..

II

De~i dezavantajatii de condi-

tiile geograflCe ~i climaterice,
Africa a dat na~tere unei mari
diversitiiti de culturi ~i regate.
Dar striiinii -la inceput arabii,
apoi europenii -au avut o
itifluentii distrugiitoare din ce
in ce maiputernicii asupra
vietii din Africa.

~ 'friCa a A fo~t pr<:>babil lea~anul ras~i

urnane. In !;inutun ca 01duval Gorge din
anzania au fost descoperite oase ~i
unelte, despre care expertii aflnn:l ca ar fi rnai
vechi de doua milioane de ani. De~i exista lnal
dispute cu privire la linia exacta de
descenden1;a,este foarte probabil ca stramo~ii -"
lndeparta!;i ai omului modem au evoluat cu ~
foarte mult timp in unna pe continentul african. ~
~
Bariera de~ertului ~
Mult mai recent -aproximativ din anul 8000
l.e.n. -oamenii Epocii de Piatra populau giganticul de~ertSahara.De atunci, noilor idei ~i O O data cu aducerea camilei in Africa de
lntreaga Afrial de Nord, pe atunci verde ~i tehnici le-au trebuit secole sa traversezebariera Nord de~ertul Sahara a incetat a mai ti o
fertilil, dupa cum aflam din imaginile expresive de~ertului, ceea ce a detenninat o dezvoltare bariera impenetrabila, care o lunga perioada
pe care le-au desenat pe pere!;ii pe~terilor ~i ai lenta a teritoriilor africane aflate la sud de de timp impiedicase dezvoltarea acestui vast
adaposturilor de piatra. Ulterior, lntre anii 4000 Sahara.intre limp Africa de Nord a devenit o continent
~i 2000 l.e.n, a avut loc o modificare a parte separataa culturii mediteranene,mai lntii
clirnatului, pamantul s-a uscat ~i a aparut dand ~tere civilizatiei vechiului Egipt, ulterior fiind integrat;1 culturilor clasice (greac;l ~i
romarul), iar apoi lurnii islarnice.
O Valea Nilului a jn restul Africii viata a fost puternic
fast calea principala influentat;l de conditiile geografice ~i
de camunica,ie a climaterice, care au f;lcut comunicarea dificilll ~i
Africii asigurand a fost continuu amenintat;1 de boli. Printre
legatura dintre formatiunile geografice se nurrulrau zone intinse
papaarele din Nard, de de~ert ~i p;lduri ecuatoriale, platouri inaltede
care faceau parte pe care raurile se pr;lv;lleau In cascade
din cultura grandioase, ce le restrangeau uti1itatea de c;li
mediteraneana, cu naturale de comert ~i transport. Cu toate acestea
cele din Sud. Prima agricultura se rnspindise in teritoriile africane
cultura nan- din sudul Saharei cu mult inaintea erei noastre
mediteraneana a ~i aproximativ din 200 1.e.n. cuno~tintele despre
luat na~tere pe prelucrarea metalelor erau rnspandite dinspre
pamanturile Ku~ului Nord-Est; progresul agriculturii in Sud era
(astazi Sudan) extrem de lent, dar cu toate acestea in 1200 e.n.
doar pigmeii ~i locuitorii tu~urilor mai tr;liau in
Epoca de Piatr;l. Totu~i, tehnicile agricole au
rnmas primitive, iar roata ~i plugul erau practic
inexistente in culturile b;l~tina~e africane.

O cale de comunica,ie
Valea Nilului era linia principal;l de
comunicatie intre Nord ~i Sud, motiv pentru
care nu e aeloc surprin7.:ltor faptul c;l primele
culturi non-mediteranene importante ale Africii
au ap;lrut pe p;lminatul ku~ilor, in sJ.ldul
Egiptului, unde ast;1zi se intinde Sudanul. in
1000 1.e.n. Ku~ a devenit regat independent
avand capital;l proprie la Napata (ku~itii sunt
nurniti cateodat;1 ~i napatieni). La sfa~itul
secolului VIII 1.e.n. a devenit destul de puternic

189

~
 CULTURILE AFRICII

Prester John, un monarh cre~tin despre care se

spunea c~ ar conduce un regat undeva In
centrul Africii. Spre deosebire de alte culturi
africahe non-islamice, Etiopia era literata. in
izolarea sa a reu~it s~-~i dezvolte a culturn
cre~tina bogata ~i deosebita, Indrurnata pana In
1974 de monarhi care ca "lei ai lui Iuda"
pretindeau a fi ~ii regelui evreu Solomon ~i
ai reginei din Sheba.

pentru a cuceri Egiptul ~i ~i-a 1ntemeiat propria
dinastie de faraoni, alungata abia 1n 680 de c~tre
asirieni.
Acest conflict a avut ~i o influenta pozitiv~,
ku$itil 1nv~tand de la asirieni tehnica topirii
fierului. Acest lucru s-a dovedit important 1n
secolul ~tor cand capitala ku~ita a fost
mutata la Meroe, o~ bogat 1n minereuri, situat
300 de mile rnai la sud, Fierul ~i aurul au f~cut
din Ku~ un regat bogat, 1n care ulterior s-a
dezvoltat o cultura comple~, f~ra 1ndoial~
influentata de egipteni (au fost g~site hierog1ife
ku~ite ce nu au putut fi descifrate ~i chiar
piramide ku~ite).
Regatul Ku~ a supravietuit o perioad~ lunga
O Secole de.a rindul Etiopia a fost singura
na,iune cre~tina din Africa. in Europa circulau
multe legende despre ea. Aceasta biserica
datind din secolul XII a fost sapata in stinca.
de timp, pana cand 1:n anul 300 e.n. a fost
distrus de o putere nou~ msw~ 1:nAfrica de
Nord-Est -Aksum sau Etiopia. Acest regat a
avut un destin aparte. Convertit la religia
cre~tina 1:n secolul IV, a fost rupt de restul
cre~tirul~tii 300 de ani mai tarziu, ca urmare a
invaziei Arabiei Islamice, ce nav~lise asupra
Africii de Nord. Timp de patru secole Etiopia a
fost singurul stat cr~tin din Africa, cunoscut
europenilor d6ar din legendele cre~tine despre
Rutele comerciale
incepand din secolul I e.n., cand c~mila a fast
adus~ In Africa de Nard, de~i Incl n:iisterioas~,
Sahara a incet:It s1f mai fie a barier~
impenetrabil~. Caravanele ce strabilteau de!jertul
dueeau aur, fllde~ ~i piele marocan~ la Marea
Mediterana, aceste produse luand In cele din
unrul drumul Europei, care trimitea In schimb
panzeturi ~i bunuri de lux.
Ora!je precum Timbuktu, situate la rnarginea
sudic~ a Saharei au prosperat In urrna acestui
comert ~i a serie de imperii dominau
vecin~tatea raului Niger (Sudanul de Vest) ~ a
lacului Chad. Ghana, Mali, Songhai ~i Kanem-
Bomu au coeXistat ~i s-au succedat unele altora,
pana cand la sfa~itul secolului XVI un rnzboi
dezastruos cu Marocul a f~ramitat regiunea In
mici state beligerante. (Trebuie amintit c~ un
nu~r de state modeme ale Africii, devenite
independente abia In anii '60 sau ulterior,
poarta denumiri preluate din istoria tirnpurie a
Africii -Ghana, Mali, Zimbabwe, Lesotho. E
important s~ nu se confunde vechile state cu
cele modeme, care de cele rnai multe ori ocup~
un lac diferit pe harta.
in jurul anului 1000 e.n. Inv~tatura islamicl a
traversat de~ertul a data cu comerciantii arabi.
Conduc~torii marilor imperii africane din
Sudanul de Vest au fast convertiti, dar cu toate
acestea rnajoritatea supu~ilor lor ~i-au p~strat
vechile credinte ~i zei. S-a dezvoltat a culturn
islamic~ infloritoare, iar Timbuktu -tratata cu
indiferenta ~i rnarginalizata de Europa -a
devenit re~edinta unei universitati faimoase In
lumea musulrnana. Majoritatea inforrnatiilor pe
care le detinem despre viata de zi cu zi a
populatiei africane din acesta regiune provin

C in jurul anului
1200 a fost
construit Marele
Zimbabwe, capitala
statului Zimbabwe.
Masivele vestigii ale
zidurilor ~i turnurilor
de piatra dovedesc
maiestria cu care
construia poporul
Shona, prin simpla
dar perfecta
imbinare a blocurilor
de piatra.

O Manuscris din

secolul XIII ce
infa,i~eaza un
comerciant arab.
Calatorind pe camile,
~ comerciantii
~ traversau Sahara
u
pentru a ajunge in
bogatele regate ale
Sudanului de Vest.

190

din Insemnarile unor calatori arabi, cum ar fi Ibn
Battuta -un istoric din secolul al XIV-lea.
Arabii au raspandit islamismul ~i 1n estul
Africii, unde populatia vorbitoare de bantu juca
rolul de intermediar pe rutele comerciale ce se
1ntideau din interiorul Africii parul 1n Asia. in
jurul anului 800 e.n., arabii s-au stabilit pe
coasta ~i s-au amestecat cu populatia vorbitoare
de bantu, astfel luand na~tere o noua limba
numita swahili.
Ora~e de pe coasta de est
Pe rnasura ce comertul pe Oceanul Indian s-a
dezvoltat, coasta de est s-a 1mbogatit din
exportul de aur ~i au aparut ora~e frumoase ~i
prospere ca Zanzibar, Mombasa ~i Kilwa. Merita
amintit faptul ~ vasele arabe au traversat
oceanul spre India cu cateva secole 1naintea
exploratorului portughez Vasco da Garna, care
poate nu ar fi ajuns la Calicut 1n 1498 daca nu
ar fi fost gPidat de experimentatii carmaci de pe
coasta deest. Bunele relatii nu au fost de lunga
durata, deoarece 1n citiva ani portughezii au
jefuit ~i devastat Mombasa ~i celalte OI'a$earabe,
transformandu-le 1ntr-un avanpost colonial cu
numele de Mozambic. O rnare parte a aurului
-: Deoarece nu s-a\.l g~sit dovezi scrise cu privire
O Mii de africani au O Harta olandeza din
fost vandu~i negustori- secolul XVII, ce arata
lor de sclavi. Mul~i din- ca Mozambicul ~i
tre ei au murit in mar- Madagascarul se aflau
~ul fort;at spre coasta. sub stapanire araba
c africane, aflate acum 1n muzee occidentale.
:Q
-I tehnologiei, marii majorita:1;i a africanilor le
ajuns pe coasta de est provenea dintr-un regat
din interiorul continentului, 1n centrul c~ruia
s-ar p~rea c~ se afla cetatea de granit Marele
Zirnbabwe. Majoritatea constuctiilor africane
precedente epocii modeme -chiar ~i palatele -
erau f~cute din materiale cu rezistenta: sc~zut.t
curi1 ar fi lut, buruieni, c~mizi ~i stuf. Astfel,
masivele vestigii din Zirnbabwe sunt unice 1n
sudul Africii; zid!.lrile ~i tumurile lor au fost
construite cu mult.t rn;liestrie prin sirnpla dar
perfecta potrivire a blocurilor de pia~, unele
peste altele, f~ a folosi mortar pentru a le fixa.
Cine a construit Marele
Zimbabwe?
la istoria sa, Zirnbabwe a fost mult timp 1nv~luit
1n mister. Primii colo~ti europeni, conYin$i de
superioritatea lor fata: de africani, au refuzat s~
creada. c~ un popor de negri ar fi putut realiza
aceste constructii monumentale ~i le-au atribuit
fenicienilor sau reginei din Sheba. Dar 1n ciuda
pu1;inelor informatii de1;inute, nu exist.t nici o
1ndoial~ cl statul Zirnbabwe a fost creat de
poporul Shona -cel mai probabil la 1nceputul
secolului VII e.n. -~i a supravietuit pam In
secolul XIX. Constructia capitalei, Marele
Zirnbabwe, a 1nceput 1n jurul anului 1200 ~i a
durat pam 1n secolul XVI, cand ~ezarea a fost
p~rnsita din motive1nc~ necunoscute.
De~i la 1nceput nu a fost evident, sosirea
marinarilor portughezi 1n vestul Africii a marcat
pentru acest continent 1nceputul unei noi ere.
Aproape de coasta, unde se afl~ ast.tzi Nigeria,
noii veniti au gi1sit regatul african Benin, care a
supravietuit pam 1n 1897, cand a fost suprimat
de britanici. Benin ~i vecinul s~u, Ife, au dat
.
na~tere unor sculpturi recunoscute drept
capodopere 1n 1ntreaga lume. Dintre toate artele
africane, cea mai remarcabil;l a fost sculptura, 1n
special figuri1e ~i m:l$tile scu1ptate 1n lemn,
realizate 1n diverse stiluri non-realiste, extrem de
expresive, ce aveau scopuri rituale. Sculpturi1e
din Benin erau, dimpotriv;l, extrem de realiste,
celemai mu1te dintre ele fiind realizate pentru
curte, dintr-un material mult mai sof1Sticat -
bronzul. Luate ca prad;l dup;l c;lderea
Beninului, aceste sculpturi din bronz sunt doar
cateva dintre cele mai deosebite comori
Pe lang;l lipsa cuno~tintelor 1n domeniul
O Masca de filde~ de O Coif Ashanti cu
la inceputul secolului ornamente din aur.
XVI din Benin, deco- Comerl;ul de aur .
rata cu o diadema sclavi ~i marfuri cu
formata din capete de Europa a facut acest
portughezi. Sculpturile trib bogat ~i puternic.
in lemn ~i bronz din
Benin se numara prin-
tre cele mai valoroase
opere de arta africane.
Iipsea protectia oferitj de calitatea de membru
ai unei fonnatiuni politice putemice. Grupati 1n
familii sau c1anuri, ei reprezentau o pra~
~oarn pentru negustorii de sclavi. Secole de-a
randuI, arabii au fa:cut incursiuni 1n interioruI
Africii, Iuand sclavi, dar europenii aqionau pe
o scarn mult rnai Iar~; 1ncepand cu secoluI XVII
au trimis vapoare 1nclrcate cu sc1avi, pricinuind
astfeI o paguba: incalculabila: culturilor africane.
Chiar ~i cele rnai putemice state africane s-au
implicat 1n acest comert ru~inos. Incursiunile
dupa: scIa:vi ~i vanzarea lor pe aur au adus
putere ~i boga:tie regatului Ashanti la 1nceputuI
secolului XVIII. Ca urmare a succeselor
lnregistrate de rnzboinicii Ashanti, 1n fiecare an
sacruI scaun de aur era impodobit cu rna:.:;ti1e
mortuare de aur ale du~rnanilor uci~i. StatuI
Ashanti a re~it sa:-~i organizeze 1n capitala:,
Kumasi, un serviciu civil eficient ~i de asemenea
191
CULTURILEAFRICII

O imbracate dupa
DATEIMPORTANTE moda vestica, familii
africane adunate in
aprox. 2 milioane i.e.n. fa,a caselor in
Primele vestigii umane In Africa de Est centrul misionar
Genadendal, in anii
aprox. 3000 i.e.n
1840. Situat pe locul
Civilizatia Egiptului In Epoca de Bronz
primei a~ezari
aprox. 200 i.e.n -300 e.n. fondate de moravi,
Regatul Ku~it al Napatei ~i Meroeului la 145 km de Cape
aprox. 100 Town, Genadendal a
infrilngerea ku~itilor de cotre etiopieni devenit centrul
aprox. 650 -1250 I re'elei de misionari
Imperiul Ghana In Sudanul de Vest
din Moravia ~i i-a
indrumat pe cei de
secolul VII
alte credin'e.
Arabii musulmani cuceresc Africa de Nard
aprox. 800
Arabii Incep so se a~eze pe coasta de est
a Africii
aprox. 1000
Islamismul se instaleazo la sud de Sahara
aprox. 1200- 1550
?:-
Imperiul Mali In Africa de Vest
~
::;
aprox. 1200- 1600
~
Construirea din piatro a Marelui t
~
Zimbabwe
aprox. 1400 -1600 ~i-a pus la punct un sistem de tr.msmitere a de o su~ de ani sau mai mult, sectele
Imperiul Songhai In Africa de Vest informatiilor prin curieri, asigurandu-se o musulmane din aces~ regiune a Africii au purtat
aprox. 1400 -1600 I comunicare eficienta. Astfel a reu~it sa-~i cumplite rnzboaie doctrinare.
Perioada de glorie a Regatului Benin men1;ina dominatia asupra statelor vecine ~i sa
tina piept cu succes, pana in anii 1890 trupelor Zulu~ii
anii 1450
europene mut mai bine echipate. Ultimii mari cuceritori africani au fost zu1u~ii din
Primele contacte de anverguro cu Africa de Sud. Triburile zuluse au fost unite In
Contactul cu europenii a facut razboaiele
portughezii africane mult mai distrugatoare, deoarece secolul XIX de Dingiswayo, sprijinit de faimosul
1518 comerciantii din diferite natiuni concurau intre Shaka, un geniu militar care a pus la punct noi
inceputul comertului transatlantic de ei pentru extinderea zonelor de influenta, van- tactici ce au facut din armata sa teroarea
sc/avi zand arme celor mai avansate state b~tina~e. re~unti. Dupa moartea lui Dingiswayo, Shaka a
1652 Potrivit estimarilor, la mijlocul secolului al XVIII- devenit regele zulu~ilor ~i a pornit rnzboaie
Primele a~ezori o/andeze la Capul Bunei lea doar ora~ul englez Birmingham exportase in Impotriva celorlalte triburi.
Africa peste 100.000 de flinte. Statele africane P3.na In anul 1820 Shaka a condus un
Sperante, imperiu ce se Intindea pe o suprafata de 10.000
au continuat sa se ridice ~i sa decada inca cateva
Africa de Sud de mile patrate. Dar era urat ~i temut pentru ca
secole, pana la interventia directa ~i decisiva a
aprox. 1700 -1850 se dovedise a ti un tiran crud, pe care puterea
statelor europene.
Perioada de glarie a Imperiu/ui Ashanti La inceputul secolu1ui XVIII, poporul Fulan absolu~ 11adusese In pragul nebuniei. Nu doar
1818-1828 ~i-a format in vestul indepartat un stat propriu, du~manii ci chiar ~i propriii sai generali ~i supu~i
Domnia regelui zulus Shaka Futa Jal1on ~i urmarind rena~terea islamismului erau uci5i din capriciu ~i de aceea multi au fu~t
au incercat sa converteasca statele vecine. Tilnp In locuri situate departe de s~panirea sa. in cele
din urma, In 1828, domnia s3.ngeroasa a lui
Shaka a luat sf~it, cind acesta a fost ucis de
fratele sau vitreg Dingane. in anti urmatori
zulu~ii au ramas lup~tori extraordinari, cum au
avut prilejul sa constate pe propria lor piele
britanicii In 1879. in cele din urma resursele
superioare ~i puterea de foc ale acestora au
distrus armata zulusa.

Lupta pentru Africa

in 1800 europenii controlau o parte relativ mica
din Africa, In principal In zonele de coas~. Dar
secolul XIX a fost o perioada de explorari
Indraznele ~i de activitate intensa a misionarilor
cre~tini. in aproXimativ 1809 a Inceput lupta
pentru Africa ~i aproape Intreg continentul a fost
ocupat sau pus sub o "protectie" stricta, de ca:tre
puterile europene. A urmat o ern a colonizarilor,
ce a marcat Inceputul unei noi etape din istoria
Africii.

O Armata zulusa a fost o fort,a demna de

luat in considerare, a~a cum a descoperit, pe
-propria piele, armata britanica in 1879 la
] Ulundi. Doar faptul ca erau mai bine dota,i a
~ dus in cele din urma la victoria britanicilor .

192