w

I
l
i
i
J.-P. SARTRE
PSIHOLOGIA EMOIEI
r
I
Coordonatorul coleciei: dr. LEOAR! GA"RILI#
Redactor: M$RIA STACI#
Conce%ia &ra'ic( a co%ertei: "EIAMI ) "EIAMI
IS* +,--+,./,-/-,
^ * \m SE IKPH'MUTA
0 *I*LIOTEC$ !E1
PSIHOLOGIE
JEAN-PAUL SARTRE
PSIHOLOGIA
EMOIEI
Traducere2 e3eu introducti4 5i note de
dr. LEOAR! GA"RILI#
,6,7.8#
*747561U*
- JUDE
OCTAVIN GO-
E!IT#RA IRI
*ucure5ti2 8++,
LtOTICA JUDEEAN
CLUJ
FILIALA ZORILOR
Sur O!t"r#$t%rull &r '
MICA
I I *
.--
Ediia ori&inal( a 'o3t %u9licat( :n ;rana2 3u9 titlul
Esquisse d'une theorie des emotions, la Editura de 5tiine
3i arte HERMA
< Toate dre%turile %entru traducerea :n li=9a ro=>n(
3unt re?er4ate Editurii IRI

C#PRIS
H^numcmtl tmfJe, "i"u I(tr%)u*ti# )"
)i I lONARIHJA+RILIU ..................................... ,
Itiliotlinvic: Psihologic, !"o#!"ologi!
$i %sihologi! !"o#!"ologic& ............................... '(
Schi i unei teorii a emoiilor................................................ (7
I, T!o)iil! cl*sic! ............................................................ (7
II. Teoria %3i@analitic( .............................................. 7A
III. Sc@i( a unei teorii 'eno=enolo&ice ....................... 7,
+'oncluzie.............................................................................. ,5
Aildcnda
BILLIAM JAMES: E=oia......................................... C+
Indice de nu=e............................................................. 88+
5
-../0
Ediia ori&inal( a 'o3t %u9licat( :n ;rana2 3u9 titlul
Esquisse d'une theorie des emotions, la Editura de 5tiine
3i arte HERMA
< Toate dre%turile %entru traducerea :n li=9a ro=>n(
3unt re?er4ate Editurii IRI
i
C#PRIS
-. )i")ii)iii- )"".-i. )s)/ #lio0i/1i2 0! 3
0i 4ONA5I6 CiAV7I8IU ............................... 7
Introducere: P3i@olo&ie2 'eno=enolo&ie
5i %3i@olo&ie 'eno=enolo&ic( ......................... /-
Schi a unei teorii a emoiilor..................................... -,
I2 Teoriile cla3ice .................................................... -,
II. Teoria %3i@analitic( .............................................. 7A
III. Sc@i( a unei teorii 'eno=enolo&ice ....................... 7,
DEDmcluzie.................................................................... C7
Addenda
BILLIAM JAMES: E=oia......................................... C+
Indice de nu=e.............................................................88+
7
w
I
I
I
m^^M

;EOME#L EMOIE
i=ic =ai ele=entar 5i2 totu5i2 ni=ic =ai co=%leF 5i
=ul &reu de eF%licat dec>t e=oia. Cu toate c( 3tudii =ai
G i @i 3au =ai recente Dunele dintre ace3tea din ur=( datorate
Iul P. EH=an2 I. Sc@erer2 M.OESulli4an2 R. Irau3e2 G. Ji4in2
I. Arono''2 A.M. *arclaK2 L.A. Ste4en3on2 dar 5i =ultor
altoraL %un :n e4iden( 3i=ilarit(i i?9itoare :n eF%re3ia unor
i =oii de 9a?( la o=ul occidental @i%erci4ili?at 5i la %o%ulaii
%ri=iti4e din in3ule i?olate :n =iMlocul oceanelor2 '(r( con-
tacte cu 4iaa =odern(2 3i=ilarit(i care %re3u%un N=eca-
ni3=eO %3i@o'i?iolo&ice identice2 deci un 'eno=en con3tant
in datele 3ale e3eniale2 %ro9le=a naturii 5i 'unciei e=oiei
:nc( nu 5i-a &(3it o re?ol4are unani= acce%tat(. N;actolo&iaO
de la 3u%ra'aa ace3tui 'eno=en %3i@ic2 dar 5i cea din %ro'un-
?i=ile 3ale cere9rale2 ca 5i inter%ret(rile de ri&oare 3unt dintre
4ele =ai deconcertante. P>n( 5i dia&no3ticarea cu oarecare
D.GFactitate a anu=itor a'ecte ridic( %ro9le=e. L(3(= la o %arte
9anala N9ucurie cu lacri=iO 3au =ai 9i?arul Nr>3-%l>n3O 5i
a=inti= de acei 9olna4i cu le?iuni 3u9corticale care acu?(
acce3e 3%ontane de r>3 3au de %l>n3 li%3ite de orice tr(ire
e=oional( :n %lanul con5tiinei2 %recu= 5i de acei 3u'erin?i
,
L. GPBR8L8#
de =aladia lui ParHin3on care2 de5i 3e arat( i=%a3i9ili2 a'i5>nd
A =a3c( 'acial( cu totul ineF%re3i4(2 :n realitate 3unt %rad(
unor e=oii de o =are inten3itate. Pe de alt( %arte2 nenu=(rate
eF%eriene %e ani=ale au de=on3trat c( eFcitarea direct( a
unor nuclei @i%otala=ici %ro4oac( reacii de 'urie 3au de 'ric(
:n3oite de :ntre& ta9loul de =ani'e3t(ri 3o=atice caracte-
ri3tice. C@iar 5i la o=2 eFcitarea electric( a nucleului a=i&-
dalian %roduce 'eno=ene 3u9iecti4e de 'ric( 5i de 'urie2 %e
c>nd inMectarea de adrenalin( :n 3>n&e a %utut %ro4oca
3i=%to=ele caracteri3tice 'ricii2 dar '(r( tr(irea 3u9iecti4(
core3%un?(toare. Lucrurile 3e co=%lic( 5i =ai =ult dac( a4e=
:n 4edere 3t(rile e=oionale =or9ide '(r( 4reo cau?( a%arent(
:n a=9ian( 3au :n 9io&ra'ia indi4idului2 %recu= 5i co=%or-
ta=entul e=oional al co%ilului i=ediat du%( na5tere 5i2
co=%arati42 %e %arcur3ul %ri=ilor ani de 4ia(. J.*. Bat3on a
:ncercat 3( de=on3tre?e c( 'rica2 'uria 5i iu9irea 3unt e=oii
%ri=are (primary emotions). Potri4it conce%iei 3ale
8
2 reacia
de 'ric( e3te %ro4ocat( de ?&o=ote %uternice 3au de o 3u9it(
li%3ire de 3u%ort D3en?aia de N%ierdere a %(=>ntului de 3u9
%icioareOL 5i 3e =ani'e3t( %rin i%(t2 3to%area re3%iraiei 5i
cli%ireQ reacia de 'urie e3te cau?at( de :n&r(direa =i5c(rilor
co%ilului 5i 3e =ani'e3t( %rin :ncre=enirea cor%ului2 a&itarea
9raelor 5i %icioarelor2 inerea re3%iraiei 5i i%(tQ :n 3'>r5it2
reacia de iu9ire e3te r(3%un3ul la de?=ierdare 3au la le&(nare
5i 3e =ani'e3t( %rin de3tindere2 &>n&urit2 eFten3ia eFtre=it(-
ilor. u toi cercet(torii acce%t( 4ederile teoretice ale lui
Bat3on2 dar =ai toi %un :n e4iden( co=%onentele Nne:n-
4(ateO ale reaciilor e=oionale. Reacii ti% ca i%(tul2 3ur>3ul2
r>3ul2 %l>n3ul2 tre3(rirea etc. 'ac %arte din 9a&aMul ereditar. Ori-
c>t 3-ar in4oca D5i nu %e nedre%t1L =odelarea onto&enetic( a
e=oiilor2 nu r(=>ne =ai %uin rele4ant auto=ati3=ul :nn(3cut
al ace3tora. ricare ar !i etapele lor "n istoria speciei R 3crie
C
;EOME#L EMOIE
Henri Ballon R2 !iecare din ele prezint automatisme care
le sunt proprii #i care se mani!est "n comportamentul indi$
%izilor ca e!ect al maturizrii !uncionale.''
&
Reacii e=oio-
nale cu= 3unt %l>n3ul2 ?>=9etul2 r>3ul etc. a%ar la co%ii a%roa-
%e :n acela5i ti=%2 ca e'ect al derul(rii %ro&ra=ului &enetic.
A3e=enea e=oii a%ar c@iar 5i la co%iii care nu au nici o
%o3i9ilitate 3( le o93er4e la aduli 3au la ali co%ii 5i2 deci2
3( le i=ite2 cu= e3te ca?ul co%iilor 3ur?i 3au or9i din na5tere2
care au =ani'e3t(ri e=oti4e analoa&c cu ale co%iilor nor=ali.
!ac( e=oia ca atare nu %oate 'i :n4(at(2 :n 3c@i=9
anu=ite 3ituaii %ot con3titui 3e=nale %entru declan5area
Ee=oiei ca reacie necondiionat Din3tinctual(L2 de4enit( :n
'elul ace3ta condiionat. E3te %ur 5i 3i=%lu o 3c@i=9are de
etic@et(2 :n 'uncie de 3c@i=9area 3ti=ulului %ri=ar cu un
3i=9ol al ace3tuia. Ilu3trati4 :n acea3t( %ri4in( e3te cla3icul
de-acu= Nca? al lui Al9ertO2 de3cri3 de Bat3on 5i RaKner
-
.
Al9ert era un co%il :n 4>r3t( de 88 luni2 nor=al2 care =ani-
'e3ta reacia de 'ric( D'irea3c(1L la un ?&o=ot %uternic 5i
nea5te%tat2 dar nu ar(ta nici un 'el de 'ric( de ani=ale.
Acea3t( 'ric( el a do9>ndit-o :n3( :n condiii eF%eri=entale
deter=inate. I 3-a %re?entat2 %entru %ri=a dat(2 un 5o9olan
al92 %e care 8-a a%ucat '(r( tea=(. :n acela5i =o=ent2 :n3(2
a r(3unat un ?&o=ot %uternic dea3u%ra ca%ului co%ilului2 care
a tre3(rit %uternic 5i a c(?ut. So9olanul al9 5i ?&o=otul i-au
'o3t %re?entate a%oi de =ai =ulte ori2 co%ilul reacion>nd la
'el2 %lu3 un &ea=(t 3e=ni'icati4. !u%( c>t4a ti=%2 Al9ert a
=ani'e3tat e=oia de 'ric( doar la %re?entarea 5o9olanului2
nea3ociat cu ?&o=otul. *a =ai =ult2 'rica :i era de acu=
%ro4ocat( de tot ceea ce 3e=(na cu 5o9olanul al9: ie%uri de
ca3(2 c(ei al9i2 o 9lan( al9( 5i c@iar 5i un %ac@et de 4at(.
*uc(i de le=n 5i alte o9iecte care nu a4eau nici o a3e=(nare
cu 5o9olanul al9 nu-8 :n'rico5au. E3te de 3%eci'icat2 :n3(2 c(
1
L.GA"RILI#
:n a3e=enea ca?uri nu e3te :n4(at( :n3(5i e=oia de 'ric(2
ci !rica de #o'olanul al', !rica de celul al' etc. Preci?area
3e i=%une2 deoarece unii %3i@olo&i %retind c( %rin condiio-
nare 3e %roduce %ur 5i 3i=%lu e=oia de 'ric(2 ceea ce nu e3te
%o3i9il2 'rica 'iind un dat ereditar. Pe calea condiion(rii2
oa=enii aMun& 3( contracte?e cele =ai di'erite 'eluri de 'ric(:
de :n(li=e2 de 3%aii :n&u3te2 de 3%aii lar&i2 de a&lo=eraie2
de =icro9i etc. A5a-nu=itele 'o9ii 3e nu=(r( cu 3utele
6
.
Tredeca'o9ia Dtea=a de ci'ra 8-L2 de eFe=%lu2 e3te indi3-
cuta9il re?ultatul NeducaieiO 4ul&are. (nele !o'ii R3crie
T@eodule Ri9ot2 antici%>nd conce%ia lui S. ;reud R "#i au
cauza "n e%enimente din copilrie de3%re care nu 3-a %(3tratT
a=intirea.O
7
Pentru !arUin e=oiile 3unt conduite ada%tati4e
%ro%rii unui 3tadiu de =ult de%(5it %e traiectul e4oluiei
o=ului. Sunt ni5te 4e3ti&ii. "e3ti&ii2 dar de o i=%ortan( :nc(
4ital(. Cine :5i %oate i=a&ina o 4ia( o=enea3c( '(r( e=oiiV
E=oiile intr( :n :n3(5i de'iniia o=ului2 'iind reacii real=en-
te indi3%en3a9ile2 iar acea3ta nu nu=ai :n 3'era 3ocialului.
O=ul ori tr(ie5te e=oional2 ori e3te un 3c@elet a=9ulant. ;(r(
e=oie nu ar eFi3ta =u?ic( D%rin eFcelen( o art( a iraiona-
luluiL2 %oe?ie2 %ictur(. :n &eneral2 nu ar eFi3ta 4ia( de=n( de
tr(it2 i=9oldul la eFi3ten(. Cu ti=%ul2 e=oiile 3e ra'inea?(2
3e di4er3i'ic(2 3e tra4e3te3c. ;uria2 de eFe=%lu2 3e tran3'i&u-
rea?( :n ur(2 re3enti=ent2 ranc@iun(. #nele e=oii 3e 3u9li-
=ea?( %>n( la ine'a9il. :n a93ena e=oiilor ar do=ni %u3tiul.
!ar elo&iul e=oiei nu tre9uie 3( ne 'ac( 3( trece= cu 4e-
derea ine4ita9ilul a3%ect de?or&ani?ator2 cata3tro'ic al unor
e=oii2 care duc 'ie la o a&itaie =otorie @aotic(2 'ie la %ara-
li?area oric(ror =i5c(ri utile2 la le5inuri2 4o=(2 =iciuni 3au
de'ec(ri in4oluntare2 la acte co=%ul3i4e2 o=ucideri2 3uicid.
Plec>nd de la a3%ectele contradictorii ale e=oiilor :n &eneral2
8A
;EOME#L EMOIE
P@ili%%e Malrieu 'ace di3tincie :ntre Ies emotions de mise
en route) 5i Ies emotions de deroute)
*
. "aloarea ace3tei di3-
tincii 3e ridic(2 crede=2 =ult dea3u%ra 3a4oarei cala=9urului
reali?at de autor.
;ie 5i nu=ai din ace3te c>te4a con3ideraii e3ei3tice
%e te=a e=oiei2 reie3e :ndeaMun3 c( a4e= de-a 'ace cu un
'eno=en derutant2 at>t de re&lare c>t 5i de dere&lare a co=-
%orta=entului. Oricu=2 e=oia e3te condiia %ri=ordial( a
4ieii2 ea %otenea?( :ntrea&a %roce3ualitate 3o=ato%3i@ic(2
'iind aFul ace3teia
,
. A5a 3t>nd lucrurile2 nu e3te de =irare
c( at>t 'i?iolo&ii c>t 5i %3i@olo&ii2 3ociolo&ii2 antro%olo&ii etc.
:nt>=%in( =ari di'icult(i :n de'inirea 5i eF%licarea 5tiini'ic(
a e=oiei. Co=%leFitatea eFtre=( a 'eno=enului Dnu a=
a=intit ni=ic de di=en3iunile 3ale 3eFualeL2 i=%o3i9ilitatea
de a-8 Ndi3ociaO de N3u93tratulO 3(u 9io'i?iolo&ic 5i de lu=ea
3ti=ulilor din eFterior2 in'iltrarea =a3i4( 5i %er%etu( a e=oiei
:n :ntrea&a dina=ic( a or&ani3=ului2 de la in3tincte 5i %>n( la
ideaia cea =ai a93tract( Draiunea %ur( e3te o @i=er( a
anali?elor 3%eculati4eL2 au 'a4ori?at cele =ai di'erite 5i uneori
di4er&ente teorii cu %ri4ire la natura2 =ecani3=ele 5i 'unciile
e=oiei. Ma&da Arnold trece :n re4i3t( nu =ai %uin de /C de
a3t'el de teorii2 &ru%ate :n + cate&orii: 8L teorii neuro!iziolo+ice
DB. Ja=e32 B.*. Cannon2 P@ili% *ard2 J.H. Ma33er=ann2
J.B. Pa%e?2 !.O. He992 *.M. ArnoldLQ /L teorii instinctuale
DB. Mc!ou&all2 Si&=und ;reud2 E. Jaco93on2 !. Ra%a%ort2
O. ;enic@elLQ -L teorii con!lictuale D;. Paul@an2 ;.A. Hod&e2
C.B. !arroU2 M. *entleK2 !.T. HoUardLQ 6L teorii ale de$
+a,rii de ener+ie DE. !u''KLQ 7L teorii atitudinale D. *ullLQ
.L teorii moti%aionale DR.B. Lee%er2 P.T. Woun&LQ ,L teorii
'eha%ioriste DJ.*. Bat3on2 *.;. SHinner2 ClarH L. Huli2
E.C. Tol=anLQ CL teorii e-istenialiste. DJ.-P. SartreLQ +L teorii
!uncionale DA.E. Mic@otte2 M.*. Arnold2 J.A. Ga33onL
+
. :ntre
11 LIOTECA JUDtTEANA
CL#J
;ILIALA JXRit<H
L.GA"RILI#
ti=% li3ta 3-a :=9o&(it cu o nou( cate&orie2 teoriile co+niti%e,
ai c(ror re%re?entani 3unt S. Sc@ac@ter 5i J.E. Sin&er
8A
. Pro-
9a9il c( =ai 3unt 5i altele. La o %ri=( %ri4ire2 o93er4(=
o=i3iuni i=%ortante: !arUin2 S%encer2 Pierre Janet.
Cititorilor no5tri le o'eri= %o3i9ilitatea de a cunoa5te
in e-tenso teoria 'eno=enolo&ic( a lui Jean-Paul Sartre
D8+A7-8+CAL2 una dintre cele =ai ele&ante din c>te 3-au
'or=ulat de3%re e=oie2 de3i&ur %rin 'iltrele Nintuiiei eide-
ticeO2 dar 5i %rin %ri3=a unei %aradi&=e de %ro4enien(
&e3taliti3t(2 aMu3tat( du%( %3i@olo&ia dina=ic( a lui Iurt
LeUin. :n 3tudiul 3(u2 care 3e 4rea un =odel de %3i@olo&ie
'eno=enolo&ic(2 Sartre caut( 3( de=on3tre?e c( e=oia nu
e3te un accident2 ci un N=od de eFi3ten( al con5tiineiO2 unul
din =odurile :n care ea "nele+e 3( 'iine?e :n lu=e2 :n 3en3ul
dat de Heide&&er ter=enului "er3'ePien
8
E. E=oia are o 3e=-
ni'icaie %ro%rie2 tr@ni>nd :ntotdeauna la ceea ce ea
3e=ni'ic(. !u%( cu= e3te cuno3cut2 una dintre e=oii2 3%ai=a
(/n+st), are %entru eFi3teniali5ti un ni=9 =eta'i?ic2 'iind o
'or( ca%a9il( de =ari re4elaii. u e3te aici locul 3( in3i3t(=.
;a%t e3te c(2 %>n( la ur=(2 Sartre 3e la3( 3edu3 de 4i?iuni
=i3tice 5i =a&ice2 aMun&>nd 3( de'inea3c( e=oia dre%t o
c(dere a con5tiinei :n =a&ie. *a c@iar 3u3ine la un =o=ent
dat c( e=oia e3te un !enomen de credin) D=a&ic(VL 5i
recunoa5te c( la ori&inea 3a 3t( o de&radare 3%ontan( a con-
5tiinei :n 'aa lu=ii2 ceea ce2 %e de alt( %arte2 e3te o re4enire
i=%licit( la o conce%ie de3%re e=oie ca reacie %ri=iti4(2
ar@aic(2 tran3=i3( ereditar. Mai 3ur%rin?(tor e3te :n3( 'a%tul
c( autorul re4ine incidental la conclu?ii ale unor teorii %e care
le-a co=9(tut. Con5tiina R a'ir=( Sartre R se emoioneaz
de emoia sa), a3t'el :nc>t R atenie1 R cu c0t !u+im mai
mult cu at0t ne este mai !ric)
1&
. Ceea ce ne readuce la teoria
lui Ja=e3.
8/
;EOME#L EMOIE
!ar 5i =ai 3ur%rin?(tor e3te 'a%tul c( o a3t'el de
rea9ilitare a teoriei Ja=e3-Lan&e2 tot du%( o %reala9il( critic(2
&(3i= :ntr-un 4olu= de %3i@olo&ie al a=ericanului Ro9ert S.
;eld=an2 3u9 de4i?a... 3o=atotera%eutic( I!you 2ant to t'cel
happy, try smilin+)
3i
. ;a%tul ace3ta ne-a 5i deter=inat 3(
re%roduce=2 :n /ddenda c(rii de 'a(2 teFtul inte&ral al ca-
%itolului de3%re e=oie din tratatul de %3i@olo&ie al lui
Billia= Ja=e3 D8C6/-8+8AL2 cu at>t =ai =ult cu c>t teoria
3a e3te cuno3cut( de o9icei 3u9 o 'or=( cu totul 3i=%li'icat(
5i c@iar caricaturi?at( D%l>n& 5i de aceea 3unt tri3tQ 4(d ur3ul2
tre=ur 5i :=i e3te 'ric( din cau?( c( tre=urL. La o lectur( =ai
a5e?at( a teFtului lui Ja=e3 o93er4(= c( din el nu li%3e3c
NatuurileO lui Sartre: rolul acordat 3e=ni'icaiei Drolul Nre%re-
?ent(rii-3e=nalOL 5i 'inalitatea e=oiei. E=oia nu %oate a4ea
o 3e=ni'icaie :n 3ine.
!e3i&ur2 :=%otri4a teoriei lui Ja=e3 3e in4oc( 'a%tul
c( 3-ar 'i de=on3trat c( tr(irea 3u9iecti4( a e=oiei %recede
reaciile 4i3cerale2 care a%ar =ai lent 5i au ti=%i de laten(
di'erii2 ca 5i 'a%tul c( :n ca?ul unor le?iuni =edulare :n
re&iunea cer4ical( i=%ul3urile %eri'erice 5i 4i3cerale a93en-
tea?(2 %e c>nd e=oiile 3unt totu5i %re?entate2 :n 'or=a lor
ti%ic(. Se %ierde :n3( 3i3te=atic din 4edere unitatea %ri=or-
dial( c>t 5i actual( a or&ani3=ului 5i a tuturor 'unciilor 3ale2
unitate ale c(rei c(i 3unt real=ente Nne9(nuiteO2 '(r( a 'i
inco&no3ci9ile. Orice act de con5tiin(2 nor=al 3au %atolo&ic2
de4ine nu nu=ai =i3terio3 5i neinteli&i9il2 ci de-a dre%tul de
neconce%ut :n a'ara Na4enturilorO cene3te?iei2 acea3t( 4eri-
ta9il( 3i='onie c>ntat( de orc@e3tra 3en3i9ilit(ii &lo9ale.
T@eodule Ri9ot acce%t( N%aradoFulO Ma=e3ian2 a=end>ndu-i
:n3( duali3=ul. 4i separe 5 3crie el R "ncercarea de e-pli$
caie cea mai %erosimil pentru cei care nu$#i reprezint
emoiile ca pe ni#te entiti psiholo+ice... 6up prerea mea,
8-
L.GA"RILI#
ar constitui un mare a%anta, eliminarea oricrei noiuni de
cauz #i e!ect, orice raport de cauzalitate7, poziiei dualiste
su'stituindu$i$se o concepie unitar sau monist. 8ormula
lui /ristotel cu pri%ire la materie #i !orm ni se pare a !i cea
mai con%ena'ila, "nele+0nd prin materie !aptele somatice
#i prin !orm starea psihic corespunztoare9 cei doi termeni
nu e-ist de alt!el dec0t unul prin cellalt #i nu sunt separa'ili
dec0t prin a'stractizare. Era o tradiie "n %echea psiholo+ie s
se studieze raporturile :su!letului cu corpul;9 noua psiholo+ie
nu mai %or'e#te despre acestea. "ntr$ade%r, c0nd pro'lema
capt o !orm meta!izic, nu mai este %or'a de psiholo+ie9
iar c0nd capt o !orm e-perimental, nu este cazul s !ie
tratat separat, "ntruc0t este tratat peste tot. <ici o stare de
con#tiin nu tre'uie s !ie disociat de condiiile ei !izice: ele
!ormeaz un tot natural care tre'uie studiat ca atare. 8iecare
!el de emoie tre'uie e-aminat "n acest mod: ceea ce mi#$
crile !eei #i corpului, tul'urrile %asomotorii, respiratorii
sau secretorii e-prim "n mod o'iecti%, strile de con#tiin
corelati%e, pe care o'ser%aia interioar le claseaz dup cali$
tile lor, e-prim "n mod su'iecti%: este unul #i acela#i
e%eniment tradus "n dou lim'i
1=
. Cine nu :nele&e te=einic
lucrul ace3ta 'ace nu %3i@olo&ie 5tiini'ic(2 ci =ai de&ra9(
=itolo&ie. O 3u%er9( de'icien( a anali?elor %3i@olo&ice e3te2
:ntre altele2 %er3oni'icarea conce%telor cu care 3e o%erea?(2
ca? :n care2 =ai ale3 la autorii cu @ar literar2 di'eritele %roce3e
5i di'eriii 'actori %3i@ici de4in %er3onaMe care %un la 9(taie o
:ntrea&( recu?it( caracterolo&ic( D3%irit de %re4edere2 e&oi3=2
in4idie2 %oltronerie2 5iretenie2 &u3tul intri&ii etcL2 tre?ind la
cititor un 3oi de e=oii e3tetice2 cu at>t =ai r(3colitoare 5i =ai
con4in&(toare cu c>t e3te 4or9a de o %er3oni'icare antro%o-
=or'ic(2 deci cu ecou =aFi= :n 'iina o=ului. C>5ti&( arta
literar(2 dar %ierde 5tiina.
86
;EOME#L EMOIE
:n 3tudiul 3(u2 Sartre critic( 5i totodat( 4alori'ic(2 cu
un di3cern(=>nt caracteri3tic 'eno=enolo&iei 3ale2 5i teoria
de3%re e=oie a lui Pierre Janet2 %recu= 5i teoria %3i@analitic(
a e=oiei. Pentru Pierre Janet D5i nu nu=ai %entru elL Ne=oia-
5ocO e3te o re&re3iune la 4ec@i reacii din erele %rei3torice ale
u=anit(ii2 re&re3iune care arc 3e=n'icaia 5i eF%licaia 3a.
Sartre %une N:ntre %arante?eO ideea de re&re3iune2 :n 3en3ul
c( nu-i acord( atenia cu4enit(. Mai curio3 e3te 'a%tul c( el
%une :n acela5i 'el N:ntre %arante?eO unele a=(nunte cu totul
3e=ni'icati4e dintr-un eFe=%lu anali?at :ndea%roa%e de Janet
Dacea 'at( care 'ace o cri?( e%ile%tic( c>nd a'l( c( tat(l ei e3te
%e cale de a %arali?aL2 a=(nunte dintre care unele2 eseniale
D3( ne 'ie iertat( acea3t( contradictio in terminis), :i 3ca%(
c@iar 5i lui Janet :n %artea inter%retati4( a eF%unerii. M( re'er
la acele %ro%o?iii 3i=%to=atice ro3tite de 'at( :n ti=%ul acce-
3ului ei D >ata paralizat, tata mort? @e m %oi !ace sin+urA
Sunt pierdut) eBc. etc.L
8.
2 %ro%o?iii care >5ne3c din a9i3urile
Eului ei trau=ati?at 5i de =oartea anterioar( a =a=ei2 3u%or-
tat( :n3( =ai u5or at>ta ti=% c>t :n 4ia( r(=(3e3e %rinci%alul
3t>l% al 'a=iliei. Acu=2 :n3(2 era lo4it( direct :n 3u%ortul ei
eFi3tenial2 e=oia 3u93ec4ent( 'iind eF%re3ia 3t(rii de alar=(
a in3tinctului de con3er4are. Ace3t in3tinct crucial 3t( la ori-
&inea tuturor e=oiilor 'unda=entale2 indi'erent de 3%ecia
indi4idului. Pentru ca cititorul 3( 'ie :n cuno5tin( de cau?( :n
ade4(ratul :nele3 al cu4>ntului2 d(= c>te4a citate din C 'e%o$
lution psycholo+ique de la personnalite, carte care reune5te
%rele&erile inute de Janet2 %e acea3t( te=(2 la Colle&e de
;rance2 citate %e care e3te reco=anda9il 3( le a4e= :n =inte
%e %arcur3ul lecturii 3tudiului lui Sartre2 =(car atunci c>nd
ace3ta 'ace tri=iteri la teoria de3%re e=oie a %3i@olo&ului re3-
%ecti4. Este %or'a de o t0nr !at, "n %0rst de &D 3au &= de
ani, care #i$a pierdut mama #i care trie#te sin+ur cu tatl ei,
"n deplin tihn9 se poart 'ine, este normal #i reacioneaz
87
L.GA"RILI#
"n mod normal "n di!eritele "mpre,urai ale %ieii. /#ez0ndu$se
o dat la mas, tatl roste#te o !raz "n aparen lipsit de
importan: :4 simt !oarte o'osit "n seara aceasta, nu sunt
"n apele mele. <u #tiu ce am, mi se pare c 'raul st0n+ e ca
de plum', nu$1 pot mi#ca;. Ei el adau+ aproape r0z0nd:
:are %oi a%ea o paralizieA; F/ceast !ric s o considerm
ca pe un punct de plecare, ca pe un stimul e-terior. Imediat
!ata a plit #i i$au dat lacrimile, a !ost scuturat de un !ior #i
a czut pe spate, z%0rcolindu$se "n puternice con%ulsii.
@on%ulsiile ei au durat trei s!erturi de or, timp "n care !ata
a !r0mat scaunele, a do'or0t tot ce "i ie#ea "n cale, d0nd
lo%ituri de pumn "n toate prile. (rla, pronuna cu%inte !r
sens #i, din timp "n timp, c0te%a !raze cu semni!icaie,
"ndeose'i acestea: :>ata paralizat, tata mort? @e m %oi !ace
sin+urA Sunt pierdut; etc. etc. "n timpul acestor con%ulsii
s$au mani!estat, 'ine"neles, toate schim'rile %iscerale: 'ti
de inim tulmultuoase, %om (!enomen destul de rar), tul$
'urri de respiraie, ea c0nd su!oc0ndu$se, c0nd respir0nd
z+omotos #i accelerat, cu su+hiuri, cu spasme ale dia!ra+mu$
lui. 6up trei s!erturi de or, s$a trezit "n patul ei, unde a !ost
culcat de tatl ei, care a uitat de "nepenirea 'raului #i care
o "n+ri,ea. 6up acele con%ulsii, ea a rmas 'olna% timp de
cincisprezece zile, dup care au "nceput a se mani!esta tot
!elul de tul'urri ner%oase, cu epuizare, dureri de cap, re!uzul
alimentrii, idei !i-e etc. /cest caz este e-trem de simplu,
deoarece punctul su de plecare este clar. Este o mic !raz
elementar care, de alt!el, nu "nseamn a'solut nimic D3ic1 R
L.G.L "ntruc0t tatl nu a a%ut nici un !el de paralizie #i a !ost
apoi 'ine sntos. /udiia acestei !raze a determinat toate
acele tul'urri)
11
. Golna%a noastr a a%ut o reacie. Ea este
aceea care s$a #ocat, care a trans!ormat !raza auzit "ntr$un
#oc. /%em o'iceiul, "n lim'a,ul nostru, s spunem c un #oc
ne$a tr0ntit la pm0nt. Suntem pe strad #i apoi, primind o
8.
9 *
;EOME#L EMOIE
lo%itur 'rutal, cdem la pm0nt, ca e!ect al unui #oc, al unei
iz'ituri. %edem pe t0nra !at cz0nd la pm0nt sau ea
"ns#i se %ede cz0nd la pm0nt #i spune c a primit un #oc.
6ar acesta este un !el de %or'i. In realitate, ea este aceea care
s$a aruncat la pm0nt. Ea a a%ut o reacie particular, a a%ut
o anumit conduit psiholo+ic. H %oi spune deci, de#i lucrul
ar putea s par surprinztor, c emoia$#oc puternic, emoia
con%ulsi% 'anal este o conduit. >ot ceea ce o'ser%ai "n
cazul emoiei, "n momentul tririi ei #i dup aceea nu sunt
dec0t pri sau consecine ale acestei conduite.).. >ocmai
aceast prim conduit Ycri?a con4ul3i4(Z ne %ine +reu s o
"nele+em I...J, pentru c nu este modul nostru de a ne
comporta. F"n "mpre,urarea "n care s$a +sit !ata, noi am !i
rspuns "n !elul urmtor: :6ac a# !i !ost "n locul !etei, nu a#a
a# !i procedat, ci alt!el. 6e e-emplu, nu a%ea dec0t s se
ridice, s mear+ l0n+ tatl ei, s "l "ntre'e ce simte de !apt,
s$1 "n+ri,easc dac era 'olna%, s "l a,ute s se culce. /r !i
tre'uit s cheme un medic;. Iat reacia pe care ar !i tre'uit
s o a%em "n zilele noastre. Este o reacie pe care ea nu a a%ut$o.
<otai totu#i c ea este o persoan capa'il de asemenea
reacii. Este inteli+ent #i #i$a "n+ri,it p0n la moarte mama
'olna%9 este capa'il s "n+ri,easc un 'olna% #i, "n !ond, ar
!i putut !oarte 'ine s ai' o asemenea reacie. 6eci, prima
remarc: aceast conduit posi'il ea a suprimat$o9 nu a a%ut
conduita normal pe care ar !i putut$o a%ea. /ceast conduit
a !ost "nlocuit prin alta, care ne uime#te I...J #i care pare s
nu ai' nici o semni!icaie. 6ac re!lectm, conduita nu ni se
mai pare chiar at0t de 'izar #i, la urma urmei, ea corespunde
la ce%a. 6ac ne re!erim la trecut, aceast conduit era
odinioar mai !rec%ent dec0t "n prezent. @hiar #i azi, copiii
mici, c0nd li se re!uz ce%a, 'at din picior, dau cu pumnul,
!ac o scen9 este o criz a%ortat. / !ace o scen, indi!erent
de moti%, este o conduit destul de comod #i destul de
8,
L.GAVRILIU
!rec%ent. 6ac a%em "n %edere ci%ilizaiile primiti%e, con$
statm c mani!estrile con%ulsi%e, delirante sunt mult mai
!rec%ente dec0t azi. E-ist populaii care, la orice %este
proast, reacioneaz prin scene #i prin con%ulsii %iolente.
6ac ne "ntoarcem #i mai "ndrt #i a,un+em la animalele
primiti%e cele mai simple, oare nu +sim o mulime de
conduite care sunt conduite con%ulsi%eA @0nd electrizm o
'roasc sau o molusc, a%em secuse ale tuturor or+anelor, ale
tuturor e-tremitilor, modi!icri %iscerale, tul'urri ale
conduitei. Este o reacie con%ulsi% primiti%.F >0nra noastr
!at ne$a prezentat deci un !enomen mai interesant dec0t s$ar
crede. 4ai "nt0i ne$a prezentat suprimarea conduite normale
pe care ar !i putut$o a%ea astzi, apoi "nlocuirea acestei
conduitei normale printr$o con%ulsie dezordonat care e-ist
la copii, care e-ist "nc la primiti%i #i care tre'uie s !i !ost
re+ul la "nceputurile %ieii, care tre'uie s !i !ost mult mai
'anal. 6e ce presupun c tre'uie s !i !ost 'analA Kentru c
toate conduitele ser%esc la ce%a. /ceast conduit con%ul$
si% a tinerei !ete, care azi nu ser%e#te la nimic, dec0t la
spart scaune, cine % asi+ur c odinioar nu ser%ea la ce%aA
Ima+inai$% un animal primiti%, care moare de !oame, care
nu are nimic la "ndem0n #i care rm0ne nemi#cat9 el nu
%a m0nca. Ke c0nd dac a+it con%ulsi% apa cu tentaculele
sale, dac !ace s se mi#te nmolul, acesta "i poate aduce
la +ur di!erite alimente comesti'ile. 6ac este atacat de
animale la !el de simple, !oarte primiti%e, nu tre'uie s
rm"n nemi#cat. 6ac se scutur din toate prile, aceste
scuturturi se poate s$1 "n!rico#eze pe du#man, s$1 rneas$
c, s$1 "ndeprteze #i poate c "i %or sal%a %iaa.)
1L
Kresu$
punei acum c %iaa se complic I...J #i punei "n noi o
dispoziie 'lama'il, dispoziia de a nu !ace calcule, de a nu
!ace calcule, de a nu !ace e!orturi, de a nu putea chi'zui
R2 #i c ne npustim "n %echea reacie din erele preistorice
8C

;EOME#L EMOIE
#i c, atunci c0nd ni se impune s rspundem la o chestiune
delicat, ne rosto+olim la pm0nt "n con%ulsii, cum !ace o
'roasc atunci c0nd o electrizm. Este "ntoarcerea la reacia
primiti%.FE-ist deci "n emoia %ul+ar, "n marea emoie,
mai mult dec0t s$ar crede, o conduit or+anizat. Meacia
aceasta numii$o, dac %rei, reacie de "ntoarcere "ndrt sau
reacie de simpli!icare. Este re%enirea la procedeul elementar
#i primiti%. F @red c dac studiem aceast reacie %om
"nele+e toate pro'lemele emoiei. >ul'urrile %iscerale,
crora li s$a dat o e-trem de mare importan, sunt consecina
acestui !apt. 8unciile %iscerale sunt !uncii primiti%e. Kro'a'il
c odinioar reaciile cardiace, di+esti%e ,ucau cel mai mare
rol. /nimalele primiti%e reacionau prin %omismente, prin
re+ur+itri "ntr$o mulime de "mpre,urri ale %ieii, #i numai
mai t0rziu s$a luat o'iceiul de a se reaciona prin mi#cri ale
mem'relor. "ntoarcerea la reacii %iscerale este o re+resiune
de acest !el, un procedeu de simpli!icare,F @oncepia la care
a,un+em este c emoia nu este un lucru at0t de e-traordinar.
Este o reacie ca altele, o reacie secundar.F"n de!initi%, a#
putea reprezenta "n !elul urmtor ceea ce se petrece la t0nra
!at pe care am luat$o ca e-emplu. Ea aude !raza tatlui ei,
o "nele+e, deci are loc reacia primar. 6ac nu ar e-ista re$
acia primar, nu ar "nele+e a'solut nimic, "ns ea "nele+e
ideea +eneral: :>atl meu %or'e#te de paralizie, el %a !i para$
lizat;, "n !aa acestei pro'leme ar !i tre'uit s ai' o reacie
complicat, ar !i tre'uit ca !ata s se apuce s$#i "n+ri,easc
tatl9 numai c t0nra persoan nu era deloc dispus s adopte
conduita de in!irmier9 aceasta este o conduit di!icil, !oarte
complicat9 tre'uia s$i schim'i cu 'rutalitate conduita, s
de%ii in!irmier "n momentul c0nd te pre+teai s cinezi. /r
!i !ost o modi!icare a "ntre+ii persoane.F@um nu poate adopta
aceast reacie, o "nlocuie#te printr$o alt reacie, elementar,
care este reacia "ntoarcerii "ndrt: :<u #tiu dac %oi reu#i
8+
L.GA"RILI#
s$l "n+ri,esc ca in!irmier, dar poate c %oi reu#i s$l %indec
dac m rosto+olesc la pm0nt;. Ea re%ine la acest procedeu
elementar.)
&N
u e3te %rea &reu de 4(?ut c( Sartre a luat =ult de
la Janet :n ceea ce %ri4e5te caracterul de reacie or+anizat al
e=oiei2 3e=ni'icaia 5i 'inalitatea ace3teia2 inclu3i4 'inalitatea
N=a&ic(O2 de=er3ul 5a=anic de o9inere a lucrului dorit. :n
ace3t 3en32 %entru Sartre o=ul nu =ai e3te lu% %entru o=2 ca
%entru Plaut 3au Ho99e32 ci 4r(Mitor (l'homme est tou,ours
un sorcier pour 1 'homme et le monde social est d 'a'ord
ma+ique)
&I
. Acea3t( teorie a lui Sartre2 a e=oiei ca 'eno=en
de re3ortul =a&iei2 e3te de3i&ur o 9i?arerie =eta'i?ic( 5i o
'ante?ie a 'ilo3o'ului-literat. Marea 3ur%ri?( %entru noi e3te
:n3( 'a%tul c( nici Janet 5i nici Sartre nu 3e3i?ea?( ade4(ratul
%unct ne4ral&ic :n anali?a ca?ului 3tudiat2 anu=e 3e=ni'icaia
4ital( %entru acea t>n(r( 'at( a 4or9elor %rin care tat(l ei '(cea
alu?ie la o %o3i9il( %arali?ie. E3te aici atacul direct la in3tinc-
tul de con3er4are2 3in&urul care conta :n 3ituaia dat(: N Tata
%arali?at2 tata =ort1 Ce =( 4oi 'ace 3in&ur(V Sunt %ierdut(1O
:n &eneral2 nu .eFi3t( e=oie =aMor( care 3( nu 3e :n3crie :n
3tructurile ereditare ale indi4idului ca or&ani3= 4iu %er=anent
an&aMat :n lu%ta %entru 3u%ra4ieuire. Ace3te %ortati4e de Mo32
'unda=entale ale 4ieii2 3e re&(3e3c2 ca e=oii 3u%erioare2
3tilate 5i 3tili?ate2 :n :ntrea&a creaie cultural( a o=enirii.
6r. CE</M6 O/HMICI(
OTE
8
J.*. Bat3on2 Geha%iorism, orton2 eU WorH2 8+/7.
/
Henri Ballon2 C'e%olution psycholo+ique de l'en!ant.
Ar=>nd Colin2 Pari32 8+.,2 %. 8-/.
-
J. *. Bat3on2 R. RaKner2 @onditioned emoional
reactions,
:n NJournal o' EF%eri=ental P3Kc@olo&KO2 -2 8+/A.
23
*
;EOME#L EMOIE
6
:n Ksihiatria clinic DEditura !acia2 CluM-a%oca2 8+,+L2
%ro'. dr. Aurelia S>r9u de'ine5te nu =ai %uin de /-A de 'o9ii2 %rintre
care 5i Ntea=a de tea=(O D'o9o'o9iaL.
7
T@eodule Ri9ot2 Ca psycl2lo+ie des sentiments, ;eliF
Alean2 Pari32 8+8,2 %. //-.
.
P@ili%%e Malrieu2 Ca %ie a!!ecti%e de >en!ant, Edition3 du
Scara9ee2 Pari32 8+.-2 %. 8/+.
,
A 3e 4edea Leonard Ga4riliu2 Introducere "n psiholo+ia
educaiei, 4oi. I2 cur3 lito&ra'iat2 Sucea4a2 8+.+2 ca%. II2 %ara&r.
.2Ce e3te un %roce3 %3i@ic 'unda=entalO2 %%. 8/+-8-A.
C
:n realitate o teorie 'eno=enolo&ic(2 :n cadrul a5a-nu=itei
%3i@olo&ii 'eno=enolo&ice %reconi?ate de Sartre.
L
Ma&da Arnold2 >he status o! emotion in contemporary
psycholo+y, :n A.A. Ro9acH2 Krcsent$6ay Ksycholo+y, P@ilo3o%@ical
Li9rarK2 eU WorH2 8+772 %%. 8-,-8C6.
8A
S. Sc@ac@ter2 J.E. Sin&er2 @o+niti%e, social, and psyho$
lo+ical determinants o! emoional state, :n NP3Kc@olo&ical Re4ieUO2
.+28+./2 %%. -,+--++.
8
E Jean-Paul Sartre2 Esquisse d'une theorie des emotions,
Her=ann2 Pari32 8++72 %. ./.
1&
p. cit., p. ==.
8-
Ro9ert S. ;eld=an2 (nderstandin+ Ksycholo+y, McGroU-
Hill Pu9li3@in& Co=%anK2 eU WorH etc2 8++A2 %%. -/,--/C. DCa
9i9lio&ra'ie 3e reco=and(: !. Mat3u=oto2 >he role o! !acial response
in the e-perience o! emotion: 4ore methodolo+ical pro'lems and a
meta$analysis, :n NJournal o' Per3onalitK and Social P3Kc@olo&KO2 7/2
8+C,Q T.R. McCanne2 J.A. Ander3on2 Emoional respondin+ !ollo2in+
e-perimental manipulation o! !acial electromyo+raphic acti%ity,
i'idem9 P.I. Adel=an2 R.*. JaMonc2 ;acial e''erence and t@e eF%e-
rience o' e=otion32 :n NAnnual Re4ieU o' P3Kc@olo&KO2 6A28+C+L.
86
Ri9ot re3%in&e aici cau?alitatea 'anto=atic(2 '(r( o9iect2
in4ocat( de duali5ti2 %e c>nd Sartre 4a re3%in&e cau?alitatea :n nu=ele
'inalit(ii2 ne3e3i?>nd 4alenele deter=ini3te ale ace3teia: dac( nu ar
eFi3ta 3co%ul2 nu ar eFi3ta nici =i5carea 3%re reali?area lui. Cu at>t =ai
/8
8.GAV718IU
%uin 3e %oate 4or9i de o N3tructur( eFi3tenial( =a&ic( a lu=iiO :n
a'ara cau?ei Daciunea =a&ic(L 5i e'ectului Dre?ultatul aciunii =a&iceL.
87
T@eodule Ri9ot2 op. cit., %%. 88/-88-.
8.
Pierre Janet2 C 'e%olution psycholo+ique de hi personnalitc,
Edition3 A. C@a@ine2 Pari32 8+/+2 %. 886.
8,
p. cit., %%. 886-887.
Pp. cit., %%. 88,-88C.
2+
O%. cit.2 %%. 88C-8/A.
/A
p. cit., %%. 8//-8/-.
/8
Jean-Paul Sartre2 op. ciD.2%. 7C.
ITRO!#CERE
PSIHOLOGIE2 ;EOMEOLOGIE SI
PSIHOLOGIE ;EOMEOLOGIC$
P3i@olo&ia e3te o di3ci%lin( care 3e %retinde a 'i
%o?iti4(2 adic( o 5tiin( care caut( 3(-5i 3coat( re3ur3ele
eFclu3i4 din eF%erien(. ;(r( :ndoial(2 nu =ai 3unte= %e
ti=%ul a3ociaioni5tilor2 iar %3i@olo&ii conte=%orani nu 3e
'ere3c 3( !ormuleze "ntre'ri 5i 3( interpreteze. !ar ei 4or 3(
'ie :n 'aa o9iectului lor ca 'i?icianul :n 'aa aceluia al 3(u.
Totu5i 3e i=%une 3( li=it(= conce%tul de eF%erien( atunci
c>nd ne re'eri= la %3i@olo&ia conte=%oran(2 deoarece2 la
ur=a ur=ei2 %oate 'i 4or9a aici de o =uli=e de eF%eriene
di'erite 5i tre9uie 3( decide= dac( nu cu=4a a4e= de-a 'ace
cu o eF%erien( a e3enelor 3au a 4alorilor2 ori cu o eF%erien(
reli&ioa3(. P3i@olo&ul nu :nele&e 3( utili?e?e dec>t dou( ti%uri
de eF%erien( 9ine de'inite: aceea %e care ne-o %rocur(
%erce%ia 3%aio-te=%oral( a cor%urilor or&ani?ate2 %recu=
5i acea cuno5tin( intuiti4( care ne %ri4e5te %e noi :n5ine 5i
%e care o nu=i= eF%erien( re'leFi4(. !ac( :ntre %3i@olo&i
eFi3t( contro4er3e %e te=a =etodei2 ele 3e aFea?( :ntodeauna
%e %ro9le=a dac( ace3te dou( ti%uri de in'or=aie 3unt 3au
nu co=%le=entare2 dac( un ti% tre9uie 3au nu 3u9ordonat
celuilalt2 3au dac( unul dintre ace3te dou( ti%uri tre9uie
24
J.-P. SARTRE
re3%in3 cu 'er=itate. P3i@olo&ii 3unt :n3( de acord a3u%ra unui
%rinci%iu e3enial: acela c( anc@eta lor tre9uie2 :nainte de
toate2 3( %ornea3c( de la !apte. !ac( ne :ntre9(= ce e3te un
'a%t2 4ede= c( el 3e de'ine5te %rin aceea c( tre9uie 3(-8
:nt>lni= :n cur3ul unei cercet(ri 5i c( :ntotdeauna 3e %re?int(
ca o :=9o&(ire nea5te%tat( 5i ca o noutate :n ra%ort cu 'a%tele
cuno3cute anterior. A5adar2 nu tre9uie 3( ne a5te%t(= caQ
'a%tele 3( 3e or&ani?e?e de la ele :n3ele :ntr-o totalitate
3intetic(2 totalitate care 3(-5i etale?e de la 3ine 3e=ni'icaia
Cu alte cu4inte2 dac( nu=i= antro%olo&ie o di3ci%lin( cari
ar a4ea :n 4edere 3( de'inea3c( e3ena o=ului 5i condii
u=an(2 atunci %3i@olo&ia R 'ie ea c@iar 5i %3i@olo&ia o=ului
R nu e3te 5i nu 4a 'i niciodat( o antro%olo&ie. Ea nu :nele&e
3( de'inea3c( 5i 3( li=ite?e a priori o9iectul cercet(rii 3ale.
oiunea de o= %e care ea o acce%t( e3te cu totul e=%iric(:
eFi3t( :n lu=ea acea3ta un anu=it nu=(r de creaturi care :iM
o'er( eF%erienei caracteri3tici analoa&e. Alte 5tiine2 de alt'el2E
cu= 3unt 3ociolo&ia 5i 'i?iolo&ia2 ne arat( c( eFi3t( anu=iteiL
le&(turi o9iecti4e :ntre ace3te creaturi. ici nu tre9uie =ai
8
2
=ult %entru ca %3i@olo&ul2 cu %ruden( 5i cu titlul de i%ote?(1
de lucru2 3( acce%te 3(-5i li=ite?e :n =od %ro4i?oriu
cercet(rile la ace3t &ru% de creaturi. MiMloacele de in'or=are1
de care di3%une= cu %ri4ire la ele 3unt2 e'ecti42 =ai u5or
acce3i9ile2 :ntruc>t ace3te creaturi tr(ie3c :n 3ocietate2 %o3ed(
un li=9aM 5i la3( =(rturii. !ar %3i@olo&ul nu 3e an&aMea?(
nicidecu= %e acea3t( cale: el nu 5tie dac( noiunea de o=
nu e3te2 cu=4a2 ar9itrar(. Ea %oate 'i prea lar+: ni=ic nu
ne 3%une c( %ri=iti4ul au3tralian %oate 'i a5e?at :n aceea5i
cla3( %3i@olo&ic(2 al(turi de =uncitorul a=erican din 8+-+
Ea %oate 'i prea "n+ust: ni=ic nu ne 3%une c( o %r(%a3tie
de3%arte =ai=uele 3u%erioare de o '(%tur( o=enea3c(. :n
orice ca?2 %3i@olo&ul 3e 'ere5te cu 3tr(5nicie de a 3ocoti dre%
25
PSIHOLOGIA EMOIEI
semeni ai si %e oa=enii care :l :nconMoar(. oiunea de
3i=ilitudine2 %ornind de la care 3-ar %utea con3trui o antro-
%olo&ie2 i 3e %arc deri?orie 5i %ericuloa3(. "a ad=ite cu dra&(
ini=(2 cu re?er4ele '(cute =ai 3u32 c( el e3te un o=2 cu alte
cu4inte 4a u#niitc c( 'ace %arte din cla3a i?olat( :n =od
%ro4i?oriu2 in3a 4a con3idera c( acea3t( calitate2 de o=2
tre9uie 3(-i 'ie con'erit( a posteriori 5i c( nu %oate2 ca
=e=9ru al ace3tei i la3e2 3( 'ie un o9iect de 3tudiu %ri4ile&iat
dec>t %rin %ri3=a t o=odit(ii eF%erienelor. "a a'la deci de
la ceilali c( e3te o=2 iar natura 3a de o= nu-i 4a 'i de?4(luit(
:n =od 3%ecial2 3u9 %reteFtul e'l e3te el :n3u5i ceea ce el 3tu-
dia?(. Intro3%ecia nu 4a 'uri iiPa :n ace3t ca?2 ca 5i eF%eri=en-
tarea No9iecti4(O2 ilct .ii lu%te. !ac( e3te nece3ar ca =ai t>r?iu
3( di3%une= de un conce%t ri&uro3 de om R lucru c>t 3e
%oate de :ndoielnic 2 ace3t conce%t nu %oate 'i con3iderat
dec>t ca o :ncununare a unei 5tiine :nc@eiate2 adic( e3te un
conce%t 4e5nic nclini3alGE. Re 5i 'ini3at2 nu ar 'i dec>t o i%ote?(
uni'icatoare in4entat( 3%re a coordona 5i ierar@i?a colecia
in'init( de 'a%te %u3e :n lu=in(. E3te totuna cu a 3%une c(
ideea de o=2 dac( 4a c(%(ta 4reodat( un 3en3 %o?iti42 nu 4a
'i dec>t o conMectur( a4>nd 3co%ul de a 3ta9ili coneFiuni :ntre
=ateriale di3%arate2 netr(&>ndu-5i 4ero3i=ilitatea dec>t din
reu5ita 3a. PIERCE d( i%ote?ei ur=(toarea de'iniie: 3u=a
re?ultatelor eF%eri=entale %e care ne %er=ite 3( le %re4ede=.
La 'el2 ideea de o= nu 4a %utea 'i dec>t 3u=a de 'a%te con-
3tatate a c(ror :nl(nuire o %er=ite. !ac(2 totu5i2 unii %3i@o-
lo&i 3e 'olo3e3c de o anu=it( conce%ie de3%re o= "nainte
ca 3inte?a ulti=( 3( 'i 'o3t %o3i9il(2 lucrul ace3ta nu 3-ar %utea
'ace dec>t cu titlu ri&uro3 %er3onal 5i ca un 'ir conduc(tor 3au
=ai de&ra9( ca idee :n 3en3 Hantian2 %ri=a lor datorie 'iind
aceea de a nu %ierde niciodat( din 4edere c( e3te 4or9a de un
conce%t re&ulator.
26
PSIHOLOGIA EMOIEI
J.-P. SARTRE
re3%in3 cu 'er=itate. P3i@olo&ii 3unt :n3( de acord a3u%ra unui
%rinci%iu e3enial: acela c( anc@eta lor tre9uie2 :nainte de I
toate2 3( %ornea3c( de la !apte. !ac( ne :ntre9(= ce e3te un
'a%t2 4ede= c( el 3e de'ine5te %rin aceea c( tre9uie 3(-ll
:nt>lni= :n cur3ul unei cercet(ri 5i c( :ntotdeauna 3e %re?int(I
ca o :=9o&(ire nea5te%tat( 5i ca o noutate :n ra%ort cu 'a%tele
cuno3cute anterior. A5adar2 nu tre9uie 3( ne a5te%t(= ca
'a%tele 3( 3e or&ani?e?e de la ele :n3ele :ntr-o totalitate M
3intetic(2 totalitate care 3(-5i etale?e de la 3ine 3e=ni'icaia.
Cu alte cu4inte2 dac( nu=i= antro%olo&ie o di3ci%lin( careV
ar a4ea :n 4edere 3( de'inea3c( e3ena o=ului 5i condiia
u=an(2 atunci %3i@olo&ia R 'ie ea c@iar 5i %3i@olo&ia o=ului
R nu e3te 5i nu 4a 'i niciodat( o antro%olo&ie. Ea nu :nele&e
3( de'inea3c( 5i 3( li=ite?e a priori o9iectul cercet(rii 3ale.
oiunea de o= %e care ea o acce%t( e3te cu totul e=%iric(:
eFi3t( :n lu=ea acea3ta un anu=it nu=(r de creaturi care :i
o'er( eF%erienei caracteri3tici analoa&e. Alte 5tiine2 de alt'el2
cu= 3unt 3ociolo&ia 5i 'i?iolo&ia2 ne arat( c( eFi3t( anu=ite
le&(turi o9iecti4e :ntre ace3te creaturi. ici nu tre9uie =al
=ult %entru ca %3i@olo&ul2 cu %ruden( 5i cu titlul de i%ote?(1
de lucru2 3( acce%te 3(-5i li=ite?e :n =od %ro4i?ori
cercet(rile la ace3t &ru% de creaturi. MiMloacele de in'or=(ri
de care di3%une= cu %ri4ire la ele 3unt2 e'ecti42 =ai u5or
acce3i9ile2 :ntruc>t ace3te creaturi tr(ie3c :n 3ocietate2 %o3ed(
un li=9aM 5i la3( =(rturii. !ar %3i@olo&ul nu 3e an&aMea?(
nicidecu= %e acea3t( cale: el nu 5tie dac( noiunea de o=
nu e3te2 cu=4a2 ar9itrar(. Ea %oate 'i prea lar+: ni=ic nu
ne 3%une c( %ri=iti4ul au3tralian %oate 'i a5e?at :n aceea5i
cla3( %3i@olo&ic(2 al(turi de =uncitorul a=erican din 8+-+
8
2
Ea %oate 'i prea "n+ust: ni=ic nu ne 3%une c( o %r(%a3ti
de3%arte =ai=uele 3u%erioare de o '(%tur( o=enea3c(. 8
orice ca?2 %3i@olo&ul 3e 'ere5te cu 3tr(5nicie de a 3ocoti dre%
25
semeni ai si %e oa=enii care :l :nconMoar(. oiunea de
3i=ilitudine2 %ornind de la care 3-ar %utea con3trui o antro-
%olo&ie2 i 3e %are deri?orie 5i %ericuloa3(. "a ad=ite cu dra&(
ini=(2 cu re?er4ele '(cute =ai 3u32 c( el e3te un o=2 cu alte
cu4inte 4a ad=ite c( 'ace %arte din cla3a i?olat( :n =od
%ro4i?oriu2 :n3( 4a con3idera c( acea3t( calitate2 de o=2
tre9uie 3(-i 'ie con'erit( a posteriori 5i c( nu %oate2 ca
=e=9ru al ace3tei cla3e2 3( 'ie un o9iect de 3tudiu %ri4ile&iat
dec>t %rin %ri3=a co=odit(ii eF%erienelor. "a a'la deci de
la ceilali c( e3te o=2 iar natura 3a de o= nu-i 4a 'i de?4(luit(
:n =od 3%ecial2 3u9 %reteFtul c( este el :n3u5i ceea ce el 3tu-
dia?(. Intro3%ecia nu 4a 'urni?a :n ace3t ca?2 ca 5i eF%eri=en-
tarea No9iecti4(O2 dec>t 'a%te. !ac( e3te nece3ar ca =ai t>r?iu
3( di3%une= de un conce%t ri&uro3 de om 5 lucru c>t 3e
%oate de :ndoielnic R2 ace3t conce%t nu %oate 'i con3iderat
dec>t ca o :ncununare a unei 5tiine :nc@eiate2 adic( e3te un
conce%t 4e5nic ne'ini3at
/
. ;ie 5i 'ini3at2 nu ar 'i dec>t o i%ote?(
uni'icatoare in4entat( 3%re a coordona 5i ierar@i?a colecia
in'init( de 'a%te %u3e :n lu=in(. E3te totuna cu a 3%une c(
ideea de o=2 dac( 4a c(%(ta 4reodat( un 3en3 %o?iti42 nu 4a
'i dec>t o conMectur( a4>nd 3co%ul de a 3ta9ili coneFiuni :ntre
=ateriale di3%arate2 netr(&>ndu-5i 4ero3i=ilitatea dec>t din
reu5ita 3a. PIERCE d( i%ote?ei ur=(toarea de'iniie: 3u=a
re?ultatelor eF%eri=entale %e care ne %er=ite 3( le %re4ede=.
La 'el2 ideea de o= nu 4a %utea 'i dec>t 3u=a de 'a%te con-
3tatate a c(ror :nl(nuire o %er=ite. !ac(2 totu5i2 unii %3i@o-
lo&i 3e 'olo3e3c de o anu=it( conce%ie de3%re o= "nainte
ca 3inte?a ulti=( 3( 'i 'o3t %o3i9il(2 lucrul ace3ta nu 3-ar %utea
'ace dec>t cu titlu ri&uro3 %er3onal 5i ca un 'ir conduc(tor 3au
=ai de&ra9( ca idee :n 3en3 Hantian2 %ri=a lor datorie 'iind
aceea de a nu %ierde niciodat( din 4edere c( e3te 4or9a de un
J.-P. SARTRE
!in toate ace3te %recauiuni re?ult( c( %3i@olo&ia2 :n
=(3ura :n care 3e %retinde o 5tiin(2 nu %oate 'urni?a dec>t
o 3u=( de 'a%te @eteroclite2 =aMoritatea ace3tora nea4>nd nici
o le&(tur( :ntre ele. Ce %oate 'i =ai di'erit2 de eFe=%lu2 dec>t
3tudierea ilu?iei 3tro9o3co%ice 5i a co=%leFului de in'eriori-
tateV Acea3t( de?ordine nu e3te :nt>=%l(toare2 ci :5i are
r(d(cina c@iar :n %rinci%iile 5tiinei %3i@olo&ice. A a5te%ta
!aptul :n3ea=n(2 %rin de'iniie2 a a5te%ta ceea ce e3te i?olat2
:n3ea=n(2 din 3%irit %o?iti4i3t2 a %re'era accidentalul :n locul
e3enialului2 contin&entul :n locul nece3arului2 de?ordinea
:n locul ordiniiQ :n3ea=n( a :=%in&e2 din %rinci%iu2 e3enialul
:n 4iitor: Nacea3ta e3te %entru =ai t>r?iu2 c>nd 4o= 'i reunit
de3tule 'a%teO. !e 'a%t2 %3i@olo&ii nu-5i dau 3ea=a c( e3te
la 'el de i=%o3i9il 3( atin&i e3ena :n&r(=(dind ele=ente
accidentale2 cu= i=%o3i9il e3te 3( aMun&i la unitate ad(u&>nd
la in'init ci're la drea%ta nu=(rului A2++. !ac( 3co%ul nu e3te
dec>t 3( 3e acu=ule?e cuno5tine de detaliu2 nu a4e= ni=ic
de 3%u3Q nu=ai c( nu 4ede= ce intere3 ar %re?enta ace3te
lucr(ri de colecionar. !ac( :n3(2 :n =ode3tia lor2 3unt ani=ai
de 3%erana2 l(uda9il( :n 3ine2 c(2 %e 9a?a =ono&ra'iilor lor2
3e 4a reali?a =ai t>r?iu o 3inte?( antro%olo&ic(2 atunci %3i@o-
lo&ii 3unt :n de%lin( contradicie cu ei :n5i5i. i 3e 4a 3%une
c( acea3ta e3te toc=ai =etoda 5i a=9iia 5tiinelor naturii. Se
i=%une 3( r(3%unde= c( 5tiinele naturii nu 4i?ea?( 3( cu-
noa3c( lumea, ci condiiile %o3i9ilit(ii unor 'eno=ene &ene-
rale. !e =ult ti=% noiunea de lume 3-a %ul4eri?at 3u9 'ocul
criticii =etodolo&ilor2 toc=ai %entru c( nu 3e reu5e5te a%lica-
rea la acea3ta a =etodelor 5tiinelor %o?iti4e 5i nici nu 3e %oate
3%era c( ace3tea 4or duce :ntr-o ?i la de3co%erirea 3en-
3ului ace3tei totalit(i 3intetice %e care o nu=i= lume.
Or2 omul e3te o 'iin( de acela5i ti% ca lumea, 9a c@iar e3te
%o3i9il2 cu= crede HEI!EGGER2 ca noiunile de lu=e 5i de
27
PSIHOLOGIA EMOIEI
Nrealitate-u=an(O (6asein) 3( 'ie in3e%ara9ile. Toc=ai de aceea
%3i@olo&ia tre9uie 3( 3e re3e=ne?e :n a da &re5 :n cercetarea
realit(ii-u=ane2 dac( cu=4a acea3t( realitate-u=an( eFi3t(.
A%licate la un 'eno=en %articular2 la 3tudiul e=oiilor2
de eFe=%lu2 ce %ot da %rinci%iile 5i =etodele %3i@olo&uluiV :n
%ri=ul r>nd2 cuno5tinele de3%re e=oie 3e 4or ad(u&a din
a!ar celorlalte cuno5tine de3%re 'iina %3i@ic(. E=oia 3e 4a
%re?enta ca o noutate ireducti9il( :n ra%ort cu 'eno=ene cu=
3unt atenia2 =e=oria2 %erce%ia etc. :ntra-de4(r2 %utei eFa=ina
ace3te 'eno=ene 5i noiunea e=%iric( %e care ne-o 'ace=
de3%re ele :n lu=ina %3i@olo&iei2 le %utei :ntoarce %e toate
%(rile oric>t 5i nu 4ei de3co%eri nici cea =ai =ic( le&(tur(
e3enial( cu e=oia. Cu toate ace3tea2 %3i@olo&ul ad=ite c(
o=ul are e=oii2 deoarece eF%eriena :i arat( lucrul ace3ta.
A3t'el2 e=oia e3te :n %ri=ul r>nd 5i din %rinci%iu un accident.
:n tratatele de %3i@olo&ie2 ea con3tituie o9iectul unui ca%itol
:ntre altele2 a5a cu= e3te calciul :n tratatele de c@i=ie2 du%(
@idro&en 3au 3ul'. C>t de3%re 3tudierea condiiilor %o3i9ilit(ii
unei e=oii2 adic( a cercet(rii 'a%tului dac( :n3(5i 3tructura
realit(ii u=ane 'ace %o3i9ile e=oiile 5i cum le 'ace %o3i9ile2
lucrul ace3ta i-ar %(rea %3i@olo&ului o inutilitate 5i o a93urdi-
tate: la ce 9un 3( 3e cercete?e dac( e=oia e3te %o3i9il(2 din
=o=ent ce ea este %o3i9il(V Tot eF%erienei i 3e 4a adre3a
%3i@olo&ul %entru a 3ta9ili li=itele 'eno=enelor e=oti4e 5i
%entru a le 'or=ula de'iniia. La dre%t 4or9ind2 el ar %utea lua
a=inte c( deMa are o idee de3%re e=oie2 %entru c( du%( eFa=i-
narea 'a%telor 4a tra3a o linie de de=arcaie2 :ntre 'a%tele care
in de e=oie 5i cele care nu in: cu= ar %utea eF%eriena 3(-i
'urni?e?e un %rinci%iu de de=arcaie2 dac( el nu l-ar a4ea
dinainteV P3i@olo&ul %re'er( :n3( 3( r(=>n( la credina c(
'a%tele 3-au &ru%at de la 3ine 3u9 %ri4irea 3a. :n %re?ent 3e
%une %ro9le=a de a studia ace3te e=oii2 care au 'o3t i?olate.
2,
J.-P. SARTRE
:n ace3t 3co%2 3e 4a con4eni 3( reali?(= 3ituaii &eneratoare
de e=oii
-
3au 3( ne adre3(= unor 3u9ieci deo3e9it de
e=oti4i2 %e care ni-i o'er( %atolo&ia. :n ace3t ca?2 ne 4o=
da toat( o3teneala 3( deter=in(= 'actorii ace3tei 3t(ri co=-
%leFe2 4o= 'ace di3tincie :ntre reaciile corporale, %e care2
de alt'el2 le 4o= %utea 3ta9ili cu cea =ai =are %reci?ie2 5i
conduitele 5i 3tarea de con#tiin %ro%riu-?i3(. Pornind de aici2
4o= %utea 'or=ula le&ile 5i %ro%une eF%licaiile noa3tre2 cu
alte cu4inte2 4o= :ncerca 3( le&(= ace3te trei ti%uri de 'actori
:ntr-o ordine ire4er3i9il(. !ac(2 de eFe=%lu2 3unt %arti?anul
teoriei intelectuali3te2 4oi 3ta9ili o 3ucce3iune con3tant( 5i
ire4er3i9il( :ntre 3tarea inti=( con3iderat( ca antecedent 5i
tul9ur(rile 'i?iolo&ice luate dre%t con3ec4eni. !ac(2 di=-
%otri4(2 a5 &>ndi ca %arti?anii teoriei %eri'erice R N=a=a e3te
tri3t( %entru c( %l>n&eO R2 =-a5 =ulu=i2 :n 'ond2 3( in4er3e?
ordinea 'actorilor. :n orice ca?2 ceea ce e3te 3i&ur e3te c( nu
a5 c(uta eF%licaia 3au le&ile e=oiei :n 3tructurile &enerale
5i e3eniale ale realit(ii u=ane2 ci2 di=%otri4(2 "n procesele
emoiei "ns#i, :n a5a 'el :nc>t2 c@iar dac( ea e3te de3cri3( 5i
eF%licat( cu= 3e cu4ine2 nu 4a 'i niciodat( dec>t un 'a%t %rin-
tre altele2 un 'a%t :nc@i3 :n 3ine2 care nu 4a %er=ite niciodat(
3( 3e :nelea&( altce4a dec>t :nele&e el 5i nici 3( 'ie 3e3i?at(2
%rin %ri3=a lui2 realitatea e3enial( a o=ului.
Toc=ai ca reacie :=%otri4a in3u'icienelor %3i@o-
lo&iei 5i ale %3i@olo&i3=ului 3-a con3tituit2 :n ur=( cu 4reo
trei?eci de ani2 o di3ci%lin( nou(2 'eno=enolo&ia. ;ondatorul
ace3teia2 H#SSERL2 a 'o3t i=%re3ionat :n %ri=ul r>nd de
ace3t ade4(r: c( eFi3t( inco=en3ura9ilitate :ntre e3ene 5i 'a%te
5i c( acela care :5i :nce%e anc@eta cu 'a%tele nu 4a i?9uti
niciodat( 3( aMun&( la e3ene. !ac( cercete? 'a%tele %3i@ice
care 3tau la 9a?a atitudinii arit=etice a o=ului care nu=(r(
5i calculea?(2 nu 4oi reu5i niciodat( 3( recon3titui e3enele
/C
PSIHOLOGIA EMOIEI
arit=etice de unitate2 de nu=(r 5i de o%eraii. ;(r( a renuna
lotu5i la ideea de eF%erien( D%rinci%iul 'eno=enolo&iei e3te
acela de a =er&e Nla lucrurile :n3e5iO2 iar 9a?a =etodei 3ale
e3te intuiia eidetic(L
6
2 tre9uie cel %uin 3( o =l(die= 5i 3(
'ace= un loc eF%erienei e3enelor 5i 4alorilorQ 9a c@iar
tre9uie 3( recunoa5te= c( nu=ai e3enele %er=it cla3i'icarea
5i eFa=inarea :n %ro'un?i=e a 'a%telor. !ac( nu a= recur&e
:n =od i=%licit la e3ena e=oiei2 ne-ar 'i i=%o3i9il 3( di3tin-
&e=2 :n =a3a de 'a%te %3i@ice2 &ru%ul %articular al 'a%telor
care %ri4e3c e=oti4itatea. ;eno=enolo&ia 4a %re3crie deci2
dat 'iind 'a%tul c( 3-a 5i a%elat :n =od i=%licit la e3ena e=o-
iei2 3( 3e 'ac( :n =od eF%licit un recur3 la acea3ta 5i 3( 3e
'iFe?e o dat( %entru totdeauna2 %rin conce%te2 coninutul
ace3tei e3ene. :nele&e= :ndeaMun3 c( %entru 'eno=enolo&ie
ideea de o= nu ar =ai %utea 'i un conce%t e=%iric2 %rodu3
al unor &enerali?(ri i3torice2 ci c(2 di=%otri4(2 a4e= ne4oie
3( utili?(= :n =od tacit e3ena a priori) de !iin uman),
3%re a da o 9a?( c>t de c>t 3olid( &enerali?(rilor %3i@olo&ului.
Pe dea3u%ra2 :n3(2 %3i@olo&ia2 3ocotit( 5tiin( a unor 'a%te
u=ane2 nu ar %utea 'i un :nce%ut2 %e =oti4ul c( 'a%tele %3i@ice
%e care le :nt>lni= nu 3unt niciodat( 'a%te %ri=are. Ele 3unt2
:n 3tructura lor e3enial(2 reacii ale o=ului 'a( de lu=eQ ele
%re3u%un deci o=ul 5i lu=ea 5i nu-5i %ot c(%(ta 3en3ul ade-
4(rat dec>t dac( a= elucidat =ai :nt>i ace3te dou( noiuni.
!ac( 4re= 3( :nte=eie= o %3i@olo&ie2 4a tre9ui 3( urc(= =ai
3u3 dec>t %3i@icul2 =ai 3u3 dec>t 3ituaia o=ului :n lu=e2 %>n(
la 3ur3a o=ului2 a lu=ii 5i a %3i@icului: con5tiina tran3cen-
dental( 5i con3tituti4(2 la care accede= %rin Nreducia 'eno-
=enolo&ic(O 3au N%unerea lu=ii :ntre %arante?eO
7
. Toc=ai
acea3t( con5tiin( tre9uie intero&at(2 iar ceea ce d( %re
r(3%un3urilor 3ale e3te toc=ai 'a%tul c( e3te con5tiina mea.
A3t'el2 H#SSERL 5tie 3( tra&( %ro'it din acea3t( %roFi=itate
21
J.-P. SARTRE
a93olut( a con5tiinei :n ra%ort cu ea :n3(5i2 %roFi=itate de
care %3i@olo&ul nu a 5tiut 3( %ro'ite. El tra&e %ro'it cu 9un(-
credin( 5i cu o total( 3ecuritate2 deoarece orice con5tiin(
eFi3t( :n eFacta =(3ur( :n care ea e3te con5tient( c( eFi3t(.
!ar 5i aici2 ca 5i =ai 3u32 el re'u?( 3( intero&@e?e con5tiina
a3u%ra !aptelor, deoarece a= re&(3i %e %lan tran3cendental
de?ordinea %3i@olo&iei. Ceea ce el 4a :ncerca 3( de3crie 5i
3( 'iFe?e %rin conce%te 3unt toc=ai e3enele care %re?idea?(
la derularea c>=%ului tran3cendental. "o= a4ea deci2 de
eFe=%lu2 o 'eno=enolo&ie a e=oiei care2 du%( ce a N%u3
lu=ea :ntre %arante?eO2 4a 3tudia e=oia ca 'eno=en tran3-
cendental %ur2 neadre3>ndu-3e e=oiilor %articulare2 ci c(u-
t>nd 3( atin&( 5i 3( elucide?e e3ena tran3cendental( a e=oiei
ca ti% or&ani?at de con5tiin(. Tot de la acea3t( %roFi=itate
a93olut( a anc@etatorului cu o9iectul cercetat 4a %orni 5i un
alt 'eno=enolo&2 HEI!EGGER. Ceea ce 4a deo3e9i orice
cercetare cu %ri4ire la o= de orice alte ti%uri de cercet(ri
ri&uroa3e e3te toc=ai acel 'a%t %ri4ile&iat c( realitatea u=an(
e3te noi$"n#ine: NEFi3tentul %e care tre9uie 3(-8 anali?(= R
3crie HEI!EGGER R e3te noi-:n5ine. ;iina ace3tui eFi3tent
e3te 'iina mea)
*
. Or2 nu e3te indi'erent c( acea3t( realitate
u=an( e3te eu, deoarece2 toc=ai %entru realitatea u=an(2 a
eFi3ta :n3ea=n( :ntotdeauna a-i asuma 'iina2 adic( de a 'i
re3%on3a9il de ea 5i nu de a o %ri=i din a'ar(2 cu= 'ace o
%iatr(. Si cu= Nrealitatea u=an(O e3te %rin e3en( %ro%ria 3a
%o3i9ilitate2 ace3t eFi3tent 3e %oate Nale&eO el :n3u5i :n 'iina
3a2 3e %oate de%(5i2 du%( cu= 3e %oate N%ierdeO
,
. Acea3t(
Na3u=areO de 3ine care caracteri?ea?( realitatea u=an( i=-
%lic( o co=%re@en3iune a realit(ii o=ene5ti %rin ea :n3(5i2
oric>t de o93cur( ar 'i acea3t( co=%re@en3iune. N:n 'iina
ace3tui eFi3tent2 ace3ta 3e ra%ortea?( el :n3u5i la 'iina 3aO
C
.
Lucrul ace3ta 3e :nt>=%l( %entru c(2 de 'a%t2 co=%re@en3iunea
43
PSIHOLOGIA EMOIEI
nu e3te o calitate 4enit( din a'ara realit(ii o=ene5ti2 ci e3te
%ro%riul ei =od de a eFi3ta. :n con3ecin(2 realitatea u=an(
care e3te eu :5i a3u=( %ro%ria-i 'iin(2 :nele&>nd-o. Acea3t(
co=%re@en3iune e3te a =ea. Sunt2 a5adar2 o 'iin( care :5i
:nele&e =ai =ult 3au =ai %uin de3lu5it realitatea 3a de o=2
ceea ce :n3ea=n( c( eu =( 'ac o= :nele&>ndu-=( ca atare.
Pot deci 3( =( intero&@e? 5i2 %e 9a?a ace3tei intero&(ri2 3( duc
la 9un 3'>r5it o anali?( a Nrealit(ii-u=aneO care 3( %oat( 3er4i
de 'unda=ent %entru o antro%olo&ie. ici aici2 'ire5te2 nu e3te
4or9a de intro3%ecie2 =ai :nt>i %entru c( intro3%ecia nu
:nt>lne5te dec>t 'a%tul2 a%oi %entru c( :nele&erea de c(tre
=ine a realit(ii o=ene5ti e3te con'u?( 5i li%3it( de auten-
ticitate. Ea tre9uie 3( 'ie eF%licitat( 5i rea9ilitat(. :n orice ca?2
@er=eneutica eFi3tenei 4a %utea 'onda o antro%olo&ie2 iar
acea3t( antro%olo&ie 4a 3er4i dre%t 9a?( oric(rei %3i@olo&ii.
e &(3i= deci :ntr-o 3ituaie in4er3( aceleia a %3i@olo&ilor2
deoarece pornim de la acea3t( totalitate 3intetic( nu=it( o=
5i 3ta9ili= e3ena o=ului "nainte de a de9uta :n %3i@olo&ie.
Oricu=2 'eno=enolo&ia e3te 3tudiul 'eno=enelor 5i
nu al 'a%telor. Iar %rin 'eno=en tre9uie :nele3 Nceea ce 3e
denun( de la 3ineO 5i a c(rui realitate e3te toc=ai a%arena.
NAcea3t( [denunare de 3ine\ nu e3te oarecare... ;iina eFi3-
tentului nu e3te ce4a [:nd(r(tul c(ruia\ eFi3t( :nc( ce4a [care
nu a%are\.O
+
!e 'a%t2 a eFi3ta %entru realitatea-u=an( :n-
3ea=n(2 du%( HEI!EGGER2 a-i a3u=a %ro%ria 'iin( :ntr-un
=od eFi3tenial de co=%re@en3iuneQ a e-ista %entru con5ti-
in( e3te2 du%( H#SSERL2 a$#i aprea. ;iindc( a%arena e3te
aici a93olutul2 toc=ai a%arena tre9uie 3( o de3crie= 5i 3( o
eFa=in(=. !in ace3t %unct de 4edere2 :n orice atitudine
u=an( R de eFe=%lu2 :n e=oie2 %entru c( de3%re ea 4a 'i
4or9a nu=aidec>t R HEI!EGGER crede c( 4o= &(3i :n-
tre&ul realit(ii-u=ane2 :ntruc>t e=oia e3te realitatea-u=an(
31
J.-P. SARTRE
care 3e a3u=( %e ea :n3(5i 5i 3e NdiriMea?( R e=oionat(O
c(tre lu=e. H#SSERL2 la r>ndu-i2 crede c( o de3criere
'eno=enolo&ic( a e=oiei 4a %une :n lu=in( 3tructurile e3en-
iale ale con5tiinei2 deoarece o e=oie e3te toc=ai o con-
5tiin(2 :n =od reci%roc2 3e 4a %une o %ro9le=( %e care %3i@o-
lo&ul nici =(car n-o 9(nuie5te: 3e %ot oare conce%e con5tiine
care 3( nu ad=it( e=oia :n %o3i9ilit(ile lor2 ori tre9uie 3(
4ede= :n ea o 3tructur( indi3%en3a9il( a con5tiineiV !re%t
ur=are2 'eno=enolo&ul 4a cerceta e=oia prin prisma con$
#tiinei 3au prin prisma omului, c(ut>nd 3( a'le nu nu=ai ceea
ce e3te ea2 ci 5i ceea ce ne %oate 3%une a3u%ra unei 'iine %rin-
tre ale c(rei caracteri3tici 3e nu=(r( 5i aceea de a 'i ca%a9il
3( 'ie e=oionatQ a5adar2 ce tre9uie 3( 'ie o con5tiin( %entru
ca e=oia 3( 'ie %o3i9il(2 9a %oate c@iar 3( 'ie nece3ar(V
Acu= %ute= :nele&e =e'iena %3i@olo&ului 'a( de
'eno=enolo&ie. Precauia iniial( a %3i@olo&ului con3t( de
'a%t :n a con3idera 3tarea %3i@ic( :n a5a 'el :nc>t 3( o
4(du4ea3c( de orice semni!icaie. Starea %3i@ic( e3te %entru
d>n3ul un !apt #i, ca atare2 e3te :ntotdeauna accidental. Ace3t
caracter accidental e3te c@iar acela la care %3i@olo&ul ine =ai
=ult. !ac( :l :ntre9(= %e un 3a4ant: de ce cor%urile 3e atra&
%otri4it le&ii lui EBTOV R el 4a r(3%unde: @a9ar n-a=Q
%entru c( a5a 3tau lucrurile. Iar dac( :l :ntre9(=: ce semni!ic
acea3t( atracieV R 4a r(3%unde: nu 3e=ni'ic( ni=ic2 ea e3te.
La 'el %3i@olo&ul2 dac( :l :ntre9(= de3%re e=oie2 el 4a
r(3%unde cu toat( 3e=eia: Nea eFi3t(Q de ceV @a9ar n-a=2 %ur
5i 3i=%lu o con3tat. u 5tiu 3( ai9( 4reo 3e=ni'icaieO. Pentru
'eno=enolo&2 di=%otri4(2 orice 'a%t u=an e3te %rin e3en(
3e=ni'icati4. !ac( :i r(%ii 3e=ni'icaia2 :i r(%ii naturala de
'a%t u=an. Sarcina unui 'eno=enolo&2 a5adar2 4a 'i 3(
3tudie?e 3e=ni'icaia e=oiei.
Ce :nele3 tre9uie 3(-i d(= 3e=ni'icaieiV
42
*
PSIHOLOGIA EMOIEI
A 3e=ni'ica e3te a indica un alt lucruQ a-8 indica :n
a5a 'el :nc>t2 de?4olt>nd 3e=ni'icaia2 3( &(3i= toc=ai
3e=ni'icatul. Pentru %3i@olo& e=oia nu 3e=ni'ic( ni=ic2
deoarece el o 3tudia?( ca %e un 'a%t2 adic( i?ol>ndu-o de tot
re3tul. Ea 4a 'i2 deci2 de la ori&ine non3e=ni'icant(Q dar dac(2
:ntr-ade4(r2 orice 'a%t u=an e3te 3e=ni'icant2 e=oia a5a cu=
o 4ede %3i@olo&ul e3te2 %rin natura ei2 non%3i@ic(2 inu=an(.
!ac( 4re= 3( 'ace= din e=oie2 :n =aniera 'eno=enolo&ilor2
un ade4(rat 'eno=en de con5tiin(2 4a tre9ui2 di=%otri4(2 3(
o con3ider(= de la :nce%ut ca 3e=ni'icant(. Acea3ta :n3ea=n(
c( 4o= a'ir=a c( ca e-istm =(3ura 3trict( :n care 3e=ni'ic(
ce4a. u ne 4o= %ierde deloc :n 3tudierea de la%te 'i?iolo&ice
toc=ai %entru c(2 luate :n ele :n3ele 5i i?olat2 ele nu 3e=ni'ic(
aproape ni=ic: ele eFi3t( 5i a3ta e tot. Pe de alt( %arte2 :n3(2
de?4olt>nd 3e=ni'icaia conduitelor 5i a con5tiinei e=oio-
nate2 4o= :ncerca 3( eF%licit(= 3e=ni'icatul. Ace3t 3e=-
ni'icat 5ti= de la 9un :nce%ut ce e3te: e=oia 3e=ni'ic(2 "n
!elul ei, :ntre&ul con5tiinei 3au2 dac( ne 3itu(= %e %lanul
eFi3tenial2 :ntre&ul realit(ii-u=ane. Ea nu e3te un accident2
deoarece realitatea-u=an( nu e3te o 3u=( de 'a%teQ ea
eF%ri=(2 3u9 un a3%ect de'init2 totalitatea 3intetic( u=an( :n
inte&ritatea 3a. Iar %rin acea3ta nu tre9uie 3( :nele&e= c( e3te
e!ectul realit(ii u=ane. Ea e3te realitatea-u=an( :n3(5i care
3e reali?ea?( 3u9 'or=a Ne=oieiO. !e aici :ncolo e3te i=-
%o3i9il 3( =ai con3ider(= e=oia ca %e o de?ordine %3i@o-
'i?iolo&ic(. Ea are e3ena 3a2 3tructurile 3ale %articulare2 le&ile
3ale de a%ariie2 3e=ni'icaia 3a. E=oia nu ar %utea 4eni din
a!ara realit(ii-u=ane. !i=%otri4(2 o=ul e3te acela care :5i
asum e=oia 5i2 :n con3ecin(2 e=oia e3te o 'or=( or&ani-
?at( a eFi3tenei u=ane.
u 3t( :n intenia noa3tr( 3( :ntre%rinde= aici un
3tudiu 'eno=enolo&ic al e=oiei. Ace3t 3tudiu2 dac( ar tre9ui
44
J.-P. SARTRE
3(-8 3c@i(=2 3-ar eFtinde a3u%ra a'ecti4it(ii ca =od eFi3ten-
ial al realit(ii u=ane2 %e c>nd a=9iiile noa3tre 3unt =ai
li=itate. A= 4rea 3( :ncerc(= 3( 4ede=2 %e 9a?a unui ca?
%reci3 5i concret2 acela al e=oiei2 dac( %3i@olo&ia %ur( %oate
eFtra&e o =etod( 5i :n4((=inte din 'eno=enolo&ie. Sunte=
de acord cu 'a%tul c( %3i@olo&ia nu %une o=ul 3u9 3e=nul
:ntre9(rii 5i nici lu=ea :ntre %arante?e. Ea %ri4e5te o=ul :n
lu=e2 a5a cu= 3e %re?int( el :ntr-o =ultitudine de 3ituaii:
la ca'enea2 :n 'a=ilie2 la r(?9oi. In =od &eneral2 ceea ce inte-
re3ea?( e3te omul "ntr$o situaie dat. Ca atare2 %3i@olo&ia
e3te2 du%( cu= a= 4(?ut2 3u9ordonat( 'eno=enolo&iei2 :ntru-
c>t un 3tudiu cu ade4(rat %o?iti4 al o=ului :n 3ituaie ar tre9ui
3( elucide?e =ai :nt>i noiunile de o=2 lu=e2 a-eFi3ta-:n-lu=e2
3ituaie. !ar2 la ur=a ur=ei2 'eno=enolo&ia a9ia 3-a n(3cut
5i toate ace3te noiuni 3unt 'oarte de%arte de elucidarea lor
de'initi4(. Tre9uie 3( a5te%te %3i@olo&ia %>n( c>nd 'eno=eno-
lo&ia ar aMun&e la =aturitateV u crede=. !ar dac( ea nu
a5tea%t( con3tituirea de'initi4( a unei antro%olo&ii2 nu tre9uie
3( %iard( din 4edere c( acea3t( antro%olo&ie e3te reali?a9il(
5i c(2 dac( :ntr-o ?i 4a 'i reali?at(2 toate di3ci%linele %3i@o-
lo&ice 4or tre9ui 3( 3e ada%e de la 3ur3a acea3ta. Pentru
=o=ent2 %3i@olo&ia nu tre9uie 3( ur=(rea3c( at>t recoltarea
de 'a%te c>t 3( eFa=ine?e !enomenele, adic( toc=ai e4eni-
=entele %3i@ice :n =(3ura :n care ele 3unt 3e=ni'icaii 5i nu
:n aceea :n care 3unt 'a%te %ure. "a recunoa5te2 de eFe=%lu2
c( e=oia nu e-istm calitate de 'eno=en cor%oral2 deoarece
cor%ul nu %oate 'i e=oionat2 cu eFce%ia ca?ului :n care
%ute= con'eri un 3en3 %ro%riilor 3ale =ani'e3t(ri. Ea 4a c(uta
nu=aidec>t un dincolo 'a( de tul9ur(rile 4a3culare 3au
re3%iratorii2 acel dincolo 'iind sensul 9ucuriei 3au al tri3teii.
Cu=2 :n3(2 ace3t 3en3 nu e3te o calitate a%licat( din a'ar(E
9ucuriei 3au tri3teii2 cu= 3en3ul nu eFi3t( dec>t :n =(3ura :n
45
PSIHOLOGIA EMOIEI
care :5i a%are2 adic( :n =(3ura :n care e3te Na3u=atO de
realitatea-u=an(2 %3i@olo&ia 4a eFa=ina con5tiina2 :ntruc>t
9ucuria nu e3te 9ucurie dec>t :n =(3ura :n care :5i a%are ca
atare. Si toc=ai %entru c( nu caut( 'a%tele2 ci 3e=ni'icaiile2
%3i@olo&ia 4a a9andona =etoda intro3%eciei inducti4e 3au
o93er4aia e=%iric( eFtern(2 3%re a c(uta doar 3( 3e3i?e?e 5i
3( 'iFe?e e3ena 'eno=enelor. !eci 5i ea 3e 4a da dre%t o 5tiin-
( eidetic(. u=ai c(2 %enetr>nd 'eno=enul %3i@ic2 nu 4a 4i?a
semni!icatul ca atare2 adic( totalitatea u=an(2 nedi3%un>nd
de 3u'iciente =iMloace %entru o a3e=enea cercetare. O 4a
intere3a doar 'eno=enul "n calitatea lui de semni!icam. :n
=od 3i=ilar2 %ot :ncerca 3( 3e3i?e? e3ena N%roletariatuluiO
%rin %ri3=a ter=enului N%roletariatO. "oi 'ace2 :n ace3t ca?2
3ociolo&ie. !ar lin&4i3tul 3tudia?( cu4>ntul N%roletariatO "n
msura "n care acesta semni!ic proletariat 5i 3e 4a nelini5ti
:n 'aa 4ici3itudinilor cu4>ntului :n calitate de %urt(tor de
3e=ni'icaie. O a3t'el de 5tiin( e3te %er'ect %o3i9il(.
Ce :i li%3e5te %entru a 'i real(V ;a%tul c( nu 5i-a de-
=on3trat ca%acit(ile. A= ar(tat c( dac( realitatea-u=an( :i
a%are %3i@olo&ului ca o colecie de date @eteroclite e3te %entru
c( %3i@olo&ul 3-a 3ituat cu 4oia 3a %e terenul de unde realitatea
tre9uie 3(-i a%ar( :n 'elul ace3ta. !ar lucrul ace3ta nu i=%lic(
:n =od nece3ar c( realitatea-u=an( ar 'i altce4a dec>t o
colecie. Ceea ce a= de=on3trat e3te nu=ai c( ea nu-i poate
a%(rea alt'el %3i@olo&ului. R(=>ne de 5tiut dac( %3i@olo&ia
3u%ort( :n 'ondul ei o anc@et( 'eno=enolo&ic(2 adic( dac(
e=oia2 de eFe=%lu2 e3te cu ade4(rat un 'eno=en 3e=ni'icant.
Pentru a cunoa5te ade4(rul2 nu eFi3t( dec>t un =iMloc2 acela
%e care :l %reconi?ea?( 'eno=enolo&ul: N3( =er&e= la lucru-
rile :n3e5iO. Pa&inile care ur=ea?( tre9uie con3iderate ca o
e-perien de %3i@olo&ie 'eno=enolo&ic(. "o= :ncerca 3( ne
3itu(= %e terenul 3e=ni'icaiei 5i 3( trat(= e=oia ca !enomen.
46
J.-P. SARTRE
NOTE
8
E3te anul :n care Sartre a%roFi=a c( lucrarea 3a 3-ar 'i %utut
&(3i :n =>na cititorilor. :n realitate2 o%u3culul 3(u a a%(rut :n li9r(rii
=ai de4re=e2 :n 8+-C2 lan3at de aceea5i editur(2 Her=ann. Dota trad.L
/
,,ren%oye 0 rin!ini), :n teFtul ori&inal. Dota trad.L
-
des situations emou%antes), :n teFtul ori&inal. Dota trad.L
6
Intuiie intelectual( care are :n 4edere de&aMarea e3enei
lucrului 3au 'eno=enului. :n 'eno=enolo&ia lui Hu33erl e3te 4or9a
de o NreducereO la e3en( %rin 4arierea la ne3'>r5it a coninutului unei
re%re?ent(ri. "ariind a3t'el2 de eFe=%lu2 'or=ele unui triun&@i2 %ro-
%oriile laturilor 3ale2 3e aMun&e la relie'area Ne3eneiO triun&@iului :n
&eneral2 a ideii de triun&@i2 inde%endent de orice %articularit(i %e care
le-ar %utea :=9r(ca 'iecare ca? indi4idual Da 3e 4edea 5i !idier Julia2
6icionar de !iloso!ie, traducere2 a4an%re'a( 5i co=%let(ri %ri4ind
'ilo3o'ia ro=>nea3c( de dr. Leonard Ga4riliu2 Editura #ni4er3 Enciclo-
%edic2 *ucure5ti2 8++.2 %. +8L. Dota trad.L
7
Metod( %ro%rie 'eno=enolo&iei @u33erliene2 %rin care 3e
3u3%end( orice Mudecat( de realitate 5i 3e aMun&e la :nc@eierea c(
realitatea o9iectului e3te totuna cu actul NintenionalO de con5tiin( care
:l Ncon3tituieO. Cu alte cu4inte2 %rin acea3t( =etod( 3e ia cuno5tin( de
'a%tul c( 3en3ul lucrurilor e3te re?ultatul acti4it(ii 3%iritului. DA 3e
4edea !idier Julia2 op. cit., %. /C+LQ acela5i dicionar con3e=nea?(
'a%tul c(2 :n Schi a unei teorii a emoiilor, NSartre a %racticat acea3t(
reducie %entru a de&aMa2 din de3crierea 4ariat( la in'init a e=oiilor
indi4iduale2 esena 3au natura uni%ersal a 'eno=enului 5i a e=oiei :n
calitate de conduit( u=an( :n &eneral2 3u3ce%ti9il( de a 'i redu3( la
[re'u?ul unei 3ituaii\O R %. /CCL. Dota trad.L
.
Sein undQeit, %. 68.
,
I'idem,p. 68.
C
I'idem,p.RD.
+
I'idem, %%. -7--..

-.
<*
SCHI$ A #EI TEORII
S EMOIILOR
&
Y.TEORIILE CLASICE
luni ].....inculc toate criticilc %e care le-a 3u3citat
^ iO HII -I I A ti c=oliilor. Cu= 3( eF%lici2 cu aMutorul ei2
e=oiile delicate [au 9ucuria %a3i4(V Cu= 3( ad=ii c( reacii
or&anice 9unule ar %utea da 3ea=a de 3t(ri %3i@ice cali'icateV
DEu= 3-ar %utea ca =odi'ic(ri cantitati4e 5i deci continue aleO
'unciilor 4e&etati4e 3( core3%und( unei 3erii calitati4e de 3t(ri
ireducti9ile una la altaV Modi'ic(rile 'i?iolo&ice care core3-
%und 'uriei2 de eFe=%lu2 nu di'er( dec>t %rin inten3itate de
cele care core3%und 9ucuriei Drit= re3%irator ce4a =ai acce-
lerat2 u5oar( cre5tere a tonu3ului =u3cular2 cre5terea 3c@i=-
9urilor 9ioc@i=ice2 a ten3iunii arteriale etcLQ cu toate ace3tea2
'uria nu e3te o 9ucurie =ai inten3(2 ea e3te altce4a2 cel %uin
:n calitatea :n care ea 3e %re?int( con5tiinei. u ar 3er4i la
ni=ic 3( 3e3i?(= :n 9ucurie o eFcitaie care %redi3%une la 'urie2
eFe=%li'ic>nd cu acei idioi care trec continuu Dde eFe=%lu2
9alan3>ndu-3e %e o 9anc( 5i acceler>ndu-5i 9alan3areaL de la
9ucurie la 'urie. Idiotul 'urio3 nu tr(ie5te o Nultra9ucurieO
8
-
C@iar dac( el a trecut de la 9ucurie la 'urie D5i ni=ic nu ne
%er=ite 3( a'ir=(= c( :ntre ti=% nu au inter4enit o =uli=e
de e4eni=ente %3i@iceL2 'uria nu e3te reducti9il( la 9ucurie.
4,
J.-P. SARTRE
Mi 3e %are c( 'ondul co=un al tuturor ace3tor o9iecii
3-ar %utea re?u=a :n 'elul ur=(tor: B. JAMES di3tin&e :n
e=oie dou( &ru%e de 'eno=ene: un &ru% de 'eno=ene 'i?io-
lo&ice 5i un &ru% de 'eno=ene %3i@olo&ice2 %e care :l 4o=
nu=i2 =ai t>r?iu2 stare de con5tiin(Q e3enialul te?ei 3ale e3te
c( 3tarea de con5tiin( ?i3( N9ucurieO2 N'urieO etc. nu e3te
ni=ic altce4a dec>t con5tiina acelor =ani'e3t(ri 'i?iolo&ice2
%roiecia lor :n con5tiin(2 dac( 4re= 3(-i 3%une= a5a. Or2 toi
criticii teoriei lui JAMES2 eFa=in>nd 3ucce3i4 N3tareaO de
con5tiin( Ne=oieO 5i =ani'e3t(rile 'i?iolo&ice conco=itente2
nu recunosc :n acea3ta %roiecia2 u=9ra acelor =ani'e3t(ri. Ei
&(3e3c aici mai mult 5i R 'ie c( 3unt 3au nu con5tieni de
lucrul ace3ta R altce%a.
4ai mult: :n ?adar 3-ar :=%in&e %>n( la eFtre=2 :n
i=a&inaie2 tul9ur(rile cor%orale2 nu 3-ar reu5i 3( 3e :nelea&(
de ce con5tiina core3%ondent( ar 'i con5tiin( "n+rozit.
Groa?a e3te o 3tare eFtre= de %eni9il(2 9a c@iar in3u%orta9il(2
5i e3te de neconce%ut ca o 3tare cor%oral( 3e3i?at( %entru ea
:n3(5i 5i :n ea :n3(5i 3(-i a%ar( con5tiinei cu ace3t caracter
atroce.
/ltce%a: :ntr-ade4(r2 c@iar dac( o9iecti4 %erce%ut(2
e=oia 3e %re?int( ca o de?ordine 'i?iolo&ic(2 :n calitate de
'a%t de con5tiin(2 ea nu e3te nicidecu= de?ordine 3au @ao32
ci are un 3en32 3e=ni'ic( ce4a. Prin acea3ta nu :nele&e=
nu=ai c( ea 3e %re?int( ca o calitate %ur(2 ci c( 3e d( dre%t
o anu=it( relaie a %3i@icului no3tru cu lu=eaQ iar acea3t(
relaie R 3au =ai de&ra9( 'a%tul c( lu(= act :n =od con5tient
de ea R nu e3te o le&(tur( @aotic( :ntre Eu 5i uni4er3Q e3te
o 3tructur( or&ani?at( 5i de3cri%ti9il(.
u 4(d cu= 3-ar %utea ca 3en3i9ilitatea cortico-
tala=ic(2 recent in4entat( de criticii teoriei lui JAMES2 3(
%er=it( o 3oluie 3ati3'(c(toare a %ro9le=ei. :n %ri=ul r>nd2
-C
:
PSIHOLOGIA EMOIEI
teoria %eri'eric( a lui JAMES are un =are a4antaM: ea nu ine
3ea=a dec>t de tul9ur(rile 'i?iolo&ice direct 3au indirect
decela9ile. Teoria 3en3i9ilit(ii cere9rale 'ace a%el la o
tul9urare cortical( de ne4eri'icat. SHERIGTO a '(cut
eF%eriene %e c>ini 5i %ute= l(uda2 de3i&ur2 deFteritatea 3a de
G E lunilor. !ar ace3te eF%eriene2 luate :n ele :n3ele2 nu do-
4ede3c a'solut ni=ic. !in 'a%tul c( un cap de c0ine %ractic
iPolul de cor% :nc( =ai d( 3e=ne de e=oie nu cred c( a4e=
ii %ini 3( tru&e= conclu?ia c( acel c0ine tr(ie5te o e=oie
.....i%lel't. :n ii ni DI. i. _ i I . I 2 c@iar dac( %re3u%une= c(
i i. ni i KU i oiiM9ilil'li eoiticolalainice a 'o3t 3ta9ilit(2 ar
IM iEin iEn i EI.........H =iiE 9an .8 %reala9ili1 %oate o tul9urare
ii InliiM .........)T m 2 ti Mi U/ dea 3ea=a de caracterul or&C-
n / MM li t M lo l . i !
*ute ceea ce JAET a :nele3 'oarte 9ine2 dar a
eF%ri=ai nu %rea 'ericit atunci c>nd a 3%u3 c( JAMES2 :n
de3crierea '(cut( e=oiei2 a %ierdut %3i@icul. Situ>ndu-3e %e
un teren eFclu3i4 o9iecti42 JAET nu 'ace dec>t 3( :nre-
&i3tre?e =ani'e3t(rile eFterioare ale e=oiei. !ar2 c@iar dac(
nu ia :n con3iderare dec>t 'eno=enele or&anice care %ot 'i
decelate 5i de3cri3e din eFterior2 el 3ocoate c( ace3te
'eno=ene 3unt de :ndat( 3u3ce%ti9ile de a 'i cla3i'icate :n dou(
cate&orii: 'eno=enele %3i@ice 3au conduitele 5i 'eno=enele
%3i@olo&ice. O teorie a e=oiei care ar 4rea 3( re3tituie %3i@i-
cului %artea 3a %re%onderent( ar tre9ui 3( 'ac( din e=oie o
conduit(. !ar JAET2 ca 5i JAMES2 orice 3-ar :nt>=%la2 e3te
3en3i9il la a%arena de de?ordine %e care o %re?int( orice
e=oie. El 'ace deci din e=oie o conduit( =ai %uin 9ine
ada%tat( 3au2 dac( %re'er(=2 o conduit( de de?ada%tare2 o
conduit( de e5ec. Atunci c>nd 3arcina e3te %rea &rea 5i nu
%ute= a4ea conduita 3u%erioar( care 3-ar ada%ta la 3ituaie2
ener&ia %3i@ic( 3e c@eltuie5te %e o alt( cale: a4e= o conduit(
3"
J.-P. SARTRE
in'erioar(2 care nece3it( o ten3iune %3i@olo&ic( =ai =ic(. Iat(2
de eFe=%lu2 o 'at( al c(rei tat( 3%une c( 3i=te dureri :n 9ra
5i c( 3e te=e c( ar %utea %arali?a. Ea 3e ro3to&ole5te la %(-
=>nt2 %rad( unei 4iolente e=oii2 e=oie care re4ine c>te4a
?ile =ai t>r?iu cu aceea5i 4iolen( 5i o con3tr>n&e ca :n cel
din ur=( 3( cear( aMutorul =edicilor. :n cur3ul trata=entului
ea =(rturi3e5te c( ideea de a 'i ne4oit( 3(-5i :n&riMea3c( tat(
5i 3( duc( o 4ia( au3ter( de in'ir=ier( i 3-a %(rut deoda'
in3u%orta9il(. E=oia re%re?int( deci :n ace3t ca? o conduitEO
de e5ec2 e3te 3u93tituirea Nconduitei-de-in'ir=ier(-care-nu-
%oate-'i-a3u=at(O. La 'el2 :n lucrarea 3a H'session et 1
Ksychasthenie
&
2 JAET citea?( ca?ul =ai =ultor 9olna4E
care2 4enii la el %entru a 3e con'e3a2 nu reu5e3c 3( aMun&( 8
ca%(tul con'e3iunii 5i 3'>r5e3c %rin a i?9ucni :n @o@ote d
%l>n32 9a c@iar uneori 3unt a%ucai de cri?e de ner4i. Si aic
r
conduita de ado%tat e3te %rea di'icil(. Plan5etele2 cri?a de ner4i
re%re?int( o conduit( de e5ec care 3e 3u93tituie celei dint>i
%rin deri4aie. u e3te locul 3( in3i3t(=Q eFe=%lele a9und(
Cine nu-5i a=inte5te 3( 'i 3c@i=9at ?e'le=eli cu un ca=arad
3( 'i r(=a3 cal= at>ta ti=% c>t %artida %(rea e&al( 5i 3( 3e
iritat eFact :n =o=entul :n care n-a =ai &(3it ni=ic d
r(3%un3V A5adar2 JAET 3e %oate l(uda c( a reinte&ra
%3i@icul :n e=oie: con5tiina %e care o a4e= de3%re e=oi
R con5tiin( care2 de alt'el2 nu e3te aici dec>t un 'eno=en
3ecundar
-
R nu =ai e3te 3i=%lul corelati4 al tul9ur(rilor 'i?io-
lo&ice: e3te con5tiina unui e5ec 5i a unei conduite de e5ec.
Teoria %are 3educ(toare: ea e3te o te?( curat psiholo+ic 5i
r(=>ne de o 3i=%litate cu totul =ecanici3t(. ;eno=enul de
deri4are nu e3te ni=ic =ai =ult dec>t o 3c@i=9are de cale
%entru ener&ia ner4oa3( eli9erat(.
Si2 totu5i2 c>te o93curit(i :n ace3te c>te4a noiuni2 at>t
de clare :n a%aren(. EFa=in>nd =ai :ndea%roa%e lucrurile
PSIHOLOGIA EMOIEI
i 4inii c( JAET nu reu5e5te 3(-8 de%(5ea3c( %e JAMES
II uPaiul :n =od i=%licit de o 'inalitate %e care teoria 3a
%ln&c :n =od eF%licit. Ce e3te2 de 'a%t2 o conduit( de
E I rc9uie 3( :nele&e= %rin acea3ta doar 3u93titutul auto-
llI unei conduite 3u%erioare %e care nu o %ute= ado%taV
1 ui ace3ta ener&ia ner4oa3( 3-ar de3c(rca la :nt>=%lare
II i4ii le&ii e'ortului =ini=. !ar atunci an3a=9lul reaci-
IIlM i =oionale ar 'i =ai %uin o conduit( de e5ec c>t o a93en-
88 iiiduit(. A= a4ea :n ace3t ca? o reacie or&anic( di'u?(2
ordine2 :n locul unei reacii ada%tate. Oare nu toc=ai
[ulii [%une JAMESV E=oia2 %entru el2 nu inter4ine c@iar :n
=o=entul unei de?ada%t(ri 9ru5te 5i nu con3t( ea e3enial-
iUnte :n an3a=9lul de?ordinilor %e care acea3t( de?ada%tare
_' [duce :n or&ani3=V ;(r( :ndoial( c( JAET %une2 =ai =ult
dec Al JAMES2 accentul %e e#ec. !ar ce tre9uie 3( :nele&e=
%rin acea3taV !ac( eFa=in(= :n =od o9iecti4 indi4idul ca
%e un 3i3te= de conduite 5i dac( deri4area 3e 'ace :n =od
niilo=at2 e5ecul nu e3te ni=ic2 el nu eFi3t(2 a4e= de-a 'ace
%ur 5i 3i=%lu cu :nlocuirea unei conduite cu un an3a=9lu
di'u? de =ani'e3t(ri or&anice. Pentru ca e=oia 3( ai9( 3e=ni-
licaia %3i@ic( de e5ec2 tre9uie 3( inten>n( con5tiina 5i 3(-i
con'ere acea3t( 3e=ni'icaie2 tre9uie ca ea 3( rein( ca %e ce4a
%o3i9il conduita 3u%erioar( 5i 3( 3e3i?e?e e=oia toc=ai ca
%e un e5ec "n raport cu acea conduit( 3u%erioar(. !ar acea3ta
ar 'i 3( i 3e dea con5tiinei un rol con3tituti42 ceea ce JAET
nu 4rea cu nici un %re. !ac( a= 4rea 3(-i %(3tr(= un 3en3
teoriei lui JAET2 a= 'i :n =od lo&ic o9li&ai 3( ado%t(=
%o?iia do=nului BALLO. :ntr-un articol din Me%ue des
@ours et @on!erences, do=nul BALLO %ro%une ur=(toa-
rea inter%retare: la co%il ar eFi3ta un circuit ner4o3 %ri=iti4Q
loialitatea reaciilor unui nou-n(3cut la &>dilare2 la durere etc.
&
53 68
J.-P. SARTRE
ar 'i :ntotdeauna co=andate de ace3t circuit D'ri3oane2
contracii =u3culare di'u?e2 aceleraii ale rit=ului cardiac
etc.L 5i ar con3titui2 :n con3ecin(2 o %ri=( ada%tare or&anic(2
ada%tare =o5tenit(2 'ire5te. Mai t>r?iu noi a= :n4(a conduite
5i a= reali?a =ontaMe noi2 adic( circuite noi. !ar atunci c>nd2
:ntr-o 3ituaie nou( 5i di'icil( nu reu5i= 3( &(3i= conduita
ada%tat( con4ena9il(2 ar a4ea loc o :ntoarcere la circuitul
ner4o3 %ri=iti4
6
. "ede= c( acea3t( teorie re%re?int( tran3-
%unerea conce%iei lui JAET %e %lanul 9e@a4iori3=ului %ur2
deoarece2 :n de'initi42 reaciile e=oionale 3unt %re?entate nu
ca o curat( de?ordine2 ci ca o =ini=( ada%tare: %ri= 3i3te=
or&ani?at de re'leFe de'en3i4e2 circuitul ner4o3 al co%ilului
e3te de?ada%tat :n ra%ort cu tre9uinele adultului2 dar :n el
:n3u5i e3te o or&ani?are 'uncional(2 analoa&(2 de eFe=%lu2
re'leFului re3%irator. Pe de alt( %arte2 :n3(2 4ede= c( acea3t(
te?( nu 3e deo3e9e5te de aceea a lui JAMES dec>t %rin 3u-
%o?iia unei unit(i or&anice care ar le&a toate =ani'e3t(rile
e=oionale. Se :nele&e de la 3ine c( JAMES ar 'i acce%tat
'(r( di3cuie eFi3tena unui a3e=enea circuit2 dac( ea ar 'i 'o3t
do4edit(. Ar 'i con3iderat c( acea3t( =odi'icare adu3( %ro-
%riei 3ale teorii e3te[de =ic( i=%ortan(2 dat 'iind 'a%tul c(
e3te de ordin 3trict 'i?iolo&ic. A5adar JAET2 dac( r(=>ne=
la aceia5i ter=eni ai te?ei 3ale2 e3te =ult =ai a%roa%e de
JAMES dec>t o crede2 e5u>nd :n tentati4a 3a de a reintroduce
N%3i@iculO :n e=oieQ el nu a eF%licat nici de ce eFi3t( conduite
de e5ec di%erse9 de ce %ot eu 3( reacione? la o a&re3iune
nea5te%tat( %rin 'ric( sau %rin 'urie. EFe=%lele %e care el le
citea?(2 de alt'el2 3e reduc a%roa%e toate la 9ul4er3(ri
e=oionale %rea %uin di'ereniate D@o@ote de %l>n32 cri?e de
ner4i etcL2 =ult =ai a%ro%iate de 5ocul e=oional %ro%riu-?i3
dec>t de e=oia cali'icat(.
52
PSIHOLOGIA EMOIEI
!ar 3e %are c( eFi3t( la JAET o teorie 3u9iacent(
Qi e=oiei R 5i2 de alt'el2 a conduitelor :n &eneral R care ar
reintroduce 'inalitatea :n =od tacit. In eF%unerile 3ale &e-
nerale a3u%ra %3i@a3teniei 3au a'ecti4it(ii2 el in3i3t(2 cu= a=
3%u32 a3u%ra caracterului auto=atic al deri4aiei. !ar :n =ulte
dintre de3crierile 3ale el la3( 3( 3e :nelea&( c( 9olna4ul
%lonMea?( :n conduita in'erioar( pentru a nu ado%ta conduita
3u%erioar(. Aici 9olna4ul :n3u5i e3te acela care :5i %rocla=(
e5ecul2 c@iar :nainte de a 'i %ornit lu%ta2 iar conduita e=o-
ional( 4ine 3( marcheze i=%o3i9ilitatea de a ado%ta conduita
ada%tat(. S( relu(= eFe=%lul citat =ai 3u3Q o 9olna4( 4ine la
JAET2 4r>nd 3(-i de?4(luie 3ecretul tul9ur(rilor ei 5i 3(-i
de3crie de-a 'ir-a-%(r o93e3iile care o torturea?(. !ar nu o
%oate 'ace: e3te o conduit( 3ocial( %rea di'icil( %entru d>n3a.
/tunci i?9ucne5te :n %l>n3. !ar %l>n&e ea oare pentru c nu
%oate 3%une ni=icV Sunt @o@otele de %l>n3 e'orturi ?adarnice
de a aciona2 o ?druncinare di'u?( care ar re%re?enta de3co=-
%unerea unei conduite %rea di'icileV Sau ea %l>n&e 5i 3u3%in(
toc=ai pentru a nu spune nimicA !eo3e9irea dintre ace3te
dou( inter%ret(ri %are ne:n3e=nat( la o %ri=( %ri4ire: :n
a=9ele i%ote?e eFi3t( o conduit( i=%o3i9il de ado%tat2 du%(
cu= eFi3t( 5i 3u93tituirea conduitei %rin =ani'e3t(ri di'u?e.
JAET2 :n3(2 trece cu u5urin( de la una la alta: de aici a=9i-
&uitatea teoriei 3ale. !ar2 :n realitate2 o %r(%a3tie de3%arte cele
dou( inter%ret(ri. !e 'a%t2 cea dint>i e3te %ur =ecanici3t( 5i
R du%( cu= a= 4(?ut Rde3tul de a%ro%iat(2 :n 'ond2 de
4ederile lui JAMES. A doua2 di=%otri4(2 aduce cu ade4(rat
ce4a nou 5i nu=ai ea =erit( %e dre%t titlul de teorie
%3i@olo&ic( a e=oiilor2 'iind 3in&ura care 'ace din e=oie o
conduit(. :ntr-ade4(r2 dac( reintroduce= aici 'inalitatea2
%ute= conce%e c( o conduit( e=oional( nu e3te nicidecu=
54
J.-P. SARTRE
o tul9urare: e3te un 3i3te= or&ani?at de =iMloace care 4i?ea?(
un 3co%. Iar ace3t 3i3te= e3te chemat 3( =a3c@e?e2 3(
:nlocuia3c(2 3( re3%in&( o conduit( %e care nu %ute= 3au nu
4re= 3( o ado%t(=. :n acela5i ti=%2 eF%licaia di4er3it(ii
e=oiilor de4ine le3nicioa3(: oricare din ele re%re?int( un
=iMloc di'erit de a eluda o di'icultate2 o %orti( de 3c(%are2 un
3u9ter'u&iu2 o tri5are 3%ecial(.
!ar JAET ne-a o'erit ce i-a 3tat :n %utin(: el e3te
%rea ne3i&ur2 o3cil>nd :ntre un 'inali3= 3%ontan 5i un =eca-
nici3= de %rinci%iu. u lui :i 4o= cere 3( eF%un( acea teorie
%ur( a e=oiei-conduit(. O &(3i= 3c@iat( la unii di3ci%oli
ai lui IOHLER2 :ndeo3e9i la LEBI
7
5i !EM*O
.
. Iat( ce
3crie :n acea3t( %ri4in( P. G#ILLA#ME2 :n a 3a Ksiholo+ie
a !ormei
V
:
NS( lu(= eFe=%lul cel =ai 3i=%lu: i 3e %ro%une unui
3u9iect 3( atin&( un o9iect a5e?at %e un 3caun2 dar '(r( a %une
%iciorul :n a'ara unui cerc tra3at %e 3olQ di3tanele 3unt
calculate :n a5a 'el :nc>t o9iectul 3( 'ie 'oarte &reu 3au
i=%o3i9il de atin3 direct2 %ro9le=a %ut>nd 'i :n3( re?ol4at(
%rin =iMloace indirecte... Aici 'ora orientat( 3%re o9iect
ca%(t( un 3en3 clar 5i concret. Pe de alt( %arte2 eFi3t( :n ace3te
%ro9le=e un o93tacol :n calea eFecut(rii directe a actuluiQ
o93tacolul %oate 'i =aterial 3au =oralQ e3te2 de eFe=%lu2 o
re&ul( %e care ne-a= an&aMat 3( o re3%ect(=. A3t'el2 :n
eFe=%lul no3tru2 cercul care nu tre9uie de%(5it con3tituie2
:n %erce%ia 3u9iectului2 o 9arier( de unde e=an( o 'or(
diriMat( :n 3en3 contrar %ri=ei 'ore. Con'lictul dintre cele
dou( 'ore &enerea?( :n c>=%ul 'eno=enului o ten3iune... !e
:ndat( ce 3oluia e3te &(3it(2 actul reu5it ar %une ca%(t ace3tei
ten3iuni... EFi3t( o :ntrea&( %3i@olo&ie a actului :nlocuirii 3au
3u93tituirii2 a Erzatz$ului
U
la care 5coala lui LEBI a adu3
o contri9uie de=n( de intere3. ;or=a 3a e3te 'oarte 4aria9il(:
55
PSIHOLOGIA EMOIEI
C =i re?ultatele atin3e %ot contri9ui 3( o 'iFe?e. #neori 3u-
9iectul :5i 'acilitea?( actul eli9er>ndu-3e de unele dintre
condiiile de cantitate i=%u3e2 de calit(ile de 4ite?(2 de
durat(2 9a c@iar 5i =odi'ic>nd natura 3arcinii -3aleQ :n alte
ca?uri2 e3te 4or9a de acte ireale2 3i=9oliceQ 3e 'ace un &e3t
e4ident ?adarnic :n direcia actuluiQ actul e3te de3cri3 :n loc
de a 'i e'ectuat2 3e i=a&inea?( %rocedee @i=erice2 'icti4e
Ddac( a5 a4ea... ar tre9ui...L2 :n a'ara condiiilor reale 3au
i=%u3e2 care ar %er=ite reali?area actului. !ac( actele de
3u93tituie 3unt i=%o3i9ile 3au dac( nu aduc 3u'icient(
re?oluie2 ten3iunea %er3i3tent( 3e =ani'e3t( %rin tendina de
a renuna la %ro9(2 de a e4ada din c>=% 3au de a 3e re%lia
:ntr-o atitudine %a3i4(. A= 3%u32 de 'a%t2 c( 3u9iectul e3te
3u%u3 atraciei %o?iti4e a 3co%ului 5i aciunii re%ul3i4e2 ne-
&ati4e a 9ariereiQ %e dea3u%ra2 'a%tul de a 'i acce%tat 3u%u-
nerea la %ro9( a con'erit tuturor celorlalte o9iecte din c>=%
o 4aloare ne&ati4(2 :n 3en3ul c( toate di4er3iunile 3tr(ine 3ar-
cinii 3unt ipso !acto i=%o3i9ile. Su9iectul e3te deci :ntr-un 'el
:nc@i3 :ntr-o incint( ?(4or>t( din toate %(rile: o 3in&ur( ie5ire
%o?iti4( eFi3t(2 dar ea e3te :nc@i3( de 9ariera 3%eci'ic(.
Acea3t( 3ituaie core3%unde cu dia&ra=a de =ai Mo3:
67
J.-P. SARTRE
E%adarea nu e3te dec>t o 3oluie 9rutal(2 deoarece tre9uie
3'(r>=at( 9ariera &eneral( 5i acce%tat( o di=inuare a Eului.
:nc@iderea :n 3ine2 "nchistarea care ridic( :ntre c>=%ul o3til
5i Eu o 9arier( de %rotecie e3te o alt( 3oluie2 la 'el de =e-
diocr(.P Continuarea %ro9ei :n ace3te condiii %oate duce la
tul9ur(ri e=oionale2 la alte 'or=e2 :nc( 5i =ai %ri=iti4e2 de
eli9erare de ten3iuni. Acce3ele de 'urie2 uneori 'oarte 4iolente2
care 3ur4in la unele %er3oane 3unt 9ine 3tudiate :n lucrarea lui
T. !EM*O. Situaia 3u'er( o 3i=%li'icare 3tructural(. EFi3t(
:n 'urie 5i2 '(r( :ndoial(2 :n toate e=oiile2 o 3l(9ire a
9arierelor care 3e%ar( %(turile %ro'unde de cele 3u%er'iciale
ale Eului 5i care :n =od nor=al a3i&ur( controlul actelor de
c(tre %er3onalitatea %ro'und( 5i do=inarea de 3ineQ o 3l(9ire
a 9arierelor dintre real 5i ireal. !i=%otri4(2 %rin 'a%tul c(
aciunea e3te 9locat(2 ten3iunile dintre eFterior 5i interior
continu( 3( ca%ete %ro%orii: caracterul ne&ati4 3e eFtinde :n
=od uni'or= la toate o9iectele din c>=%2 care :5i %ierd
4aloarea %ro%rie... !irecia %ri4ile&iat( a 3co%ului di3%(r>nd2
3tructura di'ereniat( %e care %ro9le=a o i=%unea c>=%ului
e3te di3tru3(... ;a%tele %articulare2 :ndeo3e9i reaciile
'i?iolo&ice 4ariate care au 'o3t de3cri3e2 atri9uindu-li-3e o
3e=ni'icaie %articular(2 nu 3unt inteli&i9ile dec>t %ornind de
la acea3t( conce%ie de an3a=9lu a to%olo&iei e=oiei...O
Iat(-ne aMun5i2 la ca%(tul ace3tui lun& citat2 la o con-
ce%ie 'uncional( %ri4ind 'uria. !e3i&ur2 'uria nu e3te un
in3tinct2 nici o de%rindere2 nici un calcul raional. Ea e3te o
3oluie 3u9it( %entru un con'lict2 un =od de a t(ia nodul
&ordian. Si2 de3i&ur2 re&(3i= di3tincia '(cut( de JAET :ntre
conduitele 3u%erioare 5i conduitele in'erioare 3au deri4ate.
u=ai c( acea3t( di3tincie ca%(t( aici 3en3ul ei de%lin: noi
3unte= cei care ne %une= :n 3tare de total( in'erioritate2
deoarece la ace3t ni4el 'oarte 3c(?ut eFi&enele noa3tre 3unt
6.
PSIHOLOGIA EMOIEI
=ai =ici 5i ne 3ati3'ace= cu =ai %uin( o3teneal(. e%ut>nd
Mi(3i2 :n 3tare de =are ten3iune2 3oluia ra'inat( 5i eFact( a unei
%ro9le=e2 acion(= a3u%ra noa3tr( :n5ine2 ne :nMo3i= 5i ne
tran3'or=(= :ntr-o 'iin( %entru care 3oluii &ro3iere 5i =ai
%uin ada%tate 3unt 3ati3'(c(toare Dde eFe=%lu2 ru%erea 'oii
cu enunul unei %ro9le=eL. In con3ecin(2 'uria a%are aici ca
o e4adare: 3u9iectul 'urio3 3ea=(n( cu o=ul care2 inca%a9il
3( de3'ac( nodurile 'uniilor Tcu care e3te le&at2 3e ?4>rcole5te
:n 'el 5i c@i% :n ele. !ar conduita N'urieO2 =ai %uin 9ine
ada%tat( la %ro9le=( dec>t conduita 3u%erioar( R i=%o3i9il(
- care ar re?ol4a-o2 e3te totu5i %er'ect ada%tat( la tre9uina
de a ru%e ten3iunea2 de a 3cutura acea =antie de %lu=9 care
ne a%a3( %e u=eri. A= %utea :nele&e acu= eFe=%lele %e care
le-a= citat =ai 3u3Q %3i@a3tenica lui JAET 4rea 3(-i 'ac(
ace3tuia o con'e3iune2 dar 3arcina e3te %rea di'icil(. Iat-o deci
:ntr-o lu=e 3tr>=t( 5i a=enin(toare2 care a5tea%t( de la d>n3a
un act anu=it 5i care :n acela5i ti=% :l re3%in&e. JAET :n3u5i
3e=ni'ic(2 %rin atitudinea 3a2 'a%tul c( a5tea%t( 5i c( e3te &ata
3( a3culte con'e3iunea. :n acela5i ti=%2 :n3(2 %rin %re3ti&iul
3(u2 %rin %er3onalitatea 3a etc2 el re3%in&e acea con'e3iune.
Se i=%une o 3c(%are din acea3t( ten3iune de ne3u%ortat2 iar
9olna4a nu o %oate 'ace dec>t eFa&er>ndu-5i 3l(9iciunea2
tul9urarea2 deturn>nd atenia de la actul %e care :l are de '(cut
la ea :n3(5i DNc>t de nenorocit( 3unt1OL2 tran3'or=>ndu-82 %rin
:n3(5i atitudinea ei2 %e JAET din Mudec(tor :n con3olator2
eFteriori?>nd 5i dra=ati?>nd c@iar i=%o3i9ilitatea ei de a
4or9i2 co=ut>nd nece3itatea %reci3( de a da cutare 3au cutare
in'or=aie :ntr-o %re3iune %uternic( 5i nedi'ereniat( %e care
lu=ea o eFercit( a3u%ra ei. Atunci a%ar @o@otele de %l>n3 5i
cri?a de ner4i. !e a3e=enea2 acu= e3te le3ne de :nele3 acce-
3ul de 'urie care =( a%uc( atunci c>nd nu =ai a= ce-i
r(3%unde unuia care =( ia :n der>dere. ;uria nu are :n ace3t
5,
J.-P. SARTRE
ca? eFact acela5i rol ca :n eFe=%lul lui !EM*O. Aici e3te
4or9a de a tran3%une di3cuia %e un alt %lan: dac( nu a= %utut
'i 3%iritual2 3( 'iu de te=ut2 3( inti=ide?. :n acela5i ti=%2 'ac
u? de =iMloace deri4ate (Erstze) %entru a-=i :n4in&e
ad4er3arul: inMurii2 a=enin(ri care echi%aleaz)cu 4or9a de
du@ %e care nu a= %utut-o &(3i2 a5a :nc>t2 %rin tran3'or=area
9ru3c( %e care =i-o i=%un2 de4in =ai %uin eFi&ent :n ceea
ce %ri4e5te ale&erea =iMloacelor.
Cu toate ace3tea2 la %unctul la care a= aMun32 nu a=
%utea 'i 3ati3'(cui. Teoria e=oiei-conduit( e3te %er'ect(2 :n3(
:n %uritatea 5i c@iar :n %er'eciunea ei :i %ute= 4edea
in3u'iciena. Rolul 'uncional al e=oiei e3te de net(&(duit :n
toate eFe=%lele %e care le-a= citat. !ar el e3te2 ca atare2 5i
neco=%re@en3i9il. :nele& c( %entru !EM*O 5i %entru
%3i@olo&ii 'or=ei trecerea de Ia 3tarea de cercetare la 3tarea
de 'urie 3e eF%lic( %rin ru%erea unei 'or=e 5i recon3tituirea
unei alte 'or=e. Si :nele&2 la ne4oie2 ru%erea 'or=ei N%ro-
9le=( '(r( 3oluieOQ dar cu= 3( :nele& a%ariia celeilalte
'or=eV E3te de cre?ut c( ea 3e %re?int( clar ca 3u93titut al
%ri=ei 'or=e. oua 'or=( nu eFi3t( dec>t :n ra%ort cu %ri=a.
A4e= deci de-a 'ace cu un 3in&ur %roce3: tran3'or=area
'or=ei. !ar nu %ot :nele&e acea3t( tran3'or=are '(r( a
%re3u%une =ai :nt>i con5tiina. u=ai ea2 %rin acti4itatea 3a
3intetic(2 %oate ru%e 5i recon3titui '(r( :ncetare 'or=ele. Pe
dea3u%ra2 a= 4(?ut c( orice de3criere a 'uriei '(cut( de
G#ILLA#ME2 du%( !EM*O2 ne-o arat( %e acea3ta ca ur=(-
rind 3( tran3'or=e a3%ectul lu=ii. E3te 4or9a Nde a 3l(9i
9arierele dintre real 5i irealO2 de a Ndi3tru&e 3tructura di'eren-
iat( %e care %ro9le=a o i=%une c>=%uluiO. Minunat2 dar2 de
:ndat( ce e3te 4or9a de a 3ta9ili un ra%ort al lu=ii cu Eul2 nu
ne %ute= =ulu=i cu o %3i@olo&ie a 'or=ei. Tre9uie nea%(rat
3( recur&e= la con5tiin(. Si oare nu la ea a recur3 :n cele din
6C
*
PSIHOLOGIA EMOIEI
ur=( G#ILLA#ME2 3%un>nd c( 'urio3ul N3l(9e5te 9arierele
care 3e%ar( %(turile %ro'unde de cele 3u%er'iciale ale EuluiOV
A5adar2 teoria 'i?iolo&ic( a lui JAMES ne-a condu32
%rin in3u'icienele 3ale2 la teoria conduitelor a lui JAET2
acea3ta ne-a condu3 la teoria 'uncional( a e=oiei-'or=(2 iar
acea3ta ne tri=ite2 :n 'inal2 la con5tiin(. Prin acea3ta ar 'i
tre9uit 3( :nce%e= 5i 3e cu4ine acu= 3( 'or=ul(= ade4(rata
%ro9le=(.
NOTE
8
ultra ,oyeu-), :n teFtul ori&inal. Dota trad.L
/
Lucrarea lui Pierre Janet 3e intitulea?( Ces o'sessions et
la psychasthenie 5i are dou( 4olu=e. Dota trad.L.
-
!ar nu un e%i'eno=en: con5tiina e3te conduita conduitelor.
6
A 3e 4edea :n acea3t( %ri4in( 5i Henri Ballon2 W'E%olutWon
psycholo+ique de l'en!ant, Li9rairie Ar=>nd Colin2 Pari32 8+.,2
%%. 8/+-8-+. Dota trad.L
7
LEBI2 Horsatz, Xille und Gediir!his,m Ksy.;or3c@un&O2
"II2 8+/..
.
!EM*O2 6as /er+er als dynamisches Kro'lem, :n NP3K.
;or3c@un&O2 8+-82 %%. 8-866.
,
*i9. de P@ilo3o%@ie 3cienti'i`ue2 %%. 8-C-86/.
C
:n li=9a &er=an(2 :n teFtul ori&inal a co=%en3aie2 %ie3(
de 3c@i=92 3uro&at2 :nlocuitor. Dota trad.L
6+
II. TEORIA PSIHAALITICA
u %ute= :nele&e e=oia dec>t dac( :n ea c(ut(= o
semni!icaie. Acea3t( 3e=ni'icaie e3te2 %rin natura 3a2 de
ordin 'uncional. Sunte= deci o9li&ai 3( 4or9i= de o 'ina-
litate a e=oiei. Acea3t( 'inalitate o 3e3i?(= :ntr-un =od
'oarte concret2 %rin eFa=enul o9iecti4 al conduitei e=oio-
nale. u e3te nicidecu= 4or9a de o teorie2 =ai =ult 3au =ai
%uin o93cur(2 a e=oiei-in3tinct2 care 3-ar 9a?a %e %rinci%ii
a priori 3au %e %o3tulate. Si=%la eFa=inare a 'a%telor ne
conduce la o intuiie e=%iric( a 3e=ni'icaiei 'inali3te a
e=oiei. !ac( :ncerc(=2 %e de alt( %arte2 3( 'iF(= :ntr-o
intuiie %lenar( e3ena e=oiei ca 'a%t al inter%3i@olo&iei2
3e3i?(= acea3t( 'inalitate ca 'iind inerent( 3tructurii 3ale. Toi
%3i@olo&ii care au re'lectat la teoria %eri'eric( a lui JAMES
au a4ut2 =ai =ult 3au =ai %uin2 cuno5tin( de acea3t(
3e=ni'icaie 'inali3t(: ea e3te aceea %e care2 de eFe=%lu2
JAET2 o decorea?( cu nu=ele de N%3i@icO 5i %e care %3i@o-
lo&i 5i 'i?iolo&i ca SHERRIGTO 5i CAO :ncearc(
3( o reintroduc( :n de3crierea 'a%telor e=oionale %rin %ri3=a
i%ote?ei lor cu %ri4ire la o 3en3i9ilitate cere9ral(2 5i tot %e ea
o re&(3i= la BALLO 3au2 =ai recent2 la %3i@olo&ii ;or=ei.
7A
PSIHOLOGIA EMOIEI
Acea3t( 'inalitate %re3u%une o or&ani?are 3intetic( a
conduitelor2 care nu %oate 'i dec>t incon5tientul %3i@anali5tilor
3au con5tiina. Or2 la ne4oie2 ar 'i de3tul de u5or 3( 3e 'ac( o
teorie %3i@analitic( a e=oiei-'inalitate. S-ar %utea '(r( %rea
=are o3teneal( 3tructura 'uria 3au tea=a ca =iMloace utili?ate
de tendinele incon5tiente 3%re a 3e 3ati3'ace :n =od 3i=9olic2
3%re a ru%e o 3tare de ten3iune in3u%orta9il(. :n 'elul ace3ta
3-ar da 3ea=a de acel caracter e3enial al e=oiei: de 'a%tul
c( ea e3te su!erit, c( ne 3ur%rinde2 c( 3e de?4olt( du%( le&ile
3ale %ro%rii 5i '(r( ca 3%ontaneitatea noa3tr( con5tient( 3(-i
%oat( =odi'ica cur3ul :ntr-un =od c>t de c>t a%recia9il.
Acea3t( di3ociere a caracterului or&ani?at al e=oiei R care
ar re4eni incon5tientului R de caracterul ei inelucta9il2 care
nu ar a%(rea ca atare dec>t %entru con5tiina 3u9iectului2 ar
aduce a%roa%e acela5i 3er4iciu %e %lanul %3i@olo&iei e=%irice
ca2 %e %lan =eta'i?ic2 di3tincia '(cut( de IAT :ntre
caracterul e=%iric 5i caracterul nou=enal.
;a%t e3te c( %3i@olo&ia %3i@analitic( a 'o3t :n =od cert
%ri=a care a %u3 accentul %e 3e=ni'icaia 'a%telor %3i@ice2
adic( %ri=a care a in3i3tat a3u%ra 'a%tului c( orice 3tare de
con5tiin( 3e=ni'ic( altce4a dec>t ea :n3(5i. !e eFe=%lu2 acel
'urt 3t>n&aci o%erat de un o93edat 3eFual nu e3te %ur 5i 3i=%lu
N'urt 3t>n&aciO. El ne tri=ite la altce4a dec>t el :n3u5i2 din
=o=ent ce2 de acord cu %3i@anali5tii2 :l con3ider(= un 'eno-
=en de auto%uniiune. El tri=ite :n ace3t ca? la co=%leFul
%ri=ar2 %e care 9olna4ul :ncearc( 3(-8 Mu3ti'ice2 %ede%3indu-3e.
Crede= c( o teorie %3i@analitic( a e=oiei 3e arat(
%o3i9il(. u cu=4a 5i eFi3t(V O 'e=eie are 'o9ia 'run?elor de
laubi.Curn 4ede lauri2 le5in(. P3i@anali3tul de3co%er( :n co%i-
l(ria ei un %eni9il incident 3eFual le&at de un tu'i5 de lauri.
Ce ar 'i deci aici e=oiaV #n 'eno=en de re'u?2 de cen?ur(.
u de re'u?are a laurului. #n re'u? de a retr(i a=intirea le&at(
#1
J.-P. SARTRE
de tu'i5ul de lauri. E=oia e3te aici o 'u&( din 'aa de?4(luirii
de '(cut2 cu= 3o=nul e3te uneori o 'u&( din 'aa unei deci?ii
de luat2 cu= 9oala unor 'ete e3te2 %entru STECIEL2 o 'u&(
din 'aa c(3(toriei. ;ire5te2 e=oia nu 4a 'i :ntotdeauna e4a-
dare. !eMa la %3i@anali5ti %ute= :ntre4edea o inter%retare a
'uriei ca 3ati3'acere 3i=9olic( a unor tendine 3eFuale.
!e3i&ur2 nici una dintre ace3te inter%ret(ri nu e3te de re3%in3.
C( 'uria ar %utea semni!ica 3adi3=ul2 lucrul e3te :n a'ar( de
orice :ndoial(. C( le5inul din 'rica %a3i4( %oate 3( 3e=ni'ice
'u&a2 c(utarea unui re'u&iu2 e3te lucru 3i&ur 5i 4o= :ncerca
3(-i ar(t(= raiunea de a 'i. Ceea ce 3t( aici :n3( 3u9 3e=nul
:ntre9(rii e3te :n3u5i %rinci%iul eF%licaiilor %3i@analitice.
Ace3t %rinci%iu a= 4rea 3(-8 eFa=in(= aici.
Inter%retarea %3i@analitic( conce%e 'eno=enul con-
5tient ca %e o reali?are 3i=9olic( a unei dorine re'ulate de
cen?ur(. !e notat e3te c( %entru con5tiin( acea dorin( nu
este implicat "n realizarea ei sim'olic. :n =(3ura :n care
eFi3t( %rin 5i :n con5tiina noa3tr(2 ea e3te doar ceea ce 3e
%re?int(: e=oie2 dorin( de 3o=n2 'o9ie de lauri etc. !ac(
lucrurile ar 3ta alt'el 5i dac( a= a4ea con5tiina !ie #i chiar
implicit a dorinei noa3tre ade4(rate2 a= 'i de rea$credin,
5i nu a5a :nele&e %3i@anali3tul lucrurile. Re?ult( c( 3e=-
ni'icaia co=%orta=entului no3tru con5tient e3te :n :ntre&i=e
eFterioar( ace3tui co=%orta=ent :n3u5i 3au2 dac( %re'er(=2
semni!icatul e3te :n :ntre&i=e t(iat de semni!icant. Ace3t
co=%orta=ent al 3u9iectului e3te :n el :n3u5i ceea ce e3te
Ddac( nu=i= N:n el :n3u5iO ceea ce e3te pentru sine), dar e3te
%o3i9il 3(-8 de3ci'r(= %rin te@nici adec4ate2 a5a cu= de3-
ci'r(= un li=9aM 3cri3. :ntr-un cu4>nt2 'a%tul con5tient e3te :n
ra%ort cu 3e=ni'icatul cu= e3te un lucru2 e!ect al unui anu=it
e4eni=ent2 :n ra%ort cu acel e4eni=ent: de eFe=%lu2 a5a cu=
& 62
PSIHOLOGIA EMOIEI
r(=(5iele unui 'oc a%rin3 :n =uni 3unt :n ra%ort cu 'iinele
o=ene5ti care au a%rin3 acel 'oc. Pre?enele u=ane nu 3unt
coninute :n cenu5a care a r(=a3. Ele 3unt le&ate de acea3ta
%rintr-un ra%ort de cau?alitate: ra%ortul e3te e-tern, r(=(5iele
'ocului 3unt pasi%e :n ra%ort cu acea3t( relaie cau?al(2 ca
orice e'ect :n ra%ort cu cau?a 3a. O con5tiin( care nu ar 'i
do9>ndit cuno5tinele te@nice nece3are nu ar %utea 3e3i?a
ace3te r(=(5ie ca semne. In acela5i ti=%2 ace3te r(=(5ie 3unt
ceea ce 3unt2 adic( eFi3t( :n 3ine2 :n a'ar( de orice inter%retare
3e=ni'icant(: ele 23unD 9uc(i de le=n %e Mu=(tate calcinate 5i
at>t.
Pute= oare ad=ite c( un 'a%t de con5tiin( ar %utea
'i ca un lucru :n ra%ort cu 3e=ni'icaia 3a2 adic( 3(-8 %ri=i=
din a'ar( ca %e o calitate eFterioar( R2 cu= e3te o calitate
eFterioar( %entru le=nul ar3 de oa=enii care 4oiau 3( 3e
:nc(l?ea3c(V Se %are c( %ri=ul re?ultat al unei a3e=enea
inter%ret(ri e3te con3tituirea con5tiinei ca lucruE :n ra%ort cu
3e=ni'icatul2 e3te ad=iterea 'a%tului c( ea 3e con3tituie ca
3e=ni'icaie '(r( a 'i con5tient( de 3e=ni'icaia %e care o
con3tituie. E3te aici o contradicie 'la&rant(2 :n a'ar( de ca?ul
:n care con3ider(= con5tiina ca %e un eFi3tent de acela5i ti%
ca o %iatr( 3au ca o r(3adni(. :n ace3t ca?2 :n3(2 tre9uie
renunat cu totul la co&ito-ul carte?ian2 '(c>ndu-3e din
con5tiin( un 'eno=en 3ecundar 5i %a3i4. :n =(3ura :n care
con5tiina 3e 'ace2 ea nu e3te niciodat( ni=ic dec>t ceea ce :5i
a%are. A5adar2 dac( ea %o3ed( o 3e=ni'icaie2 atunci tre9uie
3( o conin( :n ea ca 3tructur( de con5tiin(. Prin acea3ta nu
4reau deloc 3( 3%un c( acea3t( 3e=ni'icaie ar tre9ui 3( 'ie
%er'ect eF%licit(. EFi3t( =ai =ulte &rade %o3i9ile de con-
den3are 5i de claritate. "reau nu=ai 3( 3%un c( nu tre9uie
3( eFa=in(= con5tiina din a'ar(2 cu= eFa=in(= r(=(5iele
7-
J.-P. SARTRE
'ocului 3au ca=%in&ului2 ci din interior2 c( tre9uie 3( c(ut(=
"n ca 3e=ni'icaia. !ac( co+ito tre9uie 3( 'ie %o3i9il2
atunci con5tiina e3te ea :n3(5i2 !aptul, semni!icaia 5i sem$
ni!icatul.
La dre%t 4or9ind2 ceea ce 'ace di'icil( o re3%in&ere
eF@au3ti4( a %3i@anali?ei e3te 'a%tul c( %3i@anali3tul nu
con3ider( 3e=ni'icaia ca 'iind con'erit( :n :ntre&i=e din a'ara
con5tiinei. EFi3t( :ntotdeauna %entru el o analo&ie intern(
:ntre 'a%tul con5tient 5i dorina eF%ri=at(2 deoarece !aptul
con#tient sim'olizeaz cu comple-ul e-primat
&
. Iar acel
caracter de 3i=9ol2 %entru %3i@anali3t2 :n =od e4ident nu e3te
eFterior 'a%tului de con5tiin( :n3u5i: el :i e3te constituti%.
A3u%ra ace3tui %unct 3unte= :ntru totul de acord cu el: c(
3i=9oli?area ar 'i con3tituti4( %entru con5tiina care 3i=9o-
li?ea?(
-
2 e3te a93olut ne:ndoielnic %entru cine crede :n
4aloarea a93olut( a co&ito-ului carte?ian. Tre9uie :n3( 3( 'i=
:nele5i: dac( 3i=9oli?area e3te con3tituti4( %entru con5tiin(2
atunci e3te :n&(duit 3( 3e3i?(= o le&(tur( i=anent( de
comprehensiune :ntre 3i=9oli?are 5i 3i=9ol. u=ai c( 4a
tre9ui 3( con4eni= a3u%ra 'a%tului c( con5tiina se constituie
:n 3i=9oli?are. :n ace3t ca?2 nu eFi3t( ni=ic :n 3%atele ei2 iar
ra%ortul dintre 3i=9ol2 3i=9oli?at 5i 3i=9oli?are e3te o
le&(tur( intra3tructural( a con5tiinei. !ar dac( ad(u&(= c(
con5tiina e3te 3i=9oli?ant( 3u9 %re3iunea cau?al( a unui 'a%t
tran3cendent care e3te dorina re'ulat(2 rec(de= :n teoria
3e=nalat( anterior2 teorie care 'ace din ra%ortul 3e=ni'i-
cat-3e=ni'icant un ra%ort cau?al. Contradicia %ro'und( a
oric(rei %3i@anali?e e3te aceea c( %re?int( simultan o le&(tur(
de cau?alitate 5i o le&(tur( de co=%re@en3iune :ntre 'eno=e-
nele %e care le 3tudia?(. Ace3te dou( ti%uri de le&(tur( 3unt
inco=%ati9ile. !e aceea teoreticianul %3i@anali?ei 3ta9ile5te
65
-
PSIHOLOGIA EMOIEI
le&(turi tran3cendente de cau?alitate ri&id( :ntre 'a%tele
3tudiate Do %erni( de ace semni!ic :ntotdeauna :n 4i3 3>nii
le=eii2 a intra :ntr-un 4a&on semni!ic actul 3eFualL2 %e c>nd
%racticianul 3e a3i&ur( de reu5ite 3tudiind =ai ale3 'a%tele de
con5tiin( :n co=%re@en3iune2 adic( cercet>nd cu 3u%lee
ra%ortul intracon5tient dintre 3i=9oli?are 5i 3i=9ol.
:n ceea ce ne %ri4e5te2 nu re3%in&e= re?ultatele %3i@-
anali?ei atunci c>nd ele 3unt o9inute %rin co=%re@en3iune
6
.
e =(r&ini= 3( ne&(= orice 4aloare 5i orice intcli&i9ilitate
leoriei 3ale 3u9iacente cu %ri4ire la cau?alitatea %3i@ic(.
A'ir=(=2 de alt'el2 c( :n =(3ura :n care %3i@anali?a 'ace u?
de comprehensiune %entru a inter%reta con5tiina2 ar tre9ui
=ai de&ra9( 3( recunoa3c( cu 'ranc@ee c( tot ceea ce 3e
%etrece :n con5tiin( nu-5i %oate %ri=i eF%licaia dec>t de la
con5tiina :n3(5i. Iat(-ne deci re4enii la %unctul de %lecare:
o teorie a e=oiei care a'ir=( caracterul 3e=ni'icant al 'a%-
telor e=oionale tre9uie 3( caute acea3t( 3e=ni'icaie :n
con5tiina :n3(5i. Alt'el 3%u32 con5tiina e3te aceea care 3e !ace
ea "ns#i con5tiin(2 =i5cat( de tre9uinele unei 3e=ni'icaii
interne.
La dre%t 4or9ind2 %arti?anii %3i@anali?ei 4or in4oca
de :ndat( o di'icultate de %rinci%iu: dac( con5tiina or&ani-
?ea?( e=oia ca %e un anu=it ti% de r(3%un3 ada%tat la o
3ituaie eFterioar(2 cu= 3e 'ace c( ea nu are cuno5tin( de
acea3t( ada%tareV Si tre9uie 3( recunoa5te= c( teoria lor d(
:n =od %er'ect 3ea=a de acel decalaM dintre 3e=ni'icaie 5i
con5tiin(2 ceea ce nu tre9uie 3( ne =ire2 ea 'iind '(cut(
toc=ai %entru acea3ta. *a =ai =ult2 4or 3%une ei2 :n =aMori-
tatea ca?urilor noi lu%t(=2 :n calitate de 3%ontaneitate con-
5tient(2 :=%otri4a de?4olt(rii =ani'e3t(rilor e=oionale: :n-
cerc(= 3( ne 3t(%>ni= 'rica2 3( ne cal=(= 'uria2 3( ne :n-
'r>n(= @o@otele de %l>n3. :n con3ecin(2 nu nu=ai c( nu a4e=
66
J.-P. SARTRE
cuno5tin( de acea 'inalitate a e=oiei2 ci c@iar re3%in&e=
e=oia din toate %uterile noa3tre2 ea in4ad>ndu-ne '(r( 4oia
noa3tr(. O de3criere 'eno=enolo&ic( a e=oiei 4a tre9ui 3(
:nl(ture ace3te contradicii.
OTE
8
d'a'ord le premier resultat d'une sem'la'le interpretation
c 'est de constituer la conscience en chose par rapport au si+ni!ie),
:n teFtul ori&inal. Dota trad.L
/
N%ui3`ue le !ait con#tient sym'olyse a%ec le comple-e
e-prime), :n teFtul ori&inal. Dota trad.L
-
de la conscience sym'olique), :n teFtul ori&inal.
Dota trad.L
6
:n acea3t( direcie 4a de?4olta cu %redilecie %3i@anali?a
Jac`ue3 Lacan D8+A8-8+C8L2 %ornind de3i&ur de la %ro%o?iii re4ela-
toare eFi3tente :n teFtele lui ;reud2 dar %rintr-o 'ilier( co=%licat( de
alte =ulte in'luene 'ilo3o'ice 5i lin&4i3tice. Dota trad.L
7.
III. SCHI$ A #EI TEORII ;EOMEOLOGICE
Ceea ce ne 4a aMuta2 %oate2 :n cercetarea noa3tr(2 e3te
o re=arc( %reli=inar( care %oate 3er4i dre%t critic( &eneral(
la toate teoriile e=oiei %e care le-a= :nt>lnit DeFclu?>nd %oate
teoria lui !EM*OL: totul 3e %etrece %entru =aMoritatea %3i@o-
lo&ilor ca 5i cu= con5tiina despre e=oie
8
e3te =ai :nt>i o
con5tiin( re'leFi4(2 cu alte cu4inte ca 5i cu= 'or=a %ri=ar(
a e=oiei ca 'a%t de con5tiin( e3te de a ne a%(rea ca o
=odi'icare a 'iinei noa3tre %3i@ice 3au2 ca 3( 'olo3i= li=9a-
Mul co=un2 de a 'i 3e3i?at( :n %ri=ul r>nd ca o stare de con$
#tiin. !e3i&ur c( e3te :ntotdeauna %o3i9il 3( lu(= cuno5tin(
de e=oie ca 3tructur( a'ecti4( a con5tiinei2 3%un>nd: 3unt
'urio32 =i-e 'ric( etc. !ar 'rica nu e3te :n =od ori&inar con-
5tiina de a-i 'i 'ric(2 du%( cu= nici %erce%erea ace3tei c(ri
nu e3te con5tiina de a %erce%e cartea. Con5tiina e=oional(
e3te =ai :nt>i necu&etat( (irre!lechie) 5i2 %e ace3t %lan2 ea nu
%oate 'i con5tiin( de3%re ea :n3(5i dec>t din %er3%ecti4a
=odului non%o?iional
/
. Con5tiina e=oional( e3te :n %ri=ul
r>nd con5tiin( despre lu=e. u e3te nea%(rat nece3ar 3( ai
%re?ent( :n =inte toat( teoria con5tiinei %entru a :nele&e clar
ace3t %rinci%iu. C>te4a o93er4aii 3i=%le %ot 'i 3u'iciente 5i
6,
J.-P. SARTRE
e3te de notat c( %3i@olo&ii e=oiei nu 3-au &>ndit niciodat( ^
3( le 'ac(. E3te e4ident2 :ntr-ade4(r2 c( o=ul c(ruia :i e3te
'ric( :i e3te 'ric( de ce4a. C@iar dac( a4e= :n 4edere una
dintre acele an&oa3e nede'inite %e care le tr(i= :n :ntuneric2
:ntr-un &an& 3ini3tru 5i %u3tiu etc2 tot de anu=ite a3%ecte ale
no%ii2 ale lu=ii ne e3te 'ric(. Aici2 '(r( :ndoial(2 toi %3i@o-
lo&ii au notat c( e=oia e3te declan5at( de o %erce%ie2 de o
re%re?entare-3e=nal etc. Se %are :n3( c( du%( aceea2 %entru
d>n5ii2 e=oia 3e :nde%(rtea?( de o9iect %entru a 3e a93or9i
:n ea :n3(5i. u tre9uie %rea =ult( re'lecie ca 3( :nele&e=
c(2 di=%otri4(2 e=oia re4ine :n 'iece cli%( la o9iect 5i c( 3e
ali=entea?( de aici. Se de3crie 'u&a :n ca?ul 'ricii2 de eFe=-
%lu2 ca 5i cu= 'u&a nu ar 'i =ai %re3u3 de toate o 'u&( din !aa
unui anu=it o9iect2 ca 5i cu= o9iectul de care 3e 'u&e nu ar
r(=>ne =ereu %re?ent :n 'u&a :n3(5i2 ca te=( a 3a2 ca raiune
a 3a de a 'i2 acel din !aa cruia se !u+e. Si cu= 3( 4or9i=
de 'urie2 ca? :n care lo4i=2 :nMur(=2 a=enin(=2 '(r( a =en-
iona %er3oana care re%re?int( unitatea de =(3ur( o9iecti4( a
ace3tor in3ulte2 a ace3tor a=enin(ri 5i lo4ituriV :ntr-un cu4>nt2
3u9iectul e=oionat 5i o9iectul e=oionant 3unt unite :ntr-o
3inte?( indi3olu9il(. E=oia e3te un anu=it =od de a 3e3i?a
lu=ea
-
. E3te ceea ce nu=ai !EM*O a :ntre4(?ut2 c@iar dac(
nu-i relie'ea?( =oti4aia. Su9iectul care caut( 3oluia unei
%ro9le=e %ractice e3te a'ar( :n lu=e2 el 3e3i?ea?( lu=ea :n 'iece
=o=ent2 %rin toate actele 3ale. !ac( e5uea?( :n :ncerc(rile 3ale2
3e irit(2 iar :n3(5i iritarea 3a e3te tot un =od :n care lu=ea :i
a%are. Si nu e3te nece3ar ca 3u9iectul2 :ntre aciunea care
e5uea?( 5i 'urie2 3( 'ac( o :ntoarcere la 3ine2 3( intercale?e o
con5tiin( re'leFi4(. Poate eFi3ta aici o trecere continu( de la
con5tiina necu&etat(2 Nlu=e-a3u%ra-c(reia-3e-acionea?(O
DaciuneL la con5tiina necu&etat( Nlu=e-odioa3(O D'urieL. A
doua e3te o tran3'or=are a celeilalte. Pentru a :nele&e =ai 9ine
#$
PSIHOLOGIA EMOIEI
3en3ul celor ce 4or ur=a2 e3te nece3ar ca cititorul 3( ai9(
%re?ent( :n =inte e3ena a ceea ce nu=i= conduit$
necu+etat
(conduite$irrc!lechie). A4e= %rea ade3ea tendina de a crede
c( aciunea e3te o trecere con3tant( de la necu&etat la cu&etat2
de la lu=e la noi :n5ine. A= 3e3i?a %ro9le=a Dnecu&eta-
i- con5tiin( despre lu=eL2 a%oi ne-a= 3e3i?a %e noi :n5ine ca
a4>nd %ro9le=a de re?ol4at Dcu&etareL2 %ornind de la acea3t(
re'lecie a= conce%e o aciune :n =(3ura :n care ea tre9uie
3( tic e'ectuat( de noi Dcu&etareL 5i a%oi a= rede3cinde :n lu=e
%entru aeFecuta aciunea Dnecu&etat(L2 ne=ailu>nd :n con3i-
derare dec>t o9iceiul aciunii. !u%( aceea2 toate di'icult(ile
noi2 toate e5ecurile %ariale care cer o :n&u3tare a ada%t(rii
nc-ar retri=ite :n %lanul re'leciei. !e aici acel %er=anent
du-te-4ino care ar 'i ele=entul con3tituti4 al aciunii.
E3te :n3( cert c( %ute= cu&eta a3u%ra aciunii noa3tre.
I Lar o o%eraie asupra uni4er3ului 3e eFecut( cel =ai ade3ea
Iar( ca 3u9iectul 3( %(r(3ea3c( %lanul necu&etatului. :n ace3t
=o=ent2 de eFe=%lu2 3criu2 dar '(r( a a4ea con5tiina 'a%tului
c( 3criu. Se 4a 3%une c( o9i5nuina =i-a '(cut incon5tiente
=i5c(rile %e care le 'ace =>na =ea tra3>nd literele. Ceea ce
ar 'i a93urd. A= %oate o9i5nuina de a 3crie2 dar nicidecu=
o9i5nuina de a 3crie cutare cu4inte :n cutare ordine. :n &eneral2
3e i=%une 3( ar(t(= ne:ncredere %entru eF%licaiile %rin
o9i5nuin(. :n realitate2 actul de a 3crie nu e3te nicidecu=
incon5tient2 'iind o 3tructur( actual( a con5tiinei =ele. u=ai
c( el nu e3te con5tient de el :n3u5i. A 3crie e3te a lua acti4
cuno5tin( de cu%inte, :n =(3ura :n care ele a%ar 3u9 %enia
=ea. u de cu4inte :n =(3ura :n care ele 3unt 3cri3e de mine:
3e3i?e? .intuiti4 cu4intele :n =(3ura :n care au acea calitate de
3tructur( care ie3e e- nihilo 5i de a nu 'i totu5i creatori de 3ine
:n3e5i2 de a 'i create :n =od %a3i4. :n =o=entul :n care tra3e?
o liter(2 nu iau a=inte :n =od i?olat la 'iecare dintre liniuele
7+
J.-P. SARTRE
tra3e de =>na =ea: =( a'lu :ntr-o 3tare 3%ecial( de a5te%tare2
a5te%tarea creatoare2 a5te%t ca cu4>ntul R %e care :l 5tiu
dinainte R 3( ur=e?e =>na care 3crie 5i liniuele %e care ea
le tra&e %entru a 3e reali?a. ;(r( :ndoial(2 nu 3unt con5tient
:n %ri4ina cu4intelor :n acela5i =od ca atunci c>nd cite3c
ce 3crie o %er3oan( %ri4ind %e3te u=(rul ace3teia. !ar acea3ta
nu :n3ea=n( c( 3unt con5tient de =ine ca indi4id care 3crie
6
.
!eo3e9irile e3eniale 3unt ur=(toarele: :n %ri=ul r>nd2
a%re@en3iunea intuiti4( %e care o a= de3%re ceea ce 3crie
4ecinul nu e3te de ti%ul Ne4iden( %ro9a9il(O. Se3i?e? cu4in-
tele %e care =>na 3a le tra3ea?( cu =ult :nainte ca ea 3( le
'i tra3at co=%let. !ar2 :n =o=entul :n care2 citind Ninde%...O2
3e3i?e? :n =od intuiti4 Ninde%endentO2 cu4>ntul Ninde%en-
dentO 3e %re?int( ca o realitate %ro9a9il( D:n 'elul =e3ei 3au
3caunuluiL. !i=%otri4(2 3e3i?area intuiti4( de c(tre =ine a
cu4intelor %e care le 3criu =i le %re?int( ca 'iind certe. A4e=
de-a 'ace cu o certitudine :ntruc>t4a %articular(: nu e3te cert
c( cu4>ntul NcertitudineO2 %e care 3unt %e cale de a-8 3crie2
4a a%(rea %e @>rtie D3e %oate ca eu 3( 'iu deranMat2 3(-=i
3c@i=9 ideea etcL2 dar e3te cert c(2 dac( a%are2 4a a%(rea
ca atare. :n con3ecin(2 aciunea con3tituie un 3trat de o9iecte
certe :ntr-o lu=e %ro9a9il(. S( 3%une=2 dac( %re'erai2 c( ele
3unt %ro9a9ile ca eFi3tene reale 4iitoare2 dar certe ca
%otenialit(i ale lu=ii. :n al doilea r>nd2 cu4intele %e care le
3crie 4ecinul =eu nu i=%lic( nici o eFi&en(: le conte=%lu
:n ordinea a%ariiei lor 3ucce3i4e2 ca 5i cu= a5 %ri4i o =a3(
3au un cuier. !i=%otri4(2 cu4intele 3cri3e de =ine 3unt
e-i+ene. E3te :n3u5i =odul :n care le 3e3i?e? %rin %ri3=a
acti4it(ii =ele creatoare2 care le con3tituie ca atare: ele a%ar
ca %otenialit(i "nainte de a !i realizate. u :nainte de a 'i
reali?ate de mine. Eul nu a%are deloc aici. Eu 3i=t %ur 5i
3i=%lu traciunea %e care ele o eFercit(. Si=t :n =od o9iecti4
5
.A
PSIHOLOGIA EMOIEI
eFi&ena lor. Le 4(d reali?>ndu-3e 5i :n acela5i ti=% cer>nd 3(
3e reali?e?e tot =ai =ult. A%oi %ot %rea 9ine s +0ndesc
cu4intele %e care le tra3ea?( 4ecinul =eu cu= ele cer de la el
3( lEie reali?ate2 dar nu simt acea3t( eFi&en(. !i=%otri4(2
cerina cu4intelor %e care le tra3e? eu e3te ne=iMlocit %re?ent(2
%ondera9il( 5i 3i=it( ca atare. Ele tra& 5i conduc =>na =ea.
I Lar nu :n =odul :n care ar 'ace-o ni5te =ici de=oni 4ioi 5i
tteti4i: ele au o eFi&en( %a3i4(. C>t de3%re m0na mea, a=
cuno5tin( de ea2 :n 3en3ul c( o 4(d direct2 ca %e in3tru=entul
%rin care 3e reali?ea?( cu4intele 3cri3e. E3te un o9iect al lu=ii2
dur :n acela5i ti=% e3te %re?ent 5i tr(it. Iat( c( acu= e?it: 3(
3criu NdeciO 3au N%rin ur=areOV Acea3ta nu i=%lic( nicidecu=
o :ntoarcere la =ine :n3u=i. Pur 5i 3i=%lu a%ar %otcnialit(ile
..deciO 5i N%rin ur=areO R :n calitate de %otenialit(i R 5i
intr( :n con'lict. "o= :ncerca 3( de3crie= :n alt( %arte :n
detaliu lu=ea ca aciune. Ceea ce ne intere3ea?( aici e3te doar
3( ar(t(= c( aciunea ca o con5tiin( 3%ontan( necu&etat(
(comme conscience spontanee irre!lechie) con3tituie o anu=i-
l( %(tur( eFi3tenial( :n lu=e 5i c( nu e3te ne4oie 3( 'ie
con5tient( de 3ine ca 'actor de aciune %entru a aciona2 ci
cu totul di=%otri4(. Pe 3curt2 o conduit( necu&etat( nu e3te
o conduit( incon5tient(2 ea 'iind con5tient( de ea :n3(5i :ntr-un
=od nonte?i3t2 %e c>nd a 'i con5tient( de ea :n3(5i :n =od
te?i3t :n3ea=n( a 3e tran3cende 5i a 3e3i?a lu=ea ca o calitate
a lucrurilor. :n con3ecin(2 %ute= :nele&e toate acele eFi&ene
5i ten3iuni ale lu=ii care ne :nconMoar( 5i %ute= :ntoc=i o
@art( N@odolo&ic(O
7
a ceea ce e3te al no3tru (m2elt
.
2 @art(
care 4aria?( :n 'uncie de actele 5i tre9uinele noa3tre. u=ai
c(2 :n ca?ul aciunii nor=ale 5i ada%tate2 o9iectele Nde reali-
?atO a%ar ca tre9uind 3( 'ie reali?ate %e anu=ite c(i. MiMloa-
cele a%ar ele :n3ele ca %otenialit(i care :5i recla=( eFi3ten-
a. Acea3t( a%re@en3iune a =iMlocului ca unic dru= %o3i9il de
.8
J.-P. SARTRE
atin&ere a 3co%ului D3au2 dac( eFi3t( n =iMloace2 atunci ca n
=iMloace 3in&urele %o3i9ile etc.L o %ute= nu=i intuiia %ra&-
=atic( a deter=ini3=ului lu=ii. !in ace3t %unct de 4edere2
lu=ea care ne :nconMoar( R ceea ce &er=anii nu=e3c (m2elt
R2 lu=ea dorinelor noa3tre2 a tre9uinelor 5i actelor noa3tre
a%are ca 9r(?dat( de dru=uri :n&u3te 5i 3tricte care conduc la
cutare 3au cutare 3co% deter=inat2 adic( la a%ariia unui o9iect
creat. ;ire5te2 ici-colo2 ca= %retutindeni 3unt ca%cane 5i
%iedici. S-ar %utea co=%ara lu=ea acea3ta cu %latourile
=o9ile ale a%aratelor de Moc cu c>5ti&uri2 %e care 3e ro3to-
&ole3c 9ile: %e ace3te %latouri 3unt tra3ate dru=uri cu aMutorul
unor &(rdulee din ace cu &(=(lie 5i2 ade3ea2 la r(3%>ntii2 3e
&(3e3c &(uri. Tre9uie ca 9ila 3( %arcur&( un traiect deter=inat2
lu>nd o cale deter=inat( 5i '(r( 3( cad( :n &(uri. Lu=ea
acea3ta e plin de di!iculti. oiunea acea3ta de di'icultate
nu e3te o noiune re'leFi4( care 3( i=%lice un ra%ort cu =ine.
Ea e3te aici2 :n lu=e2 e3te o :n3u5ire a lu=ii2 care 3e %re?int(
:n %erce%ie DeFact ca dru=urile :ntre %otenialit(i2 ca %oten-
ialit(ile :n3ele 5i ca eFi&enele o9iectelor: c(ri care tre9uie
citite2 %anto'i care tre9uie %in&elii etcL2 e3te corelati4ul noe-
=atic al acti4it(ii %e care o :ntre%rinde= 3au %e care nu=ai
o conce%e=.
Acu= %ute= %rice%e ce e3te o e=oie. E3te o tran3'or-
=are a lu=ii. C>nd dru=urile tra3ate de4in %rea di'icile 3au
c>nd nu =ai 4ede= nici un dru=2 nu =ai %ute= r(=>ne :ntr-o
lu=e at>t de alar=ant( 5i ane4oioa3(. Toate c(ile 3unt 9arate
5i tre9uie2 totu5i2 3( acion(=. Atunci :ncerc(= 3( 3c@i=9(=
lu=ea2 adic( 3( tr(i= ca 5i cu= ra%orturile lucrurilor cu %oten-
ialit(ile lor nu ar 'i re&late de %roce3e deter=ini3te2 ci de
=a&ie
,
. S( 'i= 9ine :nele5i2 nu e3te 4or9a de un Moc: aici noi
3unte= :ncolii 5i ne arunc(= :n acea3t( nou( atitudine cu toa-
t( ener&ia de care di3%une=. Tre9uie a%oi 3( :nele&e= c(
& ./
PSIHOLOGIA EMOIEI
acea3t( :ncercare nu e3te con5tient( ca atare2 c(ci alt=interi
ar 'ace o9iectul unei re'lecii. E3te :nainte de toate 3e3i?area
unor ra%orturi noi 5i a unor eFi&ene noi. Se3i?area unui o9iect
I iinel %ur 5i 3i=%lu i=%o3i9il( 3au &ener>nd o ten3iune in3u-
%orta9il(2 con5tiina :l 3e3i?ea?( 3au caut( 3(-8 3e3i?e?e alt'el2
cu alte cu4inte2 ea 3e tran3'or=( toc=ai %entru a tran3'or=a
o9iectulE. Acea3t( 3c@i=9are :n direcia con5tiinei nu are2 :n
3ine2 ni=ic 3traniu. G(3i= =ii de eFe=%le de a3e=enea tran3-
lor=(ri :n acti4itate 5i :n %erce%ie. A c(uta2 de eFe=%lu2 o
i=a&ine di3i=ulat( :ntr-o &ra4ur(-&@icitoare DNunde e3te
%u5caVOL2 e3te a ne co=%orta %erce%ti4 :n 'aa &ra4urii :ntr-un
=od nou2 e3te a ne co=%orta :n 'aa cren&ilor unui co%ac2 :n
'aa 3t>l%ilor de tele&ra' din i=a&ine ca :n 'aa unei %u5ti2 e3te
a reali?a =i5c(rile oculare %e care le-a= 'ace :n 'aa unei
%u5ti. u 3e3i?(= :n3( ace3te =i5c(ri ca atare. Prin ele2 o
intenie care le tran3cende 5i c(reia ele :i con3tituie tra=a
C
3e
:ndrea%t( a3u%ra co%acilor 5i 3t>l%ilor care 3unt 3e3i?ai ca
N%o3i9ile %u5tiO2 %>n( c>nd deodat( %erce%ia 3e cri3tali?ea?(
5i %u5ca a%are. :n con3ecin(2 %rintr-o 3c@i=9are de intenie2
ca %rintr-o 3c@i=9are de conduit(2 3e3i?(= un o9iect nou 3au
un o9iect 4ec@i :ntr-o =odalitate nou(. u e3te ne4oie 3(-8 %la-
3(= =ai :nt>i %e un %lan re'leFi4. Le&enda 9a&@etei 3er4e5te
de =oti4aie :n =od direct. C(ut(= %u5ca '(r( a %(r(3i %lanul
necu&et(rii. Ceea ce :n3ea=n( c( a%are o %u5c( %otenial(2 4a&
locali?at( :n i=a&ine. Tre9uie 3( conce%e= :n acela5i =od
3c@i=9area de intenie 5i de conduit( care caracteri?ea?(
e=oia. I=%o3i9ilitatea de a &(3i o 3oluie %ro9le=ei2 3e3i?at(
:n =od o9iecti4 ca o calitate a lu=ii2 3er4e5te dre%t =oti4aie
noii con5tiine necu&etate2 care acu= 3e3i?ea?( lu=ea alt'el2
3u9 un a3%ect nou2 5i care co=and( o nou( conduit( R %rin
care e3te 3e3i?at ace3t a3%ect R 5i care 3er4e5te de tra=( noii
intenii. !ar conduita e=oional( nu 3e 3ituea?( %e acela5i %lan
.-
J.-P. SARTRE
cu celelalte conduite2 ne'iind e!ecti%. Ea nu are dre%t 3co%
3( acione?e real=ente a3u%ra o9iectului ca atare2 %rin
inter=ediul unor =iMloace %articulare. Ea caut( 3(-i con'ere
o9iectului2 '(r( a-8 =odi'ica :n 3tructura 3a real(2 o alt(
calitate2 o eFi3ten( :=%uinat( 3au o %re?en( redu3( D3au o
eFi3ten( 3%orit( etcL. :ntr-un cu4>nt2 :n e=oie2 cor%ul e3te
acela care2 diriMat de con5tiin(2 :5i 3c@i=9( ra%orturile cu
lu=ea2 %entru ca lu=ea 3(-5i 3c@i=9e calit(ile. !ac( e=oia
e3te un Moc2 e3te un Moc :n care crede=. #n eFe=%lu ne 4a 'ace
3( :nele&e= acea3t( 3tructur( e=oional(: :ntind =>na ca 3(
cule& un ciorc@ine de 3tru&uri. u-8 %ot a%uca2 'iind %rea 3u3.
Ridic din u=eri2 la3 =>na 3( cad(2 =ur=ur N3unt %rea acriO
5i =( :nde%(rte?. Toate ace3te &e3turi2 ace3te 4or9e2 acea3t(
conduit( nu 3unt nicidecu= 3e3i?ate %entru ele :n3ele. A4e=
de-a 'ace cu o =ic( co=edie Mucat( 3u9 ciorc@inele de 3tru-
&uri2 %entru ca %rin ea 3( le con'eri= 3tru&urilor acea :n3u5ire
de N%rea acriO 5i care %oate 3er4i la 3u93tituirea conduitei %e
care nu o %ot ado%ta. Mai :nainte 3tru&urii 3e %re?entau ca
Ntre9uind 3( 'ie cule5iO. !ar acea3t( calitate :=9ietoare de4ine
i=ediat in3u%orta9il(2 deoarece %otenialitatea nu %oate 'i
reali?at(. Ten3iunea in3u%orta9il(2 la r>ndu-i2 de4ine un =oti4
%entru a 3e3i?a la 3tru&uri o nou( :n3u5ire2 N%rea acriO2 care
4a re?ol4a con'lictul 5i 4a 3u%ri=a ten3iunea. u=ai c(
acea3t( calitate nu o %ot con'eri %e cale c@i=ic( 3tru&urilor2
nu %ot aciona %e c(i o9i5nuite a3u%ra ciorc@inelui. Atunci
3e3i?e? acea3t( acreal( a 3tru&urilor %rea 4er?i %rin %ri3=a
unei conduite de de?&u3t. Con'er :n c@i% =a&ic 3tru&urilor
calitatea %e care o dore3c. Aici co=edia nu e3te dec>t %e Mu-
=(tate 3incer(. !ar dac( 3ituaia e3te =ai %re3ant(2 conduita
incantatorie e3te 3(4>r5it( cu 3erio?itate: iat( e=oia.
;ie2 de eFe=%lu2 'rica %a3i4(. "(d 4enind 3%re =ine
o 'iar( 'ioroa3(2 %icioarele =i 3e :n=oaie2 ini=a :=i %iere2
.6
:
PSIHOLOGIA EMOIEI
%(le3c la 'a(2 cad 5i le5in. i=ic nu %are =ai %uin ada%tat
dec>t acea3t( conduit( care =( d( '(r( a%(rare :n &@earele
%ericolului. Si totu5i acea3ta e3te o conduit( de e%adare.
I e5inul e3te aici un re'u&iu. !ar 3( nu 3e cread( c( ar 'i un
ic'u&iu pentru mine, c( eu caut 3( m 3al4e?2 3( nu mai %d
liara 'eroce. Eu nu a= ie5it din %lanul necu&etat: ne%ut>nd
in3( e4ita %ericolul %e c(ile nor=ale 5i :nl(nuirile deter-
=ini3te2 l-a= ne&at. L-a= 4rut aneanti?at. Pre3iunea %erico-
lului a 3er4it dre%t =oti4 %entru o intenie ani@ilant( care a
co=andat o conduit( =a&ic(. Si2 de 'a%t2 a= '(cut 3( di3%ar(
%ericolul at>t c>t =ia 3tal :n %utin(. Ace3lea 3unt li=itele
aciunii =elc =a&ice a3u%ra lu=ii: %ot 3( o 3u%ri= ca o9iect
al con5tiinei2 dai nu o %ol 'ace dec>t 3u%ri=>nd :n3(5i con-
5tiina
+
. S( nu 3e cread( cu=4a c( conduita 'i?iolo&ic( :n
ca?ul 'ricii %a3i4e ar 'i curat( de?ordine. Ea re%re?int( reali-
?area 9ru3c( a condiiilor cor%orale care :n3oe3c de o9icei
trecerea de la 3tarea de 4e&@e la 3o=n.
;u&a2 :n ca?ul 'ricii acti4e2 e3te %e nedre%t 3ocotit(
o conduit( raional(. Se 4ede aici calculul2 cu %icioare 3curte
la dre%t 4or9ind2 al cui4a care 4rea 3( %un( :ntre 3ine 5i
%ericol cea =ai =are di3tan( %o3i9il(. !ar acea3ta :n3ea=n(
a :nele&e ana%oda acea3t( conduit(2 care nu ar 'i :n ace3t ca?
dec>t %ruden(. ;u&i= nu %entru a ne %une la ad(%o3t2 ci
lu&i= %entru c( nu ne %ute= ani@ila :n le5in. ;u&a e3te un
le5in inter%retat teatral2 e3te o conduit( =a&ic( care con3t( :n
a ne&a o9iectul %ericulo3 cu tot cor%ul no3tru2 r(3turn>nd
3tructura 4ectorial( a 3%aiului :n care tr(i= %rin crearea
9ru3c( a unei direcii %oteniale2 de cealalt parte. E3te un
=od de a-8 uita2 de a-8 ne&a. :n acela5i =od 9oFerii no4ici
3e arunc( a3u%ra ad4er3arului :nc@i?>nd oc@ii: ei 4or 3(
3u%ri=e eFi3tena %u=nilor 3(i2 re'u?( 3(-i %ercea%( 5i a3t'el
le 3u%ri=( :n =od 3i=9olic e'icacitatea. A3t'el ne a%are
&
.7
.I.-P. ;A7T7E
3en3ul 4erita9il al 'ricii: e3te o con5tiin( care ur=(re5te 3M
ne&e2 %rin %ri3=a unei conduite =a&ice2 un o9iect din lu=ei
eFterioar(2 conduit( care 4a =er&e %>n( la a 3e aneanti?a
%entru a aneanti?a cu ea o9iectul.
Se 5tie c( tri3teea %a3i4( 3e caracteri?ea?( %rintr-o
conduit( de 3leireQ a4e= :n ace3t ca? l>nce?eal( =u3cular(2
%aloare2 r(cirea eFtre=it(ilor2 cutm un un&@er 5i r(=>ne=
ineri2 i=o9ili2 o'erindu-i lu=ii o 3u%ra'a( c>t =ai =ic(
%o3i9il(. Pre'er(= %enu=9ra2 lini5tea2 3olitudinea. NPentru
a 'i 3in&uri cu durerea noa3tr(O2 cu= 3e 3%une. Lucrul ace3ta
nu e3te deloc ade4(ratQ e3te de 9onton2 :ntr-ade4(r2 3( la5i
3( %ar( c( =edite?i %ro'und a3u%ra neca?ului t(u. !ar 3unt
de3tul de rare ca?urile :n care :ndr(&i= cu ade4(rat durerea.
Moti4ul e3te cu totul altul: una dintre condiiile o9i5nuite ale
aciunii noa3tre di3%(r>nd2 lu=ea cerc de la noi 3( acion(=
:n cadrul ei 5i a3u%ra ei !r acea condiie. MaMoritatea %oten-
ialit(ilor care %o%ulea?( lu=ea Dlucr(ri de eFecutat2 oa=eni
de 4(?ut2 acte ale 4ieii cotidiene de du3 Ia :nde%linireL auT
r(=a3 acelea5i. u=ai c( =iMloacele de a Ie reali?a2 c(ile care I
9r(?dea?( al no3tru N3%aiu @odolo&icO 3-au 3c@i=9at. !ac(2 I
de eFe=%lu2 a= luat cuno5tin( de ruinarea =ea econo=ic(2 I
nu =ai di3%un de acelea5i =iMloace Dauto=o9il %ri4at etc.L I
%entru a le duce Ia :nde%linire. Tre9uie 3( le 3u93titui noi
inter=ediari Dluarea auto9u?ului etcLQ toc=ai a3ta e3te ceea
ce nu 4reau 3( 'ac. Tri3teea 4i?ea?( 3u%ri=area o9li&aiei de
a c(uta ace3te c(i noi2 de a tran3'or=a 3tructura lu=ii2 :n-
locuind con3tituia %re?ent( a lu=ii %rintr-o 3tructur( total
nedi'ereniat(. E3te 4or9a2 :n de'initi42 de a 'ace din lu=e o
realitate e'ecti4 neutr(2 un 3i3te= :n ec@ili9ru a'ecti4 total2 de
a de3c(rca o9iectele cu %uternic( :nc(rc(tur( a'ecti4(2 de a le
aduce %e toate Ia ?ero a'ecti4 5i2 %rin c@iar lucrul ace3ta2 3(
le 3e3i?e? ca 'iind %er'ect ec@i4alente 5i inter5anMa9ile. Alt'el
77
PSIHOLOGIA EMOIEI
.%u32 ne%ula=l 3i uc4r>nd 3( :nde%lini= actele %e care le
%roiect(=2 l.u4in in u5a 'el :nc>t uni4er3ul 3( nu =ai cear(
ni=ic de la noi. :n ace3t 3co%2 nu %ute= dec>t 3( acion(=
i3u%ra noa3tr( :n5ine2 3( N'ace= la=%a =ai =ic(O2 corelati4ul
uoe=atic al ace3tei atitudini 'iind ceea ce 4o= nu=i Po3o-
inor0tul: uni4er3ul e3te %o3o=or>t2 adic( are o 3tructur(
iiedi'erenlial(. Cu toate ace3tea2 :n acela5i ti=%2 lu(= :n =od
'ire3c o %o?iie de re%liere2 ne N%une= la ad(%o3tO. Corelati4ul
uoe=atic al ace3tei atitudini e3te Me!u+iul. :ntre&ii1 uni4er3
e3te %o3o=or>t2 dar toc=ai %entru e'l "I CI # 3( ne %roteM(= de
=onotonia 3a :n&ro?ite ian- 5l I ai a ni ai%ii ii. ne 3tr>n&e= :ntr-un
loc oarecare2:ntr-un NcolO. IE.3te 3in&ura di'ereniere :n =ono-
tonia total( a lu=ii2 o 9ucat( de ?id2 %uin :ntuneric care ne
a3cunde in I=en3itatea 3a %o3o=or>t(.
Tri3teea acti4( %oate lua =ulte 'or=e. !ar aceea %e
care o citea?( JAET D9olna4a de %3i@a3tenie care 'ace o
cri?( de ner4i %entru c( nu 4rea 3(-5i di4ul&e taineleL %oate
'i caracteri?at( dre%t un re!uz. E3te 4or9a :nainte de toate de
o conduit( ne&ati4( care ur=(re5te 3( ne&e ur&ena anu=itor
%ro9le=e 5i 3( le :nlocuia3c( cu altele. *olna4a 4rea 3(-8 i=-
%re3ione?e %e JAET. Acea3ta :n3ea=n( c( ea dore5te 3(
:nlocuia3c( atitudinea de a5te%tare i=%a3i9il(2 %e care el o
a'i5ea?(2 cu o atitudine de a=a9ilitate a'ectuoa3(. Ea o dore5te
3i u?ea?( de cor%ul ei 3%re a-8 deter=ina la acea3t( 3c@i=9are
de atitudine. :n acela5i ti=%2 %un>ndu-3e :ntr-o 3tare care 'ace
i=%o3i9il( con'e3iunea2 ea eFclude %o3i9ilitatea ace3tui act.
In %re?ent2 at>ta ti=% c>t ea 4a 'i 3cuturat( de lacri=i 5i de
3u&@iuri2 orice %o3i9ilitate de a 4or9i :i e3te luat(. :n ace3t
ca?2 a5adar2 %otenialitatea nu e3te 3u%ri=at(2 con'e3iunea
r(=>ne Nde '(cutO2 a ie5it din ra?a %o3i9ilit(ii 9olna4ei2
IAET nu =ai %oate pretinde ca ea 3( o 'ac(2 ci doar 3(
dorea3c( 3( o 'ac( :ntr-o ?i. A3t'el 9olna4a 3-a eli9erat de
7,
J.-P. SARTRE
3enti=entul %eni9il c( actul con'e3(rii sttea "n puterea ei, c
era li9er( 3(-i 'ac( 3au nu. Cri?a e=oional( e3te :n ace3t caE
a9andonarea re3%on3a9ilit(ii. E3te o eFa&erare.=a&ic( a di'i
cult(ilor 4ieii
+
. Lu=ea2 deci2 :5i %(3trea?( 3tructura 3a di'e-
reniat(2 dar a%are ca nedrea%t( 5i o3til(2 cer>nd prea mult de
la noi2 adic( =ai =ult dec>t e3te o=ene5te %o3i9il 3(-i d(=.
In ace3t ca?2 %rin ur=are2 e=oia de tri3tee acti4( e3te o co=e-
die =a&ic( a ne%utinei2 9olna4a 3e=(n>nd cu acei 3er4itori
care2 du%( ce i-au introdu3 %e @oi :n ca3a 3t(%>nului2 3e la3(
le&ai 'edele5 de c(tre ace5tia2 ca 3( 3e 4ad( 9ine c( nu %uteau
:=%iedica 'urtul. u=ai c( aici 9olna4a 3e lea&( ea :n3(5i 'ede-
le52 %rin nenu=(rate 'unii in4i?i9ile. Se 4a 3%une2 %oate2 c( acel
%eni9il 3enti=ent de li9ertate de care ea 4rea 3( 3e de9ara3e?e
e3te :n =od o9li&atoriu de natur( raional(. u crede= c>tu5i
de %uin c( e3te a5a 5i e3te 3u'icient 3( ne o93er4(= ca 3( ne
d(= 3ea=a de lucrul ace3ta: o9iectul e3te acela care 3e %re?int(
ca tre9uind 3( 'ie creat "n mod li'er, con'e3iunea care 3e
%re?int( "nainte 5i ca put0nd "n acela5i ti=% 3( 'ie '(cut(.
;ire5te2 eFi3t( 5i alte 'uncii 5i 'or=e ale tri3teii
acti4e. u 4o= in3i3ta a3u%ra 'uriei2 de3%re care a= 4or9it
:ndelun& 5i care %oate c(2 dintre toate e=oiile2 e3te aceea al
c(rei rol 'uncional e3te cel =ai e4ident. !ar ce 3( 3%une=
de3%re 9ucurieV Intr( ea :n de3crierea noa3tr(V La %ri=a 4ede-
re nu 3-ar %(rea2 :ntruc>t 3u9iectul care tr(ie5te 9ucuria
8A
nu
are a 3e a%(ra contra unei 3c@i=9(ri care 3(-8 ruine?e2 contra
unui %ericol. Mai :nt>i2 :n3(2 tre9uie 3( 'ace= di3tincie :ntre
9ucuria-3enti=ent2 care re%re?int( un ec@ili9ru2 o 3tare ada%-
tat(2 5i 9ucuria-e=oie. Acea3ta2 :n3(2 dac( 3t(= 3( ne &>ndi=2
3e caracteri?ea?( %rintr-o anu=it( i=%acien(. E3te de :nele3
c( %rin acea3ta 3u9iectul care tr(ie5te 9ucuria 3e co=%ort
de3tul de eFact ca un o= :n 3tare de i=%acien(. El nu 3t
locului2 'ace o =ie de %roiecte2 3c@iea?( conduite %e car
.C
.Y
PSIHOLOGIA EMOIEI
i=ediat le a9andonea?( etc. Acea3ta :n3ea=n( c( 9ucuria 3a
2i 'o3t %ro4ocat( de a%ariia o9iectului dorinelor 3ale. E3te
.=unat c( a c>5ti&at o 3u=( i=%ortant( 3au c( 4a re4edea o
%er3oan( iu9it(2 %e care nu a 4(?ut-o de=ult. !ar cu toate
i ( ace3t o9iect e3te Ni=inentO2 el nu e3te :nc( aici2 :nc( nu
e3te al lui. #n anu=it inter4al de ti=% :l 3e%ar( de o9iect. Si
r@iar dac( e3te aici2 c@iar dac( %rietenul at>t de dorit a%are
%e %eronul &(rii2 :nc( =ai e3te un o9iect care nu-i re4ine
dec>t :ncetul cu :ncetul2 %l(cerea de a-8 re4edea 3e 4a atenua
l(r( :nt>r?iere: niciodat( nu 4o= reu5i 3(-8 ine= aici2 l>n&(
noi2 ca %e %ro%rietatea noa3tr( a93olut( 5i 3(-8 a%uc(= dintr-o
dat( ca %e o totalitate Dniciodat(2 de a3e=enea2 nu 4o=
:nele&e i=ediat c( a= de4enit 9o&ai2 ca %e o totalitate in3tan-
lance2 ci acea3t( 3ituaie ni 3e 4a %re?enta %rin %ri3=a a o
=uli=e de detalii 5i2 ca 3( ?ice= a5a2 %rin /'schattun$
izcn))
J
E. *ucuria e3te o conduit( =a&ic( ce tinde 3( reali?e?e
%rin incantaie %o3e3ia o9iectului dorit2 ca %e o totalitate
in3tantanee. Acea3t( conduit( e3te :n3oit( de certitudinea
i .8 %o3e3ia 4a 'i reali?at( =ai de4re=e 3au =ai t>r?iu2 :n3( ea
caut( 3( antici%e?e acea3t( %o3e3ie. !i4er3ele =ani'e3t(ri ale
9ucuriei2 %recu= 5i @i%ertonu3ul =u3cular2 4a3odilataia
u5oar(2 3unt ani=ate 5i tran3cendate de o intenie care2 %rin
%ri3=a e=oiei2 4i?ea?( lu=ea. Acea3ta a%are acu= 'ru=oa3(2
i c9iectul dorinelor noa3tre a%are ca 'iindu-ne la :nde=>n(
5i le3ne de %o3edat. ;iecare &e3t e3te o a%ro9are =ai eFa&e-
rat(. A dan3a2 a c>nta de 9ucurie re%re?int( conduite 3i=9olic
a%roFi=ati4e2 incantaii. Prin ace3te conduite2 o9iectul R %e
i are nu a= reu5i 3(-8 %o3ed(= real=ente dec>t %rin conduite
%rudente 5i2 oricu=2 co=%licate R e3te %o3edat dintr-o dat(2
in =od 3i=9olic. A5a 3e 'ace2 de eFe=%lu2 c( un 9(r9at c(ruia
T c 'e=eie i-a 3%u3 c( :l iu9e5te %oate 3( :ncea%( 3( dan3e?e
3i 3( c>nte. ;(c>nd lucrul ace3ta2 el 3e deturnea?( de la
.+
J.-P. ;A7T7E
conduita %rudent( 5i di'icil( %e care tre9uia 3( o ai9( 3%re a
=erita acea iu9ire 5i a o 'ace 3( 3%orea3c(2 reali?>nd %o3e3ia1
:ncetul cu :ncetul 5i %rin nenu=(rate =ici detalii D3ur>3uri2
=ici atenii etc.L El 3e deturnea?( c@iar 5i de la 'e=eia care2
ca realitate 4ie2 re%re?int( toc=ai %olul tuturor ace3tor con-
duite %line de &in&(5ie-. El :5i d( un r(&a?Q =ai t>r?iu le 4a
relua. !eoca=dat( el %o3ed( o9iectul %rin =a&ie2 dan3ul
=i=ea?( %o3e3iunea.
Cu toate ace3tea2 cele c>te4a re=arci de =ai 3u3 nu
ne-ar %utea =ulu=i. Ele ne-au %er=i3 3( a%recie= rolul
'uncional al e=oiei2 dar :nc( nu 5ti= =are lucru a3u%ra
naturii ace3teia.
Tre9uie =ai :nt>i 3( 3u9linie= c( cele c>te4a eFe=%le
%e care le-a= citat 3unt de%arte de a e%ui?a 4arietatea e=o-
iilor. EFi3t( =ulte alte 4ariet(i ale 'ricii 3au tri3teii. e
=(r&ini= nu=ai la a a'ir=a c( toate duc la con3tituirea unei
lu=i =a&ice2 utili?>nd cor%ul no3tru ca %e un =iMloc de in-
cantaie2 :n 'iecare ca?2 %ro9le=a e3te di'erit(2 conduitele 3unt
di'erite. Pentru a le 3e3i?a 3e=ni'icaia 5i 'inalitatea ar tre9ui
3( cunoa5te= 5i 3( anali?(= 'iecare 3ituaie %articular(. EFi3-
t(2 :n &eneral2 nu doar %atru =ari ti%uri de e=oii. EFi3t( =ult
=ai =ulte 5i ar 'i o trea9( util( 5i 'ecund( cla3i'icarea lor.
!ac(2 de eFe=%lu2 'rica ti=idului 3e co=ut( 9ru3c :n 'urie
D3c@i=9are de conduit( =oti4at( de o 3c@i=9are de 3ituaieL2
'uria acea3ta nu e3te o 'urie de ti% 9anal: ea e3te !ric dep#it.
Prin acea3ta nu 4re= deloc 3( 3%une= c( ea ar 'i reducti9il(
:ntr-un 'el la 'ric(. Pur 5i 3i=%lu ea reine 'rica anterioar( 5i
o 'ace 3( intre :n %ro%ria 3a 3tructur(. !ar nu=ai c>nd 4o= 'i
con4in5i a3u%ra 3tructurii 'uncionale a e=oiei 4o= i?9uti 3(
:nele&e= in'inita 4arietate a con5tiinelor e=oionale. Pe de
alt( %arte2 3e cu4ine 3( in3i3t(= a3u%ra unui 'a%t ca%italQ
conduitele %ure 5i 3i=%le nu sunt e=oie2 a5a cu= nu e3i
.& ,3
PSIHOLOGIA EMOIEI
....i ic %ura 5i 3i=%la con5tiin( a ace3tor conduite. !ac( a5a
Mi Hta lucrurile2 caracterul Anali3t al e=oiei ar a%(rea =ult
In= clar 5i2 %e de alt( %arte2 con5tiina 3-ar %utea cu u5urin(
i li9era de ea. EFi3t( de alt'el e=oii 'al3e2 care nu 3unt dec>t
i ni uluite. !aca =i 3e 'ace un cadou care nu =( %rea intere-
i u?(2 3e %oate ca eu 3( eFteriori?e? o =are 9ucurie2 3( 9at
ilin %al=e2 3( 3ar :n 3u3 5i 3( dan3e?. "a 'i :n3( o co=edie.
Mn 4oi l(3a nielu5 %rin3 de ea 5i ar 'i ineFact 3( 3e 3%un( c(
nu sunt 9ucuro3. Cu toate ace3tea2 9ucuria =ea nu e3te
iiiH-4(rat( 5i o 4oi %(r(3i2 o 4oi arunca de la =ine de :ndat(
i r 4i?itatorul =eu 4a %leca. E3te eFact ceea ce 4o= con4eni
TA nu=i= o 9ucurie !als, a=intindu-ne c( 'al3itatea nu e3te
A caracteri3tic( lo&ic( a anu=itor %ro%o?iii2 ci o calitate
i-Fi3tenial(. Pot a4ea2 :n acela5i 'el2 o 'ric( 'al3(2 o tri3tee
lul3(. Ace3te 3t(ri 'al3e 3e di3tin&2 orice 3-ar ?ice2 de acelea
nlc actorului. Actorul =i=ea?( 9ucuria2 tri3teea2 dar el nu
este de 'a%t co%le5it de 9ucurie 3au de tri3tee2 deoarece ace3te
i unduite 3e adre3ea?( unui uni4er3 'icti4. El =i=ea?(
i unduita2 dar nu o tr(ie5te :n =od real
8/
. :n di'eritele ca?uri
de e=oii 'al3e %e care le-a= citat2 conduitele nu 3unt 3u3-
nnute de ni=ic2 ele eFi3t( 3olitare 5i 3unt 4oluntare. !ar
Gatuaia e3te ade4(rat( 5i noi o conce%e= ca %retin?>nd ace3te
ronduite. !e aceea2 %rin ace3te conduite2 noi %roiect(= :n
=od =a&ic anu=ite calit(i a3u%ra unor o9iecte reale2 dar
ace3te calit(i 3unt 'al3e.
u tre9uie 3( :nele&e= %rin acea3ta c( ele ar 'i
i=a&inare 5i nici c( ele tre9uie nea%(rat 3( di3%ar( =ai t>r?iu.
8al3itatea lor 4ine de la o 3l(9iciune e3enial( care 3e d dre%t
4iolen(. Pl(cerea le&at( de o9iectul care toc=ai =i-a 'o3t
d(ruit eFi3t( =ai =ult ca eFi&en( dec>t ca realitateQ %l(cerea
acea3ta are un 'el de realitate %ara?itar( 5i tri9utar( %e care
o 3i=t 'oarte 9ine2 5tiind c( o 'ac 3( a%ar(2 :n le&(tur( cu
,8
J.-P. SARTRE
o9iectul2 %rintr-un 'el de 'a3cinaieQ dac( %un ca%(t incan
taiilor2 acea %l(cere 4a di3%(rea i=ediat.
E=oia 4erita9il( e3te cu totul altce4a: ea e3te :n3oit(
de credin(. Calit(ile %roiectate a3u%ra o9iectelor 3unt
3e3i?ate ca 'iind ade4(rate. Ce tre9uie de 'a%t 3( :nele&e=
%rin acea3taV Ca= acea3ta: c( e=oia e3te 3u'erit(. u %ute=
ie5i din ea c>nd %o'ti=Q ea 3e e%ui?ea?( de la 3ine2 '(r( ca noi
3-o %ute= o%ri. :n a'ar( de acea3ta2 conduitele redu3e la ele
:n3ele nu 'ac dec>t 3( de3ene?e 3c@e=atic %e o9iect calitatea
e=oional( %e care i-o con'eri=. O 'u&( care ar 'i %ur 5i
3i=%lu o cur3( nu ar 'i 3u'icient( ca 3( con3tituie o9iectul :n
o9iect care :n&ro?e5te. Sau =ai de&ra9( i-ar con'eri calitatea
'or=al( de "n+rozitor, dar nu 3u93tana ace3tei calit(i. Ca
3( 3e3i?(= cu ade4(rat ceea ce e3te :n&ro?itor2 nu tre9uie doar
3(-8 =i=(=2 ci tre9uie 3( 'i= 4r(Mii2 n(%(dii de %ro%ria
noa3tr( e=oie2 tre9uie ca %er4a?ul 'or=al al conduitei 3(
'ie u=%lut de ce4a o%ac 5i &reu care 3(-i 3er4ea3c( dre%t
=aterie. :nele&e= :n ace3t ca? rolul 'eno=enelor %ur 'i?io-
lo&ice: ele re%re?int( partea serioas a e=oiei2 3unt 'eno=ene
de credin(. !e3i&ur2 nu tre9uie 3e%arate de conduit(Q :n
%ri=ul r>nd ele %re?int( o anu=it( analo&ie cu conduita.
Hi%otoniile din ca?ul 'ricii 3au tri3teii2 4a3ocon3triciile2
tul9ur(rile re3%iratorii 3i=9oli?ea?( de3tul de 9ine2 :=%reun(
cu o conduit( care 4i?ea?( 3( ne&e lu=ea 3au 3( o de3carce
de %otenialul ei2 'rontiera dintre tul9ur(rile %ure 5i conduite2
:n 3'>r5it2 ele intr( :=%reun( cu conduita :ntr-o 'or=( 3intetic(
total( 5i nu ar %utea 'i 3tudiate :n ele :n3eleQ eroarea teoriei
%eri'erice e3te toc=ai aceea de a le 'i eFa=inat :n =od i?olat.
Cu toate ace3tea2 nu 3unt reducti9ile la conduite: te %oi o%ri
din 'u&(2 nu 5i din tre=urat. Pot2 %rintr-un e'ort eFtraordinar2
3( =( ridic de %e 3caun2 3(-=i :ntorc &>ndurile de la de?a3trul
care =( co%le5e5te 5i 3( trec la lucru: =>inile =ele 4o
* ,2
PSIHOLOGIA EMOIEI
Ht=Anc :nle=nite. Tre9uie deci 3( con3ider(= c( e=oia nu
dTle %ur 5i 3i=%lu Mucat(2 c( nu e3te un %ur co=%orta=entQ
i it co=%orta=entul unui cor% care 3e &(3e5te :ntr-o anu=it(
Mure: 3tarea 3in&ur( nu ar %ro4oca co=%orta=entul2 co=%or-
lii=cntul '(r( 3tare e3te co=edieQ e=oia2 :n3(2 a%are :ntr-un
tur% 9ul4er3at care ine de o anu=it( conduit(. *ul4er3area
%oate 3u%ra4ieui conduitei2 dar conduita con3tituie 'or=a 5i
HiEiuni'icaia 9ul4er3(rii. Pe de alt( %arte2 '(r( acea3t( 9ul-
4er3are conduita ar 'i 3e=ni'icaie %ur(2 3c@e=( a'ecti4(.
A4e= aici de-a 'ace cu o 'or=( 3intetic(: pentru a crede :n
i unduitele =a&ice tre9uie 3( 'ii 9ul4er3at.
Pentru a :nele&e clar %roce3ul e=oional %ornind de
l2i con5tiin(2 tre9uie 3( a=inti= acel caracter du9lu ar cor-
%ului2 care2 %e de o %arte2 e3te un o9iect :n lu=e2 iar %e de alt(
%arte e3te tr(itul i=ediat al con5tiinei (Ce %ecu immediat de
l.i conscience). Acu= %ute= 3e3i?a e3enialul: e=oia e3te un
'eno=en de credin(. Con5tiina nu 3e =(r&ine5te 3( %roiec-
te?e 3e=ni'icaii a'ecti4e a3u%ra lu=ii care o :nconMoar(: ea
trie#te lu=ea nou( %e care toc=ai a con3tituit-o. O tr(ie5te
direct2 e i=%licat( :n ea2 3u'er( calit(ile creionate de conduite.
Acea3ta :n3ea=n( c( atunci c>nd toate c(ile 3unt 9arate
con5tiina 3e a?4>rle :n lu=ea =a&ic( a e=oiei2 3e a?4>rle :n
:ntre&i=e2 de&rad>ndu-3eQ e3te o con5tiin( nou( :n 'aa unei
lu=i noi2 %e care o con3tituie din ceea ce are =ai inti= :n ea2
cu acea %re?ent( :n 3ine :n3u5i2 '(r( di3tan(2 a %unctului ei
de 4edere a3u%ra lu=ii. Con5tiina e=oionat( 3ea=(n( de3tul
de 9ine cu con5tiina care adoar=e. Ca 5i acea3ta din ur=(2
ea 3e arunc( :ntr-o lu=e nou( 5i tran3'or=( cor%ul ei2 ca to-
talitate 3intetic(2 :n a5a 'el :nc>t 3( %oat( tr(i 5i 3e3i?a acea3t(
lu=e nou( %rin %ri3=a ace3teia. Alt'el 3%u32 con5tiina
3c@i=9( cor%ul 3au2 dac( %re'erai2 cor%ul R :n calitate de
%unct de 4edere a3u%ra uni4er3ului inerent :n =od ne=iMlocit
,4
J.-P. SARTRE
con5tiinei R 3e 3ituea?( la ni4elul conduitelor. Iat( de c
=ani'e3t(rile 'i?iolo&ice 3unt2 :n 'ond2 tul9ur(ri ale unei =ari
9analit(i: ele 3ea=(n( cu acelea ale 'e9rei2 ale an&inei %ec
torale2 ale 3ure3cit(rii arti'icial( etc. Ele re%re?int( %ur 5
3i=%lu 9ul4er3area total( 5i 4ul&ar( a cor%ului ca atare Ddoa
conduita 4a decide dac( 9ul4er3area 4a 'i :n Ndi=inuare d
4ia(O 3au :n N3%orireO. In el :n3u5i nu e3te ni=ic2 ci re%re
?int( %ur 5i 3i=%lu o :ntunecare a %unctului de 4edere al con
5tiinei a3u%ra lucrurilor "n msura "n care con5tiina :nele&i
5i trie#te spontan acea3t( :ntunecare. ;ire5te2 3e cu4ine 3.
:nele&e= acea3t( :ntunecare ca %e un 'eno=en 3intetic 5i '(r
%(ri. Cu= :n3(2 %e de alt( %arte2 cor%ul e3te lucru %rintn
lucruri2 o anali?( 5tiini'ic( 4a %utea di3tin&e :n cor%ul-9io
lo&ic2 :n cor%ul-lucru2 tul9ur(ri locali?ate la cutare 3au cutan
or&an.
:n con3ecin(2 ori&inea e=oiei e3te o de&radare 3%on
tan( 5i tr(it( a con5tiinei :n 'aa lu=ii. Ceea ce nu %oat-
3u%orta :ntr-un anu=it =od2 ea :ncearc( 3( 3e3i?e?e :ntr-ui
alt =od2 ador=ind2 a%ro%iindu-3e de con5tiinele 3o=nului
4i3ului 5i i3teriei. Iar 9ul4er3area cor%ului nu e3te ni=ic
altce4a dec>t credina tr(it( de con5tiin(2 :n =(3ura :n care
ea e3te 4(?ut( din eFterior. u=ai c( e3te de notat 'ie c(
re3%ecti4:
8L Con5tiina nu are2 te?i3tic2 cuno5tin( de ea :n3(5
ca de&rad>ndu-3e 3%re a 3c(%a %re3iunii lu=ii: ea are nu=a
con5tiina %o?iional( a de&rad(rii lu=ii care trece la ni4elu
=a&ic. #r=ea?( de aici c( e3te con5tiin( non-tetic( de e]
:n3(5i. u=ai 5i nu=ai :n acea3t( %ri4in( %ute= 3%une de3%re
o e=oie c( nu e3te 3incer(. !eci nu-i deloc de =irare c]
'inalitatea e=oiei nu 3e 9a?ea?( %e un act de con5tiin( :nE
3>nul e=oiei :n3(5i. Acea3t( 'inalitate nu e3te totu5i incon-
5tient(: ea 3e e%ui?ea?( :n con3tituirea o9iectuluiQ
,5
PSIHOLOGIA EMOIEI
/L Con5tiina e3te 4icti=( a %ro%riei ca%cane. Toc=ai
%i ul= c( tr(ie5te noul a3%ect al lu=ii crez0nd "n el, ea e3te
t ii%li4at( de %ro%ria-i credin(2 eFact ca :n 4i3 3au ca :n i3terie.
D i :n5tiina e=oiei e3te ca%ti4(2 dar nu tre9uie 3( 3e :nelea&(
%i in acea3ta c( un eFi3tent oarecare2 eFterior ei2 ar 'i %u3-o :n
@uituri. Ea e3te ca%ti4a ei :n3(5i2 :n 3en3ul c( nu do=in( acea
i icdin(2 c( 3e 3ile5te 3( o tr(ia3c( toc=ai %entru c( o tr(ie5te2
%entru c( e a93or9it( de tr(irea ei. u tre9uie 3( ne i=a&in(=
3%ontaneitatea con5tiinei :n 3en3ul c( ar 'i :ntotdeauna li9er(
i ne&e ce4a c@iar :n =o=entul :n care ar ad=ite acel ce4a.
lL a3t'el de 3%ontaneitate ar 'i contradictorie. Con5tiina2 %rin
e3en(2 3e tran3cende2 :i e3te deci i=%o3i9il 3( 3e retra&( :n ea
3%re a 3e :ndoi c( e3te a'ar(2 :n o9iect. Ea nu 3e cunoa#te dec>t
lat( cu lu=ea (sur le monde). Iar :ndoiala nu %oate 'i2 %rin
natura 3a2 dec>t con3tituire a unei calit(i eFi3teniale a
i i9iectului: "ndoielnicul, 3au o acti4itate re'leFi4( de reducie2
adic( ele=entul %ro%riu unei noi con5tiine diriMate a3u%ra
con5tiinei %o?iionale. A5adar2 cu= con5tiina tr(ie5te lu=ea
=a&ic( :n care 3-a aruncat2 ea tinde 3( %er%etue?e acea3t(
lu=e :n care 3e ine 3in&ur( ca%ti4(: e=oia tinde 3( 3e %er%e-
lue?e. In 3en3ul ace3ta2 3e %oate 3%une c( ea e3te 3u'erit(:
con5tiina 3e e=oionea?( de e=oia 3aQ ea 3u%ralicitea?(. Cu
c>t 'u&i= =ai =ult2 cu at>t ne e3te =ai 'ric(. Lu=ea =a&ic(
3e de3enea?(2 %rinde 'or=(2 a%oi 3e 3tr>n&e a3u%ra con5tiinei
5i o 3u&ru=(: ea nu %oate dori 3( 3ca%e de aici2 %oate :ncerca
3( 'u&( de o9iectul =a&ic2 dar a 'u&i de el e3te a-i da o
realitate =a&ic( :nc( 5i =ai ro9u3t(. Si c@iar 5i ace3t caracter
de capti%itate con5tiina nu-8 :nele&e :n 3ine2 ea :l 3e3i?ea?(
:n o9iecte2 o9iectele 3unt ca%ti4ante2 ele :nc(tu5ea?(2 ele au
aca%arat con5tiina. Eli9erarea tre9uie 3( 4in( de la o re'lecie
%uri'icatoare 3au de la o di3%ariie total( a 3ituaiei &eneratoare
de e=oie.
,6
J.-P. SARTRE
Cu toate ace3tea2 e=oia ca atare nu ar 'i at>t de
a93or9ant( dac( nu ar 3e3i?a la o9iect dec0t contra%artea
eFact( a ceea ce ea e3te din %unct de 4edere noetic Dde eFe=-
%lu: la aceast or, :n aceast 3trad( %ro3t ilu=inat(2 :n ase$
menea :=%reMur(ri2 ace3t 9(r9at te 9a&( :n 3%erieiL. Con3titu-
ti4 %entru e=oie e3te c( ea 3e3i?ea?( la o9iect ce4a care o
de%(5e5te la in'init. EFi3t(2 :ntr-ade4(r2 o lu=e a e=oiei.
Toate e=oiile au :n co=un 'a%tul c( 'ac 3( a%ar( o aceea5i
lu=e2 crud(2 :n3%(i=>nt(toare2 %o3o=or>t(2 4e3el( etc2 dar :n
care ra%ortul lucrurilor cu con5tiina e3te :ntotdeauna 5i eF-
clu3i4 =a&ic. Tre9uie 4or9it de o lu=e a e=oiei a5a cu=
4or9i= de o lu=e a 4i3elor 3au de lu=ile ne9uniei. O lu=e2
adic( 3inte?e indi4iduale care :ntrein ra%orturi unele cu altele
5i care %o3ed( caliti. Or2 nici o calitate nu e3te con'erit( unui
o9iect dec>t %rintr-o trecere la in'init. Ace3t &ri2 de eFe=%lu2
re%re?int( unitatea unei in'init(i de /'schattun+en
JD
reale 5i
%o3i9ile2 dintre care unele 4or 'i &ri-4erde2 &ri 4(?ut :ntr-o
anu=it( lu=in(2 ne&ru etc. La 'el2 calit(ile %e care e=oia le
con'er( o9iectului 5i lu=ii ea li le con'er( ad aeternum
1R
.
!e3i&ur2 dac( 3e3i?e? 9ru3c un o9iect ca 'iind :n3%(i=>n-
t(tor2 eu nu a'ir= :n =od eF%licit c( 4a r(=>ne :n3%(i-
=>nt(tor %entru 4e5nicie. !ar 'ie 5i nu=ai a'ir=area calit(ii
de :n3%(i=>nt(tor2 ca o calitate 3u93tanial( a o9iectului2 e3te
deMa :n ea :n3(5i o trecere la in'init. Acu= :n3%(i=>nt(torul
e3te :n lucru2 :n =ie?ul lucrului2 e3te e3(tura 3a a'ecti4(2 :i
e3te con3tituti4. A3t'el2 %rin %ri3=a e=oiei2 ne a%are o
calitate co%le5itoare 5i de'initi4( a lucrului. A4e= aici ceea
ce de%(5e5te 5i =enine e=oia noa3tr(. :n3%(i=>nt(torul nu
e3te nu=ai 3tarea actual( a lucrului2 el a=enin( 5i %entru
4iitor2 3e :ntinde a3u%ra :ntre&ului 4iitor 5i :l :ntunec(2 e3te
re4elaie a3u%ra 3en3ului lu=ii. N:n3%(i=>nt(torO e3te toc=ai
'a%tul c( :n3%(i=>nt(torul e3te o calitate 3u93tanial(2 e3te
,.
PSIHOLOGIA EMOIEI
'a%tul c( eFi3t( :n3%(i=>nt(torul :n lu=e. :n con3ecin(2 :n
'iecare e=oie2 o =uli=e de ten3iuni a'ecti4e
87
3e diriMea?(
c(tre 4iitor %entru a-8 con3titui :ntr-o lu=in( e=oional(.
Tr(i= e=oional o calitate care ne %enetrea?(2 %e care o 3u-
'eri= 5i care ne co4>r5e5te din toate %(rile. !eodat( e=oia
e3te 3=ul3( ei :n3e5i2 3e tran3cende2 nu =ai e3te un 9anal
e%i3od al 4ieii noa3tre cotidiene2 ci e3te intuiie a a93olutului.
E3te ceea ce eF%lic( e=oiile 'ine. :n ca?ul ace3tora2
%rintr-o conduit( a9ia 3c@iat(2 %rintr-o u5oar( o3cilaie a 3t(rii
noa3tre %3i@ice 3e3i?(= o calitate o9iecti4( a o9iectului.
E=oia 'in( nu e3te nicidecu= 3e3i?area unei ne%l(ceri 4a%o-
roa3e2 a unui ad=ira9il redu32 a unui 3ini3tru 3u%er'icial2 ci
e3te un lucru ne%l(cut2 un ad=ira9il2 un 3ini3tru "ntre%zut,
3e3i?at %rintr-un 4oal. E3te o intuiie o93cur( 5i care 3e %re-
?int( ca atare. !ar o9iectul e aici2 a5tea%t( 5i %oate c( =>ine
4oalul 3e 4a :nde%(rta 5i 4o= 4edea o9iectul :n %lin( lu=in(.
A3t'el %ute= 'i de3tul de %uin e=oionai2 dac( :nele&e=
%rin acea3ta ?&uduirile cor%ului 3au conduitele2 5i2 totu5i2
%rintr-o de%re3ie u5oar( 3( 3e3i?(= 4iaa noa3tr( :n :ntre&ul
ei ca 'iind 3ini3tr(. Sti= c( 3ini3trul e3te total2 c( e3te %ro'und2
dar a?i a9ia dac( :l :ntre?(ri=. :n ace3t ca? 5i :n =ulte altele
3i=ilare e=oia 3e %re?int( ca =ult =ai %uternic( dec>t e3te
:n realitate2 deoarece2 la ur=a ur=ei2 3e3i?(= %rin %ri3=a ei
un 3ini3tru %ro'und. ;ire5te2 e=oiile 'ine 3e deo3e9e3c radical
de e=oiile 3la9e. Intenia e3te aceea care di'erenia?( e=oia
'in( de e=oia 3la9(2 deoarece conduita 5i 3tarea 3o=atic( %ot
'i identice :n a=9ele ca?uri. !ar intenia2 la r>ndu-i2 e3te
=oti4at( de 3ituaie.
Acea3t( teorie a e=oiei nu eF%lic( unele reacii
9ru5te de &roa?( 5i de ad=iraie %e care le tr(i= uneori :n 'aa
unor o9iecte a%(rute %e nea5te%tate. !e eFe=%lu2 o 'a(
3c@i=ono3it( de &ri=a3e a%are deodat( li%it( de &ea=Q =(
,,
J.-P. SARTRE
3i=t in4adat de &roa?(. :n ace3t ca?2 e4ident2 nu eFi3t(
conduit( e'icient(2 %(r>ndu-3e c( e=oia nu are nicidecu=
'inalitate. :n &eneral2 de alt'el2 3e3i?area "nspim0nttorului
:n anu=ite 3ituaii 3au %e 'eele unor oa=eni are ce4a 5i nu
3e :n3oe5te de o9icei de 'u&( 3au de le5in. ici c@iar de
3olicit(ri la 'u&(. Totu5i2 dac( re'lect(= a3u%ra lor2 4ede= c(
e3te 4or9a de 'eno=ene eFtre= de %articulare2 dar 3u3ce%ti9ile
3( %ri=ea3c( o eF%licaie care cadrea?( cu ideile %e care le-a=
eF%u3. A= 4(?ut c( :n e=oie con5tiina 3e de&radea?( 5i
tran3'or=( 9ru3c :ntr-o lu=e =a&ic( lu=ea deter=inat( :n
care tr(i=. !ar eFi3t( o reci%roc(: :n3(5i acea3t( lu=e 3e
re4elea?( con5tiinei ca 'iind =a&ic( :n locul :n care ne
a5te%ta= 3( 'ie deter=inat(. :ntr-ade4(r2 nu tre9uie 3( 3e
cread( c( =a&icul ar 'i o calitate e'e=er( %e care i-o atri9ui=
lu=ii du%( %lacul no3tru. EFi3t( o 3tructur( eFi3tenial( a
lu=ii care e3te =a&ic(. u dori= 3( de?4olt(= aici acea3t(
te=(2 a c(rei tratare ne-o re?er4(= :n alt( %arte. Cu toate
ace3tea2 :nc( de %e acu= %ute= 3%une c( acea3t( cate&orie
a N=a&iculuiO &u4ernea?( ra%orturile inter%3i@ice ale oa=e-
nilor :n 3ocietate 5i :ndeo3e9i %erce%ia de c(tre noi a 3e-
=enului. Ma&icul2 du%( cu= 3%une ALAI2 e3te N3%iritul
care 3e t>r(5te %rintre lucruriO2 adic( o 3inte?( iraional( de
3%ontaneitate 5i de %a3i4itate. E3te o acti4itate inert(2 o
con5tiin( %a3i4i?at( (conscience passi%isee). Or2 toc=ai 3u9
acea3t( 'or=( ne a%are cel(lalt2 iar acea3ta nu din cau?a
%o?iiei noa3tre :n ra%ort cu el2 nu ca e'ect al %ati=ilor noa3-
tre2 ci dintr-o nece3itate de e3en(. !e 'a%t2 con5tiina nu
%oate 'i o9iect tran3cendent dec>t 3u'erind =odi'icarea
%a3i4it(ii. !re%t ur=are2 3en3ul eF%re3iei unei 'ee u=ane
e3te =ai :nt>i 3en3 al con5tiinei D5i nu un 3e=n al con5tiin-
eiL2 dar al unei con5tiine alterate2 de&radate2 care e3te toc=ai
%a3i4itate. "o= re4eni =ai t>r?iu la ace3te re=arci 5i 3%er(=
,C
PSIHOLOGIA EMOIEI
ca ele 3( 3e i=%un( 3%iritului. A5adar2 o=ul e3te :ntotdeauna
un 4r(Mitor %entru o=2 iar lu=ea 3ocial( e3te :n %ri=ul r>nd
=a&ic(. u e3te i=%o3i9il 3( a4e= a3u%ra lu=ii inter-
%3i@olo&ice o 4i?iune deter=ini3t( 5i nici 3( con3trui= %e
acea3t( lu=e =a&ic( 3u%ra3tructuri raionale. !ar de data
acea3ta ele 3unt acelea care 3unt e'e=ere 5i li%3ite de ec@ili-
9ru2 n(ruindu-3e de :ndat( ce a3%ectul =a&ic al =i=icii2 al
&e3turilor2 al 3ituaiilor u=ane2 :ntrece =(3ura
8.
. Ce 3e :nt>=-
%l(2 a5adar2 atunci c>nd 3u%er3tructurile la9orio3 con3truite
de raiune 3e %r(9u5e3c2 iar o=ul 3e %o=ene5te 9ru3c cu'undat
iar(5i :n =a&ia ori&inar(V E3te le3ne de &@icit: con5tiina
3e3i?ea?( =a&icul ca =a&ic2 tr(indu-8 inten3 ca atare. Cate-
&oriile de NnecuratO2 Nnelini5titorO etc. de3e=nea?( =a&icul
:n =(3ura :n care ace3ta e3te tr(it de con5tiin(2 :n =(3ura :n
care =a&icul 3olicit( con5tiina 3(-8 tr(ia3c(. Trecerea 9ru3c(
de la o :nele&ere raional( a lu=ii la 3e3i?area aceleia5i lu=i
ca =a&ic(2 dac( e3te =oti4at( de o9iectul :n3u5i 5i dac( 3e
:n3oe5te cu un ele=ent de?a&rea9il2 e3te :n3%(i=>nt(toareQ
dac( 3e :n3oe5te cu un ele=ent a&rea9il2 4a 'i ad=iraia
Dcit(= dou( eFe=%le2 eFi3t>nd2 'ire5te2 =ulte alte ca?uriL.
EFi3t(2 %rin ur=are2 dou( 'or=e de e=oie2 du%( cu= noi
3unte= aceia care con3titui= =a&ia lu=ii %entru a :nlocui o
acti4itate deter=ini3t( care nu 3e %oate reali?a 3au du%( cu=
lu=ea :n3(5i e3te aceea care nu 3e %oate reali?a2 re4el>ndu-3e
9ru3c ca o lu=e =a&ic( :n Murul no3tru. :n 3%ai=(2 de
eFe=%lu2 3e3i?(= deodat( r(3turnarea 9arierelor deter=ini3te:
acea 'a( 3c@i=ono3it( care a%are la &ea= o lu(= =ai :nt>i
ca 'a( de o= &ata 3( intre %e u5( 5i 3( 'ac( trei?eci de %a5i
3%re a aMun&e la noi. !ar2 di=%otri4(2 %a3i4( cu= e3te2 3e
%re?int( ca acion>nd de la di3tan(. !e dincolo de &ea=2 acea
'a( de o= e3te :n le&(tur( ne=iMlocit( cu cor%ul no3tru2 tr(i=
5i 3u'eri= 3e=ni'icaia 3a2 %e care o con3titui= cu %ro%ria
,1
noa3tr( carne2 dar :n acela5i ti=% ea ni 3e i=%une2 nea&(
di3tana 5i %(trunde :n noi. Con5tiina cu'undat( :n acea lu=e
=a&ic( t>r(5te aici cor%ul2 :n =(3ura :n care cor%ul e3te cre-82
dina. Ea crede :n acea3ta. Conduitele care dau 3en3 e=oiei J0
nu =ai 3unt ale noastr 3unt eF%re3ie 'acial(2 3unt =i5c(ri ale
cor%ului celuilalt care 4in 3( 'or=e?e un tot 3intetic cu
9ul4er3area or&ani3=ului no3tru. Re&(3i= aici2 a5adar2 ace-
lea5i ele=ente 5i acelea5i 3tructuri %e care le-a= de3cri3 =ai
3u3. u=ai c( =a&ia %ri=ar( 5i 3e=ni'icaia e=oiei 4in de
la lu=e2 nu de la noi :n5ine. ;ire5te2 =a&ia ca %ro%rietate real(
a lu=ii nu e3te 3trict li=itat( la o=. Ea 3e eFtinde la lucruri
:n =(3ura :n care ace3tea 3e %ot %re?enta ca o=ene5ti D3en3ul
nelini5titor al unui %ei3aM2 al unor o9iecte2 al unei ca=ere care
%(3trea?( ur=a unui 4i?itator =i3terio3L 3au :n =(3ura :n care
ele %oart( =arca %3i@icului. ;ire5te2 :n3(2 acea3t( di3tincie
:ntre dou( =ari ti%uri de e=oie nu e3te a93olut ri&uroa3(:
eFi3t( a=e3tecuri ale ace3tora2 iar =aMoritatea e=oiilor 3unt
=iFte. A3t'el2 con5tiina2 reali?>nd %rin 'inalitate 3%ontan( un
a3%ect =a&ic al lu=ii2 %oate %rileMui =ani'e3tarea unei calit(i
=a&ice2 reale. Si reci%roc: dac( lu=ea 3e %re?int( ca 'iind
=a&ic( :ntr-un 'el 3au altul2 3e %oate ca :n3(5i con5tiina 3(
%reci?e?e 5i 3( 'ini3e?e con3tituirea ace3tei =a&ii2 di'u?>nd-o
%retutindeni 3au2 di=%otri4(2 concentr>nd-o 5i inten3i'ic>nd-o
%e un 3in&ur o9iect.
Oricu=2 e3te de notat c( e=oia nu e3te o =odi'icare
accidental( a unui 3u9iect care ar 'i cu'undat2 %e de alt( %arte2
:ntr-o lu=e ne3c@i=9at(. E3te u5or de 4(?ut c( orice
a%re@en3iune e=oional( a unui o9iect :n'rico5(tor2 iritant2
:ntri3t(tor etc. nu %oate a4ea loc dec>t %e 'ondul unei alter(ri
totale a lu=ii. Pentru ca un o9iect 3( a%ar( ca 'iind de temut
tre9uie2 :ntr-ade4(r2 ca el 3( 'ie :nele3 ca %re?en( i=ediat(
5i =a&ic( "n !aa con5tiinei. !e eFe=%lu2 tre9uie ca 'aa de
CA
PSIHOLOGIA EMOIEI
C8
c= a%(rut( la ?ece =etri de =ine :n do3ul 'ere3trei 3( 'ie tr(it(
a i=ediat %re?ent( %entru =ine :n a=eninarea 3a. !ar ace3t
ucru nu e3te %o3i9il dec>t toc=ai :ntr-un act de con5tiin(
are di3tru&e toate 3tructurile lu=ii ce %ot 3( respin+ =a&icul
...i 3( reduc( e4eni=entul la ade4(ratele 3ale %ro%orii. !e
eFe=%lu2 tre9uie ca 'erea3tra ca o'iect care tre'uie mai "nt0i
spart) 5i cei ?ece =etri ca distan care tre'uie mai "nt0i
parcurs) 3( 'ie ni=icite. Acea3ta nu :n3ea=n( nicidecu= c(
con5tiina2 :n 3%ai=a 3a2 apropie 'aa de o= :n 3en3ul :n care
ar reduce di3tana acelui c@i% 'a( de cor%ul =eu. A reduce
di3tana e3te totu5i a &>ndi %otri4it di3tanei. La 'el2 de5i
3u9iectul :n'rico5at ar %utea &>ndi de3%re 'erea3tr( c( N%oate
'i 3%art( cu u5urin(O2 c( N%oate 'i de3c@i3( din a'ar(O2 ace3tea
nu 3unt dec>t inter%ret(ri raionale %e care le %ro%une cu
%ri4ire la 'rica 3a. :n realitate2 'erea3tra 5i di3tana 3unt 3e3i?ate
"n acela#i timp) :n actul %rin care con5tiina 3e3i?ea?( c@i-
%ul din do3ul &ea=ului. !ar c@iar :n ace3t act de a le 3e3i?a
ele 3unt de?ar=ate de caracterul lor de ustensile nece3are. Ele
3unt 3e3i?ate alt'el. !i3tana nu =ai e3te 3e3i?at( ca di3tan(2
%entru c( nu =ai e3te 3e3i?at( ca Nce4a ce tre'uie mai "nt0i
parcurs). Ea e3te 3e3i?at( ca !ond unitar2 al :n3%(i=>n-
t(torului. ;erea3tra nu =ai e3te 3e3i?at( ca ce%a ce tre'uie
mai "nt0i deschis), ci e3te 3e3i?at( ca un cadru al 'eei
:n&ro?itoare. :n &eneral2 :n Murul Eului 3e or&ani?ea?( re&iuni
pornind de la care 3e anun( :n3%(i=>nt(torul. :n3%(i=>n-
t(torul nu %oate a%(rea dec>t :ntr-o lu=e cu eFi3teni de natur(
=a&ic( 5i :n care %o3i9ilele recur3uri contra eFi3tenilor 3( 'ie
=a&ice. E3te ceea ce de=on3trea?( de3tul de 9ine uni4er3ul
4i3ului2 unde u5ile2 :ncuietorile2 ?idurile nu 3unt 3c(%(ri :n
'aa a=enin(rilor @oului 3au 'iarei de %rad(2 deoarece 3unt
3e3i?ate :ntr-un act unitar de &roa?(. Si cu= actul care le
de?ar=ea?( e3te acela5i cu acela care le creea?(2 4ede=
J.-P. SARTRE
a3a3inii trec>nd %rin ?iduri 5i %rin u5i 5i :n ?adar a%(3a= %e
tr(&aciul re4ol4erului no3tru2 &lonul nu %orne5te. :ntr-un
cu4>nt2 a 3e3i?a un o9iect oarecare ca :n3%(i=>nt(tor e3te a-8
3e3i?a %e 'ondul unei lu=i care 3e re4elea?( ca 'iind de,a
:n3%(i=>nt(toare.
:n con3ecin(2 con5tiina %oate N'i-:n-Lu=cO :n dou(
=oduri di'erite. Lu=ea %oate 3( :i a%ar( ca un co=%leF or&a-
ni?at de u3ten3ile2 :n a5a 'el :nc>t2 dac( 3e dore5te %roducerea
unui e'ect deter=inat2 tre9uie 3( 3e acione?e a3u%ra unor
ele=ente deter=inate ale co=%leFului. :n ace3t ca?2 'iecare
u3ten3il( tri=i>nd la alte u3ten3ile 5i la totalitatea u3ten3ilelor2
nu eFi3t( aciune a93olut( 5i nici 3c@i=9are radical( care 3(
%oat( 'i introdu3( i=ediat :n acea3t( lu=e. Tre9uie =odi'icat(
o u3ten3il( %articular(2 ceea ce 3e 'ace cu aMutorul altei u3ten-
3ile2 care la r>ndu-i tri=ite la alte u3ten3ile2 5i a5a =ai de%arte2
la in'init. !ar lu=ea %oate de a3e=enea 3(-i a%ar( con5tiinei
ca o totalitate nonu3ten3il(2 adic( =odi'ica9il( '(r( inter=e-
diar 5i :n =od =a3i4. :n ace3t ca? cla3ele lu=ii 4or aciona
ne=iMlocit a3u%ra con5tiinei2 ele :i 3unt %re?ente !r distan
Dde eFe=%lu2 acel c@i% de la &ea= care ne :n&ro?e5te acio-
nea?( !r ustensile, nu e3te ne4oie ca !ereastra 3( 3e de3-
c@id(2 ca un o= 3( 3ar( :n camer, 3( %(5ea3c( %e du#umea).
Si reci%roc2 con5tiina 4i?ea?( 3( co=9at( acele %ericole 3au
3( =odi'ice acele o9iecte '(r( di3tan( 5i '(r( u3ten3ile %rin
=odi'ic(ri a93olute 5i =a3i4e ale lu=ii. Ace3t a3%ect al lu=ii
e3te :n :ntre&i=e coerent2 e3te lu=ea ma+ic. "o= nu=i
e=oie o c(dere 9ru3c( a con5tiinei :n =a&ie. Sau2 dac(
%re'erai2 eFi3t( e=oie atunci c>nd lu=ea u3ten3ilelor di3%are
dintr-o dat( 5i :n locul ei a%are lu=ea =a&ic(. A5adar2 nu
tre9uie 3( 4ede= :n e=oie o de?ordine %a3a&er( a or&ani3-
=ului 5i 3%iritului2 care ar 4eni 3( tul9ure din a!ar 4iaa %3i-
@ic(. E3te2 di=%otri4(2 re:ntoarcerea con5tiinei la atitudinea
*
C/
PSIHOLOGIA EMOIEI
=a&ic(2 una dintre =arile atitudini care :i 3unt e3eniale2 cu
a%ariia lu=ii corelati4e R lu=ea =a&ic(. E=oia nu e3te un
accident2 e3te un =od de eFi3ten( al con5tiinei2 unul din
=odurile :n care ea "nele+e D:n 3en3ul dat de HEI!EGGER
ter=enului N Herstehen)) a 3a N;iin(-:n-Lu=eO.
O con5tiin( raional( 3e %oate :ntotdeauna diriMa
a3u%ra e=oiei. :n ace3t ca?2 e=oia a%are ca 3tructur( a
con5tiinei. Ea nu e3te calitate %ur( 5i ineF%ri=a9il(2 ca ro5ul
c(r(=i?iu 3au i=%re3ia %ur( de durere2 cu= ar tre9ui 3( 'ie
du%( teoria lui JAMES. Ea arc un 3en32 semni!ic ce%a pentru
%iaa mea psihic. Re'lecia %uri'icatoare a reduciei 'eno-
=enolo&ice %oate 3e3i?a e=oia :n =(3ura :n care con3tituie
lu=ea 3u9 'or=( =a&ic(. N:l 3ocot de=n de ur( pentru c 3unt
'urio3.O !ar acea3t( re'lecie e3te 4an( 5i nece3it( =oti4aii
3%eciale. !e o9icei diriM(= a3u%ra con5tiinei e=oti4e o re-
'lecie co=%lice care2 de3i&ur2 3e3i?ea?( con5tiina :n calitate
de con5tiin(2 dar :n =(3ura :n care e3te =oti4at( de o9iect:
NSunt 'urio3 pentru c el e3te de=n de ur(O. Pornind de la
acea3t( re'lecie 3e con3tituie 'uria.
OTE
8
la conscience de l'emotion),m teFtul ori&inal. Dota trad.L
/
le mode non$positionnel), :n teFtul ori&inal. Dota trad.L
-
C'emotion est une certaine maniere d'apprehertder le
monde), :n teFtul ori&inal. Dota trad.L
6
comme ecri%ant), :n teFtul ori&inal. Dota trad.L
7
EF%re3ie a lui LEBI.
.
:n li=9a &er=an(2 :n teFtul ori&inalQ conce%t i=%u3 de Jaco9
4on #eFHiill2 :ndeo3e9i :n lucrarea 3a (m2elt undInner2elt der >iere,
94
J.-P. SARTRE
cu 3en3ul de a=9ian( 9io%3i@ic( %ro%rie unei anu=ite 3%ecii 5i nu=ai
ace3teia. Dota trad.L
,
!in acea3t( %er3%ecti4(2 dac( ad=ite= c( orice cultur( e3te
eF%re3ia :n %ri=ul r>nd a tr(irilor e=oionale ale o=ului2 e3te de :nele3
de ce Lucian *la&a 3u3ine c( No cultur se umple de ma+ie, ca 9ureteie
de ap) (>rilo+ia %alorilor, ;undaia Re&al( %entru Literatur( 5i Art(2
*ucure5ti2 8+6.2 %. /+AL. Dota trad.L
C
la hyte), :n teFtul ori&inal. Dota trad.L
+
Sau cel %uin =odi'ic>nd-o: le5inul e3te trecere la o con-
5tiin( oniric(2 adic( Nireali?a9il(O.
8A
Nie su,et ,oyeu-), :n teFtul ori&inal. Dota trad.L
88
:n li=9a &er=an(2:n teFtul ori&inal a nuan(ri. Dota. trad.L
8/
II mime la conduite, mais ii ne se conduii %a3EE2 :n teFtul
ori&inal. Dota trad.L
8-
A 3e 4edea nota 88.
86
:n li=9a latin(2 :n teFtul ori&inal a la nes!0r#it. Dota trad.L
87
prolcnsions a''ec'iE4e3O2 :n teFtul ori&inal. Dota trad.L
8.
est trop PortO2:n teFtul ori&inal. Dota trad.L
I
\
COCL#JIE
Teoria e=oiei2 %e care a= 3c@iat-o2 e3te de3tinat(
3(
3er4ea3c( la con3tituirea unei %3i@olo&ii 'eno=enolo&ice.
;ire5te2 caracterul ei de e-emplu ne-a :=%iedicat 3(-i d(=
de?4olt(rile %e care ar 'i tre9uit 3( le co=%orte
8
. Pe de alt(
%arte2 :ntruc>t a tre9uit 3( de=ol(= teoriile o9i5nuite de3%re
e=oie2 ne-a= ridict tre%tat de la con3ideraiile %3i@olo&ice
ale lui JAMES la ideea de 3e=ni'icaie. O %3i@olo&ie
'eno=enolo&ic( 3i&ur( %e ea 5i care :n %reala9il 5i-a cur(it
locul2 ar :nce%e %rin a 'iFa :ntr-o re'lecie eidetic( e3ena
'a%tului %3i@olo&ic %e care :l eFa=inea?(. E3te ceea a=
:ncercat 3( 'ace= cu %ri4ire la ima+inea mental, :ntr-o
lucrare care 4a a%(rea cur>nd
/
. !ar2 :n %o'ida ace3tor
re?er4e
de detaliu2 3%er(= c( a= reu5it 3( de=on3tr(= c( un 'a%t
%3i@ic ca e=oia2 de o9icei 3ocotit o d&rordine '(r( le&e2
%o3ed( o 3e=ni'icaie %ro%rie 5i nu %oate 'i 3e3i?at :n el
:n3u5i
'(r( :nele&erea ace3tei 3e=ni'icaii. A= dori acu= 3(
=arc(=
li=itele ace3tei cercet(ri %3i@olo&ice.
A= a'ir=at2 :n introducere2 c( 3e=ni'icaia unui
'a%t
de con5tiin( 3e reduce la aceea c( indic( :ntotdeauna reali-
tatea-u=an( total( care se !ace e=oionat(2 atent(2 care
C7
J.-P. SARTRE
%erce%e2 care 4oie5te etc. Studiul e=oiilor a 4eri'icat din %lin
ace3t %rinci%iu: o e=oie tri=ite la ceea ce ea 3e=ni'ic(. Iar
ceea ce 3e=ni'ic( e3te2 de 'a%t2 totalitatea ra%orturilor reali-
t(ii-u=ane cu lu=ea. Trecerea Ia e=oie e3te o =odi'icare
total( a N'iinei-:n-lu=eO %otri4it le&ilor 'oarte %articulare ale
=a&iei. :n3( 4ede= de :ndat( li=itele unei a3e=enea
de3crieri: teoria %3i@olo&ic( a e=oiei %re3u%une o de3criere
%reala9il( a a'ecti4it(ii :n =(3ura :n care acea3ta con3tituie
3ituaia realit(ii-u=ane2 adic( :n =(3ura :n care e3te
con3tituti4( %entru realitatea noastr u=an( de a 'i realitate-
u=an( a'ecti4(. :n ace3t ca?2 :n loc de a %orni de la un 3tudiu
al e=oiei 3au :nclinaiilor care ar indica o realitate-u=an(
:nc( neelucidat( ca ter=en ulti= al oric(rei cercet(ri2 ter=en
ideal de alt'el 5i %ro9a9il neacce3i9il celui care :nce%e cu
e=%iricul2 de3crierea a'ectului 3-ar o%era pornind de la
realitatea-u=an( de3cri3( 5i 'iFat( %rintr-o intuiie a priori.
!i4er3ele di3ci%line ale %3i@olo&iei 'eno=enolo&ice 3unt
re+resi%e, c@iar dac( ter=enul re&re3iunii lor ar 'i pentru ele
un ideal %urQ acelea ale 'eno=enolo&iei %ure2 di=%otri4(2 3unt
%ro&re3i4e. Se 4a %une de3i&ur :ntre9area de ce2 :n ace3te
condiii2 3e cade 3( 'ace= u? :n =od 3i=ultan de cele dou(
di3ci%line. Se %are c( 'eno=enolo&ia %ur( ar 'i de aMun3.
Totu5i2 dac( 'eno=enolo&ia %oate do4edi c( e=oia e3te o
reali?are de e3en( a realit(ii u=ane :n =(3ura :n care e3te
a!eciune, :i 4a 'i i=%o3i9il 3( de=on3tre?e c( realitatea-
u=an( tre9uie 3( 3e =ani'e3te :n =od nece3ar :n cutare
e=oii. C( eFi3t( cutare 5i cutare e=oie 5i nu=ai ace3tea R
lucrul ace3ta 4(de5te '(r( nici o :ndoial( !acticitatea eFi3tenei
u=ane. Toc=ai acea3t( 'acticitate 'ace nece3ar un recur3
re&lat la e=%iriceQ ea e3te aceea care2 du%( toate a%arenele2
4a :=%iedica %entru totdeauna Monciunea re&re3iunii
%3i@olo&ice cu %ro&re3iunea 'eno=enolo&ic(
-
.
$%
PSIHOLOGIA EMOIEI
NOTE
8
A= dori :ndeo3e9i2 din ace3t %unct de 4edere2 ca 3u&e3tiile
noa3tre 3( %er=it( iniierea de 3tudii =ono&ra'ice co=%lete a3u%ra
9ucuriei2 tri3teii etc. u a= dat aici dec>t direcii 3c@e=atice %entru
a3e=enea =ono&ra'ii.
/
Re'erire ia o%u3culul C 'Ima+inaire, care a a%(rut :n anul
8+6A. Dota trad.L
-
A4>nd :n 4edere con3ideraiile de =ai 3u32 cartea lui J.-P.
Sartre ar 'i tre9uit 3( 3e intitule?e Ksiholo+ia !enomenolo+ic a emoi$
ei 3au2 =ai eFact2 teorie a emoiei in lumina psiholo+ici !enomeno$
lo+ice. Dota trad.L
Addenda
BILLIAM JAMES: E=oia
8
E&oii 'i in(tin)t*. :n %re?ena unui o9iect oarecare2
orice ani=al %oate tr(i dou( reacii %3i@olo&ice di3tincte 5i
deter=inate2 dintre care una :l 'ace 3( simt, iar cealalt( :l 'ace
3( acioneze. :n %ri=ul ca?2 a4e= de-a 'ace cu e=oia2 :n cel
de-al doilea2 cu in3tinctul. E=oia :n3(2 ca 3i in3tinctul2 are
%ro%ria-i NeF%re3ie 'i?ic(O2 eF%re3ie care %oate include c@iar
5i eFtre= de %uternice contracii =u3culare2 cu= 4ede= :n
ca?ul 'ricii 3au 'uriei. :n con3ecin(2 ade3ea ne &(3i= :ntr-o
de3tul de =are :ncurc(tur( atunci c>nd 4re= 3( di'erenie=
reaciile e=oionale de reaciile in3tincti4e %ro4ocate de unul
5i acela5i o9iect. Tre9uie2 oare2 3( 4or9i= de3%re !ric :n
ca%itolul con3acrat in3tinctelor 3au :n acela con3acrat e=o-
iilorV
/
:n ce ca%itol 3( de3crie= curiozitatea, emulaia etcV
R(3%un3ul la ace3te :ntre9(ri nu %oate 'i dec>t ar9itrar 5i2 de
alt'el2 nu are i=%ortan( din %unct de 4edere 5tiini'ic2 :n
a3e=enea ca?uri %ut>nd decide 3i=%le con4eniene %ractice.
Pe de alt( %arte2 nici &>nd 3( %ute= 'ace un 3tudiu de3cri%ti4
al e=oiilor %re?entate ca %ure 'a%te de con5tiin(2 deoarece
'a%tele de con5tiin( re'u?( orice anali?( intro3%ecti4(. !e
alt'el de3crierea ar 'i inutil(2 'iecare cuno3c>ndu-le din %ro%ria
$"
BILLIAM JAMES
tr(ire. Tot ceea ce a= %utea 'ace2 :ntr-o carte ca acea3ta2 e3te
3( le deter=in(= cau?ele 5i e'ectele2 adic( o9iectele care le
%ro4oac( 5i 'eno=enele or&anice care le :n3oe3c.
Orice o9iect care a>( un in3tinct a>( 5i o e=oie.
u=ai c( R iar acea3ta e3te 3in&ura deo3e9ire dintre cele
dou( reacii Rreacia e=oional( 3e =ulu=e5te 3( 3e
eF%ri=e :n cor%2 %e c>nd reacia in3tincti4( e3te 3u3ce%ti9il(2
%e dea3u%ra2 3( %un( ani=alul :n le&(tur( cu o9iectul care a
%ro4ocat-o. Pe de alt( %arte2 at>t o reacie c>t 5i cealalt( %ot
'i deter=inate nu nu=ai de %erce%ia direct( a o9iectului2 ci
5i de a=intirea 3au de i=a&inea ace3tuia. *a c@iar 3e %oate 3(
re3i=i= =ai =ult( 'urie la a=intirea unei in3ulte dec>t :n
=o=entul :n care a= 'o3t in3ultaiQ iar a=intirea unei =a=e
di3%(rute :nduio5ea?( ade3ea =ai =ult dec>t a '(cut-o
4reodat( 4ederea acelei =a=e a'late :nc( :n 4ia(. A5adar2 :n
:ntre& ace3t ca%itol2 ter=enul No9iectO 4a de3e=na 'ie un
o9iect real=ente %erce%ut2 'ie i=a&inea 3au 3i=%la a=intire
a ace3tuia.
V+,i*t-il* *&oi*i (.nt n*n.&-,+t*. !ac( lu(= dre%t
criteriu inten3itatea reaciilor or&anice care :n3oe3c e=oiile2
le %ute= or>ndui :n dou( =ari cla3e: e=oii puternice, :n3oite
de reacii relati4 4iolente2 5i e=oii rine2 :n3oite de reacii
relati4 3la9e. :n %ri=a cate&orie 3e includ !uria, !rica, tristeea,
ru#inea, or+oliul 5i toate 4ariet(ile lor2 iar :n a doua toate
3enti=entele =orale2 intelectuale 5i e3tetice. u a5 ter=ina
niciodat( dac( a5 dori 3( de3criu cu de-a=(nuntul o9iectele2
circu=3tanele 5i 4ariet(ile di4er3elor 3%ecii %3i@olo&ice de
e=oiiQ c(ci nuanele lor 3e co=9in( 5i 3e continu( unele :n
altele la in'init. Li=9aMul a etic@etat c>te4a dintre ace3te
nuane :n 3inoni=ele 3ale: ur(2 anti%atie2 ani=o?itate2 re3en-
ti=ent2 de?&u3t2 a4er3iune2 =aliio?itate2 ciud(2 r(?9unare2
"/
EMOIA
oroare etc. etc. Ace3te di3tincii 3unt e'ecti4 trea9a dicio-
narelor de 3inoni=e2 dar 5i a c(rilor de %3i@olo&ie. !e 'a%t2
=ulte %3i@olo&ii &er=ane nu 3unt dec>t dicionare de 3ino-
ni=e :n ceea ce %ri4e5te ca%itolul e=oiei. EFi3t( :n3( li=ite
:n ceea ce %ri4e5te utilitatea ace3tor anali?e 3u%er'iciale 5i
4er9aleQ 3-a a9u?at at>t de =ult de ele :nc>t literatura %ur
de3cri%ti4( a e=oiei a de4enit2 de la !e3carte3 :ncoace2 una
din %(rile cele =ai %licticoa3e ale %3i@olo&iei. Si nu nu=ai
una din cele =ai %licti3itoare2 ci 5i din cele =ai &(unoa3e2
deoarece 3u9di4i?iunile 3ale la3( :n &eneral i=%re3ia c( 3unt
arti'iciale 3au li%3ite de i=%ortan(2 iar %reteniile de eFactitate
la3( i=%re3ia c( 3unt a93olut 'actice. !in ne'ericire2 a%roa%e
tot ceea ce %3i@olo&ii au 3cri3 de3%re e=oie 3e re?u=( la
acea3t( literatur(. M(car dac( de3crierile lor ar 3t>rni intere3ul
ca acelea ale ro=ancierilor1 Ro=anul ne ca%ti4ea?( %rin aceea
c( ne 'ace 3( retr(i= e=oiile %e care le anali?ea?(Q 4iaa ne-a
'a=iliari?at at>t de =ult cu o9iectele 5i 3ituaiile &eneratoare
de e=oii2 :nc>t 5i cea =ai =ic( %a&in( :=%odo9it( cu %uin(
%3i@olo&ie tr(it( ne 'ace i=ediat 3( 4i9r(=. Acelea5i 4ii
%l(ceri le :ncerc(= Ia lectura unor o%ere %ur literare :n care
'ilo3o'ia e3te conden3at( :n N=aFi=eO 5i %roiectea?( din c>nd
:n c>nd c>te o 3tr('ul&erare :n %ro'un?i=ile 4ieii noa3tre
e=oionale. !ar2 =ai de&ra9( dec>t de a-i reciti %e cla3icii
N%3i@olo&iei 5tiini'iceO a e=oiei Dnu cu=4a a= aMun3 la
3aturaie citindu-i 5i r(3citindu-iVL2 a5 %re'era 3( =( 3cu'und
:n 4reo indi&e3t( de3criere a 3t>nc(riei dintr-o 'er=( %ierdut(
%e :ntinderile din eU-Ha=%3@ire. ic(ieri nu a= %utea
de3co%eri :n ace3te tratate 4reun centru de %er3%ecti4(2 4reun
%rinci%iu din care 3( 3e deduc( 3au care 3( ne dea la i4eal(
'a%tele. u &(3i= aici dec>t di3tincii2 3u9tilit(i 5i cla3i'ic(ri
%e3te cla3i'ic(riQ i=%o3i9il de dat %e3te 4reo 9a?( lo&ic( unde
totul 3( ai9( te=ei. Cu toate ace3tea2 toc=ai te=eliile 3olide
U0tUOTECA JUDE1EAN2
+8 CL#J
;ILIALA JORILOR
Iu. O93er4atorului i\r. 8
BILL8AM JAMES
'ac 'ru=u3eea o%erelor cu ade4(rat 5tiini'ice. S( 'ie oare
%3i@olo&ia e=oiei conda=nat( 3( r(=>n( de-a %ururea %e
terenul de3crierilor indi4idualeV O%inia =ea e3te alta. EFi3t(
o %orti( de ie5ire 5i nu a4e= dec>t 3( trece= %rin ea.
P,in)i3i.l 4*n*,+to, +l 5+,i*t-ii *&oiilo,. :ntrea&a
di'icultate 4ine de la 'a%tul c( ne :nc(%(>n(= 3( %re?ent(=
e=oiile ca %e tot at>tea eFi3tene a93olut indi4iduale2 '(c>nd
din ele entit(i 3%irituale la 'el de eterne2 la 'el de 3acre %e c>t
erau N3%eciileO i=ua9ile din 4ec@ea 9iolo&ie. At>ta ti=% c>t
4o= r(=>ne la acea3t( conce%ie2 tot ce 4o= %utea 'ace 4a 'i
3( :ntoc=i= cu un re3%ect reli&io3 catalo&ul e=oiilor2 al
caracterelor lor2 al 3in&ularit(ilor 5i e'ectelor lor. !ar2 oric>t
de %uin a= 4rea 3( le eF%lic(= %rin cau?e =ai &enerale2 cu=
eF%lic(= a3t(?i N3%eciileO %rin ereditate 5i 4ariaii2 toate
'ru=oa3ele di3tincii 5i 'ru=oa3ele cataloa&e :5i 4or %ierde :n
3curt ti=% i=%ortana. Cine arc &(ina cu ou( de aur nu 3e
te=e deloc 3( de3crie 'iecare din ou(le %e care ea le-a ouat.
"oi con3acra deci %a&inile care ur=ea?( de&aM(rii ade4(-
ratului %rinci%iu &enerator al 4ieii noa3tre e=oionale2
re3tr>n&>ndu-=( de la 9un :nce%ut la ceea ce a= nu=it e=oii
N%uterniceO.
/ a%ea cuno#tin de o emoie puternic) este a a%ea
cuno#tin de e-presia ei or+anic. Potri4it conce%iei care 3-a
i=%u3 cu %ri4ire la ace3te Ne=oii %uterniceO2 a= %erce%e =ai
:nt>i o9iectul care le %ro4oac(Q a%oi acea3t( %erce%ie ar
&enera :n 3u'let o a'ecie 3au 3enti=ent2 care ar 'i e=oia
:n3(5iQ :n 3'>r5it2 acea3t( a'ecie 3-ar eF%ri=a :n cor%2 deter-
=in>nd aici =odi'ic(ri or&anice. Potri4it teoriei =ele2 di=%o-
tri4(2 ace3te modi!icri urmeaz imediat percepia, iar cuno#$
tina pe care o a%em despre acestea, pe msur ce ele se
produc, constituie emoia ca !apt psihic. A3t'el2 du%( 3i=ul
"6
EMOIA
co=un2 ne %ierde= a4erea2 3unte= :ndurerai 5i %l>n&e=Q ne
ie3e :n cale un ur32 ne e3te 'ric( 5i 'u&i=Q 3unte= in3ultai2 ne
3u%(r(= 5i lo4i=. Eu %retind c( acea3t( ordine e3te ineFact(2
c( 'a%tul de con5tiin( al re%re?ent(rii nu e3te ur=at i=ediat
de 'a%tul de con5tiin( a'ecti42 c( :ntre ele 3e inter%un =ani-
'e3t(rile cor%orale 5i c(2 %rin ur=are2 3unte= :ndurerai %entru
c( %l>n&e=2 3u%(rai %entru c( lo4i=2 :n'rico5ai %entru ca
tre=ur(=. Acea3t( ordine2 du%( %(rerea =ea2 e3te =ult =ai
raional( dec>t ordinea 9anal(2 du%( care %l>n&e=2 lo4i= 3au
tre=ur(= %entru c( 3unte= :ndurerai2 3u%(rai 3au :n'rico5ai2
du%( ca?. !ac( %erce%ia nu ar &enera 3t(ri cor%orale2 ea ar
r(=>ne o %erce%ie %ur(2 %alid(2 incolor( 5i '(r( nici cea =ai
=ic( te=%eratur( e=oional(. A= %utea :n ace3t ca? 3( 4ede=
ur3ul 5i 3( raionm c( lucrul cel =ai 9un de '(cut e3te 3(
'u&i=2 3( au?i= in3ulta 5i 3( aMun&e= la conclu?ia c( 3e
cu4ine 3( lo4i=: dar nu a= tr(i nici 'rica 5i nici 'uria :n 3en3ul
:n care ace3te cu4inte eF%ri=( o realitate %3i@olo&ic(.
Pre?entat( at>t de de-a dre%tul2 e4ident c( i%ote?a =ea
nu %oate 'i :nt>=%inat( la :nce%ut dec>t cu ne:ncredere2 a4>nd
e'ectul unui %aradoF. Cu toate ace3tea2 3%re a 'ace acce%tat
ace3t %aradoF2 nu 4oi a4ea ne4oie nici de nu=eroa3e con3i-
derente 5i nici de ar&u=ente Ntra3e de %(rO.
:n %ri=ul r>nd2 e3te cert c, datorat unui !el de
in!luene !izice imediate, anumite percepii produc "n corp
modi!icri or+anice !oarte "ntinse, "nainte ca "n con#tiin s
0#neasc o emoie sau o reprezentare emoional oarecare.
!ac(2 de eFe=%lu2 4ede= %e 3cen( o dra=(2 a3cult(= recita-
rea unor 4er3uri 3au %o4e3tea unei 'a%te de eroi3=2 ade3ea
3i=i= deodat( cu= ne 3tr(9ate un 'ior din t(l%i 5i %>n( :n
cre5tet2 ini=a ni 3e u='l( :n %ie%t 5i ne dau %e =o=ent la-
cri=ile. Acelea5i 'eno=ene 3e %roduc2 9a :nc( 5i =ai i?9itor2
atunci c>nd a3culi =u?ic(. !ac( 4ede= a%(r>nd %e
14
BILLIAM JAMES
%>n( acolo :nc>t 3( 4( cer 3( 3to%ai cur3ul 4reunei %a3iuni
4iolente 3%re a o 3u%une unei at>t de curioa3e anali?eQ =ul-
u=ii-4( 3( o93er4ai e=oii =ai %otolite2 r(=>n>nd 3(
credei c( ceea ce e3te ade4(rat :n ca?ul celor =ai 3la9e e3te
ade4(rat 5i :n ca?ul celor =ai %uternice. :ntrea&a noa3tr(
Nca%acitate cu9ic(O e3te 3en3i9il( 5i 4ie 5i cel =ai =(runt
dintre un&@erele 3ale contri9uie %rin %ul3aii e=oionale2
3urde 3au 4ii2 a&rea9ile2 dureroa3e 3au nede'inite2 3( con3tituie
acel 3enti=ent al %er3onalit(ii %e care 'iecare dintre noi :l
%oart(2 :ntotdeauna 5i %retutindeni2 cu 3ine. R(=>ne= cu totul
3ur%rin5i 4(?>nd ce in'i=e detalii %ot 3( dea uneori tonul
acelor 3t(ri &enerale de 3en3i9ilitate co=%leF(. Se %oate
:nt>=%la2 de eFe=%lu2 ca :ntr-o ne%l(cere =inor( 3t(rile de
con5tiin( or&anice 3( ai9( dre%t centru 3au 4atr( o contracie2
ade3ea in'inite?i=al(2 a oc@ilor 3au 3%r>ncenelor. O 3t>nMe-
neal( de =o=ent 3e 3e=nalea?( %rintr-o 3en?aie con'u?( :n
'arin&e2 care ne 3ile5te 3( 'ace= =i5c(ri de de&lutiie2 %entru
a ne de&aMa &>tleMul2 3au 3( tu5i= u5or2 5i a5a =ai de%arte2
%entru toate eFe=%lele care 3-ar %utea cita. !atorit( 3c@i=9(-
rilor 4ariate de care 3unt 3u3ce%ti9ile acti4it(ile noa3tre
or&anice2 %ute= %re3u%une a priori c( nici o nuan( de e=oie
nu 3e %oate %roduce '(r( a 3e re%ercuta :n cor% 5i c( acea3t(
eF%re3ie 'i?ic(2 luat( :n :ntre&ul ei2 e3te la 'el de unic( :n 'elul
ei cu= %oate 'i :n3(5i nuana de e=oie. Prin acea3ta 3e
eF%lic( ne%utina noa3tr( de a re%roduce cu 3>n&e rece
:ntrea&a eF%re3ie a unei e=oii oarecare2 cu toate reaciile 3ale
or&anice2 e=oia co4>r5indu-ne. Poate c( a= %utea re%roduce
reaciile =u5c@ilor 3u%u5i 4oinei2 al c(ror =ecani3= :l %ute=
3ur%rinde2 dar nu 4o= reu5i 3( le re%roduce= %e acelea ale
%ielii2 &landelor2 ini=ii 5i ale altor 4i3cere. A5a du%( cu=
un 3tr(nut =i=at e3te li%3it de naturalee2 a5a 5i o i=itare
& "%
E4O<IA
4oluntar( a tri3teii 3au a entu?ia3=ului2 :n a93ena eFcitanilor
lor nor=ali2 ri3c( 3( N3une a &olO.
A= aMun32 :n 3'>r5it2 la %unctul central al :ntre&ii =ele
teorii: "ncercai s % reprezentani pe planul ima+inaiei o
emoie puternic oarecare, apoi slrduii$% s eliminai din
aceast reprezentare toate senzaiile simptomelor corporale
ale emoiei: %ei %edea atunci c( nu 4( 4a rm0ne nimic
emoional "n con#tiin, nici cel mai mrunt element psihic
care s poat "ntrupa emoia propriu$zis9 nu %ei a%ea "n !a
dec0t o stare rece #i neutr de percepie intelectual. MaMori-
tatea oa=enilor ru&ai 3( 3e 3u%un( ace3tei %ro9e ad=it c(
o93er4aia lor interioar( con'ir=i a3eriunea =eaQ cu toate
ace3tea2 unele %er3oane 3t(ruie :n a'ir=aia c( o93er4aia
'(cut( de ele o contra?ic. u li%3e3c nici %er3oanele %e care
nu le %ute= 'ace 3( :nelea&( %ro9le=a. Cerei-le 3(-5i i=a&i-
ne?e un o9iect ri?i9il2 a%oi 3( a93tra&( din con5tiin( orice
3en?aie de r>3 5i orice i=%ul3ie de a r>de le&at( de acel
o9iect2 3%re a 4( 3%une la 3'>r5it la ce 3e reduce Nli?i9ilitateaO
o9iectului2 dac( nu la 3i=%la %erce%ie c( a%arine cate&oriei
lucrurilor Ncara&@ioa3eO: ele 4( 4or r(3%unde c( le cerei
i=%o3i9ilul 5i c( nu 3e %ot :=%iedica 3( r>d( c>nd 4(d ce4a
cara&@io3. E3te totu5i de la 3ine :nele3 c( nu li 3e cere un e'ort
'i?ic2 anu=e e'ortul de a-5i eF%ri=a orice i=%ul3ie de a r>de
:n %re?ena unui o9iect ri?i9ilQ nu li 3e cere dec>t un e'ort
intelectual2 acela de a a93tra&e dintr-o 3tare e=oional( luat(
:n :ntre&ul ei anu=ite ele=ente de con5tiin( 5i de a nota a%oi
ele=entele care r(=>n du%( acea3t( eFtracie. u =( :ndoie3c
de 'a%tul c( oricine 4a :nele&e eFact datele %ro9le=ei o 4a
re?ol4a :n 3en3ul %e care l-a= ar(tat. Ce 'el de e=oie de 'ric(
=ai %ute= a4ea c>nd a= reu5it 3( 3u%ri=(= toate 3en?aiile
de 9(t(i &r(9ite ale ini=ii2 de re3%iraie t(iat(2 de tre=urare a
1,
BILLIAM JAMES
9u?elor2 de =uiere a %icioarelor2 de %iele de &(in( 5i de :n4(l-
=(5eal( a =(runtaielorV S( o 3%un( cine %oateQ =ie :=i e3te
i=%o3i9il 3(-=i i=a&ine? a5a ce4a.
Oare ne %ute= re%re?enta 'uria tur9at( '(r( 'ier9ere
interioar(2 '(r( colorarea 'eei2 '(r( dilatarea n(rilor2 '(r(
3cr>5nirea dinilor2 '(r( i=%ul3ia de a lo4i2 ci2 di=%otri4(2
cu =u5c@ii relaFai2 cu o re3%iraie cal=(2 cu o 'a( odi@nit(V
Eu 3unt inca%a9il 3(-=i re%re?int ce4a de 'eJul ace3ta. ;uria
3e e4a%orea?( co=%let o dat( cu 3en?aiile or&anice2 :n care
nu 3e 4rea 3( 3e 4ad( dec>t =ani'e3t(rile 3ale: nu %ot ?(ri :n
locul ei dec>t o 3entin( de tri9unal2 %ronunat( de inteli&ena
%ur(2 care Mudec( la rece2 '(r( %ati=(2 c( cutare 3au cutare
=erit( a 'i %ede%3it %rin %(catele 3ale. Ce ar 'i :ndurerarea
'(r( lacri=ile 3ale2 '(r( o't(rile 5i 3u'oc(rile 3ale2 '(r( an&oa3a
3i=it( :n 3ternV Ar 'i doar acea Mudecat( nea'ecti4( c( unele
e4eni=ente 3unt cu ade4(rat 4rednice de %l>n3. u eFi3t(
%(ti=ire %e care o a3e=enea anali?( 3( nu 'ac( 3( 3e e4a%ore.
O e=oie o=enea3c( '(r( ra%orturi cu cor%ul e3te o %ur( non-
eFi3ten(. u %retind c( ar 'i o i=%o3i9ilitate =eta'i?ic( 5i
nici c( 3%iritele %ure ar 'i :n =od nece3ar conda=nate la o
4ia( intelectual( in3en3i9il(: nu 4or9e3c de 3%irite %ure2 ci de
oa=eniQ 5i a'ir= c( %entru oa=eni o e=oie di3ociat( de orice
3en?aie or&anic( e3te o a93tracie de neconce%ut. Cu c>t :=i
3crute? =ai =ult 3t(rile interioare2 cu at>t =( con4in& =ai
=ult c( =odi'ic(rile or&anice2 din care unii dore3c 3( 'ac(
3i=%le con3ecine 5i eF%re3ii ale a'ectelor 5i %a3iunilor noa3tre
N%uterniceO2 3unt2 di=%otri4(2 e3utul %ro'und2 e3ena lor
real(Q cu at>t =ai =ult :=i a%are ca e4ident 'a%tul c( a 'ace
3( di3%ar( orice 3en3i9ilitate a cor%ului =eu ar 'i 3( 'ac 3(
di3%ar( orice 3en3i9ilitate a 3u'letului2 cu toate 3enti=entele
3ale2 tandre 3au ener&ice2 conda=n>ndu-=a la a duce o
eFi3ten( de 3%irit %ur2 care nu ar 'ace dec>t 3( &>ndea3c( 5i
"$
EMOIA
3( cunoa3c(. Acea3t( eFi3ten(2 ?ice-3e2 a 'o3t idealul 4ec@ilor
:nele%iQ cu 3i&uran(2 :n3(2 c( nu e3te nici al =eu 5i nici al
&eneraiei =ele: a trecut circa o 3ut( de ani de c>nd rena5terea
cultului 3en3i9ilit(ii a co=%ro=i3-o %e aceea a cultului
NataraFieiO.
E(t* &+t*,i+li(t- t*o,i+ &*+7 *a nu e3te nici =ai =ult
5i nici =ai %uin =ateriali3t( dec>t orice alt( teorie care
%ro'e3ea?( condiionarea e=oiilor de c(tre %roce3ele cere-
9rale2 adic( %ro'e3ea?( o doctrin( %e care cititorii =ei o
acce%t(2 du%( toate a%arenele2 :n acea3t( 'or=ulare &eneral(.
A5adar2 dac( 3e &(3e5te 4reo aro=( de =ateriali3= :n teoria
=ea2 acea3ta nu %oate 'i %entru c( ea 'ace a%el la %roce3ele
ner4oa3e2 ci nu=ai din cau?a calit(ii acelora %e care ea le
in4oc(. Ele 3unt2 toate2 %roce3e senzoriale, adic( datorate unor
cureni interni %ro4ocai de eFcitaii eFterne. Stiu %rea 9ine
c( lucrul ace3ta e3te de aMun3 ca 3( le de3cali'ice :n oc@ii celor
care %latoni?ea?( :n %3i@olo&ie 5i care2 :ntr-ade4(r2 au &(3it
ce4a deo3e9it de tri4ial :n ace3te %roce3e. Oricare ar 'i :n3(
condiia 'i?iolo&ic( a a%ariiei lor2 e=oiile noa3tre nu-5i
3c@i=9( %rin acea3ta natura: ele r(=>n2 pe plan interior, ceea
ce 3unt. !ac(2 a5adar2 con3i=i= 3( le %re?ent(= ca 'a%te
3%irituale %ro'unde2 %ure 5i re3%ecta9ile2 orice 'unda=ent
'i?iolo&ic a= 'i o9li&ai 3( le d(=2 tre9uie 3( con3i=i= a
le %re?enta ca 'a%te 3%irituale la 'el de %ro'unde2 %ure 5i
re3%ecta9ile 5i atunci c>nd2 a5a cu= %roced(= aici2 &(3i=
c( la 9a?a lor 3tau 3en?aiile. M(3ura 4alorii lor ele o %oart(
:n ele :n3ele. Tot at>t de %uin lo&ic ar 'i 3( 'ie ne&at( tri-
4ialitatea 5i =aterialitatea %roce3elor 3en3i9ile ale e=oiei
:n nu=ele teoriei noa3tre2 %e c>t ar 'i 3( 'ie ne&at( acea3t(
teorie :n nu=ele tri4ialit(ii 5i =aterialit(ii ace3tor %roce3e.
++
BILLIAM JAMES
9u?elor2 de =uiere a %icioarelor2 de %iele de &(in( 5i de :n4(l-
=(5eal( a =(runtaielorV S( o 3%un( cine %oateQ =ie :=i e3te
i=%o3i9il 3(-=i i=a&ine? a5a ce4a.
Oare ne %ute= re%re?enta 'uria tur9at( '(r( 'ier9ere
interioar(2 '(r( colorarea 'eei2 '(r( dilatarea n(rilor2 '(r(
3cr>5nirea dinilor2 '(r( i=%ul3ia de a lo4i2 ci2 di=%otri4(2
cu =u5c@ii relaFai2 cu o re3%iraie cal=(2 cu o 'a( odi@nit(V
Eu 3unt inca%a9il 3(-=i re%re?int ce4a de 'elul ace3ta. ;uria
3e e4a%orea?( co=%let o dat( cu 3en?aiile or&anice2 :n care
nu 3e 4rea 3( 3e 4ad( dec>t =ani'e3t(rile 3ale: nu %ot ?(ri :n
locul ei dec>t o 3entin( de tri9unal2 %ronunat( de inteli&ena
%ur(2 care Mudec( la rece2 '(r( %ati=(2 c( cutare 3au cutare
=erit( a 'i %ede%3it %rin %(catele 3ale. Ce ar 'i :ndurerarea
'(r( lacri=ile 3ale2 '(r( o't(rile 5i 3u'oc(rile 3ale2 '(r( an&oa3a
3i=it( :n 3ternV Ar 'i doar acea Mudecat( nea'ecti4( c( unele
e4eni=ente 3unt cu ade4(rat 4rednice de %l>n3. u eFi3t(
%(ti=ire %e care o a3e=enea anali?( 3( nu 'ac( 3( 3e e4a%ore.
O e=oie o=enea3c( tar( ra%orturi cu cor%ul e3te o %ur( non-
eFi3ten(. u %retind c( ar 'i o i=%o3i9ilitate =eta'i?ic( 5i
nici c( 3%iritele %ure ar 'i :n =od nece3ar conda=nate la o
4ia( intelectual( in3en3i9il(: nu 4or9e3c de 3%irite %ure2 ci de
oa=eniQ 5i a'ir= c( %entru oa=eni o e=oie di3ociat( de orice
3en?aie or&anic( e3te o a93tracie de neconce%ut. Cu c>t :=i
3crute? =ai =ult 3t(rile interioare2 cu at>t =( con4in& =ai
=ult c( =odi'ic(rile or&anice2 din care unii dore3c 3( 'ac(
3i=%le con3ecine 5i eF%re3ii ale a'ectelor 5i %a3iunilor noa3tre
N%uterniceO2 3unt2 di=%otri4(2 e3utul %ro'und2 e3ena lor
real(Q cu at>t =ai =ult :=i a%are ca e4ident 'a%tul c( a 'ace
3( di3%ar( orice 3en3i9ilitate a cor%ului =eu ar 'i 3( 'ac 3(
di3%ar( orice 3en3i9ilitate a 3u'letului2 cu toate 3enti=entele
3ale2 tandre 3au ener&ice2 conda=n>ndu-=( la a duce o
eFi3ten( de 3%irit %ur2 care nu ar 'ace dec>t 3( &>ndea3c( 5i
+C
EMOIA
3( cunoa3c(. Acea3t( eFi3ten(2 ?ice-3e2 a 'o3t idealul 4ec@ilor
:nele%iQ cu 3i&uran(2 :n3(2 c( nu e3te nici al =eu 5i nici al
&eneraiei =ele: a trecut circa o 3ut( de ani de c>nd rena5terea
cultului 3en3i9ilit(ii a co=%ro=i3-o %e aceea a cultului
NataraFieiO.
E(t* &+t*,i+li(t- t*o,i+ &*+7 Ha nu e3te nici =ai =ult
5i nici =ai %uin =ateriali3t( dec>t orice alt( teorie care
%ro'e3ea?( condiionarea e=oiilor de c(tre %roce3ele cere-
9rale2 adic( %ro'e3ea?( o doctrin( %e care cititorii =ei o
acce%t(2 du%( toate a%arenele2 :n acea3t( 'or=ulare &eneral(.
A5adar2 dac( 3e &(3e5te 4reo aro=( de =ateriali3= :n teoria
=ea2 acea3ta nu %oate 'i %entru c( ea 'ace a%el la %roce3ele
ner4oa3e2 ci nu=ai din cau?a calit(ii acelora %e care ea le
in4oc(. Ele 3unt2 toate2 %roce3e senzoriale, adic( datorate unor
cureni interni %ro4ocai de eFcitaii eFterne. Stiu %rea 9ine
c( lucrul ace3ta e3te de aMun3 ca 3( le de3cali'ice :n oc@ii celor
care %latoni?ea?( :n %3i@olo&ie 5i care2 :ntr-ade4(r2 au &(3it
ce4a deo3e9it de tri4ial :n ace3te %roce3e. Oricare ar 'i :n3(
condiia 'i?iolo&ic( a a%ariiei lor2 e=oiile noa3tre nu-5i
3c@i=9( %rin acea3ta natura: ele r(=>n2 pe plan interior, ceea
ce 3unt. !ac(2 a5adar2 con3i=i= 3( le %re?ent(= ca 'a%te
3%irituale %ro'unde2 %ure 5i re3%ecta9ile2 orice 'unda=ent
'i?iolo&ic a= 'i o9li&ai 3( le d(=2 tre9uie 3( con3i=i= a
le %re?enta ca 'a%te 3%irituale la 'el de %ro'unde2 %ure 5i
re3%ecta9ile 5i atunci c>nd2 a5a cu= %roced(= aici2 &(3i=
c( la 9a?a lor 3tau 3en?aiile. M(3ura 4alorii lor ele o %oart(
:n ele :n3ele. Tot at>t de %uin lo&ic ar 'i 3( 'ie ne&at( tri-
4ialitatea 5i =aterialitatea %roce3elor 3en3i9ile ale e=oiei
:n nu=ele teoriei noa3tre2 %e c>t ar 'i 3( 'ie ne&at( acea3t(
teorie :n nu=ele tri4ialit(ii 5i =aterialit(ii ace3tor %roce3e.
++
B8LLIAM JAMES
T*o,i+ *83li)- &+,*+ 5+,i+9ilit+t* + *&oiilo,. !ac(
e3te real(2 orice e=oie e3te re?ultanta %3i@ic( a unei 3erii
de =odi'ic(ri or&anice2 'iecare dintre ace3te =odi'ic(ri a4>nd
dre%t cau?( un %roce3 'i?iolo&ic %e care a= :n4(at 3(-8
cunoa5te=: re'luFul declan5at de eFcitaia 4enit( de la o9iect.
Ceea ce ne conduce i=ediat la o cla3( de %ro9le=e noi.
"ec@ile %ro9le=e2 3in&urele %e care le ad=itea teoria cla3ic(2
erau 3au %ro9le=e de cla3i'icare DNcare 3unt &enurile de
e=oii 5i 3%eciile ace3tor &enuriVOL 3au %ro9le=e de descriere
DNcare e3te eF%re3ia care caracteri?ea?( o e=oie dat(VOL.
Pro9le=ele %u3e de noi 3unt %ro9le=e de cauzalitate: Ncare
3unt =odi'ic(rile or&anice %rodu3e de cutare o9iect datVO 5i
Nde ce %roduce el ace3te =odi'ic(ri 5i nu alteleVO Trece=
a3t'el de la o cercetare 3u%er'icial( la o cercetare %ro'und(.
Cla3i'icarea 5i de3crierea 3e 3ituea?( la ni4elul cel =ai de Mo3
al 5tiinei2 ele trec>nd %e un %lan 3ecundar de :ndat( ce 3e %un
c@e3tiunile %ri4ind cauza 5i ne=aia4>nd i=%ortan( dec>t :n
=(3ura :n care contri9uie la re?ol4area ace3tor c@e3tiuni. Or2
din =o=ent ce eF%lic(= &ene?a unei e=oii %rintr-o 3erie de
re'leFe %ro4ocate de o9iectul ei 5i i=ediat 3i=ite de con5ti-
in(2 %edem numaidec0t c nu am iz'uti s atri'uim limite
nici numrului de emoii posi'ile, nici %ariaiilor lor posi'ile
de la un indi%id la altul. Tre9uie ca ele 3( 4arie?e la in'init2
dat( 'iind du9la in'initate a ele=entelor lor 5i a eFcitanilor
lor %o3i9ili. Re'leFele nu 3unt c>tu5i de %uin entit(i i=ua9ile2
eterne 5i 3acre: la dre%t 4or9ind2 nu a= %utea conce%e nici
=(car unul 3in&ur care 3( nu 'ie %o3i9il2 iar :n 'a%t le 4ede=
%e toate 4ariind la in'init.
Pe 3curt2 tre9uie 3( :nele&e= c( orice clasi!icare a
emoiilor este la !el de ade%rat, la !el de natural).ca
oricare alta, cu condiia de a ne 'ace 3er4iciile ceruteQ 4ede=
c( %ro9le=a cla3ic(2 anu=e Ncare e3te eF%re3ia real 5i tipic
8AA
=================================E4O < IA - > ? ===============
a 'uriei 3au a 'riciiVO2 nu arc a93olut nici un 3en3 o9iecti4.
Pro9le=a care are un 3en3 o9iecti4ee3te: Ncare.eHc ori&inea
cut(rei 3au cut(rei eF%re3ii a 'uriei 3au 'riciiVO E3te aici o
%ro9le=( %o?iti4( care intere3ea?( at>t 'i?iolo&ia c>t 5i i3toria
5i care2 ca toate %ro9le=ele %o?iti4e2 co=%ort( o 3oluie2
oric>t de &reu ar 'i ea de &(3it. "oi =eniona =ai de%arte ce
3oluii au 'o3t deMa %ro%u3e.
V*,i0i)+,*+ .n.i )o,ol+,. !ac( teoria noa3tr( e3te ade-
4(rat(2 tre9uie ca orice %roducere 4oluntar( 5i cu 3>n&e rece
a a5a-?i3elor N=ani'e3t(riO ale unei e=oii 3( ne dea toc=ai
acea e=oie. Or2 %e3te tot unde 4eri'ic(rile eF%eri=entale 3unt
%o3i9ile2 ele =ai de&ra9( con'ir=( dec>t in'ir=( acea3t(
deducie. Toat( lu=ea 5tie c( oa=enii %rad( %anicii 3i=t cu=
cre5te :n ei 'rica doar %entru c( ei 'u& 5i c( tri3teea 5i 'uria
cre3c dac( ne l(3(= :n 4oia =ani'e3t(rilor ace3tora. ;iecare
acce3 de 3u3%ine du9lea?( durerea 5i c@ea=( un acce3 5i =ai
4iolent2 %>n( c>nd ne cal=(=2 %e Mu=(tate din de?&u3t2 %e
alt( Mu=(tate din cau?a e%ui?(rii =a5inii ner4oa3e. i=eni
nu i&nor( 'a%tul c( e=oia ?i3( 'urie tur9at( Nurc(O la dia%a?o-
nul ei cel =ai :nalt2 %ur 5i 3i=%lu eF%ri=>ndu-3e %rin eF%lo?ii
re%etate. A re'u?a 3( eF%ri=i o 'urie e3te a o ucide. u=(rai
%>n( la ?ece :nainte de a 4( =ani'e3ta 'uria 5i =oti4ele de a
4( 3u%(ra 4( 4or %(rea ridicole. A 'luiera %entru a c(%(ta curaM
nu e3te o 3i=%l( 'i&ur( de retoric(. "rei2 di=%otri4(2 3( 4(
ali=entai =elancoliaV Petrecei-4( ?ilele %r(4(lit :ntr-un
'otoliu2 o'tai2 r(3%undei tuturor cu o 4oce 3tin3(. u eFi3t(2
:n educaia =oral(2 un =ai 9un %rece%t dec>t acela 9ine
cuno3cut de oa=enii cu eF%erien(: dac( 4re= 3( do=in(= o
i=%ul3ie e=oional( rea2 tre9uie 3( ne l(3(= cu 3t(ruin(
%rad(2 la :nce%ut '(r( c@e' 5i cu 3>n&e rece2 mani!estrilor
e-terioare ale tendinei anta&oni3te %e care 4re= 3( o
747561
@I881A4 JA4E;
ado%t(=. Mai de4re=e 3au =ai t>r?iu %er3e4erena ne 4a 'i
ne&re5it reco=%en3at(. Pe acea3t( cale ne %ute= eli9era de o
di3%o?iie la ara& 3au de o de%ri=are2 :nlocuind-o %rin 4e3elie
5i %rintr-o 9un(tate real(. !e3creii-4( 'runtea2 dai o eF%re3ie
4ie %ri4irii2 de?doii-4( coloana 4erte9ral(2 ro3tii cu4intele
:ntr-un Nton =aMorO2 'acei co=%li=ente 3enine: tre9uie ca
ini=a du=nea4oa3tr( 3( 'ie cu ade4(rat de %iatr( ca 3( nu
aMun&( 3( 3e :n=oaie %uin c>te %uin1
Pe de alt( %arte2 nu tre9uie 3( uit(= c( =uli actori2
eFtre= de a9ili :n a =i=a 3e=nele eFterioare ale e=oiilor2
declar( c( nu 3i=t nici cea =ai =ic( e=oie interioar(. Cu
toate ace3tea alii2 %otri4it celor ar(tate de do=nul B. Arc@er2
care a e'ectuat o anc@et( dintre cele =ai in3tructi4e %rintre
actori2 declar( c( nu ar reu5i 3( Moace 9ine un rol '(r( a tr(i
toate e=oiile2 %>n( la i3to4ire. Ace3te contradicii 3unt le3ne
de eF%licat. Partea %isceral #i or+anic a eF%re3iei %oate 'i
3u%ri=at( de c(tre unii oa=eni2 dar nu de c(tre aliiQ or2
toc=ai acea3ta2 '(r( :ndoial(2 con3tituie %rinci%alul :n e=oia
re3i=it(. Actorii care simt rolurile Mucate %ro9a9il c( nu %ot
e'ectua acea3t( 3u%ri=are care2 la cei care Moac( '(r( a 3i=i2
e3te %er'ect(.
R*(3in4*,*+ .n*i o9i*)ii. S-ar %utea o9iecta doctrinei
noa3tre 'a%tul c( ade3ea e=oia cre5te atunci c>nd :i 3u%ri=(=
eF%re3iile 'i?ice. O dorin( de a r>de :n ti=% ce con4enienele
ne 'ac 3( o re%ri=(= de4ine re%ede o 4erita9il( tortur(2 iar
o 'urie :n(9u5it( de 'ric( 3e eFacer9ea?( :ntr-o ur( de o 3ut(
de ori =ai d(un(toare dec>t 'uria :n3(5i. !i=%otri4(2 ni=ic
nu cal=ea?( =ai =ult ace3te e=oii dec>t 'a%tul de a le da
cur3 li9er.
Acea3t( o9iecie e3te =ai =ult 3%ecioa3( dec>t real(.
In timpul eF%ri=(rii2 e=oia e3te :ntotdeauna 3i=it(Q ea nu
8A/
EMOIA
=ai e3te 3i=it( dup aceea, deoarece centrii ner4o5i 3-au
de3c(rcat :n =od nor=al. !ar 3e %oate ca2 eF%re3ia eFtern(
a 'eei 'iind in@i9at( o dat( cu de3c(rcarea care :i core3%unde2
eF%re3ia intern(2 cu 3ediul :n torace 5i :n 4i3cere2 3( de4in(
:nc( 5i =ai 4iolent( 5i :ndelun&at(Q e3te toc=ai ca?ul r>3ului
continuu. *a 3e =ai %oate ca %ri=a e=oie2 datorat( aciunilor
co=9inate ale o9iectului eFcitant 5i con3tr>n&erii eFercitate2
3( 3e tran3'or=e :ntr-o emoie nott #i @( totul di!erii e=oie
care antrenea?( tul9ur(ri or&anice di'erite 5i %oate c@iar =ai
%ro'undeQ e3te toc=ai ca?ul 'uriei 3t(%>nite2 care 3e tran3-
'or=( :n ur(. !ac( dore3c 3(-=i ucid du5=anul2 dar nu
:ndr(?n3c 3( o lac2 e=oia care %une 3t(%>nire %e =ine nu =ai
e3te :n =od cert aceea %e care a5 'i tr(it-o l(3>ndu-=i 'uria 3(
eF%lode?e. La ur=a ur=ei2 e=oia e3te li%3it( de i=%ortan(.
E&oiil* :0in*;. Modi'ic(rile or&anice2 %recu= 5i
a'ectul :n3u5i %ot 'i eFtre= de 3la9e :n ca?ul e=oiilor e3teticeQ
o o%er( de art( nu 4a %ro4oca ade3ea la un cuno3c(tor dec>t
o Mudecat( rece2 %ur intelectual(2 '(r( cea =ai =ic( 4i9raie
or&anic(. La =uli oa=eni2 tot.'i< ea 4a deter=ina e=oii din
cele =ai inten3e. E4ident2 teoria noa3tr( 3e a%lic( cu u5urin(
la ace3t ulti= ca?. !ar %ri=ul nu o contra?ice2 deoarece ea 9a-
?ea?( e=oia %e cureni a!ereni9 or2 tic c( %erce%ia unei o%ere
de art( e3te ur=at(2 'ie c( nu e3te ur=at( de 'eno=enul 3(u
co=%le=entar2 adic( r(3unetul or&anic2 ea nu r(=>ne =ai
%uin 5i :n %ri=ul r>nd un 'eno=en deter=inat de cureni
a'ereni. Ea e3te audiie =u?ical(2 conte=%lare de =onu=ente
etc2 adic( :ntotdeauna %erce%ie de o9iect 3en3i9il2 eF%erien-
( Na 3i=urilorO. Iar %l(cerea care :n3oe5te acea3t( eF%erien-
( e3te 5i ea o %l(cere Na 3i=urilorO: eFi3t( e=oie N%uternic(O
%entru c( eFi3t( %erce%ie N%uternic(O.
8A-
@I88IA4 JA4E;
u 4reau deloc 3( 3%un c( la %l(cerea N3i=urilorO nu
3-ar %utea ad(u&a o alta =ai delicat(2 o e=oie %ur cere9ral(2
inde%endent( de orice cureni 4enii din a'ar(. Sati3'aciile
=orale2 recuno5tina2 curio?itatea2 9ucuria date de re?ol4area
unei %ro9le=e etc. %ot 'i e=oii de 'elul ace3ta. !ar 'ineea
5i i=aterialitatea ace3tor 3enti=ente :n 3tare %ur(2 adic( '(r(
cel =ai =ic a=e3tec de re4er9eraii 'i?ice2 Ic di3tin&e :n =od
'ra%ant de e=oiile %uternice. Pe de alt( %arte2 la toate
%er3oanele 3enti=entale 5i i=%re3iona9ile ele au un r(3unet
ne=iMlocit :n or&ani3=Q la %erce%ia interioar( a unui ade4(r
=oral 4ocea 3e 'r>n&e2 oc@ii 3e 3cald( :n lacri=i etc. :n orice
NeFta?iereO2 oricare ar 'i =oti4ele intelectuale2 re&(3i= ace3te
%roce3e or&anice 3ecundare. !ac( ele&ana unei de=on3traii
3au a unei &lu=e nu reu5e5te 3( ne de3tind(2 dac( o con-
da=nare la =oarte nu ne :n'ioar(2 dac( o do4ad( de &ene-
ro?itate nu ne 'ace 3( 4i9r(=2 atunci nu 4(d nici ur=( de
e=oie :n con5tiin( de3%re toate ace3te lucruri. u 4(d2 de
'a%t2 dec>t %ure %erce%ii intelectuale de nu=e care 3( li 3e
a%lice: ele&an(2 3%irit2 Mu3tiie2 &enero?itate etc. Iar ace3te
3t(ri de con5tiin( di3cri=inati4e intr( =ai de&ra9( :n
cate&oria cuno5tinelor dec>t :n cate&oria e=oiilor.
An+li=+ *&oi*i >* 0,i)-. !in =oti4e %e care le-a=
ar(tat anterior2 =( 4oi a9ine 3( :ntoc=e3c :n 'inal un catalo&
3au o cla3i'icare a e=oiilor2 ori un ta9lou de3cri%ti4 al
3i=%to=elor ace3tora. Cititorii =ei au la :nde=>n( a%roa%e
toate 'eno=enele a c(ror anali?( o 'ac :n acea3t( carte. Pentru
a le o'eri un =odel de eFcelent( de3criere a 3i=%to=elor e=o-
ionale2 4oi da un citat din 3tudiul lui !arUin con3acrat 'ricii:
N;rica e3te ade3ea %recedat( de ui=ireQ ace3te dou(
e=oii au ra%orturi at>t de 3tr>n3e2 :nc>t a=>ndou( tre?e3c
in3tantaneu 3i=urile 4(?ului 5i au?ului. :n a=9ele ca?uri
1A4
EMOIA
oc@ii 5i &ura 3e de3c@id lar&2 iar 3%r>ncenele 3e ridic(. O=ul
:n&ro?it 3e ine dre%t ca o 3tatuie 3au2 di=%otri4(2 3e tu%ilea?(
in3tincti42 ca %entru a 3c(%a 4ederii du5=anului 3(u. Ini=a
9ate %reci%itat 5i 4iolent2 %al%it( de 3( 3%ar&( coa3teleQ ceea
ce nu do4ede5te nicidecu= c( ea trude5te =ai =ult dec>t de
o9icei 5i c( tri=ite o =ai =are cantitate de 3>n&e :n toate
or&anele2 deoarece %ielea %(le5te in3tantaneu2 ca la :nce%utul
unei 3inco%e. Se %are totu5i c( acea3t( %aloare 3u%er'icial(
ine :n =are %arte2 dac( nu :n =od eFclu3i42 de aciunea
centrului 4a3o=otor2 care %rocedea?( la contractarea arterelor
ca%ilare ale %ielii. Tran3%iraia a9undent( care are loc :n ca?u-
rile de &roa?( inten3( do4ede5te :n ce =(3ur( 3u'er( %ielea
contralo4itura ace3tei e=oii. Ace3t 'eno=en e3te cu at>t =ai
=ult de notat cu c>t :n ace3t =o=ent 3u%ra'aa cutanat( e3te
rece: de unde eF%re3ia 4ul&ar( de N3udori reciOQ de o9icei2 de
'a%t2 acti4itatea &landelor 3udori%are coincide cu :nc(l?irea
%ielii. :n a'ar( de acea3ta2 %(rul 3e ?9>rle5te2 iar =u5c@ii 3u%er-
'iciali 3unt cu%rin5i de 'ri3oane. :n acela5i ti=% cu tul9urarea
circulaiei are loc accelerarea re3%iraiei. :n ca?urile de 'ric(
u5oar( a= o93er4at 5i o %uternic( tendin( de a c(3ca. #nul
dintre 3i=%to=ele cele =ai caracteri3tice e3te tre=urul care
3cutur( toi =u5c@ii cor%ului 5i care ade3ea 3e o93er4( =ai :nt>i
la 9u?e. Tre=urul 5i u3c(ciunea &urii alterea?( 4ocea2 care
de4ine r(&u5it( 5i neclar(2 %ut>nd c@iar 3( di3%ar( co=%let:
'stupui, steteruntque comae, et %o- !auci'us haesit...
;rica %oate cre5te %>n( la &roa?( 5i %>n( la un 'el de
a&onie. Se o93er4( atunci di4er3e 'eno=ene care :n3oe3c
e=oiile la %aroFi3=: ini=a 9ate tu=ultuo3 3au 3e o%re5te 5i
3e %roduce o 3inco%(Q %aloarea e3te cada4eric(Q re3%iraia e3te
c@inuit(Q n(rile 3e dilat( lar&Q 9u?ele 3e de3'ac 5i 3e a&it(
con4ul3i4Q o9raMii 3e 3co9e3c 5i tre=ur(Q &>tleMul 3e contract(Q
8A7
B8LLIAM JAMES
oc@ii2 ie5ii din or9ite2 'iFea?( o9iectul care %ro4oac( &roa?a
3au 3e rote3c :n toate %(rile ne:ncetat:
Uuc (luc %al%ens oculos totumque perenat.
Pu%ilele2 3e ?ice2 3e dilat( con3idera9il. Toi =u5c@ii
cor%ului 3e duri'ic( 3au 3unt cu%rin5i de con4ul3ii. M>inile 3e
:nc@id 5i 3e de3c@id =ereu2 ade3ea :n =od 3%a3=odic. Se
:nt>=%l( uneori ca 9raele 3( 3e arunce :nainte2 ca %entru a
:nde%(rta un %ericol teri'iant2 ori 3e a&it( de?ordonat dea3u%ra
ca%ului2 cu= re4erendul Ha&enauer a %utut o93er4a la un
au3tralian %rad( &roa?ei. In unele ca?uri2 3e =ani'e3t( o
i=%ul3ie 9ru3c( 5i ire?i3ti9il( de a 'u&i =>nc>nd %(=>ntul2
i=%ul3ie at>t de %uternic(2 :nc>t 3-au 4(?ut 3oldaii cei =ai
4iteMi ced>ndu-i 5i l(3>ndu-3e cu%rin5i de o %anic( 3u9it(.O
6
G*n*=+ ,*+)iilo, *&oion+l*. Cu= reu5e3c di4er3ele
o9iecte care deter=in( e=oiile 3( %roduc( e'ecte 'i?ice at>t
de 3%eci'ice 5i de di'eriteV Acea3t( :ntre9are nu 3-a %u3 dec>t
:n ulti=ul ti=%2 dar deMa 3-a :ncercat 3( 3e r(3%und( la ea %rin
c>te4a i%ote?e care nu 3unt li%3ite de intere3.
Pute= eF%lica anu=ite reacii e=oionale %re?en-
t>ndu-le ca repetri de sla' intensitate 'ie aPe unor mi#cri
altdat utile Dc>nd ele erau =ai ener&iceL2 'ie ale unor =i5-
c(ri altdat le+ate printr$o asociere !iziolo+ic indisolu'il
cu mi#cri utile. Pute= lua ca eFe=%le de a3t'el de reacii
tul9ur(rile re3%iratorii din ca?ul 'uriei 5i 'riciiQ ele 3unt2 ca 3(
3%une= a5a2 re=ini3cene or&anice2 re%roduceri i=a&inati4e
de r(3u'luri e=i3e :n toiul unei lu%te2 &>'>ieli %rileMuite de o
'u&( :n =are &ra9(. Acea3ta e3te2 cel %uin2 i%ote?a lui
S%encer2 care a &(3it credit. Tot S%encer2 din c>te cuno3c2 a
'o3t cel dint>i care a 'or=ulat ideea c( celelalte eF%re3ii ale
8A.
*
E4O<IA
'uriei 5i 'ricii %ot 'i con3iderate ca 3c@i(ri de &e3turi alt(dat(
utile:
NA tr(i2 :ntr-un &rad oarecare2 oric>t de =ic2 3tarea de
con5tiin( e=oional( a unui o= care %ri=e5te lo4ituri :n ti=%
ce 'u&e e3te a tr(i 3tarea e=oional( %e care o nu=i= 'ric(.
A tr(i2 :ntr-un &rad oarecare2 oric>t de =ie2 3tarea de con-
5tiin( i=%licat( :n aciunile de a a%uca2 a ucide2 a =>nca2 e3te
a tr(i dorinele de a a%uca2 a ucide2 a =>nca. C( i=%ul3iile
care ne :=9olde3c la acte nu 3unt altce4a dec>t eFcitaia
n(3c>nd( a unor 3t(ri %3i@ice i=%licate :n ace3te acte e3te ceea
ce ne-o do4ede5te eF%re3ia natural( a ace3tor i=%ul3ii. O 'ric(
inten3( 3e eF%ri=( %rin i%ete2 %rin e'orturi de a 'u&i2 %rin
%al%itaii 5i tre=ur(turi2 adic( c@iar %rin 3i=%to=cle 3u'erinei
cau?ate :n realitate de r(ul de care ne te=e=. Pati=a di3tru-
&erii 3e o9iecti4ea?( :ntr-o ten3iune &eneral( a 3i3te=ului
=u3cular2 :n 3cr>5nirea dinilor 5i 3coaterea &@earelor2 :n
dilatarea oc@ilor 5i a n(rilor2 :n &ro@(ituri2 adic( :n re%roduceri
atenuate ale unor aciuni ale 'iarei 'eroce care :5i =(cel(re5te
%rada. La ace3te anali?e o9iecti4e 'iecare %oate ad(u&a anali?e
3u9iecti4e la 'el de %ro9ante. Toat( lu=ea :5i %oate da 3ea=a2
eFa=in>ndu-3e %e 3ine2 c( 3tarea de con5tiin( e=oional( din
ca?ul 'ricii e3te '(cut( din re%re?ent(ri =entale ale unor
aciuni 5i i=%re3ii care 3-ar %roduce :n noi dac( a= a%lica
altora o 3u'erin( oarecare.O
7
Ace3t %rinci%iu al re%i%iscenei "ntr$o !orm atenuat
a unor reacii care sunt utile "ntr$o !orm mai ener+ic, adic(
atunci c>nd ele :n3oe3c o aciune 4iolent(2 a &(3it o lar&( a%li-
caie. #5oara ridicare :n 3u3 a 9u?ei 3u%erioare la o=ul care
%ro'er( o =u3trare 3au care r>nMe5te e3te2 du%( !arUin2 o
r(=(5i( a atitudinii 3tr(=o5ului no3tru care :5i de?4elea enor-
=ii canini atunci c>nd :5i ataca du5=anul2 a5a cu= 4ede= c(
'ac c>inii. La 'el2 tot du%( !arUin2 dac( ridic(= 3%r>ncenele
8A,
B8LLIAM JAMES
atunci c>nd %ri4i= cu atenie un o9iect2 dac( de3c@ide= &ura
atunci c>nd ne =ir(=2 e3te %entru c( ace3te &e3turi 3e arat(
'oarte utile :n ca?urile de atenie eFtre=(: 3%r>ncenele 3e
ridic( de :ndat( ce de3c@ide= =ai lar& oc@ii 3%re a 4edea =ai
9ine2 iar &ura 3e de3c@ide de 'iecare dat( c>nd a3cult(= inten3
3au c>nd lu(= o &ur( de aer :nainte de un e'ort =u3cular.
!ac( e3te 3(-8 crede= %e S%encer2 dilatarea n(rilor :n ca?ul
'uriei ar rea=inti &e3tul atroce al 3tr(=o5ilor no5tri atunci
c>nd2 Ncu &ura :n'i%t( :n cor%ul du5=anului lorO2 ei tre9uiau
3( re3%ire %rin n(rile dilatate2 :n ti=%ul lu%tei D1L Mante&a??a
%re3u%une c( tre=uratul de 'ric( are dre%t 3co% re:nc(?irea
3>n&elui D1L Bundt 'ace din :nro5irea 'eei 5i a &>tului un
'eno=en de Nco=%en3aieO de3tinat 3( u5ure?e creierul de
%re3iunea 3an&uin( %ro4ocat( de eFcitaia ini=ii din acel
=o=ent. Printr-un =ecani3= analo& de4ierii iri&aiei 3an&u-
ine eF%lic( !arUin 5i Bundt 4(r3area de lacri=i. Contracia
=u5c@ilor or9iculari2 care ar 3er4i iniial la 'erirea oc@iului
de o con&e3tie :n ti=%ul acce3elor de %l>n3 ale co%ilului2 ar
3u%ra4ieui la adult 3u9 'or=a :ncrunt(rii 3%r>ncenelor2 care
3e %roduce de :ndat( ce un neca? 3au o di'icultate Menea?(
&>ndirea 3au aciunea. N!e nenu=(rate &eneraii R 3%une
!arUin R2 co%iii 3unt 'ideli o9i5nuinei de a contracta 3%r>n-
cenele la :nce%utul acce3elor lor de %l>n3 3au de i%at. Cu
ti=%ul2 o a3ociaie in4inci9il( 3-a 3ta9ilit :ntre ace3t &e3t 5i
3enti=entul &enerat de o ne%l(cere 3au 3u'erin(2 a3ociaie
care 3-a %utut %relun&i %>n( la 4>r3ta adult(2 c>nd o ne%l(cere
ne 'ace :ntotdeauna 3( :ncrunt(= 3%r>nceana2 de5i nu =ai
=er&e= %>n( la lacri=i. Acea3ta %entru c( :nce%e= de4re=e
3( ne reine= lacri=ile 3au i%eteleQ dar nu reu5i= nicidecu=2
la nici o 4>r3t(2 3( ne reine= de la :ncruntarea 3%r>ncenelor.O
5
8AC
EMOIA
#n alt %rinci%iu2 c(ruia 3e %are c( !arUin nu i-a
acordat 3u'icient( atenie2 e3te acela %e care l-a= %utea nu=i
%rinci%iul reaciilor prin analo+ie. :nele&ei %rin acea3ta
reaciile a3e=(n(toare %e care le %ro4oac( i=%re3ii a3e=(n(-
toare2 c@iar dac( acele i=%re3ii ar 'i deter=inate de eFcitaii
di'erite. EFi3t( un :ntre& 4oca9ular de e%itete care 3er4e3c la
cali'icarea unor 3en?aii totu5i etero&eneQ :ntr-ade4(r2 de3%re
toate 3en?aiile %ute= 3%une c( ne dau i=%re3ia de plcere, de
con!ort, de si+uran, de %i%acitate etc. E3te ceea ce i-a
deter=inat %e Bundt 5i Piderit 3( 4ad( :n =ulte reacii care
:n3oe3c 3enti=entele =orale tot at>tea reacii analoa&e
acelora le&ate de de&u3tarea 4inului. Orice eF%erien( care
are o a'initate oarecare cu 3en?aiile de dulce2 de a=ar 3au de
acru %ro4oac( reaciile %e care le-ar %ro4oca aro=ele 4inului.
NToate 3t(rile de con5tiin( %e care li=9aMul le cali'ic( :n =od
=eta'oric ca 'iind a=are2 a3%re 3au dulci 3e co=9in( cu
=i5c(rile unei =i=ici adec4ate a &urii.O
.
Re&(3i= :n =od
cert o =i=ic( de ace3t 'el :n eF%re3ia de de?&u3t 5i :n cea
de 3ati3'acie. !e?&u3tul e3te un :nce%ut de &rea( 3au de
4o=(2 dar rareori de%(5e5te &ri=a3a 9u?elor 5i na3ului. Gura
o=ului 3ati3'(cut 3c@iea?( 9eatitudinea 3u%tului 3au o
=i5care a 9u?elor care de&u3t( un 4in ale3. Ge3tul o9i5nuit
de ne&aie D=i5carea ca%ului de la 3t>n&a la drea%ta 5i
4ice4er3aL e3te =i5carea 3%ontan( a 9e9elu5ilor care 4or 3(
:=%iedice %(trunderea :n &ur( a ce4a ne%l(cutQ %ute= o93er4a
ace3t &e3t :n orice cre5(. La 'el2 :nclinarea ca%ului care
:n3oe5te a'ir=ati4ul NdaO nu e3te li%3it de analo&ie cu =i5ca-
rea ca%ului care 3ituea?( &ura :n a5a 'el2 :nc>t 3( %ri=ea3c(
ali=entele. A3e=(narea dintre eF%re3ia 3enti=entelor =orale
3au 3ociale de di3%re 3au de a4er3iune2 :ndeo3e9i la 'e=ei2 5i
unele reacii le&ate de 'unciile =iro3ului e3te %rea e4ident(
ca 3( 'ie ne4oie 3( in3i3t(=. Cli%itul e3te de a3e=enea =ai
8A+
?@<A
BILLIAM JAMES
de&ra9( e'ectul unei 3ur%ri?e 3au al unei a=enin(ri oarecare
dec>t al unui %ericol 3%ecial %entru oc@i. C>nd ni 3e 'ace %e
ne%u3( =a3( o %ro%unere care ne di3%lace2 %ri=ul r(3%un3
e3te ade3ea o :ntoarcere a %ri4irii. Ace3te eFe=%le 3unt 3u'i-
ciente ca 3( do4edea3c( eFi3tena unor =i5c(ri eF%re3i4e %rin
analo&ie.
!ac( ace3te dou( %rinci%ii eF%lic( un anu=it nu=(r
dintre reaciile noa3tre e=oionale D5i ai re=arcat c>te dintre
ace3te eF%licaii 3unt uneori conMecturale 5i %rea %uin
:nte=eiateL2 ele nu le eF%lic( %e toate. Multe altele 3ca%( cu
totul eF%licaiei 5i nu le %ute= actual=ente %re?enta dec>t ca
%e ni5te e'ecte ori&inale 5i ineF%lica9ile ale eFcitanilor re3-
%ecti4i. Intr( :n acea3t( cate&orie co=oiile 4i3cerelor 5i &lan-
delor interne2 u3c(ciunea &urii2 diareea 5i &reaa %ro4ocate de
'ric(2 tul9ur(rile 'icatului2 care duc uneori la icter du%( un
acce3 de 'urie2 3ecreia urinar( con3ecuti4( eFcit(rii 3>n&elui2
contracia 4e?icii urinare :n ca?urile de 'ric( %aroFi3tic(2
c(3catul :n ca?ul %licti3elii2 3en?aia de Nnod :n &>tO cau?at(
de tri3tee2 3en?aia de &>dilare :n &>tleM 5i =i5c(rile de de&lu-
tiie cau?ate de 3ituaiile :ncurcate2 NanFietatea %recordial(O
:n ca?ul &roa?ei2 =i5c(rile %u%ilare2 3udorile reci 3au calde2
locale 3au &enerali?ate2 ro5irea 5i =ulte alte 3i=%to=e care
3unt %rea o93cure ca 3( atra&( atenia 5i ca 3( %ri=ea3c( un
nu=e. Tre=uratul care :n3oe5te =ulte alte eFcitaii2 :n a'ar(
de 'ric(2 e3te de natur( %ur %atolo&ic(2 indi'erent de ceea ce
&>nde3c S%encer 5i Mante&a??a. La 'el 3tau lucrurile cu
celelalte 3i=%to=e 4iolente ale &roa?ei: ele 3unt %rea d(un(-
toare %entru 4icti=a lor ca 3( ai9( o ori&ine utilitar(. :ntr-un
or&ani3= at>t de co=%leF ca 3i3te=ul ner4o3 tre9uie 3( eFi3te
nu=eroa3e reacii N:nt>=%l(toare2 care nu ar 'i a4ut loc
niciodat( :ntr-o e4oluie li%3it( de ciocniri2 oricare ar %utea
88A
EMOIA
'i2 de alt'el2 utilitatea lor. #nor @a?arduri de 'elul ace3ta 3e
cu4ine 3( le atri9ui= r(ul de =are2 3en3i9ilitatea le&at( de
&>dilat2 ti=iditatea2 %a3iunea %entru =u?ic( (l'amour de la
musique), &u3tul %entru alcool 5i di4er3e intoFicante 5i c@iar
:ntrea&a noa3tr( 4ia( e3tetic(. Ar 'i deci c>t 3e %oate de
ridicol 3( 'ace= o eFce%ie :n 'a4oarea unor reacii ?i3e e=o-
ionale 5i 3( 4re= ca 4reuna dintre ele 3( nu %oat( 'i %rodu3ul
unui c4a3i-accident al e4oluiei.
OTE
MM.BTECA 1UDCTEANA
_ CL#J -J
r
CILIAL A 6ORJL/R 1
It,. O93er4atorului \r. 8
8
Ca%itol eFtra3 din Billia= Ja=e32 Krecis de psycholo+ie,
traduit %ar E. *audin et G. *ertier2 neu4ie=e edition2 Marcel Ri4iere2
Pari32 8+-/2 %%. 6+7-78+. NSaltulO de la J.-P. Sartre la Billia= Ja=e3
%oate 'i tr(it ca o trecere de la o N%3i@olo&ieO =eta'i?ic( la %3i@olo&ia
%ro%riu-?i3(2 de5i Ja=e3 era 5i el #i 'ilo?o'.
$ ;a%t e3te c( Billia= Ja=e3 tratea?( de3%re e=oii 5i :n
ca%itolul con3acrat in3tinctelor. Re%roduce= aici %ara&ra'ul intitulat
/nalyse de Hinstinct de la peur.
NAr tre9ui acu= 3( trece= de la ace3te &eneralit(i la =ono-
&ra'ii cu %ri4ire la di'eritele in3tincte. Cu titlu de eFe=%lu 4oi 3c@ia-o
%e aceea a 'ricii2 %rin c>te4a notaii.PO9iectele care %ro4oac( 'rica
3unt acelea5i ca :n ca?ul 'erocit(ii 5i ni=ic nu e3te =ai intere3ant 5i
=ai in3tructi42 %entru cine dore5te 3( %(trund( dina=ica in3tinctelor2
dec>t 3tudiul anta&oni3=ului ace3tor dou( in3tincte. e e3te 'ric( 5i
:n acela5i ti=% dori= 3( ucide=2 'iind c@iar ca%a9ili 3( ne ucide=.
!intre ace3te dou( i=%ul3ii2 %re4alea?( una 3au alta2 de la ca? la ca?2
adic( :n &eneral %otri4it cu 4reo circu=3tan( acce3orieQ iar a te do4edi
3en3i9il la acea3t( circu=3tan( caracteri?ea?( un &rad 3u%erior de
con5tiin( la ani=ale. ;ire5te c( acea3t( con'u?ie introduce o oarecare
incertitudine :n reacie2 incertitudine %e care o re&(3i= at>t la ani=alele
3u%erioare c>t 5i la o= 5i :n care nu ar tre9ui 3( 4ede= o do4ad( c(
noi acion(= =ai %uin in3tincti4 dec>t ele. ;rica ne arat( =ani'e3t(ri
888
BILLIAM JAMES
cor%orale eFtre= de ener&iceQ ea e3te una dintre cele trei e=oii eFtre=
de %uternice %e care le %ute= tr(i2 celelalte dou( 'iind dorina 5i 'uria.
Pe =(3ur( ce urc(= %e 3cara ani=al(2 oca?iile &eneratoare de 'ric(
3e :=%uinea?( 5i a4e= aici %oate cel =ai 9un criteriu al %ro&re3ului
3(4>r5ii de e4oluie. Ci4ili?aia2 :n 3%ecial2 a 3'>r5it %rin a 'ace ca nu=e-
ro5i oa=eni 3( treac( de la lea&(n 5i %>n( la 3icriu '(r( a 'i tr(it nici
=(car o 3in&ur( dat( c@inurile unei 'rici ade4(rate. Muli dintre noi ar
i&nora 3en3ul de%lin al ace3tui ter=en2 dac( nu ar trece %rin 4reo cri?(
de =aladie =intal(. Toc=ai lucrul ace3ta a '(cut %o3i9il o%ti=i3=ul
or9 al at>tor 'ilo3o'ii 5i reli&ii. [Atrocit(ile 4ieii\ ne %roduc i=%re3ia
[acelor ter=eni 4ioleni de care ne 3er4i= 3%re a 3al4a in3i&ni'iana
unui 9a3=\: oare R ne :ntre9(= noi R a 'o3t 4reodat( Tcu ade4(rat
4reun 3e=en de-al no3tru :n &ur% unui ti&ruV Toate ace3te orori cu care
3unte= :n3%(i=>ntai nu 3unt ele =tii de&ra9( 9une de %u3 :n ta%i3erii2
de ornat cu ele :nc(%erile :n care ne odi@ni= at>t de con'orta9il2 :n
%ace cu noi :n5ine 5i cu uni4er3ulVP Oricu=2 'rica e3te un in3tinct
autentic2 unul dintre %ri=ele %e care le tr(ie5te co%ilul. E3te %ro4ocat(
=ai ale3 de z+omote. Pentru un co%il cre3cut :n ca3( =ulte ?&o=ote
4enite din lu=ea eFterioar( 3unt li%3ite de 3e=ni'icaie clar( 5i nu-8 'ac
dec>t 3( tre3ar(. !u%( do=nul *. Pere?2 eFcelent o93er4ator2 [3%ai=a
cau?at( de i=%re3iile 4i?uale e3te =ai %uin 'rec4ent( la co%iii :n 4>r3t(
de trei %>n( la ?ece luni dec>t 3%ai=a cau?at( de i=%re3ii auditi4eQ
la %i3oi2 din ?iua a cinci3%re?ecea toc=ai contrariul are loc. #n co%il
de trei luni 5i Mu=(tate2 :n =iMlocul 'or'otei unui incendiu2 :n %re?ena
'l(c(rilor de4oratoare 5i a ?idurilor %r(9u5ite2 nu =ani'e3ta nici ui=ire
5i nici tea=(: 9a c@iar 3ur>dea unei 'e=ei care :l %(?ea :n a5te%tarea
%(rinilor 5i care 4e&@ea 5i a3u%ra =o9ilelorQ :n3( ?&o=otul &oarnei
%o=%ierilor care 3e a%ro%iau 5i a%oi ?&o=otul roilor %o=%ei l-au '(cut
3( tre3ar( 5i 3( %l>n&(. :nc( nu a= 4(?ut co%il de acea3t( 4>r3t( care
3( tre3ar( la 4ederea unui 'ul&er2 'ie el 5i 'oarte inten32 dar a= 4(?ut
%e =uli :n&ro?indu-3e de ?&o=otul tunetului... DS%ai=aL :i e3te
%ro4ocat( co%ilului =ic Yli%3it de eF%erien(Z =ai de&ra9( ca ur=are
a i=%re3iilor auditi4e dec>t ca ur=are a i=%re3iilor 4i?uale\
,
.
J&o=otul inten3i'ic( =ult &roa?a %e care o %ute= tr(i la 4>r3ta adult(.
#rletele 'urtunii2 %e u3cat 3au %e =are2 con3tituie una din %rinci%alele
cau?e ale an&oa3ei %e care o tr(i= atunci c>nd 3unte= eF%u5i ace3tei
3ti@ii. A= %utut 'ace :n acea3t( %ri4in( o9er4aii a3u%ra =ea: dac( =(
a'lu :n %at2 4>ntul tur9at de a'ar( nu =( :=%iedic( 3( dor=2 dar 'iecare
ra'al( =ai ?&o=otoa3( :=i %roduce de 'iecare dat( o o%rire de =o=ent
88/
E4O<IA
a 9(t(ilor ini=ii
C
. e-ar 'i =ai %uin 'ric( de c>ini dac( ei nu ar 'ace
at>ta ?ar4(.P e e3te 'ric(2 de a3e=enea2 de oamenii stranii, de
animalele stranii, =ici 3au =ari2 =ai ale3 de oa=enii 5i ani=alele care
3e a%ro%ie a=enin(tor de noi. I=%re3ia e3te :n ace3t ca? %ur in3tincti4(
5i anterioar( oric(rei eF%eriene cu %ri4ire la realitatea %ericolului care
ne %>nde5te. #nii co%ii 3cot 3tri&(te de &roa?( la 4ederea %ri=ei %i3ici
3au a %ri=ului c>ine 5i ade3ea e3te ne4oie de 3(%t(=>ni :ntre&i %>n(
3(-i deter=ini 3( atin&( ace3te ani=ale2 %e c>nd alii nu %re&et( 3( le
de?=ierde din %ri=ul =o=ent. !i4er3e 3%ecii de do9itoace2 =urdare2
9(loa3e 3au reci2 in3ectele %ara?ite2 %(ianMenii 5i 5er%ii2 :n 3%ecial2 ne
%ro4oac( o &roa?( &reu de 3ur=ontat2 ca? :n care e3te i=%o3i9il de
'(cut di3tincia :ntre 3%ai=a in3tincti4( 5i 3%ai=a &eneral( de 9a3=ele
teri'iante de3%re ace3te li&@ioane. Tea=a %e care ele ne-o in3%ir( =i
3e %are c( 3e de?4olt( &radat2 dac( e3te 3( Mudec du%( o o93er4aie
'(cut( a3u%ra unuia dintre co%iii =ei. Pe c>nd era :n 4>r3t( de 5a3e 3au
o%t luni2 i-a= dat :ntr-o ?i o 9roa3c( 4ieQ el a a%ucat-o nu=aidec>t 5i
a inut-o :n =>n(2 :n %o'ida e'orturilor ei de a 3c(%a2 3'>r5ind %rin a-i
4>r: ca%ul :n &ur(2 a%oi a l(3at-o 3(-i 3ar( %e %ie%t 5i a li%it-o de o9raMi2
'(r( nici o ur=( de tea=(. La 4>r3ta de un an 5i Mu=(tate2 i-a=
%re?entat o alt( 9roa3c(2 tot 4ie De3te de notat c( :ntre ti=% el nu =ai
4(?u3e nici una 5i nici =(car nu au?i3e 4or9indu-3e de 9roa5teL2 dar
=i-a 'o3t i=%o3i9il 3(-8 'ac 3( o atin&(. Cuno3c un alt co%il c(ruia2
%e c>nd nu a4ea dec>t un an2 :i %l(cea 3( %rind( %(ianMeni =ari 5i care
acu= 3e :n&ro?e5te de eiQ e3te ade4(rat c( a au?it 4or9indu-3e ur>t de
ei la cre5(. #n alt co%il al =eu2 o 'eti(2 a %utut 4edea ?i de ?i aca3(2
:n %ri=ele ei o%t luni de 4ia(2 un dr(&(la5 c(el cu %(rul lun& 5i cre2
'(r( a 3e te=e c>tu5i de %uin de el. !eodat(2 %e c>nd a4ea o%t luni2
dac( nu =( :n5eal( =e=oria2 in3tinctul 'ricii 3-a de?4oltat 3u9it la ea2
atin&>nd o inten3itate de necre?utQ era :n3%(i=>ntat( de =icul ani=al2
%e care totu5i niciodat( nu :nceta3e 3(-8 4ad( 5i care niciodat( nu
:nceta3e 3(-i dea cele =ai eloc4ente do4e?i de %rietenie
+
. In 3'>r5it2
=uli co%ii 3e te= de 'lnuri, 'a%t %e care l-a= o93er4at la doi dintre
co%iii =ei2 Ric@et not>nd 5i el ca?uri a3e=(n(toare.PPreKer 4or9e5te
de un co%il care 3cotea i%ete de &roa?( de 'iecare dat( c>nd era du3 la
%li=9are %e =alul mrii
()
. Sin&ur(tatea :i :n&ro?e5te cel =ai tare %e
co%iiQ ei %l>n&2 de a3e=enea2 atunci c>nd 3e cred [%ierdui\ 3au c>nd
3e tre?e3c din 3o=n 5i nu 4(d %e ni=eni :n Mur. i=ic =ai 3i=%lu2
e4ident2 dec>t 3( de3co%eri 'inalitatea ace3tor 'eno=ene.F'iectele
ne+re, =ai ale3 locurile "ntunecoase, &(urile2 %e5terile etc. %ro4oac(
I
88-
B8LLIAM JAMES
o &roa?( a%arte2 de3%re care 3-a cre?ut c( %oate 'i eF%licat( laolalt( cu
tea=a de 3in&ur(tate2 4(?>ndu-3e :n ea o =o5tenire de la 3tr(=o5ii
no5tri. Iat( ce 3%une :n le&(tur( cu acea3ta Sc@neider: [E3te un 'a%t
9ine cuno3cut c( o=ul2 :ndeo3e9i co%ilul2 3e te=e 3( %(trund( :ntr-o
%e5ter( 3u=9r( 3au :ntr-o %(dure :ntunecoa3(. E4ident2 acea3t(
atitudine 3e %oate eF%lica2 :n 9un( %arte2 %rin tea=a de a nu :nt>lni 4reo
'iar( %ri=eMdioa3( :n acele locuri2 tea=( %e care o inten3i'ic( tot 'elul
de :nt>=%l(ri citite 3au au?ite. !ar nu e3te =ai %uin 3i&ur c( ereditatea
'ricii are 5i ea aici rolul 3(u. Co%iii care au 'o3t cu &riM( 'erii de orice
%o4e3te de3%re 'anto=e 3cot totu5i 3tri&(te de &roa?( de :ndat( ce 3e
&(3e3c :n 4reun loc :ntuneco32 =ai ale3 dac( aud ?&o=ote ciudate. *a
c@iar nu eFi3t( nici =(car un adult care 3( nu 3e 3i=t( cu%rin3 de o
tea=( 4a&( 5i %rea %uin recon'ortant( atunci c>nd tra4er3ea?( :n =ie?
de noa%te 4reo %(dure i?olat(2 'ie el 5i %e de%lin con4in3 c( nu %oate
:nt>lni aici nici cel =ai =ic %ericol. Muli oa=eni tr(ie3c i=%re3ii
analoa&e :n %ro%ria lor ca3(2 o dat( cu l(3area no%ii2 dar e3te
inconte3ta9il c( nic(ieri nu ne te=e= at>t de tare ca :n %e5teri 5i :n
%(duri. Toate ace3te ca?uri de 'ric( in3tincti4( 3e eF%lic( 'oarte 9ine
%rin ereditate. :ntr-ade4(r2 &eneraii %e3te &eneraii 3tr(=o5ii no5tri au
tr(it :n 3tare 3(l9atic( 5i au contractat o9i5nuina de a :nt>lni :n
ca4ernele lor ur5i 5i alte 'iare 'eroce2 4(?>ndu-3e atacai de ele2 =ai
ale3 noa%tea2 :n %(dure: nu a tre9uit =ult 3%re a 3e 3ta9ili :n 3%ecia
u=an( o a3ociaie indi3olu9#(05i tran3=i3i9il( :ntre %erce%iile de
:ntuneric2 %e5teri 5i %(dure4%e de o %arte2 5i e=oia de 'ric(2 %e de alt(
%arte.\
8
E PO alt( 4arietate ori&inal( a 'ricii: %erti,ul "nlimilor, care
e3te de%arte de-a %re?enta la toi aceea5i inten3itate. Ace3ta deter=in(
i=%ul3iile =otorii cele =ai oar9e2 cele =ai in3tincti4e din c>te 3-ar
%utea i=a&inaQ nu nu=ai c( raiunea nu are aici2 :n &eneral2 nici un
a=e3tec2 dar nici =(car nu %oate 'ace ni=ic :=%otri4a lor. E3te =ai
=ult dec>t %ro9a9il c( 4ertiMul :n(li=ilor2 :ntoc=ai ca 5i r(ul de =are
3au %a3iunea %entru =u?ic(2 ine de 4reun detaliu accidental al
con3tituiei ner4oa3e 5i c( nu are nici o 3e=ni'icaie teleolo&ic(. El
4aria?( at>t de =ult de la o %er3oan( la alta2 iar incon4enientele 3ale
:ntrec at>t de e4ident a4antaMele2 :nc>t nu 3-ar %utea cu ade4(rat 4edea
:n el un in3tinct 'iFat de 3elecie. :ntr-ade4(r2 o=ul2 %rin anato=ia 3a2
e3te unul dintre ani=alele cele =ai 9ine or&ani?ate %entru a3cen3iunea
%e :n(li=i: ace3tei a%titudini 'i?ice ar tre9ui deci 3(-i core3%und( o
%redi3%o?iie %3i@ic( de a 3e &(3i la altitudine2 c>t 5i cute?ana de a o
'ace2 :n loc de tea=a de a urca. :n realitate2 nu e3te ni=ic =ai %uin clar
886
EMOIA
dec>t 'inalitatea 'ricii2 de :ndat( ce acea3ta de%(5e5te o anu=it( li=it(Q
3u9 acea3t( li=it( 4ede= 9ine c( o oarecare ti=iditate ne e3te de aMutor
:n ada%tarea la =ediu2 %e c>nd %aroFi3=ele 3%ai=ei nu %ot dec>t 3(
d(une?e :ntotdeauna celor care le cad 4icti=(.P >eama de lumea
supranatural e3te o alt( 4ariant( a 'ricii. Pentru a 3e &(3i un o9iect real
care 3( core3%und( ace3tei 'rici ar tre9ui :n %ri=ul r>nd 3( 3e 3ta9ilea3c(
eFi3tena real( a [3%iritelor\. Ceea ce 5tiina nu a %utut 'ace %>n( a3t(?i2
:n %o'ida [3ociet(ilor de cercet(ri %3i@ice\. S( ne li=it(= la a 3%une
c( e=oia 3%ecial( nu=it( &roa?a de 3%irite e3te re?ultatul unei a3ociaii
@i9ride de %erce%ii de e4eni=ente reale 5i n(3cociri de aciuni
3u%ranaturale. Sunt =ulte 5an3e ca acea3t( &roa?( 3( nu 'ie dec>t o
3inte?( de 3%ai=e =ai 3i=%le dec>t ea2 :ntruc>t 3%re a atin&e =aFi=u=
de inten3itate2 tre9uie de o9icei ca ea 3( reunea3c( di'erite ele=ente
ale &roa?ei2 cu= ar 'i 3in&ur(tatea2 9e?na2 3unete ineF%lica9ile2 de o
re?onan( 3ini3tr(2 'or=e =i5c(toare 3e=i%erce%ti9ile D3au de-a dre%tul
:n3%(i=>nt(toare2 dac( 3unt %erce%ute clarLQ ad(u&ai la toate ace3tea
4ertiMul 3%eci'ic a5te%t(rilor :n5elate. E3te aici de notat i=%ortana
eFtre=( a dece%iei2 care e3teEun 'eno=en de ordin intelectual. e
:n&@ea( 3>n&ele :n 4ene 5i tr(i= o e=oie 3tranie 4(?>nd cu= cur3ul
unui e4eni=ent 'a=iliar 3e :ntreru%e 9ru3c2 lu>nd o direcie nea5te%tat(.
"-ar :ncre=eni ini=a dac( ai 4edea c( 3caunul du=nea4oa3tr( 'ace
3in&ur turul ca=erei. Ani=alele 3unt la 'el de i=%re3iona9ile ca 5i noi
:n 'aa =i3terului 'eno=enelor eFce%ionale. Prietenul =eu2 %ro'e3orul
B.-I. *rooH32 a 4(?ut :ntr-o ?i cu= c>inele 3(u2 ani=al ro9u3t 5i
curaMo32 a c(?ut :ntr-un 'el de &roa?( e%ile%tic( la 4ederea unui o3 care
3(rea %e %odea2 unde era %u3 :n =i5care de un 'ir in4i?i9il. !arUin 5i
Ro=ane3 au colectat o93er4aii a3e=(n(toare. A conce%e o 3erie de
e4eni=ente 3u%ranaturale e3te a conce%e o ani@ilare a cur3ului natural
al lu=ii. Su%ranaturalul 4r(Mitorilor 5i 3%iridu5ilor utili?ea?( 5i alte
in&rediente ale 3%ai=ei: %e5teri2 3ecreii de =aterii 4>3coa3e2 ani=ale
re3%in&(toare2 cada4re etc. #n cada4ru u=an %roduce :n =od nor=al
o &roa?( in3tincti4(2 datorat( de3i&ur unui nu 5tiu ce =i3terio3 care
3e de&aM( din el2 &roa?( de alt'el re%ede ri3i%it( de o9i5nuin(. !ar dac(
lu(= a=inte la rolul 3%eci'ic 5i con3tant %e care :l Moac( :n co5=aruri
5i :n alte 'or=e de delir cada4rele2 re%tilele 5i tot ceea ce =i5un( 3u9
%(=>nt2 %oate c( 4o= con4eni c( a4e= =oti4e 3( ne :ntre9(= dac( nu
a eFi3tat odinioar( o e%oc( :n care o=ul tr(ia :n =od nor=al %rintre
ace3te teri'iante o9iecte. #n e4oluioni3t tenace2 de care nu duce=
li%3(2 ar %utea le3ne inter%reta ace3te 3%ai=e 5i 3cenariile lor dre%t
887
BILLIAM JAMES
4e3ti&ii :n noi ale con5tiinei o=ului ca4ernelor2 con5tiin( %ro3t
:n&ro%at( 3u9 eF%erienele cele =ai recente cu care o aco%eri= :n
'iecare ?i.PAce3t a%el la condiiile de eFi3ten( :n care 3-au &(3it
3tr(=o5ii no5tri %oate 3( arunce o oarecare lu=in( a3u%ra a di4er3e alte
ca?uri %atolo&ice de &roa?( 5i c@iar 5i a3u%ra unor eF%re3ii ale 'ricii
nor=ale. Acea3ta2 :ntr-ade4(r2 %oate nu nu=ai 3( ne 'ac( 3( 'u&i=2
ci 5i 3( %arali?(= %e Mu=(tateQ iar ace3t din ur=( e'ect nu e3te li%3it de
analo&ie cu in3tinctul de a [o 'ace %e =ortul\2 at>t de 'rec4ent :n 3eria
ani=al(. Pentru a [o 'ace %e =ortul\2 dac( e3te 3(-8 crede= %e doctorul
Lind3aK
8/
2 ar tre9ui o deo3e9it( do=inare de 3ine. ici 4or9( de a5a
ce4a: %a3(re2 in3ect( 3au cru3taceu2 ani=alul i=o9il nu e3te dec>t un
ani=al %arali?at de 'ric(Q el nu 3i=ulea?( nicidecu= =oartea2 ci ia :n
=od in3tincti4 o atitudine care a 3al4at %e at>ia dintre 3tr(=o5ii 3(i2
:nc>t a de4enit ereditar( %entru 3%ecie. !u5=anul 3(u2 cu totul de%arte
de a di3%reui :n el o %rad( =oart(2 %ur 5i 3i=%lu nu-8 o93er4(2 a4>nd
3i=uri care2 ca 5i ale noa3tre2 3unt =ai %uin 3en3i9ile la eFcitaia
4enit( din %artea unui o9iect i=o9il dec>t la aceea 4enit( din %artea
unui o9iect care 3e =i5c(. Ace3t in3tinct ori&inar 3e re&(3e5te la co%iii2
care2 Muc>ndu-3e de-a-4-ai-a3cun3elea2 :5i rein re3%iraia la a%ro%ierea
celui care :i caut(2 ca 5i la 'iarele 3(l9atice :n3ele2 care a5tea%t(
ne=i5cate a%ariia unei %rade 3au 3tau :n t(cere la %>nd(2 r>nd %e r>nd
a4an3>nd cu %a5i ti%tili 5i o%rindu-3e :ntr-o co=%let( i=o9ilitate. #n
in3tinct contrar ne 'ace 3( 3(ri= 5i 3( ne a&it(= 9raele 3%re a atra&e
atenia unei %er3oane care trece la de%(rtare2 acela5i in3tinct '(c>ndu-
8 %e nau'ra&iatul de %e %lut( 3( a&ite ne9une5te 4reo ?drean( la a%ariia
unei na4e. Oare nu &(3i= ce4a din atitudinea 5i =entalitatea ani=alului
care [o 'ace %e =ortul\ :n anu=ite ca?uri de li%e=anie 5i de ne9unie
c>nd 9olna4ul an&oa3at 3e %itulea?( 5i %(3trea?( i=o9ilitatea unei
3tatui2 '(r( a %utea =oti4a o atitudine care2 totu5i2 :i d( nu 5tiu ce
3enti=ent de 3ecuritate 5i de 3tare %l(cut(V PG>ndii-4(2 :n 3'>r5it2 la
3traniile 3i=%to=e de3cri3e :n ulti=ii ani la ru9rica2 =ai de&ra9(
ridicol(2 a a+ora!o'iei. "ederea unei 3tr(?i lar&i 3au a unei %iee &oale2
%e care tre9uie 3( o tra4er3e?e 3in&ur2 :i cau?ea?( 9olna4ului o i=%re3ie
de &roa?( :n3oit( de %al%itaii. El tre=ur(2 &enunc@ii i 3e :n=oaie2 'ie
5i nu=ai ideea de a 3tr(9ate ace3t traiect :l %oate 'ace 3( le5ine. Cu toate
ace3tea2 dac( reu5e5te 3(-5i re4in( :n 'ire2 4a %utea uneori 3( 'ac(
tra4er3area tea'(r2 %un>ndu-3e la re=orca unei tr(3uri 3au %ier?>ndu-3e
:ntr-un &ru% de %ietoni. Cel =ai ade3ea2 :n3(2 'ace turul %ieei2
in>ndu-3e de ?idul ca3elor. A3t'el de e=oii 3unt2 e4ident2 =ai =ult
./: 88.
E4O<IA
dec>t inutile :n 4iaa noa3tr( ci4ili?at(. !ar &>ndii-4( la a&ora'o9ia
cronic( a %i3icilor no3tre do=e3tice 5i la 'a%tul c( =ulte ani=ale
3(l9atice2 =ai ale3 ro?(toare2 3e :nc(%(>nea?( 3( nu ia3( din ad(%o3t
5i nu ri3c( dec>t :n di3%erare de cau?( o cur3( &r(9it( :n %lin c>=%2 unde
'iece %iatr( 5i 'iece tu'( de iar9( le =ai a3i&ur( un %o%a3 de o cli%(Q
&>ndii-4( La toate ace3tea 5i 4ei 'i %oale tentai 3( atri9uii re%roducerea
unor a3e=enea 3i=%to=e de &roa?(2 la o=ul =odern2 re:n4ierii acci-
dentale 5i =aladi4e a unui in3tinct2 care 3e %oale 3( 'i a4ut la 3tr(=o5ii
no5tri un rol nor=al 5i2 la ur=a ur=elor2 3alutarO Do%. cit., %%. 76--778L.
Dotalrad.L
-
:n li=9a latin( :n leFlul ori&inal Dola trad.L
6
!arUin2 ri+ins ollhc GmothGt, %. /+/.
-
S%encer2 Krincipie. o! Ksycholo+y, %ara&ra'ul /8-.
%
B.n>i. Physiohgiscbe Psychologk, II< 3. 6/-.
,
*. PereP.. L Ksycholo+Z) de l'en!ant, ,oii< Ces trois
premieres annccs de l'en!ant, %%. ,/ 3`.
C
Billia= Ja=e3 a 'o3t2 :n3(2 un NcardiacO notoriu. Iat(2 :n
ace3t 3en32 o =e=ora9il( =(rturie din %artea lui Si&=und ;reud: NO
:nt>lnire cu 'ilo3o'ul Billia= Ja=e3 =i-a l(3at2 de a3e=enea2 o
i=%re3ie ne%ieritoare. u %ot uita acea 3curt( 3cen( :n care2 :n cur3ul
unei %li=9(ri2 a r(=a3 deodat( intuit locului 5i2 %red>ndu-=i 3er4ieta
3a2 =-a ru&at 3( =er& =ai de%arte2 ur=>nd ca el 3( =( aMun&( din ur=(
de :ndat( ce :i 4a 'i trecui cri?a de an&in( %ectoral(. !u%( un an2 a
=urit din cau?a unui atac cardiacQ de atunci :ncoace nu a= :ncetat
3(-=i dore3c o a3e=enea ne:n'ricare :n 'aa a%ro%iatului 'inal al 4ieiiO
DSi&=und ;reud2 /uto'io+ra!ic), traducere2 cu4>nt introducti42 dou(
ca%itole adiionate 5i note de dr. Leonard Ga4riliu2 Editura Stiini'ic(2
*ucure5ti2 8++- 2E%%. ,/-,-L. Dota trad.L
+
u e3te eFclu3 ca :n 4i3ele co%ilei acel c(elu5 3(-i 'i a%(rut
:ntr-o cu totul alt( :n'(i5are 3au ca2 :n relaiile ei cu %atru%edul2 3( 'i
tr(it un e%i3od accidental ne%l(cut2 r(=a3 necuno3cut %(rinilor. Dota
trad.L
8D8
e %ute= i=a&ina ce inter%retare ar 'i dat 'a%tului un
%3i@anali3t ca ;erenc?i S>ndor D8C,--8+--L2 du%( a c(rui teorie
eFi3tena intrauterin( nu ar 'i dec>t re%etarea 'or=elor %ri=ordiale ale
4ieii2 a c(rei ori&ine e3te =arin(. Dota trad.L
8/
Lind3aK2 4ind in /nimals.
88,
Indice de nu=e
A
A!ELMA2P.L.:/I
ALA8: ,C
AL*ERT2 ca?ul: +
A!ERSO2J.A.:/8
ARCHER2B.: 8A/
ARISTOTEL: 86
AROL!2*.M.: 88
AROL!2 Ma&da: 882/8
AROO;;2J.:,
*
*ARCLAW2 A. M.: ,
*AR!2 P@ili%: 88
*A#!AI2E.: 888.
*ETLEW2M.: 88
*ERTIER2G: 888
*LAGA2 Lucian: C6
*ROOIS2B.-I.: 887
*#LL2 ina: 88
C
CAO.B.*.: 8827A
!
!ARROB2 C.B.: 88
!ARBI2 C@arle3: 8A28/28A628A,2
8AC28A+2 887
!EM*O2 T.: 6626.26C26+2 7,2 7C
!ESCARTES:+8
!#;;W2 E.: 88
E
EIMA2P.:,
;
;EL!MA2 Ro9ert S.: 8-2/8
;EICHEL2 Otto: 88
;ERECJLS>ndor: 88,
;RE#!2 Si&=und: 8A27.2 88,
O
GASSO2J.A.: 88
GA"RIL8#2 Leonard: /82-.2 88,
G#8LLA#ME2 Paul: 662 6C26+
H
HAGEA#ER: 8A.
HE**2 !.O.: 88
HEI!EGGER.M.: 8/2/.2-A2-82C-
HO**ES2 T@o=a3: /A
HO!GE2 ;.A.: 88
HOBAR!2 !.T.: 88
H#LL2 ClarH L.: 88
H#SSERL2 Ed=und: /C2/+2-82-/2-.
88+
INDICE
J
JACO*SO2E.: 88
JAMES2 Billia=: 8828/28-2-C2-+2
682 6/2 6-2 7A2 C-2 C72 C+2 8882
88,
JAET2 Pierre: 8/2 872 /A2 //2 -+2
6A26826/26-26626.26,26+27A2
.,
J#L8A2 !idier: -.
I
IAT2 I==anuel: 78
IOHLER2B.:66
IRA#SE2 R.:, E
L
LACA2 Jac`ue3: 7.
LAGE: 8-
LEEPER2 R.B.: 88
LEBl2Iurt: 8/26626+2C-
LI!SAW: 88.2 88,
M
MALRlE#2P@ili%%c: II2 8/
MATEGAJJA: 8AC2 88A
MASSERMAJ.H.: 88
MATS#MOTO2!.:/8
McCAE2T.R.:/8
Mc!O#GALL2B.: II
MICHOTTE2 A.E.: II

EBTO2 I3aac: -/
O
AES#LLI"A2M.:,
P
PAPEJJ.B.: 88
PA#LHA2 ;.:
PEREJ2*.: 88/2 88,
PI!ERIT: 8A+
PlERCE2C@.:/7
PLA#T: /A
PREWER: 88-
R
RAPAPORT2 !a4id: 88
RAWER2R.:+2/A
RI*OT2T@eodule: 8A2 8-2/82//
RICHET2C: 88-
RO*ACI2A.A.:/8
ROMAES: 887
S
SARTREJ.-P.: 882 8-2 872/A2/82
//2 -.2C,2 888
SfR*#2 Aurelia: /8
SCHACHTER2S.: 8/2/8
SCHERER2I2: ,
SCHEI!ER: 88-
SHERRIGTO2C.S.: -+27A
SIGERJ.E.: 8/2/8
SIIER2 *.;.: 88
SPECER2 Her9ert: 8/2 8A.2 8AC2
88A2 88,
STECIEL: 7/
STE"ESO2 L.A.: ,
S#LLI"A2M.O.:,
T
TOLMA2 E.C.: 88
.
#EbI#LL2 Jaco9 4on: C-
;
BALLO2 Henri: +2 /A26826+27A
BATSOJ.*.:C2+2 882/A
B#!T2 Bil@el=: 8AC2 8A+2 88,
W
WO#G2 P.T.: 88
J
JAJOC2R.*.:/8
JI"82G.:,
8/A
.-
I
I
I
I
I
Z < t i / t t / U = O. =. D.
8
Co=and>nd %rin %o5t( o carte a%(rut( la Editura IRI 3au
la Editura #I"ERS ECICLOPE!IC
o9inei o reducere de:
1#D
I
atru co=en?i cu o 4aloare =ai =are de 6A AAA lei o9inei o reducere
de:
23>
Q8 eF%edierii %rin %o5t( e 3u%ortat de editur(
i* IRI 'i UNIVERS ENCICLOPEDIC +. +3-,.tE
F-conard #a4riliu - Incon5tientul :n 4i?iunea
lui Lucian *la&a 86 +AA lei
Leonard Ga4riliu - Mic tratat de 3o'i3tic( 6 +AA lei
Al'red Adler - Sen3ul 4ieii DtiraM nouL 8A +AA lei
;ranci3 Macna9 - !orina 3eFual( 88 +AA lei
T@eodule Ri9ot - Lo&ica 3enti=entelor , AAA lei
Al'red *inet - Su'letul 5i cor%ul , AAA lei
G. B. ;. He&el - Princi%iile 'ilo3o'iei dre%tului , 7AA lei
"a3ile Tonoiu - :n c(utarea unei %aradi&=e
a co=%leFit(ii 88 +AA lei
;rancoi3 *rune R Hri3to3 5i Har=a 8, +AA lei
Larou33e R !icionar de ci4ili?aie e&i%tean( // 7AA lei
Larou33e R !icionar de %3i@olo&ie DtiraM nouL /A AAA lei
Larou33e - !icionar de 3ociolo&ie DtiraM nouL 8A 7AA lei
Al9u= R *ert@elot 5i Ro=>nia /, AAA lei
;lorin Con3tantiniu R O i3torie 3incer(
a %o%orului ro=>n /, AAA lei
A. R(duiu 5i L. GKe=>nt - Re%ertoriul i?4oarelor
3tati3tice %ri4ind Tran3il4ania 8A AAA lei
G@. *u?atu - Ro=>nii :n ar@i4ele Ire=linului 88 +AA lei
M. Re9reanu - Se=ni'icaia 3ecolului no3tru + +AA lei
M. Re9reanu - O%ti=i3=ul no3tru - +AA lei
M
Mi@ai Rete&an2 Cornel Lun&u R 8+7. - EF%lo?ia
Petru Creia - orii
A. Til&@er - "iaa 5i ne=urirea :n 4i?iunea
&reac( Dtrad. P. CreiaL
Rudol' Steiner R !in Cronica AHa3@a
Rudol' Steiner - Macroco3=o3 5i =icroco3=o3
Carlo3 Ca3taneda - :n4((turile lui !on Juan
!Eb R DtiraM nouL
Lu=inia *(deli( - Anali?a =ate=atic( cla3a a bII-a
B. S@aHe3%eare - ;urtuna
B. S@aHe3%eare - Ha=let
Mic@ael Cric@ton R Ter=inalul u=an
*ar9ara TaKlor *rad'ord - Iu9ire tainic(
Co%acul 'er=ecat - Po4e5ti
L+ E>it.,il* IRI 'i UNIVERS ENCICLOPEDIC
8- +AA lei
, 7AA lei
- 7AA lei
88 +AA lei
77AA.-2
7AAA
I
+3-,*+E
F
Larou33e R !icionar de %3i@anali?(
Rudol' Steiner R Pra&ul lu=ii 3%irituale
#n dru= 3%re cunoa5terea de 3ine
I
'
;
;
P
P
P
P
N* 3.t*i )ont+)t+ l+E
CP ---/2 *ucure5ti
tele'on: //-.87.-AP8.A.28A-A286-A
=o9il: A8C./776,
'aFPtel.: ///../.C.
'
5o,
i
i
H
V
i
i
i
I
Gi -(
c)i BCC-i