Sunteți pe pagina 1din 5

REVISTA TRIBUNA ECONOMICA NR.

8/2005
LEGISLATIE COMENTATA DE EXPERTII REVISTEI PE
DIVERSE DOMENII - ECONOMIC, FISCAL, JURIDIC
Codul fiscal
nu largeste baza
de impozitare in 2005

Ordonanta nr. 138/2004 de modificare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal  - prin care actualul guvern a introdus cota unica de
impozitare - nu a largit baza de impozitare a veniturilor, informeaza un comunicat al Ministerului Finantelor Publice.
In acelasi timp, Normele metodologice de aplicare a Ordonantei nr. 138/2004 detaliaza tratamentul fiscal aplicat sumelor acordate ca
indemnizatii prin legi speciale emise anterior anului 2005.
Conform Ordonantei nr. 96/2003 privind protectia maternitatii la locurile de munca, concediul de risc maternal este considerat similar
concediului medical. ÒConcediul de risc maternal se poate acorda, in intregime sau fractionat, pe o perioada ce nu poate depasi 120 de
zile, de medicul de familie sau de medicul specialist, care va elibera un certificat medical in acest sens, dar nu poate fi acordat simultan
cu alte concedii prevazute de legislatia privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari socialeÓ, se arata in comunicatul
MFP.
Conform Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, angajatii pot beneficia de indemnizatie si
concediu pentru ingrijirea copilui bolnav. Concediul pentru ingrijirea copilului bolnav este similar concediului medical.
Din punct de vedere fiscal, sumele acordate de angajatori pentru concediul medical (inclusiv concediul pentru risc maternal si concediul
pentru ingrijirea copilului bolnav) sunt incluse la categoria venituri salariale si asimilate salariilor, respectiv impozabile.
Potrivit MFP, indemnizatiile acordate pe perioada concediului de risc maternal si cele pentru ingrijirea copilului bolnav au fost si sunt
impozabile, desi Codul fiscal in vigoare in anul 2004 nu mentiona expres ca aceste tipuri de indemnizatii sunt neimpozabile.
Legile speciale elaborate de alte institutii, precum Ministerul Muncii in acest caz, nu reglementeaza tratamentul fiscal al ajutoarelor,
indemnizatiilor si alte categorii de sume acordate.
Astfel, M.F.P. precizeaza ca pe anul 2005 Codul fiscal nu largeste baza de impozitare, iar normele de aplicare nu au introdus prevederi
suplimentare fata de lege.
 
fiscalitate
Impozitul final
 OTIUNEA de “impozit final” ar trebui sa fie folosita numai in conditiile aplicarii impozitului pe venitul
NOTIUNEA de “impozit final” ar trebui sa fie folosita numai in conditiile aplicarii impozitului pe venitul global, forma de
impozitare practicata in tara noastra in perioada 1 ianuarie 2000 – 31 decembrie 2004. Cu toate ca incepand cu 1 ianuarie
2005 s-a renuntat la impozitul pe venitul global si se aplica impunerea pe baza de cota unica, au mai ramas unele
reminiscente legislative din forma de impunere anterioara, printre care “venit net” (cu un sens si un continut total diferite fata
de cele cunoscute, in vorbirea curenta, de intreaga populatie), “impozit final”, “globalizarea veniturilor dupa incheierea anului
fiscal si stabilirea impozitului final” etc., reminiscente legislative care altereaza esenta impunerii bazata pe cota unica.

SINTEZA PRESEI 3 MARTIE

ADEVARUL
Pentru moment exista o majoritate in Parlamentul European care va vota in favoarea Romaniei
"Daca fostul guvern ar fi castigat alegerile as fi votat, in aprilie, impotriva Tratatului de Aderare a Romanie la UE"

Eurodeputatul olandez Joost Lagendjik, din grupul Verzilor ai Parlamentului European (PE), cel care in urma cu un an tuna si fulgera impotriva
"coruptiei traditionale" din Romania, e gata sa-si convinga grupul ecologist sa voteze pentru aprobarea Tratatului de Aderare al Romaniei, daca
pana la sfarsitul acestei luni va primi semnale clare ca noul guvern este hotarat sa ia masuri concrete impotriva coruptiei, "nu numai pe hartie,
dar si in realitate". "Cred ca exista, pentru moment, o majoritate in Parlamentul European care va vota in favoarea Romaniei (n.r. - pe 13
aprilie), dar problema este cat de mare este aceasta majoritate," a declarat Lagendjik. El a recunoscut, dupa o intrevedere cu ministrul roman
de Externe, Mihai Razvan Ungureanu, ca grupul Ecologist din PE a fost foarte critic la adresa Romaniei si chiar a votat impotriva Raportului
Moscovici in decembrie anul trecut pentru ca i s-a parut prea pozitiv. "Daca fostul guvern ar fi castigat alegerile, as fi votat, in aprilie, impotriva
Tratatului de Aderare a Romanie la UE. Dar acum situatia este diferita pentru ca guvernul e diferit". Europarlamentarul ecologist le-a dat un
termen limita ministrilor Integrarii, Sanatatii, Afacerilor interne si Externe, care urmeaza sa trimita, pana la sfarsitul acestei luni, un raport
despre actiunile concrete pe care guverul le-a luat pentru a respecta cerintele impuse de UE. Eurodeputatul a declarat ca are nevoie de acest
raport pentru a-si schimba votul din "nu" in "da" si pentru a-si convinge grupul ecologist sa voteze pentru aprobarea Tratatului de Aderare al
Romaniei pe 13 aprilie. "Am venit sa vad daca exista o ruptura adevarata intre vechiul si noul guvern, pentru ca daca nu exista eforturi
sustinute in ceea ce priveste libertatea presei, lupta impotriva coruptiei si independenta Justitiei, eu nu voi putea vota in favoarea aderarii
Romaniei. As putea vota in viitor, dar nu in aprilie. Vreau fapte vreau masuri concrete", a mai spus europarlamentarul.

COTIDIANUL

GHIDUL MAE PENTRU DEZINFORMAREA ROMANULUI DIN STRAINATATE Reprezentantii Ministerului Afacerilor Externe
(MAE) nu se grabesc sa verifice de ce Ghidul lucratorului roman in Italia se adreseaza celui din Spania. Desi ministrul Muncii i-a cerut, de luna trecuta,
ministrului Afacerilor Externe sa demareze o ancheta in acest caz, reprezentantii MAE abia acum incep cercetarile. (George Lacatus)
1
Codul Fiscal se rescrie greu

Ieri, la Ministerul Finantelor, se mai faceau inca retusuri la textul Ordonantei de urgenta privind modificarea Codului Fiscal. Actul normativ va trebui sa
includa cresterile de impozite convenite cu Fondul Monetar International. (Cristian Matache)

Jurnalistii nu mai fac inchisoare pentru calomnie

Membrii Comisiei juridice din Camera Deputatilor au decis, ieri, sa elimine pedeapsa cu inchisoarea pentru calomnie, stabilind, in schimb, amenzi
usturatoare pentru aceasta infractiune. (Cristina Hurdubaia)

CURENTUL

FMI cere TVA de 22%

Guvernul Romaniei nu a trimis scrisoarea suplimentara de intentie Fondului Monetar International (FMI), desi temenul
stabilit initial era finele lunii februarie. Reprezentantii Ministerului Finantelor Publice au confirmat aceasta intarziere
generata si de faptul ca pana acum modificarile Codului fiscal au fost dezbatute in mai multe sedinte de guvern, dar nu
au fost adoptate.

Surse din randul liberalilor afirma ca de vina ar fi solicitarile exagerate ale reprezentantilor FMI: deficit bugetar de 0,2%
(fata de 0,4 - 0,5% din PIB, convenit initial in discutia cu delegatia Fondului), majorarea Taxei pe Valoarea Adaugata de
la 19% la 22% si, in cazul in care gaurile din buget nu vor fi acoperite, o crestere a cotei unice de la 16% la peste 20%.

Surse din Ministerul Finantelor au confirmat, de asemenea, discutiile aprinse care au avut loc in ultima sedinta de guvern
intre primul-ministru, Calin Popescu Tariceanu, si detinatorul porofoliului finantelor, Ionut Popescu, discutii cauzate de
neintocmirea la timp a normelor metodologice pentru modificarile aduse Codului fiscal. Aceleasi surse sustin ca
proiectele ordonantelor de urgenta de modificare a Codului au fost elaborate de consilierii ministrului Popescu, si nu de
directia de specialitate din institutie. Se pare ca Tariceanu i-a reprosat lui Popescu si lipsa unei strategii coerente in
domeniul fiscal.
    Redactia Curentul

La Palatul Victoria, Codul muncii se discuta numai cu patronatele nesemnificative la nivel


national

Analizand cine sunt de fapt reprezentantii confederatiilor patronale care au participat, luni seara, la intalnirea cu premierul
Calin Popescu Tariceanu, ajungem la concluzia ca, in afara de Consiliul Investitorilor Straini si Camera de Comert
Romano-Americana, la reuniune au venit doar organizatiile patronale mici, cu o pondere redusa in economia nationala.
Principalul subiect de discutie astfel abordat a constat in negocierile derulate cu sindicatele asupra modificarilor Codului
muncii.

Practic, problematica spinoasa a modificarii Codului muncii a fost dezbatuta, la Palatul Victoria, cu o parte prea putin
reprezentativa a miscarii patronale romanesti, pentru ca la discutii nu au participat principalele confederatii reprezentative
la nivel national: Uniunea Generala a Industriasilor din Romania (UGIR-1903), Uniunea Nationala a Patronatului Roman
(UNPR) si Confederatia Nationala a Patronatelor (CoNPR) - formatiuni care "acopera", de fapt, majoritatea covarsitoare a
agentilor economici din Romania atat ca numar de angajati, cat si ca pondere in PIB.

Cine va negocia cu sindicatele?

"Premierul a dorit sa afle ce ii preocupa pe patroni si a luat cunostinta de propunerile patronatelor privind modificarea
Codului muncii, precum si de dorinta acestora de a negocia cu sindicatele pentru imbunatatirea acestui document", se
arata in comunicatul remis dupa intalnirea de la Palatul Victoria. Ei bine, tocmai aici e principala problema: imbunatatirea
Codului muncii trebuie negociata cu sindicatele, dar acestea refuza sa abordeze insasi ideea de modificare a

2
documentului, pe motiv ca astfel s-ar conferi prea multa putere discretionara angajatorilor, in raporturile cu angajatii. Iar
reprezentantii patronatelor au pareri impartite, chiar daca acum vin cu "puncte comune" de vedere in privinta Codului
muncii: o prima categorie este formata din cei pe care, dupa mai bine de 10 ani de "dialog social", i-a apucat lehamitea
vazand cum (nu) sunt luate in seama propunerile partii patronale in deciziile importante la nivel national; o alta categorie
e a celor care, de dragul fotoliilor pe care le ocupa (la aceeasi masa cu guvernul si sindicatele), accepta orice fel de
compromis, semneaza in stanga si-n dreapta diverse protocoale si pacte de stabilitate sociala; altii, suferind o profunda
criza de imagine generata de afacerile oneroase in care sunt implicati liderii lor la varf (a se vedea UGIR-1903, cu Ovidiu
Tender in frunte), nu pot sa faca decat "ciocu´ mic" si sa voteze in functie de imprejurari. In fine, mai sunt inca destule
categorii de "oficialitati patronale" care, de fapt, nu prea au ce cauta in aceasta postura, avand in vedere ca nu au condus
la viata lor nici macar o covrigarie - ei sunt "habarnistii" cu care se poate negocia serios orice, dar nu Codul fiscal, Codul
muncii, legislatia anticoruptie, salariul minim pe economie sau alte mize de asemenea anvergura. Si atunci, cine
negociaza, de fapt, cu sindicatele?

Unificarea - mai "pe dupa piersic"

In aceeasi seara de luni, reprezentantii confederatiilor patronale l-au mai informat pe seful guvernului despre proiectul de
unificare a structurilor patronale intr-o confederatie-umbrela din care sa faca parte si organizatiile neguvernamentale
reprezentand oamenii de afaceri, respectiv Consiliul Investitorilor Straini si Camera Americana de Comert. Cu riscul de a
ne repeta, amintim ca o unificare patronala pentru exprimarea intr-o "voce unica" nu e o necesitate si nici nu reprezinta
vreun model de succes din strainatate. Patronatele pot sa prezinte o anumita viziune unitara, pe o problema punctuala,
dar, in general, fiecare confederatie reprezinta o anumita parte a economiei: IMM, intreprinderile mari, liber-profesionistii,
multinationalele, industria de stat, serviciile publice etc. La fel sunt impartite fortele patronale si in tarile Uniunii Europene,
dupa cum ne-au informat specialistii in domeniu. Si atunci, de ce atata tevatura, in Romania, pe tema unificarii? Pana
cand fiecare patronat in parte nu-si va rezolva problemele interne, orice formula - fie ea si de "monolit" - nu va fi in
masura sa constituie acel partener social capabil sa infrunte "furtuna" pe care sindicatele o pot declansa la primul stranut,
si nici sa devina acel purtator de cuvant al mediului de afaceri capabil sa indrume guvernul in politicile sale economice.
    Dan Straut

CURIERUL NATIONAL

In contextul in care dialogul social tripartit porneste extrem de greu dupa schimbarea guvernarii, modificarile propuse Codului
muncii au creat o situatie de reactie exagerata, ducand pana la posibilitatea unui conflict social. Ce se intampla de fapt? Este
Modificarea Codului absolut logic ca dupa doi ani, tinand cont de experienta in aplicare, sa se faca o revizuire a unei legi de importanta Codului
muncii, un scandal muncii. De asemenea, globalizarea, iminenta deschidere a pietei prin integrarea in Uniunea Europeana, schimbarile continue
artificial din mediul economic si social duc la necesitatea pastrarii securitatii locurilor de munca.]

CONFLICTELE MACINA UNIUNEA EUROPEANA

Factiunile politice de centru-dreapta si centru-stanga din cadrul Parlamentului European critica noua agenda economica a Comisiei Europene (CE), intr-un
prim semn ca Parlamentul isi asuma un rol eminamente politic si o atitudine critica. Reevaluarea Strategiei de la Lisabona - reformata sub numele "Locuri
de munca si crestere" - a primit sprijinul pe scara larga a formatiunii parlamentare de centru-dreapta (Partidul Popular European), dar a fost criticata dur de
grupul socialist si de cel ecologist. Partidul Popular European (PPE) considera ca agenda Comisiei este cea mai buna modalitate de a crea locuri de
munca si de a impulsiona cresterea economica din Europa, dar socialistii si ecologistii sunt de parere ca noua strategie nu acorda suficienta importanta
modelului european social si protectiei mediului. Socialist

EVENIMENTUL ZILEI – editia de Transilvania

Se prabuseste statuia lui Matei Corvin


Adevarata emblema a Clujului, tiparita cu mindrie patriotica pe copertele cartilor despre Cluj, ilustrata vesnic veche si vesnic noua este
statuia lui Matei Corvin. Mathias Rex, Mathias Kiraly, Matei Corvin, oricum ai numi geniala opera de arta, ea nu a reusit sa fie detronata
din constiinta clujenilor nici de celebrele fabrici iClujanai, iCUGi ori iTehnofrigi. Fata de aceasta, statuia lui Avram Iancu e o caricatura de
prost-gust. Si nu e singurul monstru estetic pe care mintea trista a lui Funar l-a fatat in oras. Si azi studentii isi mai dau intilnire iLa coada
caluluii, si nu iLa gropile lui Funari. Dar care adolescent nu a cautat cu privirea, cu o discreta curiozitate, organele de sub burta calului?

Statuia ecvestra este opera a sculptorului slovac Fadrusz Janos, nascut la Bratislava la 1858. O alta statuie a sculptorului este acea a lui
Vesseleny Miklos, de la Zalau. Comanda a fost lansata in 1894. Concursul de proiecte e cistigat de Fadrusz. Proiectul sau a luat, de
altfel, si Medalia de aur la Expozitia Universala de la Paris, pentru ca era singura statuie ecvestra din lume cu un cal cu toate cele patru
picioare atingind pamintul. Lucrarea a fost turnata in atelierele din Budapesta si inaugurata in 1902. De la Budapesta a fost adusa cu
trenul pina in centru, caci exista o linie ferata de la gara in centrul Clujului. Cu acest prilej s-a deschis in Casa Matei si Muzeul Etnografic
3
al Societatii iCarpatinai. Regele este infatisat in postura triumfala, iar in fata sa, plecate, sint prezentate steagurile tarilor vasale: Austria,
Moldova, Boemia. Realitatea zilei de azi e aceea ca si domnul Moldovei, Stefan cel Mare, si regele Ungariei, Matei Corvin, sint cintati in
Imnul de Stat al Romaniei.

O plimbare pe sub cal

Pentru ca privitorii neavizati cred ca totul e in regula cu statuia, i-am convocat la un mic colocviu, nu la ibotuli, ci iLa coada caluluii, pe
sculptorii Alexandru Pasat si Radu Moraru, cadre didactice academice, pe scriitorii Alexandru Vlad si  Petru Poanta (seful Directiei de
Cultura si Culte Cluj), publicistul Lukacs Joszef de la revista iApostrofi. Cu totii ne-am plimbat roata-roata pe sub statuie. iTrec zilnic pe
linga statuie si nu mi-am dat seama ca ceva ar fi in neregula. E atit de bine fixata in fondul perceptiei, incit cred ca si daca cineva ar lua-o
de acolo, nu ne-am fi dat seama citeva zilei , a exclamat Alexandru Vlad. Imaginea e dezolanta: bucati mari de piatra s-au desprins din
arcurile soclului si au cazut, o coloana de sustinere este pe jumatate rupta, multe bucati de piatra sint fisurate, pe cale de a se farimita.
Fatada soclului este si ea ulcerata de istorie, de jocul inscriptiilor si stemelor puse si date jos, dupa vremi: la inaugurare afisa stema
Ungariei Mari, data jos in 1918 si inlocuita in 1920 cu o inscriptie a lui Iorga, data si ea jos in 1940, pentru ca, prin 1947, sa se puna
inscriptia iMathias Rexi, iar dupa 1990, in vremea irazboiului placutelori, sa se puna din nou o placuta cu textul lui Iorga, prinsa doar in trei
buloane, caci unul a disparut.

Restaurari tiganesti

Dupa cum, ne-a atras atentia Lukacs Jozsef, si sabia unui personaj lipseste. Se afla, crede dinsul, la Muzeul de Istorie. Daca, cu voia lui
Dumnezeu, statuia nu se va prabusi in acest an, credem ca mai mult de cinci ani nu mai rezista. Alexandru Pasat observa starea jalnica a
soclului, dar si faptul ca au mai fost tentative de restaurate: iNici nu mi-ar fi trecut prin minte sa privesc statuia asa de aproape. Se vede
ca s-au mai facut tentative de restaurare. Insa, din pacate, de nivelul celor pe care le fac tiganiii caldarari atunci cind lipesc oalele sparte.
A restaura o opera de talia asta cu beton e o operatie comunist-tiganeasca. Cirpeala cu ciment nu e in nici un caz lucrarea unui
profesionist. Exista rasini speciale, macar crapaturile sa fie acoperite. Pina la urma posibilitatatea ca soclul sa cedeze in citiva ani, nu
multi, sub greutatea statuii nu e exclusai.

In pripa politicii

Sculptorul Radu Moraru e de parere ca viciile soclului sint chiar de la constructie: iCred ca si lucrarea asta a fost facuta in graba, asa cum
se fac acum tot felul de lucrari care sa fie gata pina la alegeri. Vin alegerile, dam drumul la monument! De ce la Vatican nu se desface si
nu se rupe piatra? Piatra din soclu nu a fost bine cautata si nici bine gasita. Aici trebuie convocati specialisti in restaurare. Trebuie
scanata si evaluata structura de rezistenta a lucrarii, caci, din cite vad, soclul nu are nici o bucata de piatra nefisurata. Daca statuia va
cadea? Pai, in fiecare primavara, din cauza apei infiltrate in stinci, cad munti. De ce nu ar cadea o statuie parasita? Buba e asta: chiar si
restaurarile se fac cu scopuri politice imediatei.

La portile Europei

Directorul Directiei de Cultura si Culte, Petru Poanta, e de parere ca starea monumentului fiind io chestiune care depaseste interesul
local, dar si puterea financiara locala, e nevoie sa se implice institutii nationale, si nu in ultimul rind Ministerul Culturii. Si, de ce nu,
Ministerul Culturii din Romania ar trebui sa coopereze cu cel din Ungaria, cum au facut si pe alte proiecte, nu mai departe de cel al
restaurarii Castelului de la Bontida. E nevoie de intocmirea unui proiect pentru care sa se mobilizeze fonduri europene, aparatura,
specialisti. Un astfel de proiect depaseste competenta unor functionari de primarie. Cit despre starea in care a ajuns monumentul, e nu
doar jenanta, ci ingrijoratoarei.  L-am intrebat pe Lukacs Jozsef cum vad intelectualii maghiari degradarea monumentului.
iIntelectualitatea maghiara s-a opus cu toate puterile restaurarii monumentului. Asta in epoca Funar, cind si micuta statuie cu Romulus si
Remus a disparut citiva ani pe motiv ca este restaurata. Apoi, exista zvonul ca Funar voia sa mute monumentul la Hunedoara. Trebuie sa
fiti de acord, ca se putea intimpla orice. De altfel, a desfigurat cit a putut orasul, pe motiv ca da lectii ungurilor. Nu de mult au avut loc
discutii pe tema aceasta. S-a deschis chiar o expozitie de fotografii la Korunk. Maghiari si rom^ni, ar trebui sa facem front comun ca sa
salvam statuia care ne apartine tuturor clujenilori, ne-a spus Lukacs Jozsef.

Si-am incalecat pe-o sa

In vremea comunismului se auzea, periodic, in oras ca iiar s-a urcat cineva pe statuia lui Mathias Kiraly ca sa protesteze impotriva
regimuluii. De urgenta veneau pompierii si militia si il coborau pe curajos de pe statuie si raspindeau vestea ivaccini ca a fost un inebun
scapat de la psihiatriei. Poate ca, macar studentii ar trebui sa reia incalecarile in semn de protest. Pina nu e prea tirziu. Pina nu o sa
descalece, prin prabusire, nobilul calaret.

GARDIANUL

Mult zgomot pentru nimic. UE nu va finanta Bastroe


Leo Platvoet, raportor al Consiliului Europei si senator olandez din partea Partidului Ecologist, a declarat ca nu se pune problema UE sa finanteze proiectul
ucrainean al Canalului Bastroe, el promitand ca eforturile viitoare vor urma ...

Terenurile agricole romanesti sunt cele mai ieftine din Europa


4
Terenurile agricole romanesti sunt printre cele mai ieftine din Europa, motiv pentru care strainii au cumparat in ultimii ani peste 25.000 hectare de pamant.
Pretul terenurilor creste doar daca sunt introduse in intravilan. Pretul unui hectar de pamant in Romania este in multe cazuri mai redus decat nivelul
salariului mediu. Cele mai scazute preturi la terenurile aflate in extravilan sunt inregistrate in judetele cu activitate preponderent agricola. Un hectar de
teren agricol nu poate fi vandut cu mai mult de 5-7 milioane de lei in judete cu traditie in agricultura ca Olt, Mehedinti, Teleorman, Ialomita sau Dolj. In
schimb, preturile cele mai mari sunt inregistrate la terenurile cumparate cu scopul de a fi scoase din circuitul agricol.

Actorii de pe piata imobiliara (hypermarketuri, cash & carry, dealeri auto, firme de constructii, parcuri rezidentiale etc) sunt interesati de terenurile din
vecinatatea marilor orase, terenuri care sunt trecute dupa achizitionare in intravilan. De exemplu, in judetul Ilfov, pretul mediu al unui hectar de pamant
care are mari sanse de a fi scos din circuitul agricol este de aproape 200 milioane de lei. Dupa ce sunt introduse in intravilan, pretul acestor terenuri creste
inzecit. Taxa pentru scoaterea unui teren din circuitul agricol si introducerea acestuia in intravilan se situeaza intre 0,5 dolari si 1,5 dolari pe metru patrat.
"Este variabil. Dar exista un paradox: cu cat terenul se afla mai departe de utilitati, cu atat taxa este mare. In mod normal, asa cum se intampla in statele
europene, ar trebui sa fie invers", ne-a spus Emil Giurgiu, presedintele Asociatiei Nationale a Agentilor Imobiliari (UNAI).

 Printul Charles se implica in proiecte de protectie a Sighisoarei


Interesul Printului Charles pentru zona Sighisoarei se pare ca nu a scazut in intensitate, el intentionand sa se implice intr-un proiect de protectie a mediului
a carei valoare este estimata la circa 30 milioane de EURO,. dupa cum a anuntat ieri ministrul mediului, Sulfina Barbu. Este vorba de
declararea drept protejate a doua arii aflate in imediata vecinatate a Sighisoarei, respectiv in zona de vest si de est a orasului, proiecte
sustinute de Fundatia Mihai Eminescu Trust, sustinuta de Alteta sa regala. In cadrul recentei vizite pe care ministrul mediului i-a facut-o
la Londra Printului de Wales, acesta din urma a fost informat despre evolutia programului "Sighisoara si satele sasesti din Transilvania"
- indeaproape supravegheat de Printul Charles si despre programul "Sibiu - Capitala Culturala Europeana 2007". "Pana in prezent, am
creionat doua proiecte de protejare si reconstructie a mediului in valoare totala estimata de 30 milioane de euro. Este o faza de inceput,
dupa ce vom pune la punct toate detaliile legate de obtinerea statutului de arii protejate, precum si de pasii pe care ii avem de parcurs
pentru reconstructia mediului, vom demara si demersurile pentru obtinerea finantarilor externe", a declarat Sulfina Barbu. Un alt aspect
discutat la resedinta mostenitorului tronului Angliei este cel privind reabilitarea monumentelor istorice din zona Sighisoarei, a mai
informat ministrul mediului. Ea spune ca pentru finantarea acestui proiect se va incerca accesarea unor fonduri UNICEF. Mostenitorul
tronului Angliei este cunoscut ca un admirator al Ardealului, zona Sibiu-Brasov beneficiind se pare de o atentie speciala. Astfel, acum
doi ani, oficiali guvernamentali anuntau ca Printul Charles dorese sa realizeze, in zona Sibiu - Brasov, un proiect in valoare de 30
milioane de dolari, care vizeaza dezvoltarea agriculturii ecologice si agroturismului din regiune. Proiectul urma sa fie finantat de Banca
Mondiala si sa se deruleze prin intermediul unei fundatii sprijinite de Printul Charles. Printul Charles este recunoscut ca fiind unul dintre
principalii sponsori ai organizatiilor ecologiste, iar zonele din Ardeal sunt printre cele mai indragite de acesta.
.
  Leul greu creste inflatia
Rata inflatiei va fi mai mare in martie si in aprilie decat in alte luni ale anului, ajungand pana la 0,7%, respectiv 0,8%. Una dintre cauzele precizate de
analisti este afisarea preturilor si in leu greu. In luna aprilie, la cresterea indicelui preturilor de consum vor contribui si majorarile de tarife la
energie si ajustarea accizelor.

ROMANIA LIBERA
Protest impotriva blocarii circulatiei in centrul istoric
Academicianul C. Balaceanu-Stolnici a inaintat o scrisoare deschisa Primariei Capitalei prin care isi exprima protestul fata de interzicerea circulatiei
masinilor in centrul istoric al Bucurestiului.
"Este inadmisibil, intr-un oras modern, sa se blocheze strazi esentiale, cum este de exemplu strada Franceza care permite accesul la un spital, doua
biserici, un tribunal, un teatru si o universitate. Nici Ceausestii, in aberatiile lor urbanistice, nu au impins absurdul si lipsa de respect fata de cetateni atat de
departe, desi nu erau alesi. Este absolut necesar ca echipa de la primarie sa se gandeasca si la cetateni si sa ia decizii mergand pe teren, nu stand comod
in fotoliile lor, detasati de realitati", a afirmat acad. Balaceanu-Stolnici in scrisoarea sa. Acesta a cerut o revizuire radicala a topografiei zonei pietonale care
sa tina cont de nevoile institutiilor si cetatenilor.
Academicianul i-a felicitat pe edili pentru promptitudinea cu care au procurat si instalat stalpii care blocheaza circulatia, operatiune care contrasteaza cu
lentoarea si delasarea in ceea ce priveste eliminarea gropilor din asfalt.

S-ar putea să vă placă și