stari,de unde concluia ca este mai usor sa
prevenim decat sa combatem acest instinct puternic.
Metode de roire artificiala
(oirea artificiala inlatura toate neajunsurile roirii naturale care este mai comple#a si
cere un volum mare de munca.(oirea artificiala usureaa munca si contribuie la
sporirea productiei de miere.*n literatura de specialitate sunt descrise toate metodele
de formare a roilor artificiali.Aici insa vom descrie doar cateva(cele mai simple si
eficace),folosite atat in stupine de amatori cat si in stupine ale profesionistilor$
- 4oirea artificiala prin divizare - Aceasta este cea mai simpla metoda de inmultire
artificiala a albinelor si se practica cu reultate foarte bune in stupinele cu un numar
mic de familii.Cu aceasta metoda se obtine dublarea efectivului,apicultorul ajungand
intr-un timp relativ scurt sa-si formee o stupina adevarata,dimensionata dupa
dorinta.*n ona de stepa,diviarea se face dupa ce culesul la salcam a fost facut,iar
in ona de munte-deal in prima jumatate a lunii mai.*n acest fel noile familii participa
la culesurile ce urmeaa si isi asigura o devoltare corespunatoare.
%iviarea familiilor se e#ecuta in ilele calduroase cand albinele e#ecuta boruri
intense.Cu scopul de a forma familia noua,se aduce langa familia ce urmeaa sa fie
diviata un stup gol in care se trec jumatate din fagurii cu albine,puiet si miere a
familiei de baa.Cu ocaia diviarii familiei se cauta matca pentru a se stabili in care
stup a ramas.%upa aceasta operatie cei doi stupi se aseaa departati intre ei,de o
parte si de alta a locului in care a fost urdinisul familiei din care s-a format familia
noua.Albinele culegatoare,pe masura ce se inapoiaa de la cules,se impart aproape
egal in cei doi stupi.*n caul in care se constata ca albinele populeaa mai bine unul
din stupi,acesta se poate indeparta putin pentru ca repartiarea albinelor sa se faca
cat mai egal.
Spre seara,in familia orfana se introduce,intr-o colivie,o matca imperecheata sau
neimperecheata.*n caul in care lipsesc matcile de reerva dupa 13 de ore,in
diviiunea ramasa orfana se introduce o botca matura.%upa imperecherea matcii si
inceperea depunerii oualelor, familia nou-formata se devolta dupa tehnica obisnuita
in vederea valorificarii culesurilor.)olosind acest procedeu de inmultire a albinelor se
realieaa un spor efectiv de 055A.
- 4oirea artificiala prin stolonare colectiva - ,resupune ridicarea a cate doi faguri cu
puiet si albina de la fiecare familie de baa.Aceasta face ca puterea familiilor
donatoare sa nu fie influentata.Cu cat roiurile se formeaa mai tariu vor trebui sa fie
mai puternice. ,entru ca iernarea sa decurga in conditii bune se impune ca pana in
toamna sa atinga parametrii cantitativi ai unor familii de albine normale.
- Se scoate din fiecare familie donatoare cate una sau doua rame cu puiet capacit
bine acoperite de albine.Se va urmari sa nu se ridice din greseala si matca.(amele se
aseaa in stupul ce va gadui roiul. *n timpul formarii roiului,urdinisul stupului se tine
inchis pentru a se evita depopularea.in general,roiul se formeaa din 3 rame bine
acoperite de albine,din care doua cu puiet si doua rame cu miere si pastura.%upa
cateva ore,in roi,sub protectia coliviei,se introduce o matca tanara imperecheata.*n
lipsa unui cules de intretinere se va hrani stimulent cu cate 255 g sirop de ahar in
concentratie de 0;0 sau 0;1.
R,IR(A NAT$RA'A
,rin roirea naturala a familiilor de albine se intelege actiunea prin care matca,o parte
din albine si trantori parasesc stupul si dau nastere la un roi natural.*n functie de
ordinea in care ies din stup roiurile se impart in$roiuri primare,care se caracterieaa
prin aceea ca albinele parasesc stupul cu matca varstnica si roiuri secundare si
tertiare cand albinele parasesc stupul cu matci tinere neimperecheate..egat de data
cand parasesc stupul,roiurile se impart in $ timpurii,atunci cand familiile roiesc la
inceputul lunii mai si roiuri tarii,cand familiile roiesc in luna iulie.
"bisnuit,roiurile naturale parasesc stupul in ilele calduroase si cu timp frumos,intre
orele 00-04.%upa ce matca iese din stup insotita de albine,roiul se invarteste in
apropierea stupinei si cauta un loc potrivit de care sa se prinda.(oiul primar cu
matca varstnica,spre deosebire de roiurile secundare si tertiare,nu se indeparteaa
prea mult de stupina si dupa ce se aseaa pe crengile unor copaci ramane linistit
timp de cateva ore.
%upa prinderea roiului acesta se lasa sa se linisteasca intr-un loc racoros si spre
seara se scutura direct intr-un stup nou,pregatit in acest scop.Stupul in care se
introduce roiul se echipeaa cu faguri artificiali si i se asigura o hranire suficienta
pentru a putea incepe cresterea puietului. %upa 1-2 ile roiul se controleaa,se
verifica preenta matcii si se organieaa cuibul urmarindu-se ca albinele sa
cladeasca in timp cat mai scurt fagurii artificiali introdusi pentru a asigura spatiul
necesar.
)agurii familiei care a roit se verifica imediat dupa iesirea roiului si se distrug toate
botcile cu e#ceptia celei mai mari,iar cuibul se reorganieaa lasandu-se in stup
numai fagurii ocupati de albine.,rin distrugerea botcilor se urmareste sa se impiedice
roirea in continuare a familiei si sa se evite in acest fel slabirea acesteia.(oirea
naturala a familiilor de albine in preajma culesului principal impiedica realiarea unor
productii corespunatoare de miere marfa datorita slabirii familiilor care au roit.
Ingri%irea roiurilor
%upa ce am format roiurile trebuie sa ne canaliam eforturile in doua directii$una
este aceea de asigurare a puterii acestora iar a doua de asigurare a reervelor de
hrana.,ana la intrarea in iarna toate trebuie sa aiba cel putin 5,@-0/g albine si in
faguri reerve de miere de 05-01 /g.*n vederea ajungerii la acest deiderat se iau
urmatoarele masuri$
- .a formarea roiurilor cu albine tinere(unde lipsesc culegatoarele)se administreaa
in faguri apa.
- Se urmareste ca roiurile formate cu matci neimperecheate(sau botci)sa aiba in cat
mai scurt timp matci imperecheate.
- (oiurile care se depopuleaa dar sunt dotate cu o matca valoroasa se ajuta periodic
cu puiet capacit.
- Se asigura matcilor fagurii necesari depunerii oualelor si devoltarii activitatii.
- Se asigura e#istenta de culesuri abundente,iar in perioadele dintre ele roiurile sa fie
hranite stimulent.
(espectarea termenelor prevaute pentru e#ecutarea lucrarilor si ingrijirea atenta a
roiurilor dupa formare,asigura devoltarea corespunatoare a acestora in cursul
seonului.Astfel acestea vor intra in iarna puternice urmand ca in seonul urmator sa
fie incluse in grupa familiilor de baa.(oiurile care nu au ajuns la o devoltare
corespunatoare se desfiinteaa,iar albinele,puietul si reervele de hrana se folosesc
la intarirea celorlalte roiuri.
INTRETINEREA ALBINELOR IN DIFERITE TIPURI DE STUPI
*n (omania sunt folosite cu precadere trei modele de stupi $ oriontali, verticali cu magaine si multietajati.
Stuparul incepator dupa o atenta studiere a avantajelor si deavantajelor fiecarui model se orienteaa la folosirea
unuia din ele. *n cele ce urmeaa va vom preenta tehnologia de intretinere a familiilor de albine asa cum este ea
descrisa in literatura de specialitate. 6ineinteles toate tehnologiile au un caracter general, ele urmand sa fie
adaptate apoi in raport cu conditiile specifice onei in care vreti sa amplasati stupina. Sa trecem la descrieri
concrete .
INTR(TIN(R(A IN ST$&I ,RI*,NTA'I
Stupul oriontal este stupul cel mai usor de manuit, din acest motiv el fiind
recomandat incepatorilor. %evoltarea familiilor de albine se realieaa pe linie
oriontala, apicultorul adaugand faguri pe masura ce creste puterea familiei de albine
sau cand apare un cules principal. 'otul se poate compara cu o casa sistem vagon,
fara etaj si in care locuiesc mai multe generatii. !#tinderea spatiului locuibil se face
prin adaugarea de noi camere,fiecare dotata cu utilitatile ei,totusi facand parte dintr-
un intreg. Cum veti proceda cu albinele dumneavoastra ? Nimic mai simplu daca
alegeti si aplicati sistemul ce vi se potriveste.
Intretinerea unei singure familii intr-un stup orizontal
,rimavara cuibul familiilor se organieaa astfel $ spre fiecare perete lateral al
stupului se lasa cate un fagure cu miere si unul cu pastura, iar in mijloc se aseaa
fagurii cu puiet. ,rin mentinerea caldurii necesare cresterii puietului se asigura o
devoltare rapida. *n acest scop cuibul se stramtoreaa la numarul de faguri bine
acoperiti de albine, operatiune dublata de o impachetare cu materiale iolatoare. "
sa observati ca numarul de albine va creste si ca largirea cuibului trebuie facuta
periodic, prin introducerea de faguri claditi intre fagurele marginas si cel cu puiet.
"data cu venirea timpului frumos, aceasta largire se poate face si prin introducerea
de faguri in mijlocul cuibului.
Atentie mare insa>Nu fortati devoltarea printr-o largire necontrolata a cuibului
pentru ca in acest ca veti obtine reultate nefaste. Adaugati faguri numai cand
fagurii introdusi inainte sunt insamantati si bine acoperiti de albine. .a aparitia unui
cules principal, cuiburile se completeaa cu faguri goi si faguri artificiali. *n acesti
faguri, albinele vor depoita si prelucra nectarul florilor. )amiliile de albine au
tendinta de a depoita mierea in fagurii din apropierea cuibului si chiar in cei din
cuib. %e aceea, apicultorul trebuie sa introduca faguri direct in cuib (pentru a asigura
spatiul necesar matcii sa oua) si sa schimbe fagurii plini din vecinatatea cuibului, cu
cei goi de la e#tremitati.
Cand culesul inceteaa, mierea se e#trage avand grija sa lasam pentru fiecare familie
B-@ /g miere ca reerva de hrana. *n luna iunie,familiile ajung la devoltarea
ma#ima. ,entru a preveni intrarea in frigurile roitului se practica ridicarea de faguri
cu puiet gata de ecloionare pentru formarea de noi familii. "data cu terminarea
culesurilor de vara, se opreste in cuib hrana necesara iernarii, iar cuiburile se
stramtoreaa la numarul de faguri bine ocupati de albine. )iecare rama cu hrana
trebuie sa contina coroane de miere pe 2;3 din suprafata ei. 'oamna, fagurii
neacoperiti de albine se scot, cuibul se impacheteaa si se asigura o ventilatie
corespunatoare a stupului. *ernarea se face pe vetre linistite cu un control minim
din partea apicultorului, daca lucrarile din toamna au fost bine facute.
, alta metoda de intretinere a unei singure familii
Aceasta metoda de intretinere poarta denumire de +metoda .aCens+ si este creata
special pentru apicultorii ce nu au mult timp la dispoitie pentru a se ocupa de
albine. -etoda se baeaa pe reducerea la minim a lucrarilor de seon. Cum
procedam $ de la inceputul primaverii cuibul se organieaa la unul din urdinisuri. .a
peretele stupului aseam doi faguri(unul cu miere si altul cu miere si pastura), apoi
fagurii care formeaa cuibul(purtatori de puiet), 1-2 faguri claditi, goi, alti 1-2 faguri
cu miere, urmati iarasi de faguri goi pana la completarea totala a cutiei.
*n aceasta organiare familia se autoguverneaa, primul control fiind facut dupa
incheierea culesurilor. -etoda se preteaa foarte bine a fi aplicata cand folosim stupi
oriontali cu 07 rame. ,entru ca familiile sa iernee in mod satisfacator, toamna
cuibul se restrange si se impacheteaa. %aca vrem sa inmultim familia de albine,
diviam stupul cu o diafragma etansa (avand grija ca sectiunea ramasa fara matca
sa aiba oua proaspete). 6ineinteles pentru a preintampina frigurile roitului si in acest
ca se pot ridica faguri cu puiet gata de ecloionare. -etoda .aCens este o metoda
usoara fiind apreciata mai ales de apicultorii care considera stuparitul un hobbC.
Intretinerea unei familii de aza cu matca a%utatoare
" metoda mai complicata dar aducatoare de castiguri este folosirea matcilor
ajutatoare. Stuparii cu mai multa e#perienta isi propun in fiecare an sa obtina cat
mai multe matci ajutatoare pentru familiile de albine. %aca acest lucru se aplica la
45-75A din numarul total de familii din stupina si reultatele vor fi pe masura,
traduse in importante sporuri de productie. Scopul metodei este acela de a valorifica
culesurile din vara si pentru a intari familiile de baa in vederea iernarii.
)amilia ajutatoare se formeaa imediat dupa ce culesul la salcam se incheie. %in
familia de baa, se scot 2 faguri din care cel putin 0-1 cu puiet. (oiul stolon astfel
obtinut se aseaa in partea cu urdinisul mic. Aceasta familie(in formare) primeste o
matca valoroasa si imperecheata. %aca matca nu este imperecheata se asteapta
imperecherea ei. )amiliile ajutatoare se vor imputernici periodic cu faguri cu puiet
gata de ecloionare, recoltati din familiile de baa. Cand familia ajunge sa ocupe B-@
faguri se face o noua organiare. Se formeaa din nou un nucleu stolon pe 2 faguri
care cuprinde matca mai in varsta, iar restul de faguri cu albine se strang intr-o
familie puternica capabila sa valorifice culesurile tarii. *n toamna dupa ce culesurile
au incetat, familia ajutatoare se uneste cu familia de baa care ierneaa cu matca
tanara.
,rocedeele de intretinere ce se aplica familiilor intretinute in stupi oriontali sunt
multe si se gasesc descrise in literatura de specialitate. Stuparii incepatori insa
trebuie sa si le insuseasca pe cele mai simple si odata cu trecerea timpului pot
incerca tehnici care acum par atat de complicate.
INTR(TIN(R(A IN ST$&I +(RTICA'I C$ MA!A*IN(
Alegand acest tip de stup, apicultorul nostru incepator face un pas direct si decisiv
spre practicarea unui stuparit profesionist. Acesti stupi pot fi folositi pentru a face
pastoral, pot fi instalati in pavilioane apicole sau pe vetre permanente. 'rebuie sa va
ganditi ca puteti obtine cantitati insemnate de miere curata (in fagurii de recolta) si
mai ales miere pe sortimente. 6ineinteles ca si stupul vertical cu magaine are
deavantajele lui dar acestea pot fi mult atenuate prin aplicarea tehnologiilor
elaborate de-a lungul timpului. *n orice ca daca l-ati ales, alegerea a fost
inspirata >>>
Cum se lucreaa cu acest stup? *n principiu el este o combinatie intre stupul oriontal
si cel multietajat, mai bine spus preia tehnologii caracteristice ambelor. %e aceea
intretinerea albinelor in perioada de primavara este identica cu cea aplicata la stupii
oriontali. Se fac restrangeri de cuib, impachetari, largiri ale cuibului prin adaugarea
de faguri claditi sau artificiali ,etc. Cand familia de albine ajunge sa ocupe cei 05
faguri ai cuibului, iar matca depune oua pe fetele interioare ale fagurilor marginasi,
stim ca a sosit momentul sa adaugam primul magain. Acest lucru se intampla de
obicei in preajma primului cules la salcam. -againul este completat cu faguri claditi
si 1-2 faguri artificiali. ,entru a opri matca sa depuna oua in acesti faguri se lasa o
distanta mai mare intre ei, in acest fel albinele ingrosand fagurii de recolta.
Cand albinele au umplut cu miere majoritatea fagurilor din magain si mai ales cand
se observa capacirea superioara a acestora, stim ca a venit momentul sa adaugam
un al doilea magain. Acesta se aseaa deasupra cuibului, primind deasupra
magainul cu miere unde bineinteles va continua procesul de capacire. Asearea unui
magain de recolta devine necesara uneori si pe timpul cand nu este cules, din caua
multimii albinelor, care ocupa pana la refu fagurii din cuib. %upa terminarea
culesurilor mierea se recolteaa (asta daca nu a-ti facut-o deja) >>> .a acest tip de
stup intervine o problema majora $ mierea depoitata in fagurii din cuib nu asigura
cantitatea de proviii indestulatoare unei bune iernari(nu e insa o regula), si de
aceea la terminarea verii trebuie facute hraniri de completare. "data cu venirea
timpului racoros, intretinerea albinelor se face din nou ca in caul stupului oriontal.
INTR(TIN(R(A IN ST$&I M$'TI(TA/ATI
Stupul multietajat este stupul care naste cele mai multe controverse. 9nii il
considera ca fiind cel mai bun stup, altii ca nu ar fi potrivit pentru conditiile tarii
noastre.S igur este un lucru $ este un stup pentru adevaratii profesionisti si care
impune ca apicultorul sa posede un bagaj vast de cunostinte apicole. )olosit in
onele tarii in care clima permite ca familiile de albine sa ajunga la o devoltare
buna, succesul este asigurat.* ata cum se manuieste$
)amiliile normale si puternice ierneaa in doua corpuri suprapuse, avand fagurii din
corpul superior plini cu miere capacita, de calitate superioara. Dhemul de iarna se
formeaa in partea superioara a fagurilor din corpul inferior si partea inferioara a
celor din corpul superior. ,rin forma inalta a ramelor din cele doua corpuri, forma pe
care o dobandeste in urma suprapunerii, majoritatea proviiilor de hrana se gasesc in
corpul superior. %atorita acestui fapt populatia de albine din ghem are posibilitatea
de a se deplasa pe verticala, in functie si pe masura consumului proviiilor din
celulele fagurilor ocupate de ghem. Se asigura in acest mod o iernare din cele mai
corespunatoare. .a sfarsitul perioadei de iernare si inceputul primaverii familiile
ocupa, treptat, cu puiet fagurii din corpul de sus, unde sunt conditii mai bune pentru
mentinerea caldurii > Cand corpul de sus este ocupat de puiet si in cel de jos e#ista
faguri cu celule goale, se trece la intensificarea cresterii de puiet prin simpla
inversare a corpurilor.
Aceasta schimbare de poitie a corpurilor +indeamna+ si +obliga+ familiile sa creasca
puiet atat in corpurile de jos (care mai inainte se gaseau deasupra), cat si in fagurii
goi din corpurile superioare (care mai inainte se gaseau dedesubt, deasupra
fundurilor). Altfel fagurii din corpurile de jos ar fi ramas neocupati de puiet. .ucrarea
se face cand timpul frumos si caldura s-au statornicit, cel mai bine pe timpul infloririi
pomilor roditori, odata sau la scurt timp dupa transvaarea familiilor respective in
stupi curatati si deinfectati. Cand familiile au matci tinere si prolifice, populatii
numeroase,proviii suficiente si pot valorifica economic culesurile de intretinere,
cantitatea de puiet creste de la o i la alta si in curand se poate ajunge la o
aglomerare a celor doua corpuri cu albine tinere, inainte de inflorirea salcamului sau
- cel mai tariu - inainte de aparitia culesurilor de productie de vara. %e aceea pentru
a se preveni intrarea unei familii in frigurile roitului natural se recurge la o noua
restructurare a cuibului respectiv $ intre cele doua corpuri se introduce al treilea
corp, care-in anii favorabili - poate fi si el ocupat cu puiet si albine.
,e masura ce puietul ecloioneaa din fagurii aflati in corpul de jos, matca este
nevoita sa-si desfasoare, in continuare, activitatea de ouat pe acesti faguri, celulele
eliberate de puiet din corpul de sus fiind folosite pentru depoitarea mierii. Catre
sfarsitul perioadei de cules intens corpurile cu miere de e#tras se ridica incepand cu
cel de deasupra. .a pregatirea familiei pentru iarna, peste corpul cu puiet de jos se
aseaa corpul cu proviii de miere si pastura de buna calitate.
Concluzii
Stuparii incepatori trebuie sa cantareasca bine ce tip de stup vor introduce in
e#ploatare. *n privinta tehnicilor de intretinere, fiecare alege ce i se potriveste mai
bine, intr-un cuvant isi alege +stilul de lucru+. *ncepeti cu tehnici simple si pe masura
ce va acomodati si capatati e#perienta treceti la un nivel superior. Nu uitati $
progresul se obtine pas cu pas, nu sarind peste etape >
NARCOTIZAREA ALBINELOR
*n stupina apar cauri cand trebuie sa narcotiam familia de albine pentru o perioada scurta. ,ractic sunt mai
multe metode pentru a face acest lucru, insa dupa cum v-am obisnuit vom descrie metoda folosita de noi, fara a
avea insa pretentia ca este cea mai buna. ,uteti fi insa convinsi ca este o metoda sigura si eficienta.
Substanta folosita la narcotiarea familiei de
albine este protoxidul de azot, aplicarea
facandu-se sub forma de fumigatii. " sa
intrebati $ +de unde iau eu proto#id de aot+.
(aspunsul este simplu si solutia cunoscuta
probabil de multa lume. ,roto#idul de aot se obtine prin arderea in afumator a unei
mici cantitati de azotat de amoniu. 'rebuie sa va atentionam ca o aplicare corecta
a substantei , presupune respectarea catorva pasi obligatorii, pentru a elimina
riscurile legate de protectia albinelor, protectia la contaminare si nu in ultimul rand
de protectia apicultorului.
,roto#idul de aot , este cunoscut ca un ga ilariant din anul 0@55. *n cantitati mici
provoaca asupra omului o +buna dispoitie+, insa odata doa marita are efectul
eterului si cloroformului. -ult timp a fost folosit in industria alimentara la prepararea
de frisca. 5in punct de vedere a toxicitatii s-a constatat ca protoxidul de azot este o
substanta inofensiva.
Narcotizarea familiei de albine incepe cu cateva operatiuni de pregatire :
6regatirea afumatorului - afumatorul se curata de gudroane si se incarca cu carbuni
incinsi (jar viu). Drosimea ideala a stratului de jar este de 2-3 cm . !ste recomandat
sa nu se depaseasca aceasta grosime pentru, a se evita descompunerea in gae
to#ice (datorita temperaturii mari), a proto#idului de aot. *n caul in care avem de
narcotiat mai multe familii de albine trebuie sa avem pregatita o reerva de +jar
viu+. *n prealabil ciocul afumatorului se doteaa cu un furtun, realiand cuplajul cu
ajutorul unei reductii.
6regatirea azotatului de amoniu - aotatul folosit pentru producerea proto#idului de
amoniu este cel folosit ca ingrasamant in agricultura. %eoarece modul de preentare
a acestuia este sub forma de praf sau granule si arderea directa in afumator s-ar
produce rapid,trebuie compactat. Compactarea se face introducand 1 g de aotat de
amoniu intr-o bucata de hartie,ce v-a fi rasucita ulterior.
" alta varianta de preparare a substantei (la fel de eficienta),este diolvarea intr-un
litru de apa a unei cantitati de 104 g de aotat de amoniu. Cu solutia obtinuta se
impregneaa un material te#til care dupa uscare poate fi ars in afumator.
*7287+2 ! azotatul de amoniu (folosit ca ingrasamant),se poate gasi in combinatii cu
alte substante. 6entru uz apicol se foloseste numai azotatul de amoniu simplu9
6regatirea stupului si narcotizarea albinelor - pentru o narcotiare eficienta cutia
stupului trebuie sa fie etansa. Se ridica capacul, ramele se distanteaa intre ele si
peste podisor se aseaa o pana deasa de sac. )urtunul atasat la afumator se
introduce prin urdinis si de dau 3-4 jeturi. 'rebuie avut grija ca jetul cald sa nu
loveasca direct albinele. %upa ce nu mai sesiam gomote in stup, ridicam sacul si
podisorul, iar daca albinele nu sunt imobile, se mai dau 1-2 jeturi pe urdinis. 6entru
a executa lucrarea fara riscuri nu este recomandata marirea dozei 9
%eoarece dupa narcotiare, albinele au o faa de deorientare, este recomandat ca
operatiunea sa se faca spre seara iar urdinisul sa fie redus. *n acest fel familia in
dificultate nu v-a fi atacata de alte albine.
9n sfat de final $ dupa stiinta noastra folosirea proto#idului de aot in apicultura nu
este daunatoare familiei de albine. 'otusi problema reidurilor ramase in miere sau
ceara nu este pe deplin clarificata si de aceea recomandam ca narcotiarea sa fie
facuta cu prudenta, fara a depasi doele si numai in ca de necesitate.
CUM INMULTIM FAMILIILE DE ALBINE
*nmultirea familiilor de albine este o lucrare foarte importanta intr-o stupina. &om preenta in aceasta pagina
cateva metode de inmultire, care pot fi aplicate de orice apicultor in stupina proprie.
Roirea artificiala prin stolonare
)oarte simplu de realiat,ea consta in ridicarea din 3-4 familii puternice cu tendinta
de a intra in frigurile roitului, a cate 0-1 faguri cu puiet capacit cu albina
acoperitoare,iar de la alte familii a altor doi faguri cu proviii. ,rintre fagurii cu
proviii trebuie sa fie cel putin unul cu polen si cu pastura, absolut necesare roiului,
mai ales daca roii raman pe aceeasi vatra cu familiile din care s-au format. 'rebuie
sa retinem ca ei raman 1-2 ile fara albina culegatoare .
,ana la refacerea acestei noi unitati biologice, albinele consuma din reervele puse la
construirea roiului si din aceleasi considerente vor primi apa in hranitor. Cu cat roii
se fac mai devreme, cu atat este mai bine, pentru a avea cat mai mult timp la
dispoitie, necesar constituirii unor unitati biologice puternice, cu suficiente reerve
de iernare in cele mai bune conditii. (oii odata constituiti, daca este posibil, se
deplaseaa la distanta (peste 2 /m) de vatra din care provin unde trebuie sa e#iste
un cules de intretinere, stupii avand urdinisurile micsorate la 0-1 cm.
*n lipsa culesului, roii se stimuleaa administrandu-se sirop de ahar in hranitor,
seara la fiecare 1-2 ile. (oiul astfel format primeste o matca imperecheata, in cusca
cu dop din serbet sau foaie de fagure artificial perforat ori se aplica o botca gata de
ecloionare, pe fagurii din centrul cuibului, imediat sub speteaa de sus a ramei. !ste
necesara o atentie sporita atunci cand la formarea roiurilor se scot fagurii cu puiet,
pentru a nu se ridica din greseala una din matcile familiilor donatoare respective.
-etoda se preteaa a fi folosita foarte bine in primavara, inaintea culesului de la
salcam, cand familiile sunt foarte populate si in stupi e#ista B-@ faguri cu puiet pe
rama mare. Spre a evita intrarea in frigurile roitului, se poate aplica aceasta metoda
pentru formarea de roi sau nuclee si introducerea in familia de baa a unor faguri
artificiali in locul celor cu puiet. Cand roii se formeaa spre toamna, dupa culesul de
la floarea-soarelui, trebuie sa aiba 7-@ rame cu puiet, ajungand astfel rapid la nivelul
de putere al familiilor de baa.
0omentarii ! metoda expusa este una dintre cele mai simple , fiind la indemana
oricarui apicultor . "e poate aplica pe toata perioada sezonului activ . 0and o folosim
inaintea culesului la salcam , trebuie sa avem gria sa nu slabim prea mult familiile
de albine si de aceea se ridica o singura rama de puiet capacit , impreuna cu albina
tanara aferenta .
+ndiferent de perioada aplicarii metodei , va recomandam sa formati roiuri pe : rame
cu puiet , pentru a obtine entitati viabile. . conditie de baza este aceea ca toate
familiile care participa la donarea de rame cu puiet capacit sa fie intr-o stare de
sanatate buna . . alta conditie este asigurarea cu matci tinere , imperecheate ,
pentru toate roiurile formate.
Roirea artificiala prin divizare
Consta in formarea unui roi artificial dintr-o familie puternica, sanatoasa si
productiva, prin diviare. Se aduc doi stupi goi de o parte si de alta a stupului in care
se afla familia ce urmeaa a fi diviata. )agurii cu albine, puiet si proviii se impart
egal intre cei doi stupi, fara a tine seama in care a ramas matca.
Stupul golit in care a stat familia de baa se indeparteaa. Cei doi stupi cu
urdinisurile apropiate, unul la stanga, altul la dreapta, se
aseaa unul langa altul pe locul stupului golit, pentru ca
albina culegatoare sa se imparta egal intre cei doi stupi.
)amilia ramasa fara matca va primi una imperecheata in
colivia cu dop de serbet, ori foaia de fagure artificial
perforat, sau o botca gata de ecloionare.
'reptat, cei doi stupi se departeaa ilnic cate putin, cam
15 cm;i, pana ajung pe locul destinat fiecarei familii. 9nii
apicultori , mai ales cei incepatori , folosesc o varianta simplificata a metodei , lasand
stupul fara matca sa-si creasca singur regina, din botci de salvare . Aceasta varianta
trebuie insa abandonata , datorita perioadei mari in care cresterea de puiet este
stopata (pana la imperecherea noii matci ).
0omentarii ! metoda este buna si viabila , insa ea trebuie aplicata numai familiilor
puternice. 6erioada de aplicare optima este dupa culesul de la salcam , un termen
maxim fiind $5 iunie .
;etoda are avantaul omogenitatii materialului si da posibilitatea apicultorului sa
echilibreze la ambele familii atat cantitatea de puiet cat si cea de albina
culegatoare ; din pacate nu poate fi generalizata la intregul efectiv din stupina,
pentru ca de obicei in fiecare stupina pe langa familii foarte bune exista si familii
slabe si foarte slabe.
Roirea artificiala prin golirea de puiet a familiei de aza
!ste o metoda folosita cu reale avantaje in conditiile in care &arroa jacobsoni
afecteaa - alaturi de viroe - din ce in ce mai mult albinele, diminuand puterea si
capacitatea productiva a familiilor. *mediat ce culesul de la salcam s-a terminat, din
familia de baa se scoate tot puietul capacit si necapacit, lasand familia cu matca si
albina culegatoare.%aca familia de baa ramane prea slaba se pot lasa 0-1 faguri cu
puiet necapacit.
Sesiand absenta puietului, matca cauta sa modifice starea anormala si
insamanteaa rapid 2-4 faguri cu puiet, in functie de perioada calendaristica la care
ne aflam si de albina acoperitoare de care dispune familia. (amele cu puiet si albina
acoperitoare care au fost scoase din famila de baa se aseaa in una sau mai multe
ladite in functie de numarul ramelor de puiet, formand noi unitati biologice (roi).
(oiurilor li se altoieste cate o botca gata de ecloionare astfel ca pana la
imperecherea tinerei matci, intreg puietul sa ecloionee.
Astfel la familia de baa, cat si la roi cand nu mia e#ista puiet capacit se e#ecuta
rapid tratamentul cu &arachet conform prospectului, pentru a surprinde intreaga
populatie de &arroa jacobsoni libera pe faguri. .a culesul urmator sau in toamna,
daca devoltarea separata a roiului si a familiei de baa nu a fost satisfacatoare, se
unifica formand astfel o familie foarte puternica, pentru un cules tariu sau pentru
iernare fara pierderi.
Metoda dularii efectivului familiilor de aline
!ste o metoda e#pusa de *oan Stancu si care are drept scop inmultirea familiilor de
albine prin dublarea efectivului, valorificand superior culesurile, in paralel cu
combaterea acarianului &arroa. *mediat ce s-a terminat recoltarea de miere la
culesul de salcam , se procedeaa la impartirea familiilor de albine in
doua unitati biologice. Aceasta o realiam in scopul inmultirii, devoltarii
accelerate si efectuarii unor tratamente eficiente cu &arachet in perioada
de devoltare ma#ima a puietului in familie, deci si a paraitului..a stupul
multietajat, se ridica toate ramele cu puiet capacit si necapacit in corpul 1 sau 2,
dupa ca. Se lasa in corpul o matca stupului cu o rama cu puiet necapacit cat mai
tanar posibil.
Corpul 0 se separa de cele superioare cu ajutorul unui podisor cu urdinis lateral. .a
corpul superior se da o botca. Se e#ecuta tratamentul cu &arachet la corpul 0 inferior
in care a ramas matca si aceasta cat mai repede posibil. Aici matca va cauta sa-si
refaca puietul in cel mai scurt timp, vietuind ca o familie de sine statatoare,
beneficiind si de toata albina culegatoare care se intoarce la vechiul urdinis. *n corpul
superior, dupa ce albina culegatoare s-a intors in vechea familie, se strange cuibul pe
ramele cu puiet si albina acoperitoare. -atca tanara, dupa ce s-a imperecheat incepe
sa insamantee fagurii din care a ecloionat puietul.
Cand intreg puietul a ecloionat si puietul matcii tinere nu a apucat sa fie capacit, se
e#ecuta tratamentul cu &arachet in corpul superior. Cu cel putin 05 ile inainte de
cules, se ridica podisorul dintre corpuri ce separa cele doua familii. Se ia una dintre
matci cu 0,1,2 rame de puiet necapacit si se aseaa intr-o lada noua sau intr-un corp
superior ca roi de sine statator. Se poate chiar valorifica una din matci scotandu-se
apoi podisorul dintre corpuri si formandu-se astfel o familie foarte puternica capabila
sa valorifice culesul urmator. )amilia de baa ramane de obicei cu matca tanara si
intraga familie din corpul inferior la care se adauga puietul si albina culegatoare de la
familia din corpul superior de la care s-a scos matca cu 0,1,2 rame cu puiet si s-a
facut roiul de sine statator.
Acest roi se va devolta cat mai bine pana la intrarea in iarna prin valorificarea
culesurilor urmatoare si stimulare permanenta. *n mod asemanator se procedeaa si
la familiile intretinute in stupi oriontali si verticali impartindu-se familia cu ajutorul
unei diafragme si practicarea unui urdinis lateral.
ROIURI DE ALBINE LA PACHET - FORMARE SI INSTALARE
,rintre metodele de inmultire a familiilor de albine, e#ista o metoda care se detaseaa net prin avantajele aduse.
-etoda este cunoscuta sub numele de +roi la pachet+ si practicata pe scara larga in toata lumea. %in pacate in
(omania, nu este indeajuns e#ploatata , lipsind apicultorii de o arma puternica in combaterea bolilor. ,agina se
doreste a fi o pledoarie in favoarea acestei metode de inmultire, care desi cunoscuta teoretic nu este utiliata
decat arareori.
,rintre metodele de inmultire a familiilor de albine,e#ista o metoda care se detaseaa
net prin avantajele aduse. -etoda este cunoscuta sub numele de +roi la pachet+ si
practicata pe scara larga in toata lumea.%in pacate in (omania, nu este indeajuns
e#ploatata , lipsind apicultorii de o arma puternica in combaterea bolilor. ,agina se
doreste a fi o pledoarie in favoarea acestei metode de inmultire,care desi cunoscuta
teoretic nu este utiliata decat arareori.
2chipamentul folosit - principalul echipament folosit
este o ladita de transport(pachet), de la care vine
practic si numele metodei.
%upa cum vedeti in imagine, acest pachet are o constructie simpla si
ieftina.,eretii frontali sunt din plasa de sarma , in scopul asigurarii unei bune
ventilatii. Sipca din interior este folosita pentru sprijinirea hranitorului.
=ranitorul este utiliat cand intre formarea roiului si instalare, trec mai mult de
01 ore.
Alte doua echipamente utiliate sunt colivia de transport a matcii (care devine si
colivie de introducere) si o palnie mare din carton. Cea mai utiliata colivie este cea
din fig.1. ,alnia din carton are diametrul superior mare, iar cel inferior un pic mai mic
decat trapa de introducere a pachetului.
;atcile - pentru a reusi formarea de roiuri viabile,care sa aiba sanse ma#ime de
devoltare si transformare in familii puternice, acestea trebuie dotate cu matci tinere
si imperecheate. Noi recomandam ca procurarea acestora sa se faca de la apicultori
care stiu a creste matci si pot respecta termenul de livrare. Comanda matcilor se va
face din timp.Cei ce isi pot creste singuri matcile se pot considera niste fericiti.
<ormarea roiurilor - este o operatiune la fel de importanta ca si instalarea. !ste
foarte important ca perioada calendaristica sa fie cea optima,aceasta fiind cuprinsa
intre 15 mai si 04 iunie, pentru conditiile din (omania. .ucrarea incepe dimineata
(ora 05 - 00), cand albina batrana este la cules.*ntroducem in pachete coliviile cu
matci si pregatim hranitoarele.
Stupul viat se deschide si identificam matca. )agurele cu matca se ridica si il vom
depoita temporar intr-o cutie(corp de stup).%e pe
fagurii cu puiet(acolo este albina tanara), scuturam cu o
perie moale, albinele in palnia pachetului.*n aceasta
faa, pachetul cu palnia montata se afla instalat pe un
cantar. Scuturam atati faguri incat sa ajungem la
greutatea de 0,4 /g albina. Se pot forma si pachete cu 0
/g de albina, insa noi le recomandam pe cele de $,5 kg,
care sunt mai performante.
%upa ce am ajuns la cantitatea dorita fi#am hranitorul si
mutam intr-un loc umbrit pachetul astfel pregatit.
(epetam operatiunile pentru fiecare pachet in parte.
7ransportul pachetelor - dupa formare si depoitare,pachetele cu albine se
transporta, de preferinta noaptea, la noua vatra aflata la min. 2 /m de cea veche.
"data ajunse la noua destinatie se vor depoita intr-o camera racoroasa(sau pivnita)
pana in dimineata urmatoare.
+nstalarea roiurilor - instalam roiurile formate in stupi noi sau vechi (deinfectati
insa), dotati cu 4-7 faguri artificiali. !ste interisa folosirea fagurilor crescuti datorita
riscului de transmitere a bolilor. Se indeparteaa hranitorul(care are si rol de capac),
se scoate colivia cu matca si se fi#eaa intre fagurii artificiali. *n prealabil orificiul de
eliberare va fi infundat cu un dop de serbet. 'ranvaarea albinelor poate fi facuta
prin scuturarea directa a albinelor sau prin introducerea pachetului direct in stup. *n
acest ultim ca albinele parasesc singure pachetul, urmand ca acesta sa fie recuperat
in iua urmatoare. Albinelor li se va asigura un hranitor cu 0-1 /g de sirop de ahar
1;0. Nu se administreaa drept hrana miere >
+ngriirea roiurilor - in ilele urmatoare se urmareste de catre apicultor eliberarea si
inceperea pontei matcii..a intervale de 2-3 ile se va administra sirop de ahar.*n
ma#im 3-7 ile de la instalare se face un tratament cu &arachet )orte,pentru
eliminarea acarianului &arroa.
4ecomandari finale - producerea si transportul roiului , se poate face si in lipsa laii-
pachet, aceasta putand fi inlocuita cu un sac,un cos de nuiele etc > (espectati
intocmai faele descrise > Nu folositi miere drept hrana > Nu folositi faguri claditi >
!#ecutati un tratament antivarooa > %esi +adversarii+ acestei metode de inmultire
reproseaa lenta devoltare a roiului , nu este deloc asa , si daca vom proceda corect
vom obtine in toamna familii pe 7-@ faguri cu albina >
CALENDARUL APICULTORULUI
%e multe ori stuparii fara prea multa e#perienta se intreaba ce au de facut in decursul anului apicol. Acesta fiind
faptul, am considerat necesar ca preenta in paginile site-ului a calendarului apicol este justificata. *ata ce aveti
de facut $
Ianuarie
- asigurarea linistii familiilor de albine :
pasarile,animalele pot provoca prin
gomotele pe care le fac, o neliniste a
familiilor, determinandu-le sa consume
hrana suplimentara : soarecii intrati in
stup creaa acelasi discomfort .
- supraveghem borurile de curatire :
asta in caul in care avem noroc de o
vreme favorabila : daca vremea
permite,albinele fac in aceasta perioada
boruri de curatire care au un rol
benefic.
- supravegherea permanenta a stupilor, pentru prevenirea aparitiei starilor
anormale : nu e#agerati insa pentru ca daca v-ati facut treaba bine in toamna,va
pierdeti timpul de pomana.
- indepartarea apeii de pe stupi : tineti cont ca numai apada inghetata(care are
crusta)dauneaa intr-o oarecare masura : curatirea urdinisului stupilor pentru
asigurarea unei bune ventilatii.
- repararea, curatirea si deinfectarea stupilor de reerva, ramelor, utilajelor :
insarmarea ramelor.
- pregatirea teoretica a stuparilor : in aceasta perioada cand sunteti mai liberi, e
timpul sa faceti si un curs de stuparit la A.C.A : o diploma nu o sa va strice.
#eruarie
- continuam sa supraveghem borul de curatire care poate avea loc si in aceasta luna
: curatam apada, imprastiem paie : pentru stimulare(in ilele favorabile)se inlatura
impachetajul superior al stupilor,eventual si capacele.
- completam reervele de hrana la familiile aflate in dificultate : completarea se va
face numai cu faguri de la reerva, turte de miere si ahar pudra sau serbet :
aplicam aceste turte(0-1 /g)in folie perforata, deasupra ramelor(in contact direct cu
ele).
- curatam urdinisul stupilor, supraveghem familiile facand controale auditive :
reparam,curatam deinfectam inventarul apicol ramas.
- in onele mai calde ale tarii,matca incepe sa depuna primele oua : stuparii
recolteaa si conditioneaa primele cantitati de polen de la alun si arin : daca este
nevoie se pune in functiune adapatorul.
Martie
- in unele one(mai reci), au loc boruri de curatire : stuparii iau masurile necesare.
- alimentam adapatorul cu apa calduta si putin sarata(4g;l) : pentru cei ce vor sa
faca hraniri de stimulare acum este momentul de incepere a lor.
- e#ecutam controlul sumar al familiilor de albine : indreptam starile anormale.
- in ilele favorabile facem reviia de primavara(atentie...foarte important) :
stramtoram cuiburile :impachetam suplimentar stupii : uscam impachetajul
e#istent : micsoram urdinisul dupa puterea fiecarei familii.
- continuam hranirile de stimulare : e#ecutam controlul general si in amanunt la
toate familiile : largim cuiburile acolo unde este nevoie : largirea se face cu mare
prudenta.
- e#ecutam tratamente pentru a combate cele doua boli grave(varroa si
nosemoa) : tratamentele se fac cu respectarea stricta a recomandarii producatorului
: e#ecutarea acestor tratamente este foarte importanta.
Aprilie
- acolo unde stuparii nu au putut sa faca controlul general de primavara, il fac
acum : largirea cuibului la toate familiile devine absolut necesara : adeptii +spargerii
cuibului+ au cale libera.
- deinfectam stupii, mutam familiile in casa noua : imputernicim familiile slabe prin
completarea cu faguri cu puiet capacit, prelevati de la familiile puternice.
- demararea lucrarilor pregatitoare in vederea cresterii matcilor, formarea de familii
temporare etc.
- introducem primii faguri artificiali in vederea cladirii lor : introducem rama
claditoare.
- deplasam familiile de albine la pomii fructiferi : luam masuri pentru
preintampinarea furtisagului.
Mai
- continuam largirea cuiburilor , acum introducem si faguri artificiali : instalam
topitorul solar pentru a prelucra primele loturi de ceara .
- mentinem in stare activa toate familiile, prin formarea de roi artificiali : unim
familiile slabe pentru a forma entitati puternice in vederea valorificarii culesului la
salcam : intarim familiile temporare cu puiet capacit : continuam sa introducem
faguri artificiali la cladit.
- la stupii verticali cu magaine a sosit momentul adaugarii magainelor de stransura
: la stupii oriontali se introduc faguri goi pentrui asigurarea depoitarii mierii : la
stupii multietajati se procedeaa la inversarea si adaugarea de corpuri.
- e#tragem primele cantitati de miere : se valorifica culesul la salcam : soseste
vremea primelor deplasari la masivele melifere .
- face primele reerve de faguri cu miere de calitate : e#ecutam primele schimbari de
matci.
Iunie
- e#tragem mierea : topim ceara obtinuta : pregatim deplasarile la culesurile de vara
.
- formam un numar mare de roiuri : deasemeni formam nuclee cu matci de reerva
imperecheate sau neanperecheate : aplicam o inmultire dirijata a familiilor de
albine : aplicam lucrarile necesare prevenirii frigurilor roitului.
- alegem rame pline cu miere de calitate pentru a fi trecute la reerva stupinei :
e#tragem mierea de la culesurile de vara.
- crestem artificial matci aceasta perioada fiind una propice : formam nuclee de
imperechere a matcilor.
Iulie
- continuam cresterea artificiala a matcilor, organiam imperecherea si introducerea
lor in familii : recoltam mierea de la culesurile tarii.
- egaliam ca putere familiile din stupina : intarim roii artificiali formati in iunie.
- pentru a ne mari reerva de polen, acum putem recolta polen de la porumb :
valorificam culesurile tarii, in urma carora putem obtine cantitati importante de
miere : continuam masurile de prevenire a roitului si de mentinere in stare activa.
- e#ecutam lucrari de intensificare a cresterii noilor generatii de puiet :
preintampinarea furtisagului care acum devine e#trem de periculos.
August
- stimulam ouatul matcii pentru ca familiile sa intre puternice in iarna : aceasta
operatiune se face prin deblocarea cuibului : stimularea cu miere, sirop de ahar sau
faguri cu putina miere care ii descapacim dupa diafragma : folosind culesurile tarii
acolo unde este posibil .
- stramtoram cuibul la numarul de rame ocupate : micsoram corespunator
urdinisul : inlocuim matcile necorespunatoare : e#tragem mierea de prisos.
- scoatem fagurii cu defecte si cei care nu corespund calitativ(celule de trantori etc.)
- controlam calitatea mierii pe care o lasam ca hrana pentru iarna : facem hraniri de
completare acolo unde este nevoie(mai ales la stupii verticali cu magaine) .
- echilibram puterea familiilor, unim familiile slabe si roiurile necorespunatoare.
Septemrie
- continuam deblocarea cuiburilor acolo unde este caul : echilibram si facem ultimile
completari cu hrana(numai cu miere) : oprim hranirile de stimulare.
- unim familiile slabe : pregatim matcile de reerva pentru iernare : selectam si
bagam in stupi cate 1 familii (cand vrem sa aplicam acest procedeu) : conditionam
ceara si propolisul.
- stramtoram si organiam definitiv cuibul familiilor de albine in vederea
iernarii(atentie, lucrarea este foarte importanta).
,ctomrie
- impachetam cuiburile cu materiale iolatoare : se vor evita acele materiale care
provoaca condensul, gen polistiren : nu impachetati e#agerat cuiburile : instalam
gratiile contra soarecilor.
- facem tratamentul contra varroei : 2 tratamente repetate la interval de B ile :
ultimul tratament obligatoriu fara puiet.
- amenajam vatra stupinei : construim perdele de protectie : stimulam si
supraveghem borurile de curatire : sortam,curatam si tratam fagurii de la reerva.
Noiemrie
- terminam ultimile lucrari de pregatire a iernarii : continuam instalarea de gratii
impotriva soarecilor .
- supraveghem familiile de albine : stimulam borurile de curatire tarii.
- introducem fasiile de -avrirol (contra varroei) daca albinele nu s-au strans in
ghemul de iernare.
- reparam stupi si in general e#ecutam orice lucrare este necesara pentru
mentinerea echipamentului in buna stare.
Decemrie
- supraveghem cum ierneaa familiile de albine : supraveghem borurile
de curatire.
- indepartam apada (numai cand are crusta) : curatam urdinisul stupilor : asiguram
o liniste deplina in stupina.
- reparam inventarul, insarmam ramele, ne pregatim teoretic.
0oncluzii - acest calendar apicol are un caracter strict orientativ. ,erioada de
e#ecutie a diferitelor lucrari poate sa difere de la o ona la alta.
INTRODUCEREA MATCILOR
*n apicultura, operatiunea de introducere a matcilor in familiile de albine repreinta o piatra de incercare pentru
stupari. Acestia trebuie sa decida asupra metodei pe care o folosesc pentru ca lucrarea sa fie incununata de
succes. )ara a insista asupra problematicii, trebuie sa stiti ca sunt trei perioade cand introducerea unei matci este
mult usurata. Acestea sunt primavara devreme, in timpul culesurilor intense, cat si toamna tariu. *n cele ce
urmeaa vom descrie 3 metode de succes, folosite de noi de-a lungul anilor de stuparit. Consideram ca acestea
sunt printre cele mai sigure si pot fi abordate de orice apicultor.
Metoda coliviei tip 0capac0 ) acceptare 12 3
%in multitudinea de colivii care se folosesc la introducerea matcilor , o colivie de
separare s-a detasat net prin asigurarea unui procent mare de acceptare a matcilor.
Aceasta colivie este cunoscuta de mai mult timp si este colivia tip +capac+. Colivia
capac o folosim in stupina pe tot parcursul seonului activ si este favorita noastra. *n
literatura de specialitate este mentionat un grad de acceptare a matcilor de 84 A.
%in punct de vedere practic nu am observat diferente mari de procentaj, decat in anii
nefavorabili apiculturii.
Aceasta colivie poate fi confectionata de orice apicultor din plasa de sarma cu ochiuri
de 2 mm . Ca forma aceasta este un capac patrat cu latura de 05 cm (suprafata
finala 055 cm patrati). *n unul din peretii laterali se practica un orificiu care se
astupa cu pasta de miere si ahar. Acest orificiu poate fi inlocuit cu un tub , lung de
3-4 cm si diametru care sa permita iesirea matcii. Si acest tub se umple cu pasta.
*naltimea coliviei trebuie sa asigure (infipta fiind in fagure) miscarea nestingherita a
matcii.
*n principal metoda consta in iolarea matcii sub protectia coliviei pe un fagure din
mijlocul cuibului , dupa 3-7 ore de la orfaniare. ,ortiunea de fagure acoperita de
colivie trebuie sa cuprinda o suprafata cu puiet capacit si ceva miere. *olarea matcii
se face fara albina insotitoare pentru ca in scurt timp vor ecloiona noile albine si o
vor ingriji. -atca, in cele mai multe cauri , incepe sa depuna oua la 13-B1 ore dupa
iolare. *n acest timp albinele familiei vor inlatura dopul de pasta (miere<ahar) si
vor elibera matca. )amilia nu se deranjeaa timp de 3-4 ile, dupa care putem
verifica acceptarea matcii. Atunci putem constata (in putine cauri ) ca albinele nu au
eliberat matca, ca in care vom practica prin partea opusa a fagurelui o gaura.
-etoda descrisa are cateva variante care tin de conditiile locale. %e pilda unii
apicultori prelungesc perioada de orfaniare a familiei pana la 7 ile, dupa care
distrug botcile aparute. *ndiferent de varianta aleasa, ce trebuie sa retinem este
faptul ca aceasta metoda se numara printre cele mai sigure.
Introducerea cu alcool ) acceptare 45 - 12 3
" alta metoda folosita de noi, mai rar insa,este introducerea matcii sub protectia
vaporilor de alcool. *storic , metoda este pusa la punct de vecinii nostrii de peste
'isa, apoi fiind preluata de intreaga !uropa, inclusiv de romani. Noi o folosim in anii
cu clima mai constanta , fara mari variatii de temperatura si umiditate, factori care
pot influenta acceptarea. !#plicatia este aceea ca in anumite conditii, vitea de
evaporare a alcoolului este diminuata sau marita si aceasta metoda poate avea mai
putin succes.
Alcoolul folosit este cel etilic de 84 grade , sau un rachiu de fructe dublu rafinat
(palinca) de 75 grade. %oele de alcool 84 grade sunt de 4-B ml pentru un nucleu si
04 ml pentru o familie, iar pentru rachiu se maresc cu 25A. Se ridica matca batrana
din familia viata si se administreaa alcoolul pe o bucata de material te#til.
*ntroducem rapid in preajma, cusca cu matca, cusca avand orificiul de eliberare
obturat cu un strat subtire de serbet de ahar. Stratul de serbet trebuie sa fie subtire
pentru ca albinele sa poata elibera matca pana nu dispare efectul narcotiarii cu
alcool. !ste de preferat ca matca sa fie iolata pe fagurii cu puiet, acolo unde se
gaseste albina tanara din abundenta.
-etoda este eficienta,rapida,matca incepand cateodata sa depuna oua chiar in iua
introducerii. Ca procent de acceptare este sub metoda +custii capac+,insa per
ansamblu putem sa ne declaram multumiti de ea.
Metoda roiului artificial - acceptare 655 3
Cu aceasta metoda putem spune ca intram in ona de acceptare de 055 A. !ste o
metoda simpla, dar care necesita ulterior o ingrijire adecvata a entitatii nou create
(roiului nou) si de aceea este considerata un pic mai greoaie. %in punctul nostru de
vedere,prin reultatele obtinute ,nu putem decat sa o recomandam cu caldura
tuturor apicultorilor. %in pacate, ca in toate lucrurile bune, e#ista si un impediment,
anume cel legat de perioada limitata in care se poate folosi. .unile mai si iunie
repreinta intervalul ideal de aplicare.
,robabil ca multi dintre dv. care au format roi +la pachet+ stiu care este procedura de
introducere a matcilor. *n fapt metoda +roiului artificial+ consta in formarea unei noi
familii folosind albina tanara si o matca performanta.*ata cum procedam noi pentru a
introduce matcile $
*n jur de ora 00, cand majoritatea albinelor batrane sunt angrenate in cules,
introducem intr-o roinita(fara faguri), cusca cu matca tanara. *n roinita, cu ajutorul
unei palnii mari din carton se scutura cca. 0 Eg de albina tanara. ,entru a ne asigura
ca albina este tanara se scutura doar ramele cu puiet, avand grija insa sa nu
scuturam si matca familiei de baa. %otam roiul cu un hranitor ce contine 5,4-0 /g
de sirop si il ducem in pivnita pentru 3@ de ore. .a e#pirarea celor doua ile de
iolare se muta familia nou formata intr-un corp de stup curat, dotat cu 3 faguri
artificiali, un hranitor cu sirop si unul cu apa. -entionam ca matca se scoate din
cusca si se introduce odata cu flu#ul de albine fara a mai lua nici o masura de
precautie. 9rdinisul se reduce la jumatate. *n urmatoarele 03 ile avem grija sa mai
aproviionam cu sirop,pentru ca fagurii artificiali sa fie crescuti.
Sa concluionam $ dupa doua saptamani avem o familie noua, cu o matca tanara
acceptata,cu fagurii claditi si insamantati. *n aceasta faa avem posibilitatea de a
continua devoltarea entitatii nou formate sau de a o uni cu familia a carei matca
vrem sa o schimbam. %espre aceasta operatiune vom vorbi in alta pagina de sit.
*n final trebuie sa retinem ca acceptarea se produce in 055A din cauri si ca
folosirea acestei metode trebuie generaliata in stupina, mai ales cand avem de
introdus matci valoroase.
Metoda roiului artificial in aer lier - acceptare 655 3
-etoda roiului artificial format in aer liber este o varianta a celei descrise mai sus si
asigura acelasi procentaj de acceptare de 055A. Cum procedam $ seara, iolam in
cusca matca viata si o agatam pe o rama cu un fagure nou. ,e aceasta rama, aflata
in aer liber, scuturam albina de pe 4-7 rame cu puiet.Albina batrana se intoarce in
stupul de baa iar cea tanara se strange in jurul matcii, pe fagure. (oiul astfel
format, ramane peste noapte afara, urmand ca in dimineata urmatoare sa procedam
ca in varianta 0.
'rebuie mentionat si aici ca ambele variante au aceeasi valabilitate si ca din
observatiile noastre nu am sesiat nici o diferenta calitativa semnificativa. )olosirea
uneia sau alteia din variante este doar o chestiune optionala, care depinde de deciia
personala a stuparului.
TEHNOLOGIA OBTINERII MATCILOR
,entru a trece dincolo de simpla enumerare a unor tehnologii, vom preenta un e#emplu practic de crestere si
imperechere al matcilor, care poate fi folosit de orice apicultor,fie el amator sau profesionist. ,rocedeele
enumerate au fost folosite de autorii acestui site in cele doua stupine propii, de 015 si respectiv 045 familii de
albine, putand asigura atat nevoile curente cat si obtinerea catorva sute de matci pentru comercialiare. %at fiind
faptul ca tehnologiile se baeaa pe abordarea profesionista a domeniului, numarul matcilor imperecheate
obtinute poate fi dimensionat dupa dorinta si aspiratiile fiecarui apicultor, cu mentiunea ca scopul principal este
acela de a pune accentul in primul rand pe calitate.
Conditii generale
Stupinele sunt in stationar,amplasate pe mai multe vetre. ,astoralul si cresterea
matcilor fiind doua lucrari care nu se impaca si avand in vedere conditiile locale s-a
preferat aceasta formula. Singurele deplasari sunt cele de la salcam (ocaionale).
.ocatia stupinelor este in ona central-subcarpatica a -oldovei si asigura un cules
lung si de intensitate mica (faneata), sursele de polen fiind asigurate constant.
,erioada de crestere a matcilor este cuprinsa intre 04 mai si 25 iulie.
$nelte si utila%e folosite
Stupi oriontali 07 rame : iolatoare rama cu gratii =anneman : diafragme de
separare cu fereastra de 155 cm patrati, acoperita cu gratie =anneman : rame de
crestere cu hranitor si un leat : sablon confectionat botci artificiale 0-4 capete :
dopuri port-botci : lanteta transvaare : nuclee imperechere 1-2 faguri.
Tehnologii folosite
"btinerea larvelor din familiile viate : pregatirea ramei de crestere : acceptarea si
cresterea partiala in familii cu matca : finaliarea cresterii in familii orfaniate :
formarea nucleelor de imperechere, introducerea botcilor si imperecherea :
valorificarea matcilor imperecheate.
Selectia si pregatirea familiilor
Selectiei ii dam o atentie deosebita. *n acest sens familiile de albine donatoare de
larve, deci cele ale caror matci sunt viate pentru tragerea de urmase, sunt
urmarite pe o perioada de 1-2 ani. Drupa de elita este an de an schimbata
prin introducerea unor noi familii sau eliminarea altora. ,rincipalele caractere
urmarite sunt cele arhicunoscute de toata lumea, cu mentiunea ca pe primul loc se
afla productia de miere.
)amiliile doici sunt alese cu 0 an in urma, dintre cele cu o buna devoltare in toamna
si primavara. Ambele grupe sunt ingrijite in mod special, scopul principal fiind acela
de a avea populatii masive de albina in preajma demararii cresterii.
" mentiune pentru familiile doici $ practicam metoda familiilor ajutatoare, iernand un
roi stolon langa familia de baa,in ideea obtinerii de familii puternice.
,tinerea si transvazarea larvelor
-etoda aplicata de noi pentru obtinerea matcilor este transvaarea larvelor in varsta
de 0 0;1 ile. "btinem aceste larve astfel $ se ia un fagure cladit(culoarea nu
conteaa) si se separa matca pe o singura fata aplicand o gratie =anneman. ,entru
ca matca sa nu treaca pe partea cealalta de fagure, deci pentru a limita spatiul de
ouat, toate fantele e#istente intre rama si fagure se infunda cu staniol(nu poate fi
ros).
%upa 13 de ore avem suprafete de fagure insamantate si scoatem matca.Acest
fagure ramane in mijlocul cuibului inca 2-2 0;1 ile,timp in care materialul de
crestere o sa ajunga in stadiul de larva tanara, numai buna de transvaare.
(ama de crestere arata ca in fig.0, ea fiind dotata cu un hranitor in partea superioara
si cu un singur leat de crestere. ,e leatul de crestere sunt amplasate uniform un
numar de 03 botci artificiale, cu ajutorul dopurilor de fi#are. )i#area dopului de leat
si a botcilor de dop se face cu ceara topita.
*n ceea ce priveste metoda de transvaare, practicam o transvaare simpla stiind
fiind faptul ca cea dubla nu aduce mari beneficii.
Acceptarea otcilor , cresterea primara
(ama de crestere o introducem intr-o familie gaduita in stup oriontal de 07 rame,
conditia de baa fiind aceea ca familia sa aiba cel putin 7 faguri cu puiet si o matca
tanara. *nainte de introducerea ramei cu botci, restructuram familia doica formand
doua entitati despartite de o diafragma cu fereastra acoperita cu gratie =anneman
(apro#. 155 cm patrati)."rganiarea cuibului este urmatoarea $
0ompartimentul de crestere $ 0) )agure cu miere si polen proaspat : 1) )agure cu
puiet capacit : 2) (ama de crestere cu hranitor : 3) (ama cu puiet capacit gata de
ecloionare : 4) %iafragma despartitoare cu fereastra acoperita:
0ompartimentul cu matca ! 7) - 07) restul de faguri e#istenti in stup cu mentiunea
ca imediat dupa diafragma se aseaa puietul si terminam cu fagurii cu miere si
pastura.
Astfel restructurata, lasam familia fara sa o deranjam, 13-27 de ore..a primul control
verificam rama de crestere si daca acceptarea merge bine vom avea un numar
variabil de botci acceptate(B-01 buc). 'ot la primul control umplem hranitorul de pe
rama cu sirop de ahar, operatiune repetata peste 1 ile. %upa B-@ ile de la
transvaare scoatem rama de crestere si o introducem intr-o familie orfaniata.
,utem folosi familia doica , cu matca,pentru o crestere de matci pe tot seonul,
practicand restructurari periodice.
,rfanizarea familiei crescatoare - finalizarea cresterii
,entru a obtine o familie orfaniata, fara puiet necapacit si care sa asigure o
continuare favorabila a cresterii folosim +metoda Fordan+. Aceasta metoda consta in
iolarea matcii cu ajutorul unei gratii =anneman intr-un compartiment separat al
stupului. *n compartiment mutam matca cu fagurele pe care o gasim si adaugam de
ambele parti cate un fagure gol.
,e cei doi faguri goi matca continua sa depuna oua (desi spatiul este limitat) , iar in
compartimentul 1, albinele vor capaci puietul. *n concluie lucrarea de obtinere a
familiei orfaniate , fara puiet capacit trebuie sa demaree cu 8 ile inaintea
introducerii ramei de crestere. ,entru a orfania familia ridicam matca impreuna cu
cei 2 faguri(fara albina). -otivul pentru care nu ridicam si albina acoperitoare este
acela ca aceasta albina este tanara, deci apta pentru continuarea cresterii. %upa un
control atent, rama cu rama, pentru a depista preenta unor eventuale botci
naturale, putem introduce fara grija rama cu botci.
Recoltarea otcilor - imperecherea in nuclee
.a 03-04 ile de la depunerea oualelor, recoltam botcile care vor fi introduse in
nucleele de imperechere. Aici matcile vor ecloiona si apoi se vor imperechea. Avand
in vedere faptul ca metoda aplicata de noi este una care asigura un aflu# mic(dar
constant), de matci pentru imperechere am preferat sa formam nuclee pe 2 rame.
Acestea pot fi intretinute usor si facand completari periodice cu puiet capacit pot fi
folosite tot seonul.
Nucleele se formeaa ridicand din diferite familii cate doi faguri, unul cu hrana, unul
cu puiet capacit, impreuna cu albina acoperitoare. *n nucleu se mai adauga o rama
goala(in care punem si putina apa) si se mai scutura albina tanara de pe o alta. %upa
13 de ore de la formarea lor se poate introduce botca.
*n aceste nuclee matcile ecloioneaa din botci si se imperecheaa. ,entru a verifica
daca matca este imperecheata, asteptam sa apara primele oua pe fagure. ,entru a
simplifica flu#ul de imperechere, matcile care nu depun oua in 04 ile de la
ecloionare sunt distruse. 'otusi,daca conditiile meteo au fost proaste si matcile nu
au putut iesi pentru imperechere, distrugerea lor o amanam cu 2-3 ile.
Aprecieri finale
Acesta tehnologie de obtinere a matcilor este sigura si trateaa profesionist problema
, fiind folosita prin anii @5G de unul din marii producatori de matci ai !uropei( ,iana -
*talia).
-odificarile de ordin personal aduse tehnologiei sunt minime si au viat doar
adaptarea la conditiile locale.
Numarul de matci obtinut poate fi dimensionat dupa nevoile fiecarui apicultor iar
pentru simplificare se pot elimina unele verigi (e#$continuarea si finaliarea cresterii
in familia doica pornitoare).
PASTRAREA SI IERNAREA MATCILOR DE REZERVA
*n practica curenta apicultorii se intalnesc cu urmatoarea situatie $ dupa ce au produs un numar anume de matci
imperecheate, trebuie sa gaseasca metode pentru a le stoca pentru o perioada determinata. Solutionarea acestor
probleme necesita aplicarea unor metode practice si sigure, care sa permita supravietuirea cat mai indelungata a
matcilor in afara familiilor. .a fel si in caul iernarii matcilor de reerva intervine aceeasi situatie. *nainte de a
incepe sa e#punem metodele pe care le aveti la dispoitie o sa ne permitem un sfat $ atat apicultorii cu
e#perienta cat si cei incepatori trebuie sa abordee si aceasta problematica....pentru ca la urma urmei nu
+lansam rachete+, ci doar facem un pas spre a pune apicultura pe un fagas profesionist.
Iernarea matcilor de rezerva
Necesarul de matci de reerva intr-o stupina bine administrata este de 05-04A din
numarul de familii. " sa avem nevoie de aceste matci pentru a le inlocui pe cele care
au pierit din anumite motive sau pentru a forma in primavara familii temporare.
Iernarea in nuclee adapostite langa familia de aza
Aceasta metoda este poate cea mai facila si mai larg folosita de catre apicultorii
amatori.*ernarea se poate face atat intr-un stup oriontal cat si intr-un corp %adant,
ambele sisteme fiind la fel de bune. *n luna septembrie, sau chiar de la inceputul lui
octombrie daca conditiile ne permit, langa o familie de baa se aseaa un nucleu din
2-3 rame cu matca pe care dorim sa o iernam. Nucleul gada contine o cantitate de
355-455 g albina si 4-7 /g miere de calitate. )amilia de baa este despartita de
nucleu printr-o diafragma etansa (fig.0), iar la sosirea vremii nefavorabile se vor
impacheta cu materiale iolatoare. ,e tot parcursul iernii apicultorul trebuie sa faca
1-2 controale auditive, pentru a vedea cum se comporta albinele.
6entru aceasta metoda simpla mai exista si varianta gazduirii nucleului cu matca de
rezerva intre doua familii de baza. Aceasta varianta (fig.1), se preteaa pentru stupul
oriontal, acolo unde spatiul mare permite gaduirea celor trei entitati. Conditiile de
iernare a nucleului sunt mult imbunatatite, procentul de matci pierdute scaand
simtitor.
*n principiu la cele doua metode pierderea de matci nu depaseste 05-15 A, putand
scade pana la 4 A in anii cu ierni mai blande.
Iernarea matcilor in stupi compartimentati
Aceasta metoda se practica in stupinele amatorilor cand se doreste iernarea unui
numar mai mare de matci,fiind o metoda buna si sigura. Se pot folosi drept adapost
stupi oriontali, corpuri %adant sau chiar magaine. Corpul respectiv se
compartimenteaa cu diafragme etanse in mai multe +camere+. *ntr-un stup oriontal
se pot gadui 4 nuclee pe 2 rame, iar intr-un corp %adant 2 nuclee pe 2 rame.
)iecare compartiment contine 5,3-5,7 /g de albina si 3-7 /g de miere de calitate.
Nucleele le organiam perechi, in scopul mentinerii caldurii. 9n impachetaj corect al
stupului este de dorit, la fel si controalele din timpul iernii. ,rimavara, matcile de
reerva se folosesc acolo unde avem nevoie.
*ceasta metoda de iernare are si o alta varianta care consta in inlocuirea
diafragmelor de etansare normale cu diafragme prevazute cu mici fereste (&''-3''
cm patrati) acoperite de plasa.,lasa de sarma trebuie sa aiba ochiurile mici ,pentru a
impedica albinele si matcile sa treaca dintr-un compartiment in altul. Avantajul
metodei este acela ca se micsoreaa cantitatea de albina la 5,1-5,2 /g (0-1 faguri) si
de hrana la 1-2 /g pe compartiment. %e multe ori insa (nu e obligatoriu), procentul
de matci care pier este mai mare (14 A) indeosebi la nucleii marginasi.
*precieri personale - (ealiatorii acestui site au folosit aceste metode de iernare,
inclusiv variantele lor, in stupinele proprii si reultatele au fost multumitoare. 'otusi
diferentele de la un an la altul a procentului de marci pierdute au fost mari (4-14 A),
fapt pentru care trebuie sa mentionam ca succesul lucrarii depinde atat de conditiile
meteo specifice iernii, cat si de atentia cu care tratam problematica.
Iernarea matcilor in afara familiilor
*n cele ce urmeaa vom e#pune o metoda de iernare a matcilor in afara familiilor,
metoda elaborata si e#perimentata de N. )oti, inca din 0841. Ca e#perienta
personala trebuie sa va spunem ca si noi am incercat metoda, insa reultatele au
fost nesatisfacatoare. ,robabil ca aceste reultate au fost determinate de unele
greseli pe care le-am facut pe parcursul lucrarilor. 9na dintre greseli a fost ca am
administrat mierea netratata cu un produs anti-nosema, in speta )umidil 6.
0eea ce trebuie sa retinem este faptul ca in toata literatura
de specialitate aparuta din anul =5& pana in prezent,metoda
este descrisa ca una valabila si sigura.
Aceasta tehnologie poate fi folosita atat vara, cand dorim sa
depoitam fara cheltuieli substantiale un numar mai mare de
matci imperecheate (pentru vanare sau nevoi proprii), cat si
iarna cand vrem sa iernam matci de reerva.
*n principiu metoda consta in introducerea matcii intr-o mica
cusca impreuna cu un numar de 35-45 de albine si hrana
necesara. %in cand in cand, albinele insotitoare se schimba si
se fac completari cu hrana. ,entru reusita lucrarii avem
nevoie de urmatoarele materiale $
0usti tip <oti $ Cusca este construita din material plastic
(polistiren - soc) si are forma dreptunghiulara(vei fig.3), cu
dimensiunile interioare B5;45;34 mm. Corpul custii se inchide
cu un capac glisant, in interior se monteaa un faguras de
75;45 mm. Cusca mai este prevauta cu un hranitor montat in peretele superior,
transferul de hrana fiind facut printr-un orificiu de 1 mm.
5ulap depozitat custi $ ,entru o mai buna protejare termica si fonica a matcilor si
albinelor, custile sunt tinute in dulapuri simple. 9n dulap pentru 15 de matci, necesar
pentru iernarea matcilor la nivel de amator se confectioneaa din scandura de brad
(15 mm grosime). Acest dulap are dimensiunile interioare de 225;145;145 mm fiind
prevaut in interior cu sipci de sprijin.
0olivii de matca $ Aceste colivii se folosesc pentru pastrarea proviorie a matcilor
cand se face schimbul de albine. *n loc de colivii se pot folosi cu succes si cutii goale
de chibrituri.
<aguri pentru echiparea custilor $ Se folosesc faguri vechi in care s-au crescut min. 2
generatii de puiet, cu sarmele scoase si taiati la dimensiunea custilor.
>rana si albine insotitoare $ Ca hrana se foloseste mierea de salcam fluida , fara
cristale, in cantitate de 155 g;matca (pentru intreaga perioada). Albinele de schimb,
cate 14-25 g(145-255 albine);matca , in perfecta stare de sanatate, cantitate
necesara pentru intreaga iarna.
0um procedam $ ,erioada propice pentru trecerea matcilor din nuclee este intre 05-
04 octombrie. Nu este un termen batut in cuie, lucrarea putand fi facuta si in
septembrie sau noiembrie. *nainte se deparaiteaa fagurii facand fumigatii cu acid
acetic industrial(2-4 ile), se aerisesc si se dimensioneaa.Custile se spala cu apa si
detergent, se clatesc si se usuca. -ontam fagurasii deinfectati cu ajutorul cerii
lichide, in acest fel cusca fiind apta sa-si primeasca oaspetii.
,opularea custilor se face in aer liber (daca avem un numar mic de matci). (idicam
matca si o aseam provioriu in colivie, prin prindere directa sau cu ajutorul unui tub
de sticla. )agurele de pe care am ridicat matca, se aseaa in poitie verticala si
prelevam direct cu cusca de iernare un numar de 35-45 de albine. %upa ce
indepartam albinele agatate pe e#terior ,introducem matca , umplem hranitoarele cu
miere(15 g) si transferam custile in dulap.
Saptamanal controlam modul de iernare operatiune ce consta in verificarea starii
matcii,a albinelor insotitoare, a hranei etc. Schimbul de albine insotitoare se face la
2-3 saptamani in perioada octombrie ianuarie si la 1-2 saptamani in februarie martie.
Cateva reguli care trebuie respectate obligatoriu $
$)+nlocuirea albinei insotitoare uzate, se face numai cu albine provenite din familii
puternice astfel avand garantia ca acestea vor supravetui si vor avea grija de matca.
&)5aca matcile provin din nuclee slabe, se folosesc inca de la prima populare albine
provenite din familii puternice.
3)7emperatura in spatiile unde iernam matcile sa nu scada sub 07 grade C, stiind ca
o temperatura optima este cuprinsa intre 15 - 12 grade C.
?)0and facem schimbul de albine insotitoare,fiecare matca se va introduce in cusca
ei.%aca nu respectam aceasta regula ,naclairea matcii este obligatorie.
5);ierea folosita trebuie sa fie de salcam , fara cristale si obligatoriu tratata cu 0 la
mie )umidil 6.
Chiar daca la iernare am obtinut reultate slabe( repet, doar fiinca nu am respectat
tehnologia), lucrurile s-au schimbat cand am folosit aceasta metoda pentru a pastra
matci in perioada de vara. Astfel, cu o cheltuiala minima,depoitam 055-045 de
matci de vanare (pentru 25-75 de ile),pana in momentul cand gasim cumparatori
pentru ele. Cand spunem 25-75 de ile asta nu inseamna ca o matca este tinuta in
cusca toata aceasta perioada. %e obicei durata stocarii unei matci care a ouat in
nucleu nu depaseste 04 ile.
*n concluie recomandam aceasta metoda, iar pentru detalii mai recomandam si
consultarea +-anualului apicultorului+, ed.3, 08B8, acolo unde o sa gasiti tehnologia
mai amplu descrisa.
&astrarea matcilor in perioada de vara
,e langa metoda stocarii matcilor in afara familiilor, din anul 1550 am mai
e#perimentat o alta metoda care a dat reultate favorabile. !ste o metoda usoara si
sigura care o sa va ofere mari satisfactii.
Se ia un corp de %adant si se imparte in 2 compartimente. )iecare compartiment
este prevaut cu un urdinis, cel din mijloc pe peretele frontal, iar cele doua
marginase pe peretii laterali. %easemeni, fiecare compartiment este prevaut cu
podisor propriu, avand grija ca podisoarele si diafragmele sa asigure o etanseiare
perfecta (foarte important). ,entru fiecare sectiune se asigura si un hranitor cu
capacitatea de 0,4 l sirop.
Nucleele sunt organiate pe trei rame si contin un fagure cu albina si puiet, un fagure
cu miere si un fagure gol, respectiv matca. %upa o anumita perioada, cand matcile
incep sa oua si puietul sa ecloionee, cele trei podisoare se pot inlocui cu gratii
=anneman. %aca apare un cules, peste corpul de baa se aseaa un magain, unde
albinele din nuclee (circuland liber prin gratiile =anneman), depun mierea. Cand
folosim o matca, unificam nucleul orfan cu cel alaturat, operatiune pe care o repetam
si la e#tragerea matcii 1.
'rebuie sa mentionam ca in lipsa unui cules albinele din fiecare nucleu trebuie
hranite cu sirop de ahar. %upa cum am mai spus, metoda este sigura si nu trebuie
sa va temeti ca o sa dati rateuri daca o sa respectati tehnologia descrisa.
Conluzii finale
Aceste metode sunt descrise, mai bine sau nu, in toata literatura de
specialitate de la noi. %esigur ca mai sunt si multe altele, important
insa este sa le si aplicati....si sa nu ramaneti la stadiul de +cititor+.
CRESTEREA MATCILOR CU METODA MILLER
-icul apicultor se loveste de o problema majora inca din anul doi de activitate.Aceasta problema este
repreentata de procurarea matcilor necesare inmultirilor curente din stupina.,roblema este multiplicata si de
lipsa de e#perienta pe care o resimte fiecare incepator.*n aceste conditii asigurarea cu matci crescute in stupina
proprie devine o prioritate.
*n paginile acestui site am e#pus mai multe metode de crestere,unele mai
simple,altele mai complicate.,entru a veni in ajutorul apicultorului incepator o sa
aprofundam o metoda (deja e#pusa),care poate repreenta un punct de
plecare.Aceasta metoda simpla este metoda -iller si poate asigura tot necesarul de
matci intr-o stupina de pana in 45 de familii de albine.6ineinteles numarul matcilor
obtinute poate fi mult mai mare insa se presupune ca odata cu cresterea numerica a
stupinei trebuie abordate alte cai. Alegem din stupina o familie cu performante
mari,a carei matca ne-a multumit..a inceput,pentru apicultorul cu un numar mic de
stupi,operatiunea nu poate da mari batai de cap.%in aceasta familie vom trage noi
matci. ,regatim familia in felul urmator $ scoatem toate ramele cu puiet si le
distribuim in mai multi stupi , avand grija sa nu ridicam si matca odata cu
ramele.'rebuie sa avem mare grija ca albinele sa nu fie intrate in frigurile roitului si
sa aiba deja trase botci naturale. *n familia astfel restructurata ,lasam toate ramele
cu hrana , doua rame cu puiet gata de ecloionare, albinele acoperitoare si matca.
,regatim rama de crestere,fig. 0, astfel $ pe o rama goala (fara fagure) lipim de
speteaa superioara 3-4 bucati de fagure artificial,triunghiulare cu baa de 4-7
cm..ipirea fagurasilor artificiali o facem cu ceara topita ,in asa fel incat sa nu se
desprinda de stinghia superioara. ,regatim stupul ca in fig. 1, aseand ramele dupa
schema $ de o parte si de alta a cuibului , faguri cu miere si polen ,in centru , fagure
cu puiet capacit , rama de crestere , fagure cu puiet capacit .%aca consideram ca
albina acoperitoare nu este indeajuns putem sa mai restrangem cuibul,scotand una
dintre ramele cu hrana.*n principiu fagurii ramasi trebuie sa fie acoperiti din
abundenta cu albina.
%aca hranim stimulent cu 255-355 ml sirop pe i,albinele vor incepe sa cladeasca
fagurasii din rama de crestere.%atorita conditiilor create in cuib,adica miere si polen
din abundenta,populatie numeroasa si compacta pe faguri,matca sesieaa deficitul
de puiet si insamanteaa rapid fagurasii nou crescuti.Acest lucru se intampla in 2-4
ile de la introducerea ramei.
Cand cantitatea de oua este suficienta,ridicam aceasta rama si o introducem intr-o
familie orfaniata complet.Aceasta familie are ca principal scop sa ia in crestere un
numar cat mai mare de oua."rfaniarea o facem astfel $ identificam matca si
impreuna cu cu fagurii cu puiet (capacit sau nu), o mutam intr-un alt corp. 'oti
fagurii ramasi in familia crescatoare vor fi scuturati de albine si controlati,pentru a nu
ramane nici o celula cu puiet.
%upa formarea familiei crescatoare si introducerea ramei cu fagurasii insamantati,
albinele ramase fara matca vor lua in crestere ouale e#istente. =ranite
suplimentar daca nu e#ista un cules de intretinere,vor trage mai multe
botci pe fiecare faguras din rama cu oua,fig 2.6otcile pot fi recoltate dupa 8 ile de la
introducerea fagurelui,avand grija ca intre depunerea oului si recoltare,sa nu treaca
mai mult de 03 ile. Cele doua familii,furnioare de material de crestere si doica pot
fi folosite pentru producerea mai multor serii de botci prin adaugarea de albina
tanara si hranind suplimentar.
6otcile recoltate inainte de ecloionarea matcilor se folosesc direct in familii,cand
vrem sa schimbam matca,in roiurile nou formate sau mai bine le vom transfera in
nuclee ,unde dupa ecloionare, matcile se pot imperechea.
%upa cum vedeti,cu aceasta metoda se obtin matci destul de usor,fara a fi nevoie ca
apicultorul sa aiba un bagaj consistent de e#perienta. Calitativ matcile obtinute prin
metoda -iller sunt bune,fara a depasi prin performanta insa pe cele obtinute prin
tranvaare simpla sau dubla. Satisfactia de a produce aceste matci cu forte
proprii,inca din anul doi de apicultura este insa asa mare,incat micile diferente nici
nu mai sunt bagate in seama.
CRESTEREA MATCILOR FARA TRANSVAZARE
Necesitatea tratarii pe larg a acestui subiect, la nivel de amatori, deriva din comple#itatea problematicii aparute
odata cu demararea operatiunilor de crestere. Aceste pagini cuprind informatii cu caracter practic, referitoare la
cresterea matcilor fara transvaare.
Albinele sunt puse in situatia de a creste matci in trei cauri $
- 4oirea naturala. !ste unica cale prin care familiile de albine se inmultesc in mod
natural. Acest fapt duce nu numai la o simpla crestere de matci, ci si la o diviare a
lor in 1,2,3 noi familii(roiuri). Se poate ajunge ca prin roirea consecutiva, familia de
baa sa dispara. *n urma pregatirii procesului de roire naturala, reulta un numar
variabil de botci (25-45 buc.), functie de puterea familiei si de apetitul acesteia
pentru crestere, botci care sunt poitionate pe e#tremitatile fagurilor.
- "chimbarea linistita a matcii. Sunt o serie de familii de albine la care instinctul de
roire este mult atenuat. Aceste familii se comporta un pic ciudat daca se ia in
considerare comportamentul celorlalte. ,use in situatii favorabile roirii, acestea se
vor multumi sa-si schimbe linistit matca, cele doua matci convietuind chiar impreuna
cateodata, insa diviarea ulterioara(roirea)nu se produce. ,entru schimbarea linistita
a matcii, albinele cladesc un numar mic de botci(2-4 buc.), pe marginile fagurilor.
- 0resteri de salvare. %in diferite caue accidentale, albinele pot ramane fara matca.
,entru a creste o noua matca, ele transforma in botci, celule ce contin larve de
lucratoare, larvele primind drept hrana laptisor de matca. Numarul botcilor de
salvare este de 15-25 buc., aceste botci fiind poitionate pe suprafata interioara a
fagurelui,acolo unde se gasesc si larvele.
METODE DE CRESTERE FARA TRANSVAZARE
,entru a nu plictisi cititorii acestor pagini, vom trece la abordarea directa a metodelor
de crestere, urmand sa e#punem intreaga problematica legata de obtinerea matcilor,
ulterior. -etodele e#puse sunt multe si diverse, iar intrebarea +de ce nu se e#pune o
singura metoda, care este considerata cea mai buna+, apare in mintea oricui. -otivul
este foarte simplu $ o singura metoda nu este niciodata potrivita tuturor apicultorilor
si mai ales pentru toate conditiile de intretinere, climatice etc.
Apoi intervine si factorul legat de numarul de matci ce se urmareste a se obtine, de
calificarea apicultorului. *n orice ca fiecare apicultor va avea si o versiune proprie a
metodei puse in discutie. ,entru o mai buna intelegere, vom preenta avantajele si
deavantajele fiecarei metode in parte, urmand ca dv. sa alegeti.
Metoda 0matcilor de salvare0
*n (omania (si nu numai), aceasta metoda este mult indragita de apicultorii
incepatori.S implitatea si usurinta cu care se obtin matci, numarul mic de interventii
in cuib, fac ca aceasta sa fie agreata, cu toate ca matcile obtinute au o calitate
indoielnica.
*ata pe scurt care sunt pasii de urmat $ cand apicultorul doreste sa inmulteasca o
familie de albine, si implicit sa obtina un numar de matci, divieaa acea familie in
doua. " diviiune ramane cu matca batrana, urmand ca cealalta sa-si creasca matca.
%iviiunea fara matca, aseata intr-o cutie noua, sesieaa lipsa reginei si incepe sa-
si cladeasca botci. 6otcile vor fi construite prin modificarea celulelor cu larve de
lucratoare.
Apicultorul nu are de facut decat sa astepte ecloionarea primei matci, care evident o
sa-si ucida suratele. %aca se urmareste si recoltarea unor botci pentru a fi folosite in
alte familii, acestea se vor recolta dupa capacire si vor fi introduse in stupii viati.
" alta varianta este obtinerea directa a matcilor, fara a divia familia. *n principiu
este vorba numai de suprimarea matcii batrane, lasand restul sa decurga de la sine.
%in nou dupa capacirea botcilor, acestea se vor recolta si folosi unde este nevoie.
*vantae ! metoda este simpla si usoara, si nu cere decat o calificare minima a
stuparului.
5ezavantae ! "e obtin matci mici si de o calitate indoielnica.
-otivele care influenteaa slaba calitate a matcilor obtinute sunt $
- albinele iau in crestere larve de varste diferite, iar o selectie ulterioara a botcilor nu
poate fi facuta.
- albinele construiesc botci mici pentru ca nu reusesc sa largeasca cat trebuie
celulele de lucratoare : in aceste celule s-a mai crescut puiet iar +camasile+
generatiilor trecute, consolideaa prea tare peretii acestor celule.
- recoltarea botcilor este greoaie datorita poitiei pe fagure si implica riscuri mari
viavi de distrugerea matcilor ce le gaduiesc.
*ceasta metoda nu este recomandata apicultorilor, decat ocazional, cand acestia
sunt lipsiti de experienta (anul $,anul &), urmand ca pe masura ce se se
familiarizeaza cu problematica apicola, sa adopte alte variante de crestere a
matcilor.
Metoda 0decuparea fagurelui0
,entru obtinerea de matci mai mari, de calitate, metoda e#pusa mai sus a fost
perfectionata. Cate din cauele ce duc la cresterea de matci necorespunatoare au
fost eliminate, urmeaa sa ne lamurim. Sigur este ca +decuparea fagurelui+ are
variante care se aplica atat in (omania cat si in "ccident.
- Taietura in arc (varianta occidentala) : A repreentat mult timp principala
metoda recomandata incepatorilor. Se alege un fagure insamantat, deschis la
culoare, in care nu s-a depus pentru prima oara puiet. ,e acest fagure situatia sta
cam asa $ in partea superioara se gaseste coronita de miere, puietul necapacit(de
toate varstele) fiind aseat concentric pe restul suprafetei.
,e acest fagure se practica o taietura in lungul onei cu larvele cele mai tinere,
tinand seama ca in mijloc se afla larve mai batrane. 'aietura sub forma de arc(vei
fig.0), se face cu ajutorul unui cutit cu lama subtire si incalita in apa clocotita. Se
are grija ca taietura efectuata sa nu distruga larvele viate, iar daca fagurele este
insarmat, bucatile taiate se scot cu mare atentie.
%upa indepartarea bucatii inferioare, urmeaa rarirea larvelor, in scopul impiedicarii
aparitiei botcilor lipite. (arirea se face cu ajutorul unei spatule de lemn(betigas),
urmarind ca larvele ramase de pe o parte sau alta a fagurelui, sa fie fata in fata,
daca este posibil. Cand spunem ca rarim larvele, ne referim bineinteles la celulele de
pe conturul +taieturii in arc+, albinele preferand sa construiasca acolo botcile.
Avand fagurele astfel pregatit, trebuie sa ne ocupam si de familia de albine. Aceasta
se va restructura inlaturand toti fagurii care contin puiet necapacit, pentru a obliga
albinele sa ia in crestere larvele din fagurele introdus. )agurii scosi se vor da altor
familii de albine, insa fara albina de acoperire. Cu matca batrana se poate forma un
roi, sau putem sa o omoram. Astfel pregatite albinele, vor lua in crestere larvele de
pe conturul taieturii, construind un numar mare de botci.
- Decuparea fagurelui (varianta romaneasca) $ Stim deja ca taierea fagurelui
are ca principal scop selectarea larvelor tinere si facilitarea construirii botcilor de
catre albine. *n varianta folosita la noi, aceasta taiere are un alt scop si anume acela
de a inchide lantul de crestere. Astfel albinele doici se vor regasi in numar mai mare
in preajma larvelor de luat in crestere.
%upa incetarea culesului la salcam procedam astfel $ *n mijlocul cuibului familiei de
albine, introducem un fagure gol in care nu s-a mai crescut puiet si care este stropit
cu sirop de ahar. %upa 3-4 ile, daca avem noroc,matca o sa umple fagurele cu
oua. ,entru siguranta putem introduce fagurele si matca intr-un iolator cu gratie
=anneman, pentru a o obliga sa oua numai acolo. *n tot acest timp(3-4 ile), hranim
stimulent albinele cu sirop sau serbet de ahar. .a e#pirarea perioadei, scoatem
fagurele insamantat si il ducem in cabana, dupa ce in prealabil l-am scuturat de
albina de acoperire. Aici,cu ajutorul unui cutit cu lama subtire(cater), incalit in apa
clocotita, decupam jumatatea inferioara.
,e jumatatea superioara, alegem 04 celule cu oua pe o fata si 04 pe cealalta, avand
grija ca aceste celule sa nu se afle dispuse simetric fata de vecina corespunatoare
fetei celelalte. Cu acelasi cutit, radem toate celelalte celule in afara de cele 25 alese
pentru crestere.
. precizare ! pentru a trece dincolo de expunerea literara a metodei, trebuie
mentionat ca ordinea fireasca si practica a etapelor este aceea in care prima oara se
face restructurarea si orfanizarea si apoi pregatirea fagurelui.
%in familia de baa ridicam matca, formam un roi, daca vrem sa o pastram, sau o
omoram. Apoi vom lua fiecare fagure in parte si scuturat de albine il vom cerceta
viual. *n principiu este vorba despre inlaturarea tuturor fagurilor care contin puiet
necapacit sau oua. *n stup vor ramane numai fagurii cu puiet capacit, miere sau
pastura. )agurii cu puiet necapacit sau oua se vor da altor familii de albine. !ste
foarte important ca in familia crescatoare sa nu ramana nici o celula cu ou sau larva.
. alta precizare ! pentru a mari sansele ca ouale sa fie luate in crestere, mai exista
si varianta ridicarii tuturor fagurilor ce contin puiet, familia de albine ramanand
numai pe fagurii de hrana, care se vor putea controla mai usor.
Astfel pregatita familia de albine, orfaniata si fara oua sau larve(sau numai cu puiet
capacit), primeste in mijlocul cuibului fagurele cu cele 25 de oua. %upa 05-00 ile,
timp in care familia nu va fi deranjata decat pentru 0-1 controale a acceptarii, vom
avea botci capacite gata de recoltare, pentru a fi introduse in nucleele de
imperechere.
- *vantae ! folosind aceasta metoda relativ simpla, calitatea matcilor se
imbunatateste considerabil (mai ales in varianta romaneasca).
- 5ezavantae ! metoda nu elimina toate inconvenientele si limitarile legate de
crestere.
MATCI FARA TRANSVAZARE
(part. 2)
Alte metode de crestere a matcilor fara transvaare , in stupina proprie , ce pot fi folosite de micul apicultor ,
sunt $
Metoda fasiilor de fagure, celulelor taiate sau stantate
*mbunatatirea metodelor de crestere a matcilor, presupune si practicarea de noi
procedee, mai comple#e si performante. *n aceasta categorie se incadreaa si
metoda fasiilor de fagure sau diferitele ei variante. )agurele in care nu s-a mai
crescut puiet si insamantat de matca captiva intre cele doua gratii =anneman, se
aseaa pe o suprafata plana. Cu ajutorul unui cater incalit se taie fasii de fagure,
care trebuie sa cuprinda larve tinere, cu varsta cunoscuta. ,rocedeul presupune si
folosirea ramei de crestere,care este de fapt o rama normala, prevauta cu sipci(1
buc.), de lungimea luminii interioare a fagurelui. ,e acestea se vor fi#a fasiile de
fagure cu larvele selectate in vederea cresterii.
)i#area se face prin lipirea in 2-3 puncte cu ceara topita, sau cu ajutorul unor bride
de sarma. ,e toata lungimea fasiei de fagure, de pe fiecare leat, se raresc larvele
astfel ca in final larvele ramase sa aiba o distanta de 0-1 cm intre ele. Aceste fasii se
mai pot fragmenta in 1-2 buc.,urmand ca fiecare fasie sa fie prinsa separat pe leat,
operatie urmata de aceeasi rarire a larvelor. *n final rama de crestere,cu cele doua
leaturi pe care au fost fi#ate fasiile de faguri cu larve rarite, se introduce in familia
doica, dupa o orfaniare prealabila a acesteia. -etoda este cunoscuta sub denumirea
de /metoda *lle@/. " alta varianta este aceea in care nu se folosesc fasii de fagure,
ci doar celule taiate cu un cater sau cu o stanta. .a taierea sau stantarea celulelor cu
larve se urmareste decuparea unei singure celule, asfel incat aceasta sa contina si
cate un sfert din celulele vecine.
,entru stantare E.Heiss recomanda stanta elvetiana,aceasta fiind un tub de tabla
despicat in doua, cele doua jumatati fiind prinse cu un elastic si avand la un capat
marginea foarte bine ascutita. %ecupand o celula, stanta strapunge fagurele, partea
opusa care cuprinde celula simetrica fiind apoi modelata ca baa pentru suport.
Celulele stantate se vor prinde pe cele doua sipci ale ramei de crestere, la 1 cm una
de alta cu ajutorul unor tablite sau dopuri despicate. (ama cu cele 15-25 de celule se
introduce intr-o familie doica, orfaniata de 1-7 ore si fara puiet.
- *vantae ! albinele iau in crestere un procent mai mare de larve, calitatea matcilor
fiind mai buna.
- 5ezavantae ! metoda necesita o manopera mare, iar matcile nu aung la greutatea
celor obtinute prin transvazare.
Metoda (rlnagen ) cresterea din ou cu cuiuri de celule
Aceasta metoda poarta denumirea de !rlangen si are la baa cresterea din ou.
!tapele care trebuie urmate sunt $
"btinerea materialului de pornire se face introducand un fagure in care nu s-a mai
crescut puiet, intr-un iolator cu gratie =anneman, impreuna cu matca din care vrem
sa tragem descendenti. %upa 1 ile ridicam fagurele cu oua si eliberam matca. %in
acest fagure se taie cu un cater incalit fasii oriontale care sa cuprinda pe latime 1
celule intregi si de lungimea fagurelui. Aceste fasii se sectioneaa in bucati de 4-7
celule intregi.
%upa ce am obtinut aceste cuiburi de celule, urmeaa sa le prelucram pentru a le
putea fi#a pe leatul de crestere. *n acest scop partea opusa se modeleaa intre
degete pentru a forma un dinte. Cu o scobitoare se distrug apoi toate ouale, in afara
de unul, urmand sa e#ecutam operatiunea pentru fiecare cuib in parte.
)i#am fiecare cuib,care practic contine un ou, cu ajutorul dopurilor. Aceste dopuri vor
fi despicate si prevaute cu un elastic pentru a putea fi unite cele doua parti. Se ia un
dop, si intre cele doua parti se v-a introduce dintele cuibului, dupa care aplicam
elasticul de fi#are. %opurile ce contin cuiburile se lipesc pe leat cu ceara la 1 cm unul
de altul(masurat de la centru la centru).
5e avut in vedere $ oul de 0 0;1 i reista in afara coloniei 1 ore, deci pregatirea
cuiburilor nu trebuie sa depaseasca aceast interval de timp : se vor prefera oua mai
batrane 1-1 0;1 ile daca dorim sa depasim aceste 1 ore : celulele cuibului se pot
scurta la jumatate.
(ama cu cuiburile ce contin fiecare cate un ou se introduce in mijlocul unei familii
orfaniate de 1-7 ore, al carui puiet necapacit a fost ridicat(inclusiv ouale). Conform
tehnologiei nu este recomandata acceptarea si cresterea in colonie cu matca, nici
chiar in varianta separarii prin diafragma cu gratie.
- *vantae ! metoda poate fi o alternativa la transvazare, calitatea matcilor fiind
buna.
- 5ezavantae ! matcile sunt putin mai mici decat cele obtinute prin transvazarea
larvelor.
Metoda Miller
Alegem din stupina o familie cu performante mari, a carei matca ne-a multumit. %in
aceasta familie scoatem toate ramele cu puiet si le distribuim in mai multi stupi,
avand grija sa nu ridicam si matca odata cu ramele. *n familia astfel restructurata,
lasam toate ramele cu hrana, doua rame cu puiet gata de ecloionare, albinele
acoperitoare si matca.
,regatim o rama de crestere astfel$ pe o rama goala (fara fagure) lipim de speteaa
superioara 4 bucati de fagure artificial, triunghiulare cu baa de 4 cm. *n stup
aseam ramele dupa schema $ de o parte si de alta a cuibului, faguri cu miere si
polen, in centru, fagure cu puiet capacit, rama de crestere, fagure cu puiet capacit.
%aca hranim stimulent cu 255 ml sirop pe i, albinele vor incepe sa cladeasca
fagurele din rama de crestere, iar matca depune oua. Cand cantitatea de oua este
suficienta, ridicam aceasta rama si o introducem intr-o familie orfaniata complet
(ridicand puietul si matca). 'oti fagurii din familia orfaniata vor fi scuturati de albine
si controlati, pentru a nu ramane nici o celula cu puiet.
*n acest timp, familia crescatoare, hranita suplimentar, trage botci pe fagurele cu
oua, care botci pot fi recoltate dupa 8 ile de la introducerea fagurelui. Cele doua
familii, furnioare de material de crestere si doica pot fi folosite pentru producerea
mai multor serii de botci prin adaugarea de albina tanara si hranind suplimentar.
- *vantae ! metoda este la indemana oricarui apicultor, fiind si o metoda sigura.
- 5ezavantae ! aceleasi ca si la celelalte metode ce nu folosesc transvazarea.
Matci de schimare linistita
Cu toate ca practic nu repreinta o metoda in care apicultorul intervine decisiv (se
limiteaa numai la recoltarea botcilor) trebuie neaparat mentionata.
)amiliile care isi schimba linistit matca, construiesc cateva botci de calitate, care
botci pot fi recoltate, introduse intr-un nucleu de 1-2 faguri fara puiet, iar dupa
imperecherea matcii nucleul se uneste cu familia a carei matca vrem sa o schimbam
(dupa orfaniarea prealabila).
- *vantae ! se obtin matci de calitate, cu un instinct minim de roire.
- 5ezavantae ! numarul mic de botci si implicit de familii care au acest instinct.
CRESTEREA SI IMPERECHEREA MATCILOR IN STUPINA
%aca o sa intrebati orice stupar +batran+ care e cheia apiculturii o sa va raspunda +matcile taica , matcile+.
Afirmatia e perfect adevarata daca stam sa ne gandim ca viitorul unei familii este strans legat de matca. " matca
valoroasa asigura o descendenta de calitate si de aici reulta toate $ productia de miere, blandetea albinelor,
apetitul mai mare sau mai mic pentru roit, starea sanatatii si toate celelalte insusiri biologice mostenite genetic.
!#ista diferite criterii de apreciere a unei familii
de albine (parca am mai vorbit de ele) si de
aceea o selectie intinsa pe 2-3 ani da reultate
foarte bune, dar din pacate nu toti apicultorii o
pot face. " treaba buna se obtine insa si tintind
spre obiective mai mici, cum ar fi producerea
matcilor in stupina propie dupa un plan bine
stabilit si folosind tehnologii sigure.
&om trata urmatoarele subiecte $ - cresterea
controlata a matcilor de calitate ; imperecherea
matcilor in nuclee ; introducerea matcilor in familiile de albine. *n acest scop o sa va
e#punem tehnologiile cele mai simple si mai sigure pentru ca dv. sa aveti o idee
despre ce aveti de facut in aceasta directie.
&roducerea matcilor - conditii generale
%e obicei stuparii amana cu un numar bun de ani aceasta lucrare, considerand ca
este prea complicata si ca necesita un mare volum de munca. !i se multumesc cu
procurarea de matci din +comert+ sau in cel mai bun ca le folosesc pe cele reultate
din roirea naturala. ! perfect si asa >>> Se poate face si apicultura din bucati, insa nici
o satisfactie nu e mai mare, decat aceea de a produce regine (poate doar obtinerea
unei productii apicole mari).
,roducerea matcilor incepe odata cu venirea timpului frumos, cand in natura e#ista
un cules bun si albinele pot hrani abundent puietul. Se considera ca aceasta perioada
este cuprinsa intre mijlocul lunii mai si se prelungeste pe toata durata lunii iunie. *n
unele cauri si prima jumatatea a lunii iulie este favorabila asta si functie de locatia
geografica a stupinei. *n toate caurile (indiferent de metoda aleasa), stupii trebuie
sa indeplineasca urmatoarele criterii$
- in familii sa se gaseasca un numar mare de albine tinere si cate )-, faguri cu
puiet ; sa aiba cuiburile bine impachetate ; sa fie familii care corespund criteriilor de
performanta cerute. Stuparul trebuie sa asigure din timp toate materialele care sunt
cerute pentru finaliarea lucrarii. Se v-a respecta strict aplicarea tehnologiilor fara a
incerca sa introducem si elemente +novatoare+.
&roducerea matcilor - provocarea frigurilor roitului
Cele mai bune matci pe care le produce apicultorul, sunt cele obtinute cand familia
roieste natural. (oirea naturala are doua deavantaje $ unul ar fi acela ca nu putem
planifica ca timp lucrarea, totul decurgand de la sine in mod natural. Alt deavantaj
scos in evidenta de literatura de specialitate, este faptul ca matcile obtinute prin
roire naturala sunt matci care transmit genetic aceasta tendinta. *nteresul
apicultorului este ca stupii sa fie dotati cu matci neroitoare, numai ca deideratul
este greu de atins, daca nu imposibil. 8atural, procentul familiilor neroitoare se
situeaza la ?-5 % din totalul familiilor pe care le avem, asa ca a insista in acest sens
este o greseala. -omentul producerii de matci prin roire naturala se poate controla
daca se aplica metoda provocarii intrarii in frigurile roitului.
Ce avem de facut $ inca din primavara familia viata (cea mai buna din stupina) se
hraneste stimulent pentru a fi adusa la un nivel de devoltare optim. Cand numarul
de rame cu puiet ajunge la B-@ buc. si e#ista un numar mare de albine tinere,
imputernicim de cateva ori cu rame cu puiet capacit, prelevate din alti stupi.
"peratiunea trebuie dublata de o impachetare laterala si superioara, cat si de o
stramtorare a cuibului. *n scurt timp, prin aparitia noilor generatii, populatia de
albina tanara creste si in stup se creaa conditiile de roire.
.a momentul critic familia ajunge sa intre in frigurile roitului si incepe sa-si traga un
numar mare de botci. *n tot acest timp in natura trebuie sa e#iste un bun cules de
nectar si polen. Cand botcile sunt capacite si ajung la maturitate, se recolteaa cele
mai frumoase, cu ajutorul unui cutit cu lama ingusta si bine ascutita. *nainte de a
taia, lama se incaleste la o lampa cu spirt. 6otcile recoltate se aseaa intr-o cutie cu
vata, avand grija sa nu le turtim. *n final acestea se folosesc imediat, fie formand
nuclee de imperechere, fie date direct in stupii unde dorim sa schimbam matca.
&roducerea matcilor - metoda fara transvazare
9n procedeu aproape profesionist care nu o sa dea niciodata gres, recomandat
apicultorilor incepatori cat si celor e#perimentati este procedeul +crestere fara
transvaare+. 'ehnologia descrisa si folosita de reputatul apicultor ?aharia &oiculescu
este o imbunatatire a uneia mai vechi( cunoscuta in anii 45). *ata cum se procedeaa
$
- alegem din stupina stupul cel mai performant, cu o buna devoltare de primavara.
Cu circa 04-15 ile inainte de culesul la salcam - momentul difera de la o ona la
alta, cat si in functie de dorinta apicultorului - introducem un fagure cu puiet capacit.
- peste 05 ile familia crescatoare va mai primi 1 faguri : unul cu puiet capacit si un
altul gol. )agurele gol trebuie sa fie nou construit si se va introduce in mijlocul
cuibului. Albinele se vor stimula ilnic.
- peste 3-4 ile se verifica fagurele nou crescut, care intre timp a fost insamantat de
matca.
- acest fagure insamantat cu oua pentru crestere, impreuna cu un fagure de hrana si
altul cu puiet pe care se afla matca si albina de acoperire, se ridica din familia de
baa si se aseaa in alt stup formand un roi. (oiul se va strange cu o diafragma si
reducem urdinisul.
- dupa aceste operatiuni trecem la familia orfaniata. %in aceasta se scot toti fagurii
cu puiet necapacit, care se vor da altor familii (dupa ce periem albina de acoperire).
'rebuie sa acordam ma#ima atentie acestei lucrari si sa facem un control amanuntit
ramelor. Acestea se scutura de albine cu ma#ima atentie, urmarind sa nu mai
ramana nici un ou sau larve necapacite. Atentie, se vor verifica toti fagurii, inclusiv
cei cu hrana.
- in urmatoarea etapa ne vom ocupa de fagurele insamantat. Acesta se va scoate din
roi si se duce in cabana.Aici se vor marca 04 celule cu ou, pe o fata si 04 pe cealalta,
avand grija ca celulele sa se afle in jumatatea superioara a fagurelui si nu in acelasi
loc pe ambele fete. )agurele se scurteaa la jumatate, indepartand jumatatea
inferioara. 'oate celulele, in afara de cele 25 alese, se distrug cu ajutorul unui cutitas
ascutit.
- familia orfaniata, in tot acest timp, sesieaa lipsa matcii si intra in alerta. Acum
este momentul sa introducem fagurele, pregatit, cu oua pentru crestere. *n cateva
minute familia se linisteste si incepe sa fasonee botcile. !ste recomandat ca in
natura sa fie un bun cules. ,utem stimula albinele si cu ahar candi sau tos, umectat
cu apa sau miere si livrat in hranitor.
- peste 05-01 ile decupam botcile si le introducem in nuclee de imperechere.
Atentie, nu intariati scoaterea botcilor din familia crescatoare pentru ca prima matca
care ecloioneaa le va distruge.
Introducerea matcilor
Se stie ca albinele au un comportament dusmanos fata de matcile care se introduc
pentru inlocuirea matcilor batrane sau la formarea de roi artificiali. Comportarea
albinelor fata de aceste matci noi este influentata decisiv de urmatoarele situatii $
- e#istenta sau lipsa culesului : primirea matcii este favoriata de e#istenta unui
cules bun. *n perioadele fara cules sau cu un cules insuficient trebuie facute hraniri
stimulente inainte cu 2-3 ile,cu sirop de ahar.
- introducand matcile seara procentul de acceptare este mult mai mare, decat in
caul celor introduse iua.
- o matca imperecheata, care incepe imediat sa oua, este primita mai bine decat una
neimperecheata sau una care a intrerupt ouatul pentru o perioada mai lunga (avi
celor ce cumpara matci).
- primavara timpuriu si toamna matcile sunt mai usor primite, decat in perioada ce
corespunde roirii naturale.
- lipsa totala puietului este o situatie favorianta : in caul preentei celui capacit se
face mai greu : preenta botcilor face introducerea imposibila.
- albinele tinere accepta mai bine matcile, decat cele batrane.
*n privinta tehnicilor de introducere a acestor matci, trebuie sa remarcam din nou ca
e#ista mai multe metode, apicultorii incepatori trebuind sa aleaga 0-1 care sunt
considerate mai sigure. Cea mai sigura metoda este introducerea indirecta a matcii
(in colivie). Cum se procedeaa $
- in caul in care familia nu este orfana , se identifica matca si se scoate din stup.
%aca matca mai preinta valoare biologica se da unui roi nou format sau unei familii
ajutatoare.
- dupa 3-4 ore de la orfaniare, se introduce noua matca in colivie, aseand si lipind
colivia intre fagurii cu puiet din mijlocul cuibului, pe o suprafata cu miere necapacita,
pentru ca matca sa se poata hrani.
- la 0-1 ile,se deschide din nou cuibul si urmarim cum reactioneaa albinele. %aca
acestea nu mai sunt agresive, inlocuim partea de jos a coliviei cu o bucatica de
fagure artificial gaurita in mai multe locuri. *cum urmeaza momentul cel mai
important ! albinele trebuie lasate in liniste 3-? zile, apicultorul trebuind sa-si invinga
curiozitatea de a deschide stupul. *n acest timp albinele rod bucatica de fagure si
elibereaa matca.
- la e#pirarea celor 3 ile se mai deschide odata stupul, se verifica daca matca a fost
eliberata si daca a inceput sa depuna oua.
- urmatoarele interventii sunt facute la B ile (calculate dupa cele 3), introducand un
fagure pentru ouat si una la 10 de ile pentru o verificare si organiare finala.
,entru introducerea botcilor, trebuie sa mentionam ca acestea se introduc fie direct,
sub un capacel protector(ca un degetar) sau folie de aluminiu, pentru mai multa
siguranta.
Imperecherea matcilor - formarea nucleelor
%upa 05-00 ile de la introducerea fagurelui cu oua in familia crescatore, botcile pot
fi recoltate pentru a fi introduse in nucleele de imperechere. 6ineinteles ca
imperecherea poate fi facuta si in familiile beneficiare, dar aceasta este o metoda
neproductiva si paguboasa.
<ormarea nucleelor - albinele se adapostesc in cutii speciale numite +nuclee de
imperechere+, sau in corpuri de stup, compartimentate cu diafragme etanse si cu
urdinisuri separate. Cea mai usoara metoda este impartirea unui corp de cuib a unui
stup vertical sau a unuia multietajat. .a fiecare compartiment se face cate un urdinis
separat, poitionat astfel $ doua la un perete, pe capete si un al treilea pe peretele
opus,in mijloc. Se populeaa aceste compartimente cu 0-1 faguri cu puiet capacit si
albina acoperitoare si un fagure cu hrana. ,opularea se face cand albinele in varsta
sunt plecate la cules, pentru ca nucleele sa aiba numai albina tanara (va amintiti
desigur ca albina tanara e mai toleranta). Seara in fiecare nucleu se introduce cate o
botca protejata de colivie, pentru a impedica albinele sa o nimiceasca. %upa ce
matca se imperecheaa nucleul se poate refolosi, introducand o alta botca. Ce avem
de facut dupa ce introducem botca $
- la 2 ile dupa ecloionarea matcii se verifica acceptarea ei de catre albine, si daca
lucrurile merg bine matca se elibereaa.
- nucleele se hranesc stimulent si li se asigura apa : se verifica din nou preenta
matcii.
- dupa alte B-@ ile se mai face o noua verificare care vieaa sa constate
imperecherea matcii.
- daca matca nu s-a imperecheat, din diferite motive vom mai face verificari ilnice
pana in iua a 07-a de la introducerea botcilor.
- matcile imperecheate se pastreaa in nuclee sau se folosesc in stupii care necesita
schimbarea matcii. Apicultorii trebuie sa creasca un numar mai mare de matci cu 04-
15A luand in calcul pierderile inerente.
- nucleele de imperechere se ajuta periodic cu faguri cu puiet capacit pentru a evita
bemeticirea lor (numai cele in care se imperecheaa mai multe matci)
Concluzii
"btinerea matcilor imperecheate este un proces laborios si de lunga durata. Stuparii
incepatori ,insa,trebuie sa-si formee propia tehnica si sa nu ocoleasca problema.
%aca inca din primii ani deprindem tehnicile corect, cu timpul totul o sa vi se para
mai usor. Abordand curajos domeniul, veti deveni adevarati apicultori....de succes.
POLENUL - RECOLTARE, CONDITIONARE, PASTRARE
,entru a avea cantitati suficiente de polen, necesar prepararii amestecurilor si pastelor proteice, folosite in
hranirea artificiala a albinelor, stuparul trebuie sa se ingrijeasca din timp de recoltarea, conditionarea si
conservarea acestuia.
Recoltarea polenului de catre aline
Se face de catre albine, prin instalarea de catre
apicultor a colectorului de polen. Conform
recomandarilor, instalarea se face primavara,
cand avem cel putin 3 faguri cu puiet de
marimea 304;1B5 sau 7 faguri de marimea
304;154. Se stie ca prin folosirea colectorului,
se retine ma#. 15A din cantitatea totala
recoltata de albine. Asearea colectoarelor se
face seara, pentru ca dimineata albinele sa faca
o recunoastere sumara.
*n timpul culesurilor mari, colectoarele de polen nu se folosesc, pentru ca stanjenesc
albinele culegatoare de nectar. .a intervale de B-@ ile, colectoarele se ridica, pentru
a lasa liber borul trantorilor.
*ncepand cu data de 0 august, folosirea acestora inceteaa, pentru ca in aceasta
perioada albinele au nevoie de cantitati mari de polen, necesar formarii corpului
gras.
Recoltarea polenului de catre apicultor
9n polen sigur, necontaminat, este cel pe care il recoltam manual. &ara cand
porumbul este in spic (in preajma poleniarii stiuletelui), se pot strange cantitati
importante de polen, aplecand si scuturand aceste spice, intr-un sac usor de pana
subtire sau deasupra unui sort cu care suntem legati. .a fel si primavara de la alun,
arin, salcie se pot recolta cantitati mari.
Conditionarea polenului
*ndiferent de modul colectarii polenului, acesta trebuie conditionat (cernut, uscat).
,olenul recoltat de albine se intinde pe coli mari de hartie in straturi de 0 cm, se
cerne, se alege de corpuri straine mari si se usuca in curent de aer.'emperatura
incintei trebuie sa depaseasca 14 grade C, iar umiditatea sa fie cat mai scauta. %e
1-2 ori pe i rascolim polenul pentru a grabi evaporarea apei.
Dranulele de polen sunt bine uscate (@A apa), cand trecand polenul dintr-o mana in
alta se aude un sunet metalic. " alta modalitate de constatare a uscarii este aceea
de a freca cateva granule intre degete. %aca sfaramaturile nu se omogenieaa si
raman independente, totul este in ordine. %upa uscare, se va
mai face o cernere pentru o mai buna separare. ,olenul recoltat
manual se usuca in acelasi mod, necesitand insa o mai mare
atentie, datorita faptului ca este foarte fin. 6ineinteles cei care
au un uscator de polen, vor e#ecuta uscarea mult mai rapid. 9n
principiu de baa este acela ca temperatura de uscare sa nu
depaseasca 34 grade C, indiferent de modalitatea uscarii.
Conservarea polenului
%upa ce stuparul si-a uscat polenul, trebuie sa-l conserve
pentru a reista pana in momentul folosirii. *n aeasta directie,
se cunosc mai multe metode$
" conservare buna si simpla se poate face prin ambalarea
polenului bine uscat in pungi de polietilena,etanse si bine sigilate. %eoarece polenul
este un produs hidroscopic, depoitarea acestor pungi se face in incaperi racoroase si
lipsite de umiditate e#cesiva.
" alta metoda cu un grad mai mare de siguranta este amestecarea polenului cu
ahar pudra. )iecare /g de polen se amesteca cu 0;1 /g ahar pudra si se ambaleaa
in recipiente ermetic inchise, avand un strat suplimentar de ahar la fund si
deasupra.
Conservarea polenului in miere lichida, este o metoda larg folosita. 9n /g de polen se
amesteca bine cu 5,3 /g miere lichida si usor incalita si se ambaleaa in borcane cu
capac. %easupra amestecului se mai pune un strat de miere pentru protectie.
6orcanele se tin la frigider pana la folosire.
!#ista pentru conservarea polenului si doua metode chimice. 9na consta in
introducerea unui anume volum de C"1 in sacul cu polen si sigilarea ulterioara.
*nainte vreme se goleau doua capsule de autosifon, acum se impune deplasarea la
un centru de sifoane care poseda butelii de C"1.
Cealalta modalitate este introducerea in sacul cu polen a catorva bucati de vata
impregnate cu teraclorura de carbon. %oa uitata este 15 picaturi la /g de polen.
'etraclorura de carbon se gaseste in farmacii, unde se foloseste ca reactiv.
PASTE SI AMESTECURI PROTEICE PENTRU ALBINE
Amestecurile proteice sunt folosite des in practica apicola. ,e langa administrarea diferitelor produse glucidice, in
perioadele de crestere a puietului (cand nu e#ista polen suficient in natura), folosirea lor este foarte indicata. Asa
vom avea generatii tinere de albine, bine hranite si devoltate. *n cele ce urmeaa va vom preenta retete de
amestecuri proteice in care igredientele sunt diferite $
&asta de polen si miere
,asta se prepara din 0 parte polen si 0,14 parti miere, framantand cele doua
ingrediente. ,olenul strans de albine, conditionat si conservat se macina fin. Atat
mierea cat si polenul trebuie sa provina de la familii de albine sanatoase. Corectia
consistentei se face adaugand polen sau miere dupa nevoie. Se administreaa in
turtite pe folie sau tifon, deasupra ramelor.
&asta de miere, zahar pudra si dro%die de ere
*n practica apicola polenul poate fi inlocuit cu drojdia de bere inactivata. Amestecul
se face din 2 parti ahar pudra, 0 parte miere lichida, 0;1 parte drojdie de bere. Se
framanta toate ingredientele, si se corecteaa consistenta prin adaugarea de ahar
pudra sau miere. Se administreaa sub forma de turtite de 155-145 g, primavara sau
vara.
&asta de miere, zahar pudra si lapte praf
9n alt inlocuitor al polenului este laptele praf degresat. 'urtitele se prepara din 0;1
parte lapte praf degresat, 1 parti ahar pudra si 0,4 /g. miere. Se corecteaa
consistenta adaugand ahar pudra sau miere.
Amestec de sirop, polen, faina de soia
Siropul de ahar poate fi folosit si el ca baa in amestecurile proteice. .a 7 litri de
sirop de ahar, se adauga 5,4 /g polen macinat fin si 0,4 /g faina de soia degresata.
Componentele se amesteca bine, pentru a nu face cocolosi si se administreaa
familiilor de albine in cantitate de 455 g la cateva ile.
Amestec miere, sirop, faina de soia, lapte praf, dro%die
Se realieaa un amestec din urmatoarele ingrediente$ 2 parti faina de soia
degresata, 0 parte lapte praf degresat, 0 parte drojdie de bere uscata (instant).
,este aceste componente se toarna miere sau sirop de ahar dens pana se ajunge la
consistenta dorita. Se livreaa albinelor sub forma de turtite.
Amestec zahar tos si lapte praf
Se amesteca 0 /g ahar tos cu 45 grame de lapte praf degresat. Se administreaa
vara in hranitor, la intervale de 0-1 saptamani. ,entru a creste interesul albinelor
pentru amestec, se poate umei usor cu putina apa sau miere, deasupra.
Amestecuri proteice pentru 0roiurile la pachet0
Sunt special concepute pentru hranirea acestor roiuri. ,rincipiul de baa este acela
de a nu se folosi miere sau polen recoltat de albine. (espectand acest principiu
,putem avea familii sanatoase in anul urmator formarii acestor roiuri. Amestecurile
se obtin astfel $ se framanta sau se amesteca sirop de ahar sau serbet cu o
cantitate de polen de porumb, alun etc, recoltat manual de catre apicultor, prelucrat
si conservat.
*n locul polenului se poate folosi drojdia de bere sau alti inlocuitori ai acestuia.
Cantitatea de polen sau inlocuitori nu trebuie sa depaseasca 05-04A din cantitatea
aharului sau siropului.
&asta de miere si pastura
" reteta mai veche, dar totusi de actualitate este pasta de miere si pastura. Cum se
procedeaa $ in luna ianuarie se e#pun fagurii cu pastura la ger. *nainte de a ingheta
pastura (atentie, se depreciaa) si cand devin casanti, se taie in fasii prin mijlocul
celulelor, care fasii se freaca intre palme.
,astura astfel obtinuta se amesteca cu o cantitate egala de miere lichefiata si se
pune in borcane. Cand borcanul este aproape plin, se toarna deasupra inca un strat
de miere. Spre sfarsitul iernii, cand vrem sa hranim albinele, trecem amestecul de
miere si pastura prin masina de tocat. .a 1 /g. de pasta, se toarna picurand si
amestecand, 0 litru apa calda, in care am diolvat 15 g sare de bucatarie.
Se fac turtite de 5,4 /g. si se administreaa deasupra ramelor. Administrarea poate
dura pana la aparitia polenului in natura, din 05 in 05 ile. ,entru prevenirea aparitiei
nosemoei, o parte din apa se poate inlocui cu ceai medicinal sau ,rotofil.
De avut in vedere
Cea mai buna hrana proteica este pastura in faguri (de la reerva stupinei) :
amestecurile si pastele cu adaos de drojdie de bere sau alti inlocuitori, se prepara in
iua hranirii si se livreaa albinelor in doe mici : mierea folosita in amestecuri
trebuie lichefiata : polenul recoltat de albine se macina fin cu o rasnita : pastura nu
trebuie sa fie veche(ma#. 0 an) sau inghetata : prin folosirea amestecurilor proteice,
primavara se pot activa sporii de nosema, in acest sens trebuind luate masuri de
preventie : cel mai sigur polen(din punct de vedere sanitar) este cel recoltat manual
de catre apicultor : inlocuitorii de polen se folosesc in ultima instanta, cand nu
dispunem de polen sau pastura.
PREPARAREA SIROPULUI DE ZAHAR PENTRU ALBINE
!ste un inlocuitor al mierii. ,erioada de folosire este cuprinsa intre debutul primaverii (0-05 martie) si inceputul
toamnei(ma#im 04 septembrie). Siropul de ahar se prepara in urmatoarele concentratii $ 0;0 , 2;1, 1;0..a 0;0,
adica 0 litru apa si 0 /g ahar reulta 0,7 l sirop de ahar: la 2;1, adica 2 /g ahar si 1 litri apa reulta 2,@ litri
sirop de ahar: la 1;0,adica 1 /g ahar si 0 litru apa reulta 1,1 litri sirop de ahar.
Apare intrebarea $ ce concentratie folosim ? Costica Antonescu recomanda $/cat
priveste concentratia siropului , subliniez faptul ca sunt mai avantaoase atat pentru
albina cat si pentru crescator, concentratiile &A$ sau 3A&. *cest lucru se impune prin
aceea ca la concentratiile mai reduse albinele consuma mai mult zahar pentru
prelucrarea siropului /mierea/ (&'% zahar in cazul concentratiei $A$ si numai $'% in
cazul concentratiei &A$). +n schimb la completarea rezervelor de hrana in decursul
primaverii sau in cazul hranirilor medicamentoase se foloseste siropul in concentratie
de $A$./
Mod de preparare
Siropul de ahar se prepara la rece sau la cald. Cand preparam siropul la rece,
punem in vas apa necesara si apoi turnam aharul in reprie, amestecand continutul
pana la diolvarea totala. *nsistam asupra faptului ca aharul trebuie diolvat total,
in ca contrar aparand cristaliarea +mierii+. ,repararea siropului la cald se face
incalind apa necesara pana la fierbere, dupa care se ia vasul de pe foc si se
inglobeaa in reprie prin amestecare aharul. Aceasta metoda este mai practica si
mai rapida. " indicatie care trebuie respectata intotdeauna $ nu fierbeti siropul
pentru ca aveti toate sansele sa cristaliee.
Mod de folosire
Completarea reervelor pentru iernat $ aceasta lucrare incepe pe 0-4 august si are ca
termen de finaliare data de ma#im 15-14 august(cu cat mai repede cu atat mai
bine). Se folosesc doe de 1-1,4 litri de sirop 1;0 sau 2;0 sau doe mai mari daca
albinele reusesc sa preia cantitatea. Completarea cu sirop se face dupa ce s-a
reorganiat cuibul urmarindu-se in special capacirea mierii depoitate.
-raniri de salvare, stimulare in primavara
Cu sirop 0;0, concomitent cu reducerea cuibului si impachetarea de primavara.
=ranirea si stimularea roiurilor $ in doe ilnice de 155 g sirop;i pana la aparitia unui
cules natural. =raniri medicamentoase de primavara, vara sau toamna : concentratie
0;0 conform prospectului. =raniri de stimulare la sfarsitul verii (august) :
concentratie 1;0 in doe mici, ilnice. Alte situatii de urgenta aparute in stupina.
De retinut
Cea mai avantajoasa concentratie este 1;0 sau 2;1. Siropul nu se fierbe sub nici un
motiv. Adaugati 1 g sare de lamaie;litru sirop pentru o buna invertire a aharului. Se
administreaa dupa nevoi, insa trebuie stiut ca in ce priveste calitatea este sub
miere.
SERBET DE ZAHAR CU MIERE, PENTRU ALBINE
%upa ce ati invatat cum se prepara serbetul, a venit timpul sa pregatiti un serbet mai pe gustul albinelor dv.
Acest serbet contine pe langa ahar si o anumita cantitate de miere ,ceea ce face ca albinele sa-l consume cu o
placere mare. *ata reteta de preparare$
Mod de preparare
Se amesteca 4/g ahar tos, apa 5,@45 litri intr-un vas de 05 litrii. &asul se aseaa pe
foc si fierbem 15-25 min. la fel cum am procedat in caul serbetului simplu.
Spumuirea amestecului si stergerea peretilor vasului este obligatorie.
&erificarea concentratiei se face tot cu lingurita si paharul cu apa rece, numai ca de
data asta suspensia trebuie sa formee o boaba care se poate modela intre degete
(de consistenta medie). *n acest moment se adauga @55 g miere si se mai clocoteste
inca 2 min.(in tot acest timp amestecam ingloband mierea).
-ierea folosita trebuie sa nu fie aharisita sau daca este, se lichefiaa in prealabil.
%upa ridicarea vasului de pe foc, racim amestecul pana la 35-45 grade C si
amestecam cu o lingura mare de lemn pana la formarea serbetului. ,rodusul final se
toarna in tavite captusite cu hartie cerata, pergament, etc. Drosimea placilor nu
trebuie sa depaseasca 0-0,4 cm.
Administrarea si depozitarea seretului
Serbetul obtinut prin aceste doua metode se poate folosi ca atare, sau putem
incorpora prin framantare energica diferite adaosuri de polen, inlocuitori de polen,
acii pentru corectarea ph-ului, medicamente, etc.
)olosirea serbetului de ahar, sau ahar cu miere, este recomandata tot timpul
anului, in toate caurile, cu e#ceptia hranirilor de completare. Se poate +fabrica+ o
cantitate mai mare de serbet care se depoiteaa in locuri cu temperatura de @-01
grade C, impachetat in pungi, sau in recipiente etanse.
SERBET DE ZAHAR PENTRU ALBINE
9nul din cele mai folosite produse in hranirea artificiala a albinelor este serbetul de ahar. 9sor de administrat,
destul de usor de pregatit este preferatul multor apicultori.
Mod de preparare
*n cele ce urmeaa va vom descrie modul de preparare , dar trebuie sa va prevenim
ca primele incercari s-ar putea transforma in esecuri. Nu disperati pentru ca odata
insusita tehnologia, nu o sa mai aveti probleme. %e aceea incepeti cu prepararea
unei cantitati mici de ahar.
Se amesteca intr-un vas emailat sau din ino#, 0 /g. ahar si 5,1 litri apa.
Amestecand cele doua produse se constata ca aharul este bine umeit iar apa nu
balteste. &asul cu amestecul reultat se aseaa pe araga si se ferbe la foc moale.
Nu trebuie sa grabiti fierberea : spuma reultata(la inceput) se indeparteaa. "
operatiune foarte importanta este indepartarea cristalelor de ahar (cu o carpa uda si
stoarsa) ce se depun pe peretii vasului. %urata fierberii este de 04-25 min., functie
de taria focului.
Cam dupa 04-15 min. se controleaa concentratia siropului. Se ia cu o lingurita sirop
si se introduce intr-un pahar cu apa rece. &om sti ca amestecul ajunge la
concentratia optima, cand acesta ramane inchegat pe lingurita. *n acest moment se
ia vasul de pe foc si se introduce in apa sa se raceasca usor (B5-@5 grade C).
Cu ajutorul unei linguri mari, de lemn, solutia de ahar apa se amesteca continu.
"data cu trecerea timpului se constata ca solutia devine opaca,apoi se albeste. Ne
oprim din amestecat cand serbetul ajunge la consistenta si granulatia dorita. %aca
prima incercare a insemnat un esec, se adauga apa din nou si o luam de la capat.
De retinut
Nu preparati cantitati mari de serbet decat dupa ce v-ati insusit tehnologia de
preparare. Nu preparati doe mai mari de 4 /g, pentru ca sunt greu de
manevrat(amestecat): pentru aceasta cantitate oala trebuie sa fie de 05 litri.
Spumuiti amestecul, stergeti permanent peretii vasului, iar focul trebuie sa fie
domol. %upa fierbere si o oarecare racire, amestecati energic crescand ritmul spre
final(sensul nu conteaa). %aca serbetul este prea tare, inglobati cateva picaturi de
apa si framantati. *n ca de esec, nu retopiti amestecul mai mult de 2 ori.
Administrarea si depozitarea seretului
Serbetul se poate folosi ca atare, sau putem incorpora prin framantare energica
diferite adaosuri de polen, inlocuitori de polen, acii pentru corectarea ph-ului,
medicamente, etc.
)olosirea serbetului de ahar, sau ahar cu miere, este recomandata tot timpul
anului, in toate caurile, cu e#ceptia hranirilor de completare. Se poate +fabrica+ o
cantitate mai mare de serbet care se depoiteaa in locuri cu temperatura de @-01
grade C, impachetat in pungi, sau in recipiente etanse.
PASTA DE ZAHAR PUDRA SI MIERE PENTRU ALBINE
9n alt produs cu o eficienta mare, consumat cu placere de albine, usor de preparat si administrat este pasta de
ahar pudra si miere.
Mod de preparare
.a preparare se vor avea in vedere urmatoarele $ folosirea unui ahar pudra de
calitate:mierea sa provina de la familii sanatoase : mierea sa nu fie cristaliata (sau
cristaliata fin, de consistenta untului).
*n principiu se procedeaa amestecand la rece 3 parti de ahar pudra si o parte
miere (mierea usor incalita). )ramantarea se face energic, trebuind sa reulte un
produs de consistenta aluatului.
Corectia produsului se face prin adaugare de miere, daca este prea tare sau de ahar
pudra daca este prea moale. !ste recomandat ca pentru o mai buna invertire a
aharului sa se aduge si 0-1 g sare de lamaie pe /g.
Mod de administrare
,asta se administreaa sub forma de turtite a 5,1-0 /g, aseate pe folii de plastic
gaurit, tifon, etc., deasupra ramelor, unde albinele au acces direct.
Se poate folosi in tot timpul anului, in toate caurile, mai putin la hranirea de
completare. *n aceasta pasta se pot ingloba polen, inlocuitori de polen, ceaiuri
medicinale, ,rotofil, medicamente ,etc.
!ste ideala pentru hranirile de stimulare sau de salvare a familiilor ramase fara
proviii in timpul iernii sau primaverii.
ZAHAR CANDI SIMPLU SAU CU MIERE , PENTRU ALBINE
*ntr-o anumita perioada acest produs era des folosit de catre apicultorii romani, datorita usurintei in administrare
si pentru ca se gasea de vanare la magainele ACA. %incolo de toate, placile de ahar candi raman in topul
preferintelor, insa e#ista o problema. ,repararea necesita un instrumentar mai divers si o mai mare atentie din
partea apicultorului.
9stensilele necesare +fabricarii+ sunt $ oala smaltuita sau de ino# 05 litri, termometru
industrial <015;<045 grade C, tavi 045;145;05 mm, coli hartie pergament, lingura
de lemn sau paleta.
Mod de preparare
Se amesteca in oala, 4 /g de ahar tos si 0 litru de apa. ,ana incepe fierberea mai
amestecam cu lingura, din cand in cand, pentru a nu se prinde de fundul vasului.
%upa topire, se fierbe continutul 04 min, spumuim si stergem cu carpa uda peretii
oalei, dupa care se masoara temperatura lichidului. Cand termometrul arata 007
grade C, vasul se ia de pe foc si se lasa la racit.
%upa 4-@ minute se incepe amestecatul. Cand compoitia devine mai deschisa(catre
crem) si opune reistenta marita, se toarna in tavi. 'avile trebuie in prealabil
pregatite astfel $ se umeesc usor si se tapeteaa cu hartie pergament. "data
turnata compoitia in tavi, aceasta se lasa nemiscata pana ce cristalieaa. %upa
racirea totala a placilor de ahar, se scot prin ridicarea de hartia pergament si se
depoiteaa in locuri uscate si racoroase.
Mod de preparare,zahar candi cu miere
Ca si la serbet, e#ista varianta adaugarii unei cantitati de miere,pentru a face mai
atractiv produsul. ,entru obtinerea acestor placi de ahar candi cu miere, se
procedeaa ca si in varianta simpla. *n momentul cand amestecul ajunge la
temperatura de 007 grade C, se adauga 4-755 g miere in clocot. "btinem aceasta
miere cu ajutorul unui vas cu fundul gros (tuci, ino# etc.) si amestecand continu sa
nu se prinda. %upa ce am adaugat mierea, amestecam timp de 0 min., si luam de pe
foc. *n continuare procedam ca pentru reteta fara miere.
Mod de administrare
Aceste placi de ahar candi se pot da albinelor in iarna (la familiile ramase fara
proviii) si in stimularea de primavara si sfarsit de vara.
PREPARATE PENTRU ALBINE
Zaharul pudra, ca!ur!l "d!c!#al, l!ch$!ra
"!r!! %ahar!&!'
,tinerea zaharului pudra
*n diferitele retete, aharul pudra este un component de baa. "btinerea lui se face
prin prelucrarea aharului tos, care se poate macina cu o rasnita
universala(manuala). %eoarece macinarea este destul de dificila, recomandam
procurarea unei rasnite mari, care poate fi actionata manual sau de un motor.
*n literatura de specialitate se recomanda maruntirea aharului pe o placa dura, cu
ajutorul unei merdenele. %in fericire, pentru stuparii care nu au timp pentru aceasta
lucrare, e#ista in comert ahar pudra gata preparat, care in ciuda faptului ca este
mai scump, elimina +bataile de cap+.
Ceaiuri medicinale
%upa cum ati observat, in toate preparatele, indiferent de consistenta lor se poate
ingloba si o anumita cantitate de ceai medicinal. Acest ceai este benefic albinelor,
catre sfarsitul iernii sau in primavara, combatand cu succes nosemoa.
Ceaiul medicinal se obtine prin infuie din urmatoarele plante $ sunatoare, cimbrisor,
isma, musetel, coada soricelului, roinita, etc. "btinem ceaiul folosind 2-3 g din
fiecare planta uscata. *n prealabil plantele se umeesc cu 5,045 l apa si dupa 05-04
minute turnam apa clocotita in cantitate de 5,@45 l.
%in acest ceai folosim doele necesare, cu mentiunea ca pastrarea lui la frigider nu
trebuie sa depaseasca 3@ ore.
'ichefierea mierii
-ierea cristaliata(aharisita), folosita in diferitele retete trebuie lichefiata, pentru ca
altfel albinele nu consuma cristalele mari si se inregistreaa o mare risipa de hrana.
%oua sunt regulile de baa in aceasta lucrare $ nu incalim mierea mai mult de 34
grade C : nu lichefiem mierea la flacara directa, ci doar cu vasul introdus intr-un alt
vas cu apa care fierbe. *n rest....nimic mai simplu.
COMBATEREA DAUNATORILOR IN APICULTURA
)iecare dintre noi apicultorii a avut probleme mai mari sau mai mici cauate de atacurile daunatorilor. )ie ca
acestia sunt molii, furnici, viespi, prigorii etc, atacul lor repreinta o problema care trebuie reolvata.'rebuie sa
va atragem atentia insa ca solutionarea neajunsurilor create de daunatori, nu este intotdeauna chiar simpla, iar
reultatul final depinde mult de serioitatea cu care abordati problematica. *n orice ca nu va limitati la aplicarea
unei singure metode si mai ales nu abandonati lupta. *ata ce posibilitati de aparare aveti $
Molia de ceara 7gaselnita8
!ste un parait care nu ataca direct albinele, acestea fiind atacate numai in stadiul
de larva. -olia se remarca insa prin pagubele pe care le produce fagurilor de ceara,
atat din stupii populati cat si celor de la reerva, cantitatilor de ceara provenite din
fagurii reformati, precum si a puietului de albine.
Combaterea moliei in stupii populati $ Nu poate fi facuta prin procedee chimice
deoarece substantele folosite sunt daunatoare pentru albine. ,utem insa ajuta
albinele sa se apere singure, daca adoptam cateva masuri simple $ fagurii atacati se
curata manual de larvele si gogosile paraitului, restrangem cuibul pentru a crea o
densitate mare de albine pe faguri, intarim familiile slabe atacate de molie cu albine
din alti stupi.
,rotejarea fagurilor de reerva $ Conservarea fagurilor de reerva se face cu ajutorul
substantelor chimice. *n acest scop apicultorul trebuie sa-si construiasca un dulap
pentru depoitare, prevaut cu rastele. %aca nu dispuneti de un dulap, tratarea si
depoitarea fagurilor se face in corpuri de stupi. Substantele chimice folosite sunt $
*nhidrida sulfuroasa(batoane de sulf) $ Sulful este o substanta eficienta in
combaterea moliei. 'rebuie insa sa stim ca fumigatiile cu sulf omoara numai molia
adulta, aplicarea tratamentului trebuind repetata la trei saptamani. )agurii se aseaa
in dulap sau in 1-2-3 corpuri de stup stivuite, din care primul trebuie lasat gol.
6atonul de sulf se aprinde, se aseaa pe o cutie metalica, gaurita si prevauta cu un
grilaj, doa fiind de 45 g sulf la 0m cub volum. ,artea superioara a stivei de corpuri
se astupa cu o pana de sac. Apicultorul trebuie sa se protejee si sa nu inspire
fumul to#ic.
6atoanele de sulf le gasiti in magainele metalo-chimice, magainele cu produse
chimice de combaterea daunatorilor in agricultura, acestea fiind folosite si la
deinfectarea butoaielor pentru vin.
*cid acetic industrial $ Se poate folosi cu succes in combaterea daunatorului. Se
aseaa tavite cu acid acetic industrial in concentratie de 74-84A, cate 1 ml acid la
litru de volum, in partea de jos a dulapului sau a stivei de corpuri. Aplicarea unui
numar mare de tratamente cu acid acetic industrial poate duce insa la corodarea
sarmei de fi#are a fagurilor.
5ibromura de etilena $ Cei ce pot procura aceasta substanta au la dispoitie un
tratament foarte eficient. )agurii se depoiteaa in stive de corpuri de stup. ,este
deschiderea din partea de sus a stivei se pune o pana de sac, iar pe aceasta pana
substanta activa. %oajul ideal este de 25-45 cm cubi;un m cub ocupat cu faguri.
Atentie mare pentru ca substanta este foarte to#ica, camera trebuind a fi bine
ventilata.
*n incheiere trebuie sa va mai dam doua informatii utile $
- 5upa executarea unui tratament contra gaselnitei, fagurii se aerisesc ?, de ore
inainte de a fi introdusi in stupi.
- #a temperatura de ' grade 0, larva, nimfa si molia adulta mor asa ca iarna nu mai
sunt necesare tratamente.
+iespea7viespea comuna , etc98
Nu vom insista cu o clasificare a viespilor pentru ca toate pot crea pagube in stupina.
Cea mai eficienta metoda de combatere a lor este depistarea si distrugerea
cuiburilor. %istrugerea cuiburilor se face prin pulveriarea cu un spraC insecticid,
operatiune care daca este facuta primavara are o eficienta marita. " alta metoda de
combatere destul de eficienta este instalarea in stupine sau pavilioanele apicole a
unor capcane. Construiti aceste capcane folosind sticle de plastic(peturi), in care se
introduce un sirop aromatiat. Acest sirop se prepara din apa, miere sau ahar 4-@A
si 0A otet pentru aromatiare. Se umplu 15A sticlele cu acest sirop si fara capac se
agata in stupina. &iespile atrase de aroma siropului intra in capcana si se inneaca.
,entru a spori eficienta capcanei, sticla se agita de 1-2 ori pe i astfel ca peretii
interiori sa fie umei.
#urnicile
Sunt situatii in care si furnicile pot caua mari prejudicii in stupina. Cand atacul lor
devine suparator si pagubos, apicultorul incepe combaterea. Se desfac musuroaiele
de furnici, se prafuiesc cu substante insecticide si apoi se acopera. *deal este sa
avem fiecare stup aseat pe un suport , astfel incat picioarele sa poata fi unse la
nevoie. Ca substante de ungere putem folosi fenolul, naftalina, floarea de sulf.
,entru o mai buna fi#are in prealabil se aplica un strat subtire de ulei ars sau orice
substanta lipicioasa.
&rigoria
,rigoria este o mare consumatoare de albine. *ncercarea distrugerii acestor pasari
prin amplasarea de diferite capcane este o masura fanteista si fara eficienta.
Singura metoda buna pentru a scapa de atacul pasarilor este amplasarea de
sperietori.*n acest scop agatam de prajini inalte pasari moarte cu aripile
desfacute,iar daca avem chiar prigorii moarte(impuscate), e chiar mai bine.
Soarecii
Atacul soarecilor este periculos mai ales iarna cand familia de albine este stransa in
ghemul de iernare si nu se poate apara. " masura de precautie pentru a opri
patrunderea in stup a soarecilor este instalarea banalei gratii antisoareci la urdinis.
,entru o buna eficienta se are in vedere ca instalarea sa se faca la timp. %aca atacul
este puternic se trece la starpirea sistematica a roatoarelor prin instalarea de
capcane cu momeli otravite. " posibila capcana se construieste aseand pe o
caramida o bucata de tigla. Sub cutele tiglei se aseaa(pana se obisnuiesc soarecii),
grau curat, iar dupa B-@ ile acest grau se inlocuieste cu grau otravit. 'igla este
folosita pentru a evita ca alte animale sa ajunga la otrava.
VARROZA ALBINELOR
%espre varroa s-au scris teancuri de carti si articole. Aparuta pe la noi , la sfarsitul deceniului B, este poate cea
mai raspandita boala si din pacate nu se intrevede o raa de speranta pentru eradicarea ei. 6oala este produsa
de un acarian , &arroa Facobsoni , care ataca albinele in toate faele vietii. *nfestarea coloniilor are loc treptat, pe
o perioada de 1-2 ani , ducand in final la distrugerea acestora. *n apicultura varroa a devenit prioritatea nr 0,
fiind imaginate tot felul de tratamente pentru a-i limita efectele nefaste.
Manifestarea clinica
Albinele si trantorii preinta malformatii, puietul
este pestrit, larvele mor in poitii nefiresti,
albinele nu se mai ocupa de puiet si chiar
parasesc stupul, mortalitate mare in fae
avansate. (aspandirea bolii se face prin
ratacirea albinelor infestate, furtisag,
patrunderea in stupina a materialului genetic
fara certificat sanitar etc.
Depistarea olii
.a inceputul infestarii preenta acarianului nu se
face remarcata. ,entru a depista la timp boala si a stabili gradul de infestare
procedam in mai multe feluri$ o metoda ar fi e#aminarea foii de control si
constatarea numarului de acarieni morti si cauti pe ea: daca in lunile iunie si iulie
cad intre 4-05 bucati;i, trebuie sa stim ca albinele sunt in suferinta. " alta metoda
este e#aminarea celulelor ce contin puiet de trantor : acarianul are o predilectie
pentru acest puiet si apicultorul desfacand cateva celule poate constata cu usurinta
cat de grava e situatia. *n ultima faa de infestare, acarienii pot fi observati si cu
ochiul liber pe albine si trantori daca privim cu atentie.
9n lucru trebuie inteles de la inceput $ cand ne tratam albinele obtinem numai o
reducere masiva a numarului de acarieni, aflata la limita inlaturarii pericolului. *n
principiu,stupina ar trebui sa fie un +spatiu inchis+, insa circulatia facila a albinelor
(pastoral, vecinatati) nu favorieaa aceasta stare.
Tratament +arroza cu +arachet
Substanta activa, raspandita prin fumigatii, actioneaa asupra paraitilor prin contact
molecular. !ste un medicament de sintea, cu un bun randament, care administrat
corect duce la reducerea masiva a paraitilor. 9n deavantaj $ prin modul de
administrare(fumigatii), nu actioneaa si asupra puietului capacit. %e aceea cele mai
eficiente tratamente sunt cele de toamna, cand in stupi nu mai e#ista acest puiet
capacit. (etineti acest lucru pentru ca este foarte important.
;odul de administrare
'oamna, la sfarsit de septembrie (sau functie de vreme), cand puietul capacit a
disparut se fac 2 tratamente. !ste permisa e#istenta unei cantitati mici de puiet la
primele doua tratamente, insa cel de-al treilea se face neaparat fara preenta
acestuia. *ntervalul intre tratamente este de B ile, iar temperatura e#terioara sa fie
peste 01 grade C.
,rin urdinis, aseata pe o tablita, se introduce o banda speciala, aprinsa, pe care
picuram substanta activa $ 1 picaturi pentru un corp multietajat, 2 picaturi pentru un
corp %adant si 3 picaturi pentru un stup oriontal. Atentie la aprinderea benii $ nu
inhalati fumul si mai ales supravegheati stupii, pentru ca este pericol de incendiu.
'ratamentele se fac dimineata devreme sau seara cand majoritatea albinelor sunt in
stup. Nu mariti doa de substanta activa pentru a nu into#ica albinele.
Astfel tratate si scapate de majoritatea acarienilor familiile vor ierna in bune conditii.
*n primavara se mai face un tratament(o singura administrare), profitand de faptul
ca puietul este putin e#tins. 9nii autori mai indica si un al treilea tratament dupa
e#tragerea mierii de salcam, insa avand in vedere eficienta scauta, si pericolul mare
de contaminare, ramane la latitudinea fiecaruia daca e bine sau nu.
Tratament +arroza cu Mavrirol
-avrirolul este destinat combaterii varoei cat si a brauloei la albine. Substanta
activa este +mavri/+ si se administreaa sub forma de beni te#tile impregnate,
actionand prin contact. ,reentarea este in role de 4 m, o cutie fiind folosita la 05
familii.
%upa terminarea tratamentului cu &arachet si inainte de strangerea albinelor in
ghemul de iernare, se introduc fasii de -avrirol in mijlocul cuibului si avand grija ca
acestea sa nu intre in contact cu fagurii(pe cat posibil). Acestea vor ramane 2-3 luni
in cuib, actionand latent prin contact.-are atentie insa la inceputul primaverii sa
scoateti benile (si pe cele caute pe fundul stupului), pentru ca riscati sa
contaminati mierea. Se poate afirma ca tratamentul cu -avrirol este o prelungire
fericita a celui cu &arachet, astfel fiind eliminati si paraitii care eventual au scapat in
toamna.
Tratament +arroza cu Acid #ormic
*n "ccident pentru a limita cat mai mult efectul nefast al medicamentelor de sintea
asupra produselor stupului se practica asa numita +chimie biologica+.Acidul formic
fiind o componenta care se gaseste in multe alimente a devenit un produs preferat.
)olosirea lui de catre stuparii romani este insa la scara redusa. 'ratamentul cu acid
formic nu se face inainte sau in timpul culesului, cea mai buna perioada de aplicare
fiind la sfarsitul verii dupa ce ridicam mierea din stupi. Conform literaturii de
specialitate si tratamentele de primavara duc la cresterea procentului de reiduri din
miere si ceara.
;odul de administrare
" placuta de carton de 15;25 cm si 0,4 mm grosime, se imbiba cu acid formic in
concentratie de 75A. ,entru un fagure standard se folosesc 1 ml acid formic diluat,
deci pentru un corp %adant apro#. 15 ml. !ste recomandat ca placuta de carton sa
fie aseata pe fundul stupului si acoperita cu o plasa de sarma cu ochiuri mici, pentru
ca albinele sa nu intre in contact cu substanta activa.7inem placuta in stup 5-) zile,
facem o pauza de alte ) zile, si apoi repetam operatiunea de 3 ori, in total fiind
facute ? tratamente. 7emperatura la care se face tratamentul este de $&-&5 grade
0.
Ca o recomandare suplimentara : restrangeti pe cat posibil cuibul pentru a mari
efectul si fiti atenti la manevrarea acidului pentru ca este puternic coroiv. *n urma
folosirii acestui tratament se obtin reultate bune fiind distrusi chiar si paraitii din
celulele capacite. Asearea placutei pe fundul stupului si nu pe partea superioara a
ramelor protejeaa matca.
Tratament +arroza cu metode io
Am mai vorbit ca acarianul varooa are o mare preferinta, puietul de trantor :
apicultorii trebuie sa profite de aceasta +slabiciune+ a paraitului si sa procedee
astfel pentru a-l inlatura : o prima varianta ar fi aceea de a folosi rama claditoare pe
tot parcursul anului si dupa ce fagurii cu celule de trantor sunt construiti, insamantati
si capaciti sa fie recoltati. Cealalta varianta consta in introducerea unei rame cu
celule de trantor in toamna, la marginea cuibului si ridicarea acesteia in primavara
dupa ce a fost insamantata si capacita. 'rebuie spus ca aceste metode nu ne scapa
de acarieni insa pot fi un mijloc eficient de a mai reduce din ei.
Concluzii
.upta cu acest adevarat distrugator este o lupta de durata. 6ineinteles ca mijloacele
de combatere in (omania si in lume, sunt mult mai largi. Sunt o serie de
medicamente si metode de care romanii doar au citit. Simpla lor enumerare nu ar
ajuta cu nimic. Ceea ce trebuie sa stim este ca aplicand cu discernamant si la timp
ceea ce avem, putem obtine reultate bune.
OSEMOZA ALBINELOR
%enumita de multi si +boala mieriei+, este o boala paraitara care apare in urma e#istentei factorilor favorianti
in stup $lipsa zborurilor de curatire in timpul iernii ; rezerve de hrana slab calitativa (miere de
mana,necapacita) ;adaosuri proteice necorespunzatoare ; lipsa curateniei si nedezinfectarea stupilor ; umiditatea
crescuta ; iernarea grea si neconfortabila.6oala este cauata de un protooar care se gaseste in toti stupii in
stare latenta si se activeaa la aparitia conditiilor prielnice.
.a o infestare incipienta cu nosema, semnele
clinice sunt mascate, fiind viibile numai cand
incarcatura per individ de paraiti ajunge la o
anumita limita. ,ractic nosemoa netratata la
timp scurteaa viata albinelor, reduce drastic capacitatea de productie. *n final se
ajunge pana la disparitia definitiva a familiilor, printr-o decimare rapida.
Semnele clinice
9rdinisul si interiorul stupului sunt murdarite cu pete diareice de forma unor mici
cordoane intrerupte : albinele preinta abdomenul umflat : o stare de slabiciune a
intregii familii : neingrijirea adecvata a puietului.
%eoarece aceasta manifestare clinica este intalnita si la alte boli(vei diareea),
punerea unui diagnostic sigur este mai complicata, necesitand e#aminarea probelor
de catre un laborator specialiat. 'otusi cand boala este avansata si stuparii pot pune
un diagnostic corect, prin cercetarea catorva albine moarte.
Se procedeaa in felul urmator $ se ia albina, separam capul de corp si cu o penseta
fina, scoatem intestinele. #a albina sanatoasa intestinul este galben sau maroniu, pe
cand la cea bolnava culoarea este alb-laptoasa.
Masuri igienico-sanitare de preventie si comatere a nosemozei
- inlocuirea la ma#.1-2 ani a tuturor fagurilor din stupi : e#ista metode de inlocuire
anuala a fagurilor, dar daca macar la 2 ani albinele stau pe un cuib nou, este perfect.
- distrugerea fagurilor vechi sau noi care contin pete diareece : si ramele vechi care
nu mai pot fi deinfectate corect, se distrug.
- colectarea periodica a tuturor resturilor din stupi si arderea lor imediata.
- in familiile cu nosemoa se inlocuiesc obligatoriu matcile, indiferent de varsta si
calitati.
- curatarea anuala a stupilor cu soda caustica 3A (preventiv), sau de cate ori este
nevoie(dupa constatarea bolii) : la utilajele si uneltele metalice, se fac fumigatii cu
formol 2A : aceste deinfectii vor fi urmate de o clatire abundenta cu apa.
- supravegherea permanenta a familiilor si e#ecutarea masurilor adecvate fara
intarieri sau amanari.
- folosirea cu precautie a hranirilor proteice de primavara (adaos de polen sau
pastura in miere) si intericerea cu desavarsire a hranirilor cu inlocuitori ai polenului
si miere.
Tratament Nosemoza cu &rotofil
*n (omania aceasta boala se trateaa cu preparatul +,rotofil+. !ste un e#tract din
ingrediente naturale care nu creaa prejudicii, nici albinelor, nici produselor stupului.
,rin continutul de principii active (vitamine si microelemente), stimuleaa secretia
enimatica digestiva a albinelor si larvelor, inhiband paraitul.
-od de administrare $
,rotofilul se administreaa in sirop cate 0B ml;l sau in pasta de ahar, miere si ahar,
cate 23 ml;/g. Se administreaa toamna in siropul pentru stimulare sau completare
sau primavara in pasta sau siropul de stimulare. 'ratamentul se e#ecuta de cate ori
este nevoie, cu o singura conditie $ cantitativ doza de 6rotofil sa nu depaseasca ,'
mlAfamilieAan. ,entru o reusita deplina cititi cu atentie prospectul producatorului si
respectati doele de administrare.
Tratament Nosemoza cu #umidil.
9n alt preparat, mai vechi, adus din import si din pacate nu prea folosit de stuparii
romani este )umidil 6. *n tarile 9.! este singurul preparat folosit pentru tratamentul
nosemoei. Ca principiu activ, )umidil 6, are la baa antibioticul fumagilina.
Administrare $
Se administreaa amestecat in sirop astfel $ la o colonie mare 14 g principiu activ la
0litru sirop, la una medie 0@ g;5,B45 litri sirop, iar pentru un roi 0@ g;5,455litri sirop.
Aceste cantitati se administreaa saptamanal. Sunt doua moduri de administrare $ in
hrana albinelor, cu preparatul livrat in hranitor : prin pulveriarea pe rame si peretii
stupului iar siropul ramas , livrat ca hrana. +n total se fac , administrari la interval
de ) zile,intre administrare. %upa cum vedeti tratamentul este de durata, iar prin
faptul ca principiul activ este un antibiotic, e#ista riscul de contaminare a mierii daca
este facut in plin seon activ. (ecomandam mare precautie.
Tratament Nosemoza - Neconventional
9nii stupari romani mai folosesc un ceai de plante (cimbru, coada soricelului etc) la
care adauga o mica cantitate de macerat de usturoi.Componentele se amesteca cu
B45 g sirop de ahar si se da albinelor in portii de 155 g. Conform celor spuse in
multe cauri s-au obtinut reultate bune.
Concluzii
"rice tratament folositi, respectati doele ,modul de administrare recomandat,
perioada etc. %ublati tratamentele medicamentoase cu masuri igienico-sanitare
draconice, pentru ca altfel reultatele vor fi minime.
O NOUA AMENINTARE PENTRU COLONIA DE ALBINE
!ste gandacul mic de stup un nou parait ce ameninta coloniile de albine din (omania.%aca da,ce este de facut?
Articolul raspunde la unele din intrebarile dumneavoastra $
Ga#dacul "!c d &'up - A'h!#a Tu"!da
*utor ! 5rd.biolog expert 0hioveanu Babriela
+nstitutul de 5iagnostic si "anatate *nimala - 1ucuresti
Aethina tumida (-urraC)I gandacul mic de stup, face parte din fam. Nitidulidae,
ord. Coleoptera, clasa *nsecta. !ste originar din Africa de Sud si initial traia numai Jn
onele cu climat subtropical. Kn 088@ a fost identificat si pe continentul american, Jn
S9A, unde pana in preent s-a raspandit cu repeiciune Jn @ state. S-a observat ca s-
a adaptat foarte usor la conditii climaterice noi, deci este posibil sa apara si Jn alte
tari. Consideram oportun cunoasterea unor
elemente de identificare pentru a impiedica
intrarea accidentala si raspandirea Jn tara noastra
a paraitului, precum si posibilitatea alertarii
specialistilor Jn caul semnalarii acestuia.
Dandacul mic de stup apare Jn urma unei
metamorfoe complete$ ou I larva - pupa si
stadiul adult.
,ul de Aethina tumida este alb sidefiu, de 0,3 mm
lungime si 5,17 mm latime similar ca aspect cu oul de albina dar de dimensiuni mai
mici. "uale sunt depuse sub forma unor mici gramei de dimensiuni variabile si cu
aspect neregulat. )emela prefera sa depuna ouale Jn mici e#cavatii, deci pot e#ista
oriunde Jn interiorul unui stup atat pe inventarul apicol cLt si fagure. ,erioada de
incubatie dureaa de la 0 i pana la 7 ile, functie de conditiile de microclimat.
'arva , este stadiul din devoltarea insectei care provoaca cele mai grave daune
unei colonii de albine. !ste de culoare alb-galbuie , cu aspect sidefiu si are apro#.
0cm. lungime. ,oate fi usor confundat cu larva de gaselnita mare (molia de ceara)
Dalleria melonella, dar se deosebeste de aceasta prin cele 2 perechi de picioare
anterioare, proeminente, cu care este prevauta larva gandacului mic de stup.
Stadiul larvar dureaa de la 05 la 03 ile, dar poate dura chiar mai mult. Se
Jnregistreaa mortalitate naturala crescuta Jn stadiul Jn care larva ajunge la
maturitate si se transforma Jn pupa. %eci, Jn stup la un moment dat, fara o caua
determinata se pot observa multe larve moarte. *cest aspect trebuie sa alerteze
apicultorul. Kn perioada de tranitie de la larva la pupa, insecta este foarte
vulnerabila. .arva intra Jn pamLntul din fata stupului, isi formeaa o galerie, care se
termina printr-o celula, unde se va transforma Jn pupa.
&upa este la Jnceput de culoare alba, dupa aceea Jncepe si se pigmentee. Stadiul de
pupa dureaa Jntre 04 si 75 de ile, dar majoritatea gandacilor ies din sol dupa 3
saptamLni. *cesta, este un argument Cn plus pentru a se Cntelege de ce trebuie ca
oglinda stupului sa fie permanent curatata si dezinfectata.
Adultii nou iesiti au o culoare galben I maronie, aspect luminos, pentru ca Jn scurt
timp chitina devine maro Jnchis si Jn final neagra. *n primele doua ile dupa ce au
iesit din pamant, adultii sunt foarte activi, Jsi iau borul foarte repede si se
orienteaa dupa lumina, pana intalnesc o colonie de albine. %upa ce patrund Jn
colonia de albine, treptat activitatea lor se reduce si se localieaa initial in onele
mai putin luminate, cum ar fi fundul stupilor sau la Jmbinarile peretilor acestora.
)emelele Jncep sa depuna oua numai la o saptamLna dupa propria emergena din
sol. %eci, adultul paraiteaa colonia de albine, are la maturitate apro#. 5,4 cm.
lungime si 5, 14 cm latime, aripi chitinoase care nu acopera Jntregul abdomen,
chitina de culoare neagra si acoperita de peri fini, care face dificila apucarea lor cu
mana. Kn functie de conditiile de mediu traiesc de la cLteva ile (0-1 saptamani)
pLna la 7 luni.
Dandacul mic de stup nu este considerat o problema majora pentru coloniile de
albine din Africa de Sud, dar a devenit o problema pentru cele din America.
*dentificarea acestuia Jn multe state din S9A a fost facuta concomitent cu
semnalarea unor depopulari masive Jnregistrate de catre apicultorii, la stupinele din
aceleasi regiuni. Apicultorii relatau faptul ca desi luau masuri pentru combaterea
gaselnitei, un numar foarte mare de larve de culoare alb-galbuie persista in stupi si
Jn magaia de faguri. Aceste larve ca urmare a metabolismului foarte intens, se
hraneau cu reervele din stup, iar e#crementele lor provocau fermentarea si
alterarea mierii. %epopularea coloniilor de albine se accelera pLna la disparitia totala
a acestora. 9lterior s-a dovedit ca larvele apartin acestui gandac mic de stup si nu
gaselnitei.
Se stie cu certitudine ca gandacul mic de stup traieste ca parait Jn cadrul coloniei de
albine. "e considera ca stupinele care nu practica pastoralul si stau pe vatra
permanenta, sunt mai susceptibile de a fi parazitate. %e asemenea s-a dovedit ca
insecta prefera uneori habitatul pajistilor si crengile copacilor. ,araitul sapa galerii
prin fagurii din interiorul stupului si provoaca distrugerea puietului de albine si a
reervei de hrana (miere si polen). CLnd infestatia este puternica albinele Jmpreuna
cu matca parasesc stupul. Aethina tumida caueaa alterarea si fermentarea mierii
datorita produsilor de e#cretie reultati Jn urma metabolismului intens al larvelor si
adultilor, ducLnd Jn final la distrugerea totala a coloniei de albine. ,araitarea
coloniei determina stoparea depunerii pontei de catre matci si parasirea stupului.
+n urma unor studii proprii facute Cn colaborare cu specialistii de la +nstitutul de
*gronomie 1ucuresti si <acultatea de 1iologie, la solicitarea +nstitutului de 0ercetare
- 5ezvoltare pentru *picultura, s-a dovedit ca aceasta insecta nu face parte din
entomofauna 4omDniei. %esi Comisiile de specialitate din 9niunea !uropeana au
alertat statele membre de pericolul pe care Jl repreinta acest parait si a interis
importul de material biologic (matci, roiuri, familii) din tari terte, acesta nu a fost
semnalat pLna Jn preent Jn nici o tara din !uropa. *n tarile Jn care a fost semnalat
(tari din Africa si America de Nord), eradicarea este posibila numai prin distrugerea
stupilor infestati si arderea acestora sau congelarea inventarului apicol. Nu sunt
autoriate pLna Jn preent folosirea pesticidelor sub forma unor medicamente
specifice de combatere.
Consideram ca acest articol contine elementele minime de identificare, de aceea
orice suspiciune de e#istenta a unui astfel de parait Jntr-o stupina din (omania, se
sesieaa autoritatile sanitare veterinare, la *nstitutul de %iagnostic si Sanatate
Animala direct sau la *nstitutul de Cercetare - %evoltare pentru Apicultura
6ucuresti, laboratorul de ,atologie apicola. Atragem atentia si pe aceasta cale despre
necesitatea de a nu $ introduce Jn stupina material biologic (matci, roiuri, colonii de
albine) necontrolat de catre autoritatea sanitara veterinara, sau alt specialist
autoriat Jn domeniu, importa material biologic, indiferent de tara de provenienta,
fara certificat sanitar veterinar care sa ateste starea de sanatate a acestuia. !ste
dovedit faptul ca, schimburile comerciale de matci si roiuri, sau familii de albine, pe
baa de +troc+ care ies de sub monitoriarea autoritatilor sanitare veterinare sunt
cele mai frecvente surse pentru agentii etiologici ai bolilor paraitare si infectioase,
e#istente.