MINISTERUL EDUCAIEI SI CERCETRII

GRUPUL COLAR INDUSTRIAL DE TRANSPORTURI AUTO TIMISOARA

Partile componente si
functionarea Instalatiei de
aprindere
1
Cuprins
Cuprins.........1
Memoriu Explicativ.2
Capitolul 1 Instalatia de aprindere...3
1.1 Introducere
Capitolul 2 Componentele instalatiei
de aprindere a automobilului...4
2.1Bo!n" de !nduct!e.4
2.2 Ru#tor $ D!%tr!u!toru&6
2.' Bu(!"13
Capitolul 3 Instalatii electronice de
aperindere...16
'.1 In%t"&"t!" de "#r!ondere cu tr"n)!%tor %!
ru#tor *ec"n!c..17
'.2 In%t"&"t!" de "#r!ndere cu tr"n)!%to"re %!
ru#tor e&ectro*"+net!c %"u ,otoe&ectr!c.18
2
Memoriu explicativ
In cazul motoarelorcu ardere interna cu carburator
aprinderea amestecului se ace electric! cu a"utorul
instalatiilordeaprindere.
#atele statistice demonstreaza ca peste $% & din
deectiunile in exploatare apar la instalatia de aprindere.
#in acest motiv multe din cercetarile le'ate de
optimizarea unctionarii automobilului au ost
conditionate de 'asirea unor solutii noi in ceea ce
priveste constructia si unctionarea instalatiei de
aprindere. #e la instalatiile de arindere clasice! pana la
instalatiilede aprindere electronice! constructia de
automobile a inre'istrat pro'rese substantiale. In acelasi
timp specialistii ( de la muncitor pana la cercetator ) au
ost nevoiti sa opereze cu un volum din ce in ce mai mare
de inormatii si sa*si dezvolte deprinderi noi in ceea ce
priveste exploatarea ! intretinerea! veriicarea! re'larea!
dia'nostcarea si repararea instalatiilor de aprindere.
+ucrarea prezinta constructia si unctionarea
instalatiilor de aprindere clasice si electronice. #e
asemenea sunt prezentate cateva procedee de testare
rapida a instalatiilor de aprindere.
3
C"#!to&u& 1
1.1Introducere
+a motoarele cu carburator! dupa aspiratia si compresia
amestecului carburant in cilindru! amestecul carburant este
aprins de ctre o scanteie electrica produasa de bu"ie. ,entru
producerea scanteii intre electrozii bu"iei nu este suicienta o
tensiune de 6 sau 12! respectiv tensiunea pe care o are bateria de
acumulatoare. -canteia nu se poate produce decat daca bu"ia
este alimentata cu tensiunea de 1$ %%% . 2% %%% /. ,entru a se
produce o tensiune atat de puternica! este nevoie de un ansamblu
de piese care! lucrand impreuna! sa transorme curentul electric
de "oasa tensiune in curent electric de inalta tensiune.
In sistemul de aprindere prin scanteie cu baterie* bobina!
prin intermediul unui transormator de tensiune denumit 0
bobina de inductie 1 se transorma curentul de "oasa tensiune!
provenit de la bateria de acumulatoare! in curent de inalta
tensiune necesar producerii scanteii inre electrozii bu"iei. In
aara de acest sistem mai exista aprinderea electrica cu
m!a'netou! intalnita mai rar ( in special la automobilele de curse
si la unele tractoare si motociclete ).
2i' 8.3
-c4ema
instalatiei de
aprinere cu
baterie
*bobina
4
C"#!to&u& 2
Co*#nente&e !n%t"&"t!e! de "#r!ndere
Instalatia de aprindere prin bateria . bobina are doua
circuite si anume circuitul primar! prin care trece curentul de
"oasa tensiune! si circuitul secundar! prin care trece curentul de
inalta tensiune.
Circuitul primar se compune din bateria de
acumulatoare1%! 5mpermetrul3! Contactul8! 6abloul de
si'urante! inasurarea primara a bobinei6! variatorul ( rezistenta
suplimentara )! ruptorul cu contactorul mobil 3! si contactul ix4
si masa .
Circuitul secundar cuprinde inasurarea secundara din
bobina de inductie 2! distribuitorul 12! si bu"iile 14. #e la bu"ii!
curentul trece sub masa si se intoarce la inasurarea secundara.
2.1 Bo!n" de !nduct!e
2i' 8.1% 7obina de Inductie
$
7obina de inductie este un transormator de curent! care
transorma curentul de "oasa tensiune de 6 sau 12 / in curent de
inalta tensiune! de 1$ %%% . 2% %%% /.
7obina de inductie ( i' 8.1% )8ste constituita dintr*o
inasurare primara 3! ormata din 2%% 3%% de spire din sarma
de cupru! izolata! de circa 1 mm 'rosime! inasurate pe un miez
de ier moale 1 si o inasurare secundara 2! care are 1$ %%%
2% %%% de spire si este acuta dintr*o sarma de cupru izolata
oarte subtire ( %!1 mm 'rosime ). 5ceste inasurari sunt
prote"ate de un invelis de tabla 4! in interiorul caruia se ala
ixat! printr*o masa izolanta! capacul de protectie $! acut dintr*
un material izolant ( bac4elita ).
Capetele inasurarii primare sunt le'ate la cele doua borne
6 si 7! ixate in capac. Inasurarea secundara are unul dintre
capete le'at la un capat al inasurarii primare! iar celalalt capat
este le'at la borna isei centrale 8 a capacului izolant al bobinei
de inductie.
2unctionarea bobinei de inductie se bazeaza pe enomenul
inductiei electroma'netice! potrivit caruia! prin intreruperea
curentului de "oasa tensiune din inasurarea primara! ia nastere
in inasurarea secundara un curent de inalta tensiune. 5cest
enomen se explica prin variatia campului ma'netic! creat de
inasurarea primara! care scade de la valoarea de re'im la zerosi
ale carei linii de camp ma'netic ( de orta ) intretaie spirele
inasurarii secundare.
/aloarea pana la care creste curentul in inasurarea primara
si deci! tensiunea in inasurarea secundara! deoind de intervalul
de timp in care contactele stau inc4ise. Cand turatia motorului
este mai redusa! acest interval este mai mare si deci! curentul va
creste mai mult decat in cazul turatiilor mari! cand intervalul de
timp este redus. #aca rezistenta electrica a circuitului este mica!
la turatii mici ale motorului! curentul creste mult si are loc
supraincalzirea bobinei datorita eectului 9oule.
Introducand in circuitul inasurarii primare intre bornele 6
si 7 o rezistenta suplimentara ( variator )! a carei marime variaza
cu temperatura! se va evita supraincalzirea bobinei. +a aceasta
6
rezistenta! rezistenta sa electrica creste odata cu temperatura
care! la randul ei! este in unctie de intensitatea curentului ce o
parcur'e. #e aceea! pentru a se obtine scantei mai puternice la
pornire! cand motorul este rece! intrebuinteaza bobine cu
variator.
/ariatorul se monteaza in serie cu inasurarea primara a
bobinei de inductie si rolul de a marii intensitatea curentului
produs de bobina! la pornire si la turatii ale motorului.
2.2 Ru#tor $ D!%tr!u!toru&
:uptor . distribuitor ( 2i' 8 . 11 ) se compune din ruptorul
propriu*zis! care intrerupe curentul primar! distribuitorul inaltei
tensiuni catre bu"ii! condensator si re'ulatoare de avans.
a) Ruptorul Momentul exact al producerii scanteii
electrice de catre bobina de inductie este determinata de
momentul intreruperii curentului in circuitul primar al bobinei.
5ceasta intrerupere este produsa de catre ruptor. :uptorul 18
este ormat din doua contacte; unul mobil 13si unul ix 2%.
Contactul ix este le'at la masa! iar contactul mobil este izilat de
masa masinii.
In momentul in care contactul mobil se indeparteaza de
contactul ix! curentul se intrerupesi apare tensiunea inalta in
inasurarea secundara catre cama ruptorului $! careeste ixata pe
axul distribuitorului si are un numar de proeminente! e'al cu
numarul cilindrilor. Contactul mobil este ixat pe o mica par'4ie
ce oscileaza in "urul unui ax si intrerupe circuitul atunci cand o
proeminenta vine in dreptul sau si roteste aceasta par'4ie!
desacand contactele.
:educerea in pozitie initiala a contactului mobil pentru
restabilirea circuitului primar se ace cu a"utorul unei lame arc!
care este montata in spatele contactului mobil.
7
b) Distribuitorul are
rolul de a distribui
curentul de inalta
tensiune la bu"ii! in
conormitate cu
ordinea prescrisa de
aprindere a
amestecului
carburant in
cilindrii motorului.
#istribuitorul 14
( i' 8. 11 ) se
compune din ;
axul
distribuitor 1! cu
piesele sale
componente 2 8!
care este antrenat
prin intermediul
pompei de ulei
rotorul (
luleaua )17! pe care se 'aseste o lama metalica
capacul distribuitor 14! prevazut cu borne laterale si
cu o borna centrala ( numarul bornelor laterale corespunde cu
numarul cilindrilor motorului )
peria de carbune16
#istributia curentului de inalta tensiune la bu"ii se
realizeaza in elul urmator ;
Curentul de inalta tensiune a"un'e de la bobina de
inductie! prin intermediul unui conductor! la borna centrala a
distribuitorului< Contactul intre borna centrala si rotor se ace
prin intermediul periei de carbune 16! care este mentinuta in
contact cu lama metalica a ruptorului de un arc 1$. In tipul
rotatiei rotorului 17! lama va trece la o distanta de %!2 mm de
bornele laterale. Miscarea de rotatie a rotorului rezulta din
antrenarea acestuia de catre axul distribuitorului1.
8
3

#eci transmisia curentului de inalta tensiune de la lama
rotorului la bornele laterale ( ploturi ) din capac nu se ace
prin contact! ci prin scantei. In continuare! transmiterea
curentului de inalta tensiune de la bornele laterale la bu"ii se ace
prin intermediul unor ise.
b) Condensatorul ruptorului. +a desc4iderea
contactelor ruptorul apare intre acestea o scanteie. 5ceasta
scanteie se produce din cauza bobinei de inductie! care se opune
intreruperii bruste a curentului. :olul condensatorului este de
inma'azina ener'ia electrica provocata de inductia proprie a
inasurarii primare.
Condensatorul electric 12 ( i' 8.11 )este ormat din doua
placute metalice oarte subtiri ( cateva sutimi de milimetru
'rosime )! izolate intre ele cu o oita de 4artie parainata. Cele
doua placute metalice se numesc armaturile condensatorului. 8le
sunt stranse sul si introduse intr*o capsula metalica. = armatura
este le'ata la carcasa metalica a condensatorului ( care se
ixeaza la masa ca si contactul ix al ruptorului )! iar alta
armatura este le'ata la un conductor ce iese prin capacul izolator
al condensatorului. 5ceasta se lea'a la contacul mobil al
ruptorului. Condensatorul este montat in paralel cu contactele
motorului si trebuie sa aiba capacitatea eletcrica cuprinsa intre
%!1 si %!2$ microarazi
c) Regulatorul de avans. In timpul unctionarii
motorului! avansul la aprindere se re'leaza automat in unctie de
turatie si sarcina cu a"utorul re'ulatorului de avans centriu'al si
a celui prin depresiune ( acuumatic )
In aara acestor re'ulatoare de avans automate! ruptorul
distribuitor este prevazut si cu un dispozitiv de re'lare manuala
a avnsului! numit re'ulator de avans octanic sau corector de
cira octanica.
:e'ulatorul de avans centriu'ar 1 8 ( i' 8 . 11 )
modiica automat avansul la aprindere! in unctie de turatia
arborelui cotit.:e'ulatorul este ormat dintr*o placa suport pe
care se 'asesc trei axe ; doua axe laterale! in "urul carora
oscileaza 'reutatile mobile 6! si un ax central! pe care poate
oscila cama ruptorului $ cu lansa sa. >reutaile 6 sunt tinute in
1
pozitie initiala de repaus de arcurile 7. >reutatile sunt prevazute
cu un cui cu rola care intra in crestaturile alun'ite ale lansei
camei.
-uportul ruptorului se roteste odata cu axul ce comanda
distribuitorul si! in miscarile lui! antreneaza 'reutatile 6! iar
acestea la randul lor . cama $! prin intermediul cuielor cu rola.
+a cresterea turatiei! 'reutatile se indeparteaza de ax si se
rotesc in "urul punctelor de articulatie. Cuiele descriu un arc de
cerc si rotesc cama ata de pozitia initiala in sensul de rotatie a
rotor * distribuitorului! marind in elul acesta avansul din i'. 8.
12.
+a turatii mici ale motorului! acest re'ulator nu realizeaza
un avans suicient! de aceea este a"utat de re'ulatorul de avans
prin depresiune.
:e'ulatorul de avans prin depresiune ( vacuumatic ) este
comandat de presiunea care exista in conducta de aspiratie a
motorului. 5ceasta depresiune este cu atat mai mare cu cat
clapeta de acceleratie este desc4isa mai putin! si! invers cu cat se
desc4ide mai mult clapeta cu atat depresiunea scade.
11
#epresiunea provoaca miscarea unei membrane! care
printr*o ti"a deplaseaza! la dreapta sau la stan'a placa pe care
asezata ruptorul.
:e'ulatorul ( i' 8.12 ) se compune din ;
Corpul re'ulatorului! ormat din doua compatimente
separate intre ele printr*o membrana
6i"a ( levierul ) 3! care ace le'atura dintre intre
membrana si discul contactelor ruptorului
5rcul 2! care mentine membrana in pozitie de repaus
si care este plasat in unul din compartimentele corpului.
Conducta de le'atura ( teava ) 1! dintre le'urator si
'aleria de aspiratie al motorului din apropierea clapetei de
acceleratie ( putin deasupra ei )
Cand motorul unctioneaza cu clapeta de acceleratie inc4is
la mersul in 'ol depresiunea in 'aleria de admisie este mare!
insa in dreptul prizei de depresiune presiunea este cea
atmoserica. In acest caz re'ulatorul nu intra in unctiune
deoarece nu exista depresiune. 5cest lucru este necesar intrucat
la turatii reduse ale motorului! avansul trebuie sa ie minim.
+a desc4iderea partiala a clapetei! deci cand motorul este
cu sarcina mica! apare in dreptul prizei depresiune care se
transmite re'ulatorului! membrana este aspirata si invin'and
orta arcului 2! acctioneaza prin ti"a 3 asupra discului ruptorului!
rotind in sensul avansului la aprindere.
Cand clapeta este complect desc4isa! deci motorul este in
plina sarcina! depresiunea din dreptul prizi este oarte mica!
cresterea avansului iind de asemenea mica.
5cctiunea comuna are'ulatorului centriu'ar si
are'ulatorului prin depresiune asi'ura un avans de aprindere
corec la orice re'im de lucru al motorului.
:e'ulatorul de avns octanic! stabileste avansul la aprindere
in unctie de unctia octanica acombustibilului. #aca se
sc4imba cira octanica a combustibilului este necesar sa se
re'eleze avansul ix al motorului! pentru a se pute obtine puterea
maxima intr*un re'im de unctionare ara detonatii.
1
:e'ulatorul se compune din doua placi! care se pot rotii!
asezate una peste alta . ?na din placi este ixata la corpul
ruptorului distribuitor! iar cealalta este ixata pe blocul motor.
8le se ixeaza cu un surub.
,e placa de baza! ixata de blocul motor sunt marcate
'radatiile! iar placa mobila are un indicator al un'4iului de
avans. 2iecare diviziune corespunde unui avans de 2
o
masurat de
volumul motorului. #eplasarea placilor se ace cu mana prin
blocarea surubului de ixare sau printr*un dispozitiv. ,ozitia zero
a re'ulatorului de avns octanic corespunde la utilizarea unei
benzine de cira octanica

de abrica constructoare
5vansul se mareste prin rotirea corpului ruptorului
distribuitor in sensul inver de rotire a axului distribuitorului si se
micsoreaza prin rotirea corpului in sensul de rotire a
distribuitorului.
:e'larea instalatiei de aprindere ( 0 ,unerea la punc a
aprinderii 0 ) este operatia de care depinde buna unctionare a
motorului! puterea! economicitatea etc.! de aceea se recomanda
sa ie executata in atelierele specializate! dotate cu aparatura de
testare electronica.
=peratia de re'lare se ace dupa curatirea contactelor
ruptotului si corectarea distantei dintre contacte. #istanta dintre
contacte se mareste cu a"utorului unui spion! in momentul cand
pintenul contactului mobil se ala pe un var al camei axului
ruptor . distribuitorului.6inand seama de uzura neunuorma a
varurilor camei si de unele "ocuri ale axului ruptor .
distribuitorului! este posibil ca distanta dintre contacte sa nu ie
aceeasi pentru iecare pozitie a camei! astel incat timpul
corespunzator un'4iului de inc4idere a camei sa nu ie constant!
ceea ce produce o unctionare neuniorma a aprinderi. #e aceea
este recomandabil sa se masoare cu aparate speciale! in timpul
unctionarii motorului! un'iul camei in 'rade sau procentul
#@ell! care se determina cu relatia ;
& #@ell A ?
i
. B 1%%!
?
i
C ?
d

1
in care ?
i
este un'4iul de inc4idere a camei si ?
d
un'4iul
de desc4idere a camei.
,unerea la punct a aprinderii se ace prin metoda clasica a
rotirii rotor . distribuitorului in sensul invers acelor de ceasornic
pana se aprinde lampa de control bransata cu un ir la borna de
alimentare de "oasa tensiune a ruptor . distribuitorului si cu
celalalt ir la masa. #e asemenea se poate olosi o metoda
dinamica de veriicare a avansului la aprindere cu o lampa
stroboscopica si un turometru electronic! in conditii normale de
unctionare a motorului.
2.' Bu(!"
7u"ia serveste la producerea
scanteilor electrice! necesare aprinderii
amestecului carburant. -canteia se
produce intre electrozii bu"iei! aceasta
iind insurubata in c4iuloasa motorului!
intr*un oriiciu iletat ce patrunde in
camera de ardere a motorului.
7u"ia ( i' 8. 13 ) este ormat
dintr*un corp metalic1 prevazut cu o
portiune iletata si un cap 4exa'onal
pentru acctionare cu c4eia. ,e corpul
metalic este ixat unul din electrozii
bu"iei.
5cest electrod lateral 2 ace
contact cu masa prin intermediul
corpului metalic al bu"iei ce se
insurubeaza in c4iulasa motorului. 5l
1
doilea contact al bu"iei! electrodul central 3! este ixat intr*un
izolator 4! prins la randul sau in corpul metalic. 8lectrodul
central are la capatul exterior borna de care se lea'a isa ce
aduce cxurentul de inalta tensiune.
,entru asi'urarea etanseitatii camerei de compresie! intre
corpul bu"iei si c4iulasa se aseaza o 'arnitura metalo . plastica $
+a unele constructii! etansarea se asi'ura prin supraete conice.
#istanta intre electrozii bu"iei este de %!$ %!7 mm.
Curentul adus prin ise trece de la electrodul central la
electrodul lateral sub orma de scanteie si de aici a"un'e prin
corpul bu"iei la masa. 2iind vorba de curent de inalta tensiune!
izolatorul bu"iei care este acut din portelan trebuie sa ie in
buna stare! ara crapaturi sau isuri! si curat! altminteri curentul
trece direct la masa ara sa mai produca scanteia intre electrozi.
5ceasta cu atat mai mult cu cat curentul circula mai 'reu prin
'azele comprimate din camera de compresie decat prin aer.
Caracteristicile principale ale unei bu"ii sunt;
#iametrul si lun'imea partii iletate ce se
insurubeaza in c4iulasa motorului.
2elul iletului
/aloarea termica a bu"iei
#iamerul partii iletate poate i de 1% 12 mm sau 14
18 mm! dar cele mai des utilizate diametre sunt cele de 14 mm si
18 mm. +un'imea partii iletate este variabila si depinde de
'rosimea ciuloasei in care se insurubeaza bu"ia.
/aloarea termica a unei bu"ii reprezinta o cira de
comparatie care arata comportarea bu"iei ata de solicitarea
termica. #in punct de vedere al valorii termice! bu"iile pot i
calde sau reci. +a motoarele cu turatie mare si cu raport de
compresie ridicat! se olosesc bu"ii reci! iar la motoarele cu
turatie mica si cu raport de compresie scazut! se olosesc bu"ii
calde! tipul respectiv de bu"ii iind precizat de uzinele
constructoare pentru iecare tip de automobil.
1
8lectrozii bu"iei si varul interior al izolatorului sunt
supusi incalzirii! datorita exploziei! la o temperatura oarte mare
( peste 1$%%
o
C ). 5ceste explozii se repeta oarte des! astel
incat incalzirea bu"iei ar creste mereu! daca nu s*ar evacua in
acelasi timp caldura pe care o inma'azineaza. #eoarece
electrodul lateral este ixat de corpul metalic al bu"iei! care la
randul sau este in contact cu ciulasa ( in ma"oritatea cazurilor
racita cu apa )! el se raceste mai usor decat electrodul central si
astel caldura inma'azinata de bu"ie trece! prin conductibilitate!
spre c4iulasa. In elul acesta temperatura bu"iei nu se ridica
peste $%% 6%%
o
C .
Cu cat partea interioara a
izolatorului este mai lun'a
( i' 8.14 a ) cu atat drumul de
evacuare a caldurii este mai
lun' si! deci! cu atat
electrodul central si varul
interior al izolatorului se
incalzeste mai mult. 5ceste
bu"ii se numesc bu"ii calde.
#aca lun'imea partii
interioare a izolatorului este
mica ( i' 8.14 b )! caldura se
evacueaza mai usor!
temperatura bu"iei este mai
mica! in acest caz iind vorba
de o bu"ie rece.
#aca bu"ia este bine aleasa din punc de vedere al valorii
termice! atunci la mersul indelun'at al motorului! cu putere
mi"locie! temperatura interioara a bu"iei trebuie sa sa ie de
$%% 6%%
o
C. In acest caz! daca si amestecul carburant este
normal cand se demonteaza si se examineaza bu"ia! ea se
prezinta curata! cu izolatorul usor colorat in castaniu.
Cand amestecul carburant este prea bo'at! bu"ia se prezinta
aumata din cauza aprinderii incomplete a carburantului!
carbonul nears depunandu*se ca o unin'ine pe bu"ie.
1
#aca bu"ia este prea calda! atunci electrodul central se
incalzeste exa'erat! pana la alb! putandu*se c4iar topi. #aca in
acest caz se intrerupe aprinderea! motorul va continua sa
unctioneze cateva secunde din cauza aprinderilor ce au loc de
aceste puncte oarte calde ale bu"iei.
2unctionarea motorului cu bu"ii prea calde este deectoasa!
deoarece aprinderile au loc mai devreme decat in momentul
potrivit si nu sunt provocate de scanteie.
#aca bu"ia este prea rece! temperatura ei iind prea mica!
uleiul ce se depune cu timpul pe ea nu poate i ars! ci numai
carbonizat si! astel! bu"ia este scoasa din unctiune din cauza
cocsarii sale! a umezirii cu ulei si a slabirii izolatiei! iar scanteia
trece direct prin stratul de carbune cocsiicat la masa. -e zice ca
bu"ia este 0 ancrasata 0. 5ncrasarea se poate produce si in cazul
in care bu"ia este bine aleasa! dar motorul este uzat si consuma
ulei.
/aloarea termica a bu"iilor se noteaza prin numere
incepand de la 13 ( la bu"iile cele mai calde ) si pana la 4$% ( la
bu"iile cele mai reci ). ,entru motoarele moderne de automobile!
valoarea termica a bu"iei romaneasca este de 12$ 24%.

C"#!to&u& '
In%t"&"t!! e&ectron!ce de
"#er!ndere
-istemele clasice de aprindere de la bateria de
acumulatoare si cu ma'netou nu se comporta satisacator cand
se utilizeaza la motoarele moderne care se caracterizeaza printr*
o turatie mare! multi cilindrii si un raportde comprimare! de
asemenea ridicat.
5prinderea clasica cu ruptor distribuitor cu contacte este
limitata de valoarea curentului de intrerupere si de viteza
cresterii acestui curent in inasurarea primara. ,rimele incercari
1
de sc4imbare a sistemului de aprinderes*au acut in directia
limitarii curentului din ruptor.
#intre sistemele electronice! cele cu tranzistoare raspund
mai bine cerintelor impuse de motoarele moderne.
#upa modul de intrerupere a curentuluicare comanda
aprinderea! sistemele de aprindere cu tranzistoare pot ii cu
ruptoare mecanice! sau ara contacte ( ruptor electroma'netic
sau otoelectric ).
'.1 In%t"&"t!" de "#r!ondere cu tr"n)!%tor %!
ru#tor *ec"n!c
-c4ema instalatiei de aprindere cu tranzistor si ruptor
mecanic se compune din ;
:uptor mecanic ( conectat la baza tranzistorului )
7obina de inductie
7ateria de acumulatoare
:ezistenta
#istribuitorul
Curentul primar al bobinei de inductie este curentul de
colector al tranzistorului! iar curentul de intrerupere este
curentul de baza care are valoare oarte mica.
Intre electrozii tranzistorului se ormeaza doua circuite; un
circuit de comanda si un circuit principal. ,rin circuitul de
comanda emiter . baza trece un curent de %!2$ * %!$ 5! iar prin
circuitul emiter . colector trece curentul de $ . 12 5.
#aca ruptorul este desc4is! baza tranzistorului nu este
conectata in circuit si tranzistorul este blocat. In momentul in
care contactele ruptorului se inc4id! curentul de comanda trece
de la bateria de acumulatoare si prin circuitul emiter . baza al
tranzistorului la ruptor. Curentul principal va avea circuitul ;
7ateria de acumulatoare Circuitul emiter . colector al
tranzistorului si la primarul bobinei de inductie.
In momentul in care contactele ruptorului se desc4id! se va
intrerupe curentul de comanda si! in acelasi timp ! se va
intrerupe si curentul principal.
1
+a aceasta instalatie ruptorul serveste pentru comanda
tranzistorului. 2ata de sistemul de aprindere de tip clasic
condensatorul din circuitul primar! care atin'e scanteile! nu mai
este necesar.
Intreruperea curentului in circuitul primar al bobinei de
inductie se ace mult mai repede decat in sistemul clasic! astel
incat valoarea tensiunii curentului din secundarul bobinei! in
mod practic! nu depinde de turatia motorului.
'.2 In%t"&"t!" de "#r!ndere cu tr"n)!%to"re %!
ru#tor e&ectro*"+net!c %"u ,otoe&ectr!c
In cazul acestei instalatii! ruptorul mecanic este inlocuit cu
un 'enerator de impulsuri care poate i un sistem
electroma'netic sau un sistem cu o celula otoelectrica.
-c4ema de principiu a sistemului de aprindere cu ruptor
electroma'netic se compune din 'eneratorul de impulsuri
ma'netice! ormat din inasurarea! continuta in circuitul bazei
tranzistorului! excitata de impulsurile electrice de la polii rotitori
ai ma'netului permanent. ,rin circuitul primar al bobinei de
inductie trece curentul colectorului tranzistorului. -istemul de
aprindere mai cuprinde bateria de acumulatoare si distribuitorul.
In cazul ruptorului oto electric el contine o inasurare in
circuitul bazei tranzistorului pe care periodic o excita cu un
ascicul luminos ce trece printr*o anta rotitoare.
#in analiza instalatiilor de aprindere cu tranzistoare cu
roptor mecanic sau cu 'enerator de impulsuri electrice! se
constata ca au circuitul bazei ara inductie si curentul de o
intensitate oarte mica. #atorita acestui apt se poate olosi un
curent mult mai mare in inasurarea primara a bobinei! dar
micsorand numarul de spire. ,rin reducerea numarului de spire
al primarului bobinei se micoreaza si prin curentii de
autoinductie! iar curentul in bobina creste mult mai repede decat
la sistemele clasice. +ipsa condensatorului elimina oscilitatiile
electrice care iau nastere la intreruperea curentului.
1