1

PSIHODIAGNOZA INTELIGENTEI SI APTITUDINILOR (I)

Anul de studii III Semestrul I


Tematica cursurilor:

1. Notiuni introductive de psihodiagnoz
2. Moduri de abordare a intelectului i definirea abilitilor intelectuale
3. Apecte privind interpretarea testelor de inteligen
4. Teste de inteligen (I): Matrici progresive Raven
5. Teste de inteligen (II): Scalele Wechsler - W.A.I.S-R
6. Teste de inteligen (III): Scalele Wechsler - W.I.S.C
7. Teste de inteligen (IV): Testele Domino, Bateria factorial standard Bonnardel
8. Evaluarea psihodiagnostica a vrstelor mici (I): testele de tip screening
9. Evaluarea psihodiagnostica a vrstelor mici (II): testele de dezvoltare
10. Evaluarea psihodiagnostica a vrstelor mici (III): teste de inteligen pentru precolari
si colari mici
11. Teste de aptitudini specifice
12. Testele de atenie
13. Testele de memorie
14. Teste de creativitate


2
1. NOTIUNI INTRODUCTIVE DE PSIHODIAGNOZA


Dup Minulescu (2005:10) psihodiagnoza este: activitatea specific ce foloseste
intermedierea prin diferite tipuri de instrumente pentru a obine informatii valide despre
structura, dinamica psihic i personalitatea unei persoane.

Psihodiagnoza ca activitate sistematic de evaluare psihologic are urmtoarele funcii:
- Capacitatea de a surprinde corect trsturi si capaciti psihice individuale si de a
evidentia variabilitatea psiho-comportamentala intra-grupal versus grup de referin
(eantion);
- Evidenierea cauzelor care au condus spre o anume realitate prezent in special in
cazul disfunciilor psihice;
- Funcia prognostic, privind anticiparea evoluiei probabile a comportamentului
persoanei in anumite condiii si situaii contextuale, in funcie de repere;
- Funcia de evideniere a cazurilor de abatere in sens pozitiv sau negativ de la norma
(etalon) de dezvoltare psiho-comportamental; se pune problema distinciei dintre
normalitate si anormalitate;
- Formarea unor capaciti de cunoatere si autocunoatere;
- Utilizarea psihodiagnozei in deciziile din consiliere si orientare vocaional;
- Sprijinul deciziilor de conduit in demersul din psihoterapie, asisten, consultan
psihologica;
- Verificarea unor ipoteze tiinifice - testul fiind folosit ca instrument de cercetare.

Tendinte contemporane in psihodiagnoza
In prezent, testarea psihologic i-a modificat semnificativ abordarea evalurii psihologice
intr-o nou direcie. Metodele moderne tind s devin dinamice i formative. Evaluarea
formativ se centreaz pe relaia dintre invare si potenial, invare si performan ca factor
fundamental pentru dezvoltarea si funcionarea proceselor cognitive. Evaluarea formativ are
ca scop decelarea acelor factori cognitivi sau de natura non-intelectual care determin
calitatea adaptativ la o situaie problematic. In interpretarea rezultatelor la care ajunge
subiectul se urmarete evidenierea potenialului de invare si a modalitilor specifice de
procesare a informaiilor .
3

Deosebirile principale intre conceptul tradiional si cel modern de psihodiagnoz sunt:
- in psihodiagnoza traditional diagnoza capacitilor subiectului se finalizeaz printr-un
rezultat exprimat ca i coeficient intelectual, nivel de performan etc., care are un rol
constatativ i pune accent pe produsul cognitiv; evaluarea formativ se centreaz mai
ales pe proces si nu pe produs, iar rezultatul obinut este privit ca un potenial de
invare.
- dinamismul are un dublu sens: dinamizarea relaiei examinator examinat (subiectul
nu asist pasiv la performanele sale) si dinamizarea testului evaluat prin msurarea
ctigului cognitiv, prin distana dintre pre-testare si post-testare.

Gril exerciiu
1. Psihodiagnoza este domeniul care urmareste :
a) interventia in dinamica psihica si personalitatea personanelor evaluate
b) obtinerea de informatii despre dinamica psihica a persoanelor
c) obtinerea de informatii despre personalitatea unei persoane
ANS: B+C


2. MODURI DE ABORDARE A INTELECTULUI I DEFINIREA ABILITTILOR
INTELECTUALE

Inteligena, ca abilitate intelectual general, apare ca unul dintre cele mai
controversate, largi i greu definibile concepte. Abordarea tradiional a inteligenei viza
inteligena ca aptitudine i msurarea ei psihometric. Inconsistenele au condus la abordarea
msurrii din perspectiva prelucrrii informaiei i teoriilor cognitiviste. Acestor dou
orientri li se adaug conceperea inteligenei prin prisma fiziologicului i a abordrii
genetice.
Au existat trei criterii principale care au determinat trei orientri n construirea
probelor prin care se msoar inteligena i abilitile cognitive: inteligena ca dezvoltare,
inteligenta ca aptitudine i inteligena ca structur factorial.
Inteligena ca dezvoltare
Se bazeaz pe constatarea c rezultatele copiilor la aceeai sarcin sunt mai bune pe
msura naintrii in vrst. Acest criteriu este valabil cu condiia departajrii unor sarcini
4
intelectuale care au valoare discriminativ mare ntre diferite nivele de vrst, respectiv au
valoare genetic. Metoda se aplic n special n msurarea inteligenei copiilor: scalele
metrice sau sca1ele de dezvoltare; testele de tip screening; testele operaionale bazate pe
experimentele lui Piaget care vizeaz identificarea caracteristicilor calitative ale inteligenei.
Aceste teste msoar inteligena n contextul comparrii vrstei mentale cu vrsta cronolgic,
utiliznd norme de dezvoltare sau conceptul de coeficient intelectual, Q.I.
Inteligena ca aptitudine
Are urmtoarele caracteristici: se bazeaz pe definirea inteligenei ca mod de a se
adapta la situaii noi (variaii); implic aptitudinea de a rezolva problemele; se refer la tipuri
de inteligen care se pot msura prin teste specifice. In psihometrie s-a definit inteligena ca
aptitudine de a rezolva problemele. In functie de natura problemelor se pot masura diferite
tipuri de inteligen:
- Caracterul concret al sarcinilor conduce spre rezultate sernnificative pentru
inteligena concret;
- Caracterul abstract, inteligena abstract;
- Caracterul verbal, inteligena verbal;
- Caracterul nonverbal, inteligena nonverbal etc.
Inteligena i structura ei factoriala
In diferite abordri factoriale ale inteligenei s-a ajuns la rezultate variate n ceea ce
privete factorizarea capacitii intelectuale, mai ales privind numrul de factori i modul cum
sunt pusi n relaie.
Spearman (1927) propune 2 factori: factorul general g si factori specifici. Abilitatea
reprezentat de factorul g permite perforrmane la toate tipurile de sarcini intelectuale, n
timp ce factorii specifici sunt implicai n sarcini unice. Spearman impreun cu alti
cercetatori au descoperit ca sarcinile de tip analogie masoara cel mai bine factorul de
inteligen general g; Dintre aceste teste fac parte: Matricile Progresive Raven, testele
Domino etc.
Thurstone (1938) propune o viziune multifactorial asupra inteligenei prin 7 factori
primari: factor de inelegere verbal, factor de fluen verbal, factor numeric, factor de
vizualizare spaial, factor de memorie, factor de raionament, factor de vitez (claritate)
perceptiv.
Guilford (1967) propune modelul cuboid al intelectului, n care departajeaz experimental
iniial 120 de abiliti intelectuale i mai recent (1982), 150 de abiliti. Fiecare sarcin
mental va conine trei tipuri de ingrediente: unul dintre cele trei tipuri de operaii mentale
5
posibile (cogniie, memorie, gndire divergent, gndire convergent i evaluare), unul
dintre cele 5 tipuri de continuturi (vizual, auditiv, simbolic, semantic, comportamental) si
unul dintre cele 6 tipuri de produse (uniti, clase, relatii, sisteme, transformari,
implicatii).
Vernon (1971) propune un model ierarhic al inteligentei definind doi factori largi de grup
abilitatea socio-educationala si abilitatea practica-mecanica-spatiala care la rndul lor
sunt descompusi in factori mai nguti; primul factor se subcategorizeaza in fluenta
verbala si abilitate numerica, al doilea factor in comprehensiune mecanica, relatii spatiale,
abiliti psihomotorii.
Guttman (1965) propune o structura radiala a inteligenei imaginat ca un cerc in care
fiecare test dintr-o baterie de teste de inteligen poate fi plasat undeva in cerc testele
mai apropiate de centru fiind cele care masoara abiliti mai centrale ale inteligentei.
Sternberg (1981) a propus un model centrat pe componentele informationale si de
procesare ale inteligenei identificnd trei componenete importante: metacomponente,
componente de performan si componente de achiziionare de cunotinte.

Gril exerciiu
1. Inteligena ca aptitudine are urmtoarele caracteristici:
a) rezultatele obinute de subieci la aceeai sarcin sunt mai bune pe msura naintrii n
vrst;
b) presupune capacitatea de adaptare la situaii noi i de rezolvare de probleme;
c) este alctuit din trei componente importante: metacomponente, componente de
performan si componente de achizitionare de cunostinte.
ANS:B


3. APECTE PRIVIND INTERPRETAREA TESTELOR DE INTELIGENTA

Interpretarea datelor trebuie integrat n ansamblul personalitii subiectului. n afara
interpretrii cantitative a indicelui de performan care const in numrul de itemi corect
rezolvai n unitatea standard de timp, testele se preteaz si la o analiz a indicelui numrului
de erori, indicelui de exactitate, respectiv numrul de itemi rezolvai corect mprit la
numrul de sarcini parcurse. In situaiile in care testul nu este dat cu limit de timp pot fi
6
interpretate calitativ urmtoarele situaii: calitate nalt n timp scurt; calitate nalt, timp lung;
calitate sczut, timp scurt; calitate sczut, timp lung.

Controversa privind quotientul (coeficientul) de inteligen, Q.l.
Aceast controvers privete probleme legate de natura coeficientului de inteligen,
evaluarea i interpretarea lui:
1. Q.I. se refer la o msur a abilitii cognitive, a capacitii de a rezolva probleme
intelectuale: verbal, numeric, spatial, mecanic etc. In acest context, conceptul de
coeficient intelectual i pierde nelesul dac nu l interpretm n relaie cu
instrumentul particular prin care a fost obtinut.
2. Muli practicieni au tendina de a fi interesai doar de numr n sine (exemplu, Q.I.
126, Q.I. 85 etc.). Izolat ins, numrul aproape c si pierde inelesul, deoarece relev
doar gradul n care subiectul testat a performat sub sau peste nivelul normalului ntr-
o anumit zi, la un anume test i n contextul de stresori particulari momentului. O
adevrat interpretare trebuie s se fac n termenii felului n care a fost obinut Q.l.,
ceea ce apropie examenul psihotehnic de un examen clinic. Informatii legate de
procesul de invare, procesul de rezolvare de probleme, punctele puternice si cele
slabe care au intervenit in timpul examenului ofer o imagine mult mai ampl asupra
individului dect un numr izolat.
3. Q.I. este un concept stabil din perspectiv statistic, dar el se schimb cu vrsta doar o
dat cu schimbrile de la nivelul abilitilor rezolutive a1e subiectului. In caz de
tulburri sau boal, ex. anxietate ridicat, performana la teste poate fi afectat si acest
aspect s se reflecte in deteriorarea Q.I. care va reflecta schimbrile intervenite la
nivelul abilitilor psihice.
4. Q.I.-urile rezultate din diferite teste nu sunt direct comparabile. Cel mai corect este s
comparm Q.l. care provin de la acelai instrument atunci cnd vrem s facem
comparaii privind creterea, deteriorarea sau stabilitatea in timp a performanei.
5. Interpretarea rezultatului la test se face numai pe baza standardelor si etaloanelor
realizate pe populatie similar cu subiectul testat in termenii variabilelor: nivelul
socioeconomic al populaiei, vrsta, originea etnic/rasial, localizarea geografic,
fundalul educaional.
6. Rezultatele la teste au interpretari diferite in functie de conceptele i factorii propriu-
zii pe care i msoar testul: un Q.I. de 109 obtinut dintr-un test verbal are o
interpretare diferita de un Q.I. similar obtinut printr-un test numeric.
7

Gril exerciiu
1. Controversele legate de coeficientul de inteligenta se refera la:
a) Natura coeficientului de inteligenta
b) Evaluarea si interpretarea coeficientului de inteligenta
c) Denumirea stiintifica a coeficientului de inteligenta
ANS: A+B


4. TESTE DE INTELIGENTA (I):
Matrici progresive Raven

Matricile progresive se prezinta sub trei forme / nivele:
1. Matrix 1928 PM38 matricile standard pentru populatia generala, seriile ABCDE
2. Matrix 1947 PM47 matrici colorate pentru copii si examene clinice, seriile A, Ab,
B;
3. Matrix 47 / 62 PMA - pentru studenti si cadre cu studii superioare, seriile I si II.
Matrici 38 / PM38
Pentru a construi testul, Raven s-a inspirat din tablourile cu dubl intrare (matrici
matematice) de dificultate crescnd.
Scopul testului este de a masura aptitudinile subiectului in perioada cnd rezolva proba:
- de a nelege figurile fr semnificaie definit,
- de a sesiza relaiile care exist ntre ele,
- de a concepe natura figurii care urmeaz i de a completa fiecare sistem de relaii
prezentat i astfel,
- de a dezvolta un sistem de a raiona.
PM 38 conine 60 de probe (5 serii - A, B, C, D, E, a cte 12 probleme). Ordinea de
prezentare furnizeaz un antrenament metodic in modul de a rezolva aceste probleme. Testul
implic o ordine standardizat a modului de lucru. Contribuia fiecrei serii la nota total
permite asigurarea coerenei i validitii estimrii. Testul are o saturatie in factorul g de .82.
Matricile 47 / PM47
Testul este folosit pentru copii, vrstnici , examinari clinice sau pentru persoane care
au suferit alterri ale inteligenei. Comparativ cu testul pentru aduli PM38 a fost introdusa o
nou serie Ab ca prob de trecere intre seria A si B. Cele 3 scale - A, Ab, B acoper
8
ansamblul proceselor intelectuale de care sunt capabili n general copiii de aproximativ 11
ani. Forma conine plane colorate i exista i o forma cu piese incastrate.
Dac subiectul are format capacitatea de a raiona prin analogie se vor utiliza
Matricile 38. Dac s-a nceput cu seriile A, Ab, B. care se dovedesc a fi prea uoare, se poate
continua direct cu C, D (se omite din nota total seria Ab).
Matricile 62 / PMA
Testul a fost realizat pentru persoane cu inteligen medie sau peste medie. Aceast
form prezint dou serii: seria A conine 12 probleme pentru prezentarea i exersarea
metodei de rezolvare; seria B are 48 de probleme, care se aseamn cu cele din seriile C, D i
E din PM 38. Testul se poate aplica cu sau fr limit de timp: dat n timp liber ajut la
determinarea capacitii maxime de observaie i raionament logic; dat n timp limitat ajut la
determinarea rapiditii cu care execut corect o munc intelectual. Rezolvarea testului
necesita cel puin or pentru subiectul cu capacitate intelectual superioar.

Gril exerciiu
1. Scopul testului Raven nu este:
a) de a masura aptitudinile subiectului in perioada cand rezolv proba;
b) de a nelege figurile fr semnificaie definit, de a sesiza relaiile care exist ntre
ele;
c) de a evalua factorul de comprehensiune verbal.
ANS: C


5. TESTE DE INTELIGENTA (II):
Scalele Wechsler W.A.I.S-R

Scala de Inteligen pentru Aduli Wechsler Revizuit (1939, prima revizuire n
1955, ultima n 1981), este un instrument complex psihometric, cuprinde seturi de sarcini i
probleme standardizate pentru evaluarea potenialului persoanei de a realiza un comportament
rezolutiv, cu scop i eficient.
Este destinat msurrii unor abiliti mentale majore, cognitive, pentru a evalua
competene de tip educaional, vocaional etc.
Inteligena trebuie neleas ca o funcie a personalitii ca ntreg.
9
Factor = n psihometrie, anumite deprinderi cognitive cuprinse n definirile unor concepte:
gndire abstract, fluen verbal, memorie spaial etc.
Semnificative pentru valoarea i utilitatea acestui instrument (WAIS) sunt datele din
cercetrile extinse privind validitatea IQ n diferite arii de comportament: succes
academic, vocaional, realizare profesional, retardare mental, factori prenatali i
nutriionali etc.
Studii de analiz factorial pe diferite grupe de vrst -> 3 factori de baz:
1. factorul de comprehensiune verbal
2. factorul de organizare perceptiv
3. factorul de memorie
testul este destinat persoanelor de la 16 ani n sus, cu norme pn la grupa de vrst 70
74
timp de administrare de la 60 la 90 minute, ntr-o singur edin
WAIS R cuprinde 11 teste: 6 formeaz ScalaVerbal, 5 Scala de Performan
Ordinea de prezentare i administrare este, prin alternare, urmtoarea:
1. Informaie 2. Completarea imaginii
3. Serii de numere de memorat 4. Aranjarea imaginilor
5. Vocabular 6. Cuburi
7. Aritmetic 8. Asamblarea obiectului
9. Comprehensiune 10. Codare
11.Similitudini
Descrierea scalelor verbale
1. Informaia
Scala cuprinde 29 itemi ce acoper o plaj larg de informaie despre care se presupune c
adultul are posibilitatea s o obin n cultura actual; se evit cunotine specializate sau
academice; ordinea itemilor corespunde dificultilor n cretere pentru populaia general
studiat.
3. Serii de numere de memorat
Sunt prezentate oral serii de la 3 la 9 care trebuie reproduse oral de subiect. n continuare, i
se cere s reproduc alte serii formate de la 2 la 8 numere, dar n ordinea invers a citirii.
Cnd subiectul eueaz la dou serii consecutive, se ntrerupe administrarea. Testul are
meritul de a indica rapid dac subiectul posed un minim necesar pentru reuita bazal n
orice tip de activitate.
10
5. Vocabular
Cuprinde 35 de cuvinte de dificultate n cretere care sunt prezentate oral i n scris.
Subiectul este rugat s defineasc pe fiecare dintre ele (se poate aprecia gndirea subiectului
i mediul su cultural). nregistrarea se face cuvnt cu cuvnt. Proba are i valoare clinic.
Corelaia cu scala total este foarte ridicat, la fel cu restul testelor.
7. Aritmetica
Cuprinde 14 probleme asemntoare celor din coala elementar, fiecare este prezentat
oral i trebuie rezolvat fr utilizarea creion hrtie.Testul se coreleaz foarte strns cu
inteligena general; cunotinele nu depaesc 7 clase.
9. Comprehensiune
Vizeaz gndirea obinuit, avnd n vedere sensurile normale dar i abilitatea de a emite
judeci sociale n situaii practice, precum i gradul n care persoana a fost expus la cultura
dominant. Clinic, testele de comprehensiune sunt utile n diagnoza psihopatiilor, a
schizofreniilor i ofer informaii semnificative privind caracteristicile culturale i sociale.
11. Similariti
Probele specifice solicit abilitatea de a vedea relaii dintre lucruri i idei i de a le
categoriza n grupe logice; msoar capacitatea de a forma uniti conceptuale din materialul
verbal i de a exprima aceste concepte n cuvinte. Este considerat una din cele mai bune
probe, n msura n care nu este influenat de factorul limbaj i este considerat saturat n
factor g.
Prezentarea scalelor de performana
2. Completarea imaginii
Probele msoar deschiderea persoanei la detaliile vizuale i abilitatea de a prinde nelesul
detaliilor ntr-o imagine complet; este solicitat i memoria vizual.
Dup cuburile Kohs, este considerat cel mai bun test de performan, util n evaluarea
nivelelor de inteligen.
4. Aranjarea imaginilor
Probele cer persoanei s evalueze relevana social a situaiilor prezentate n imagini, s
anticipeze consecinele aciunilor i s disting esenialul de detaliile irelevante; nainte de a
se ncepe aranjarea, subiectul trebuie s neleag aspectul global, ideea general.
6. Cuburi
Abilitatea de a analiza abstract figuri vizuale i de a le construi din prile componente
=>abilitatea de a manipula relaiile spaiale.
11
8. Asamblarea obiectului
Proba evalueaz capacitatea de a recunoate o imagine ntreg a unui obiect familiar din
mulimea de pri separate prezentate i de a asambla prile pentru a reface imaginea
obiectului ntreg. Proba are o bun valoare clinic.
10. Cod
Proba msoar viteza vizual motorie, scorurile pot fi afectate de memoria vizual, de
capacitatea de coordonare i de abilitatea de a nvaa un material nonverbal.
Conceptul de coeficient intelectual n evaluarea performanelor la scalele Wechsler
Diferena principal ntre scalele de dezvoltare i scalele Wechsler, o constituie
renunarea la conceptul de vrst mental i utilizarea definiiei statistice a normalitii.
Wechsler nu concepe inteligena ca pe o aptitudine specific ci pornete de la conceperea
inteligenei ca parte a personalitii globale, capacitate complex a subiectului de a gndi
raional, de a aciona cu scop i a relaiona adecvat cu mediul su.

Gril exerciiu
1. Scalele Wechsler sunt instrumente psihometrice complexe care evalueaz:
a) abiliti mentale majore, cognitive;
b) inteligena nonverbal;
c) fluiditatea i originalitatea gndirii.
ANS: A


6. TESTE DE INTELIGENTA (III):
Scalele Wechsler - W.I.S.C

Este o extensie a WAIS pentru copii, WISC 1949
Sunt 6 scale verbale care permit msurarea unui QI verbal, i 6 scale de performan, care
permit msurarea unui QI de performan
WISC test de inteligen pentru copiii de la 5 la 15 ani. Considerat cel mai bun test
individual de inteligen.
Format din 12 subteste: 6 subteste verbale totalizeaz un QI verbal
i 6 teste de performan totalizeaz un QI de performan
12
Fiecare din rezultatele la cele 12 subteste duce la un scor brut: numarul de rspunsuri
corecte obinute de un subiect la fiecare dintre subteste.
QI mediu (verbal, de performan, total) este 100, deviaia standard pentru fiecare este 15.
Forma testului este numit protocol; notele sunt confideniale, nu sunt puse n dosarul cu
rezultatele subiectului.
Testele WISC sunt instrumente psihologice ce intr sub incidena codului deontologic.
Cer timp n formarea specialistului pentru administrare i interpretare.

A. Subtestele verbale
1. Informaie: masoar cunoine nvaate i fapte generale
2. Comprehensiune: msoar judecata, abilitatea raionrii practice
3. Aritmetic: abilitatea numeric i aritmetic
4. Similariti: abilitatea de rezolvare a problemelor verbal abstracte
5. Vocabular: msoar cunotine legate de cuvinte, verbalizare sau vocabular bun
predictor pentru succesul colar.
6. Memorie: msoar memoria secvenial auditiv de termen scurt, depinde de capacitatea
de concentrare.
B. Subtestele de performan
1. Completare imagini: msoar abilitatea de a identifica vizual detalii obinuite zilnice,
abilitatea de a separa esenialul de neesenial.
2. Aranjare imagini: msoar contiina social, abilitatea de a gndi secvenial, de a
nelege comportamentul uman n termeni de cauz efect.
3. Cuburi: abilitatea de a rezolva probleme abstracte, coordonarea vizual motorie i
relaiile spaiale; masoar inteligena bazal nonverbal.
4. Asamblare obiecte: coordonarea vizual motorie, relaiile spaiale i abilitatea de a
potrivi prile unui ntreg.
5. Codare: coordonarea vizual motorie, dexteritatea manual i flexibilitatea (la schimbri
conceptuale), memoria vizual.
6. Labirint: abilitatea de planificare i anticipare, coordonarea vizual motorie

Gril exerciiu
1. Testul de inteligen W.I.S.C. se adreseaz urmtoarelor categorii de vrst:
a) 5 15 ani;
13
b) 16 70 de ani;
c) 5 70 ani
ANS: A



7. TESTE DE INTELIGENTA (IV):
Testele Domino, Bateria factorial standard Bonnardel
Testele Domino
Testul Domino (D48) este pus la punct de P. Pichot si msoar inteligena generala
nonverbala. n cadrul administrrii se dau 4 exemple i 44 itemi de rezolvat care solicit
deductia corelaiilor pornind de la 3 elemente: descoperirea relaiei dintre A i B, aplicarea
acesteia pentru C, gasirea unui element D care este pentru C asemeni lui B pentru A. Saturaia
testului D 48 n factorul g este .70.
In 1970 apare varianta D 70 cu un nivel de dificultate peste cel al primei variante, destinat
adulilor cu intelect superior.

Bateria factorial standard Bonnardel
Permite estimarea unui larg evantai de capacitti mentale in perioada orientrii
profesionale i de reorientare.
A fost publicat n 1960 ca rezultat al cercetrilor psihologice de peste 20 de ani i
examinrii a peste 10.000 de persoane.
Bateria este format din 20 de probe psihologice, avnd n vedere 6 tipuri de dimensiuni.
1. Potentialul intelectual (PI) contine 3 teste:
- B 53 msoar inteligena general sub aspectul dinamicii;
- BV9 este un test verbal de inteligen general care conine 121 de itemi de dificultate n
cretere (raionament aritmetic simplu, arbore genealogic, perechi de cuvinte, serii de
litere, cuvinte strine, serii de cifre, mici probleme aritmetice, raionamente logice);
- BLS 4 este un test nonverbal de inteligen ce cuprinde serii de imagini de completat, cu
dificultate n cretere.
2. Comprehensiune verbal (V) - contine 3 teste:
- BV 8 este un test de vocabular n care fiecare item cuprinde 6 cuvinte identice ntre care
exist unul diferit de celelalte;
14
- BV 50 i BV 16 cuprind fragmente de texte urmate de 4-6 propoziii din care trebuie
indicate 2 care se apropie cel mai mult, sau sunt cel mai deprtate, de nelesul textului
dat.
3. Inteligent practi (IPC) - contine 3 teste de performan:
- B22 un test manipulativ de reprezentri spaiale;
- B 43 este un test n care se cere subiectului s reprezinte 10 modele de figuri utiliznd 40
elemente de lemn;
- B 101 este un test de inteligen crescut inspirat de cuburile Kohs (reproducere de
modele) cu ajutorul unor cuburi cu fee diferite.
4. Claritate perceptiv si mental (CPM) - contine 5 teste:
- BV 4 cuprinde sinonime i antonime;
- BG 3 i BG 9 sunt teste de percepere a figurilor identice;
- BG 10 este un test de baraj (cercuri);
- B 2 C este un test de reperaj numeric (se determin prezena anumitor cupluri de cifre
printre serii de cifre);
- BCV este un test de consoane - vocale prin care se stabilete dac n cadrul celor 99
cuvinte numrul vocalelor este mai mare, egal sau mai mic comparativ cu cel al
consoanelor.
5. Calculul aritmetic (CA) conine 3 teste:
- BAD 15 are 40 de adunri, de rezolvat n 4 minute;
- BMV 16 are 25 nmuliri, n 4 minute;
- BPB 17 are 30 de probleme de dificultate crescut, de rezolvat n 5 minute.
6. Ortografie (BR) - conine 2 teste:
- BOR 18 este un test de vocabular care cuprinde 305 substantive obinuite, unele prost
ortografiate;
- BOR 19 subiectului i se cere s recopieze o serie de fraze, corectnd greelile de reguli
gramaticale.
Administrare
Administrarea se poate face prin bateria n totalitate sau prin utilizarea separat a testelor;
n interpretarea complet se pot obine 6 note pentru cele 6 dimensiuni;
Difer de bateriile factoriale anterioare prin faptul c regrupeaz anumii factori ce au o
relaie direct i o semnificaie profesional relativ identic.
15
Pentru fiecare not pot fi utilizate mai multe teste pentru a diminua influena unor variabile
moderatoare.

Gril exerciiu
1. Testele Domino msoar :
a) abiliti mentale majore, cognitive;
b) inteligena nonverbal;
d) fluiditatea i originalitatea gndirii.
ANS: B


8. EVALUAREA PSIHODIAGNOSTIC
A VRSTELOR MICI
Evaluarea vrstelor mici nu urmrete n mod strict aspectele cognitive (inteligen,
memorie, limbaj), ci au un cadru mai larg, multiaxial urmrind motricitatea grosier,
motricitatea de finee (inteligena este la origini senzorio-motorie i acional-concret, cum
arat Piaget), maturizarea social i afectiv, care dau un cadru de referin larg profilului
psihocomportamental al copilului, pentru a repera mai uor zona de intervenie.

EVALUAREA PSIHODIAGNOSTICA A VARSTELOR MICI (I):
Testele de tip screening

Testele de tip screening (triere)
Scopul testelor de tip screening este de a identifica copiii ce prezinta riscuri sau
intrzieri in dezvoltarea psiho-comportamentala. Scopul depistrii este acela de a construi
programe de intervenie educational-terapeutica.
Caracteristicile testelor de tip screening:
- Etalonare pe baza unui esantion reprezentativ;
- Caracter multidimensional;
- Uurin si rapiditate in dezvoltare;
- Instructiuni de aplicare foarte clare;
- Fidelitate si validitate inalte;
16
- Sisteme simple de scorare
- Folosesc mai mult dect o sursa de informaii: informatii privind auzul, vzul si in
general dezvoltarea psihomotorie; informatii de la prini sau de la cei care ingrijesc
copilul; informaii recoltate direct de la copil.
Testul Denver (DDST-R)
Testul Denver urmreste evidentierea achizitiilor de dezvoltare si este introdus si
experimentat in Romania de echipa condusa de N. Mitrofan in 1993-1994. Testul isi are
originea in tabelul de dezvoltare a lui Gessel, cuprinde 105 itemi si evalueaza 4 domenii de
comportament: comportament social, comportament de adaptare, comportament verbal,
comportament motor.
Comportamentul motor : Motricitatea grosier (poziia capului, cu i fr sprijin, a
segmentelor corpului i a corpului n ansamblu, care permit copilului s stea, s se caere,
s mearg de-a builea, s mearg singur, s urce scrile, s pedaleze singur pe triciclet
etc.); Motricitatea de finee, adaptativ (mini, pensa digital, manualitate, funciile de
finee ca apucatul, niratul, construirea de modele din cuburi sau incastre, desenul, scrisul
etc.);
Comportament cognitiv : receptivitate generala la stimuli; perceptia si reprezentarea;
memoria verbala; activitatea de constructie; activitatea de reproducere grafica ;
caracteristici calitative de vrsta.
Comportament verbal : gngurit, pronuntia de silabe, limbajul pasiv, limbajul activ;
structura gramaticala a limbajului vorbit;
Comportament socio-afectiv : diferentierea reactiilor afective ; imitatia si comunicativitatea
afectiva ; activitatea de joc cu copiii si adultii ; manifestari de independen si autoservirea
(deprinderi de hranire, imbracare, igiena).
Gril exerciiu
1. Printre caracteristicile testelor de tip screening (triere) se numr:
a) etalonarea pe baza unui esantion reprezentativ;
b) folosirea unei surse unice de informaii;
c) caracterul unidimensional.
ANS: A


17
9. EVALUAREA PSIHODIAGNOSTICA A VARSTELOR MICI (II):
Testele de dezvoltare
Scale de dezvoltare
In timp ce testele de tip screening sunt raportate la norme, testele de masurare a
dezvoltarii presupun compararea achizitiilor psiho-comportamentale ale copilului cu
obiectivele instructionale. Daca la primele performanta este raportata la un etalon, in cazul
testelor de dezvoltare, fara a exclude posibilitatea de a elabora norme, de regul acestea nu
sunt standardizate. In urma testarii se propune un program de actiune, intervenie cu scop de
recuperare a deficienelor. Scopul testrii pornete de la concepia c depistarea timpurie a
unor deficiene ale copilului determin luarea unor msuri imediate de tratament.
Un grup de instrumente din aceasta categorie s-a constituit cu scopul msurrii
condiiei psihice a nou-nscutului: scala de msurare a comportamentului neo-natal,
masurarea neurologic a copilului, chestionar pentru comportamentul copilului (ex. testul
Dubowitz L.& Dubowitz V., scala Brazelton).
Un al doilea grup de instrumente se adreseaz copiilor precolari att pentru cei mici
cu vrsta intre 0-3 ani evaluarea achiziiilor de dezvoltare timpurie, ct si pentru cei intre 3
si 6-7 ani.
Scala Bayley pentru dezvoltarea copilului
Testul msoara dezvoltarea cognitiv-mental i motorie a copiilor cu vrste cuprinse ntre 1 -
42 luni. Cuprinde 3 subscale:
Scala Mental, ce culege un index de dezvoltare mental prin msurarea unor abiliti
precum: achiziii senzorial-perceptuale, constanta obiectului, memorarea, invarea si
rezolvarea de probleme, vocalizarea si comunicarea verbal, reprezentarea mental,
limbajul complex, formarea conceptului matematic.
Scala Motric, ce culege un index de dezvoltare psihomotorie prin msurarea nivelului
controlului corporal, coordonarea muscular, controlul motric fin al mainilor si
degetelor, micarea dinamic, imitarea postural.
Scala de Evaluare a Comportamentului cuprinde evaluri ale ateniei, orientrii,
reglrii emoionale si calitii motricitii.
Itemii sunt aranjai in ordinea vrstelor, respectiv vrsta la care 50% din copiii testati reuesc
la un anumit item. Pentru fiecare item sunt indicate vrsta int si limitele de vrsta intre care
este reusit de la 5% pn la 95% dintre copiii testati. Examinatorul trebuie sa determine
18
vrsta de baz si vrsta plafon a copilului: vrsta de baz se determin prin numrul itemilor
succesivi la care reuseste copilul, iar vrsta plafon dup numrul de itemi la care eueaz.

Gril exerciiu
1. n cazul testelor de dezvoltare apar urmtoarele aspecte caracteristice:
a) aceste teste sunt raportate la norme;
b) se identific eventuale deficiene ale copilului, cu scopul adoptrii imediate de msuri
terapeutice;
c) aceste teste msoar exclusiv dezvoltarea cognitiv-mental a copiilor.
ANS: B


10. EVALUAREA PSIHODIAGNOSTICA A VARSTELOR MICI (III):
Teste de inteligenta pentru prescolari si scolari mici

Scala de dezvoltare intelectuala Binet Simon
Binet este autorul primei Scale Metrice a Inteligenei (1905) care are meritul de a fi
adresat dou probleme cruciale pentru orice constructor de teste: i-a definit ceea ce vroia s
msoare i a creat itemi corespunztori acestui scop (Clinciu, 2005). Scala a fost revzuta si
adaptat in limba romna de Stefanescu-Goang.
Stabilirea nivelului mental:
Examinarea cu probele Binet incepe cu unul sau doi ani sub vrsta cronologic a
subiectului sau chiar cu o diferen mai mare in cazuri de debilitate mintala, in functie de
gradul acesteia. Dac subiectul rezolv doar un test de la etatea mintal cu care am inceput,
examinarea coboar si mai mult, pn se ajunge la etatea la care subiectul rezolv toate
testele. Examinarea se continua in sus pn la etatea la care subiectul nu mai rezolv nici un
test, moment la care se oprete testarea. Cnd un test revine la vrstele urmtoare sub o form
mai grea continum cu testul respectiv pn la etatea la care subiectul nu-l mai poate rezolva
(ex. Dac un copil rezolv toate testele de la etatea de 5 ani, trei teste de la 6 ani, dou de la 7
ani si un test de la 8 ani, etatea sa mintal va fi de 6 ani mintali; la cei 5 ani de baz s-au
adugat cele 6 teste rezolvate la celelalte vrste si care au fiecare o valoare de 2 luni mintale).
Stabilirea coeficientului de inteligenta:
Se obtine pe baza formulei: se imparte etatea mintal prin etatea cronologic, iar
rezultatul se inmulete cu 100 (Stern, 1912).
19
Intruct inteligena inceteaz a se mai dezvolat in medie peste vrsta de 15 ani, pentru
toti subiecii peste aceast vrst se va utiliza in calcul etatea cronologic de 15 ani
considerat etatea mintal a omului adult (ex. Pentru un subiect de 40 ani care dovedeste o
etate mintal de 7 ani la test se admite c este inapoiat mintal nu cu 33 de ani (40-7), ci cu 8
ani mintali (15-7). Coeficientul de inteligen se obine imprind etatea mintal cu cea
cronologic si inmulind cu 100.
Durata examinarii:
- pentru copiii cu vrsta 3 5 ani: 25-30 minute;
- pentru copiii cu vrsta 6 - 8 ani: 30-40 minute;
- pentru copiii cu vrsta 9 - 12 ani: 40-50 minute;
- pentru copiii cu vrsta 13 - 15 ani: 50-60 minute;
- pentru adulti: 60-90 minute.
Atitudinea examinatorului si instructajul testului se adapteaz in functie de specificul
vrstei subiectului. In timpul examinrii se urmresc atent miscrile copilului / adultului si
comportamentul su. In cazul copiilor care nu doresc s colaboreze si s faca testul se
reprogrameaz examinarea psihologic.

Scala de dezvoltare intelectuala Stanford - Binet
Se adreseaz mai multor nivele de vrsta si are ca obiective: msurarea inteligenei
generale globale prin sarcini variate de dificultate crescnd. Se adreseaz vrstelor
cuprinse intre 2 si 23 de ani. Contine 15 subteste centrate pe 4 arii largi de activitate
intelectuala:
1. Rationamentul verbal include teste de vocabular, inelegere verbal, dezvoltarea
vocabularului, exprimare verbala, absurditi si relaii verbale.
2. Rationamentul cantitativ - include teste de tip cantitativ (ex. deprinderea de calcul),
serii de numere, construirea egalitilor (ex. rationament inductiv).
3. Rationamentul abstract vizual include analiza structurii (ex. coordonare vizual-
motorie), copierea (ex. reprezentare vizuala), matrici (ex. atentia, concentrarea),
indoirea si tiatul hrtiei (ex. abilitate spatiala).
4. Memoria de scurta durat inlcude memorarea mrgelelor (ex. perceptia formelor),
memoria pentru propoziii, memoria pentru cifre, memoria obiectelor.
20
La fel ca in cazul versiunii Binet-Simon, se stabilesc dou nivele: nivelul bazal vrsta la
care copilul reuseste la toti itemii, si nivelul plafon - vrsta la care copilul eueaz la toti
itemii.
Scala de inteligen Wechsler pentru copii precolari (The Wechsler Preschool Primary
Scale of Intelligence Revised, WPPSIR)
Bateriile Wechsler s-au nscut din nevoia pe care o resimea autorul, n calitatea sa de
psiholog ef al clinicii Bellevue din New York, de a dispune de un instrument de msurare a
deteriorrii intelectuale in cazul maladiilor psihice. Rezultatul s-a concretizat astfel :
- n 1939 apare o prim variant, conceput pentru adolescenti i aduli, cunoscut sub
numele de Wechsler-Bellevue;
- in 1949 apare o extensie a scrii pentru vrste mai mici - Scara Wechsler pentru copii
(Wechsler lntelligence Scale for children - WISC);
- In 1955 Wechsler revizuiete scara pentru aduli, denumit W AIS (Wechsler Adults
Intelligence Scale);
- n 1967 Wechsler extinde probe la vrsta de 4- - 6 ani ; apare astfel scara pentru
precolari WPPSI (Wechsler Preschool and Primary Scale for Intelligence);
- in 1974 se revizuiete scara pentru copii WISC-R, si ulterior scara pentru adulti
WAIS-R.
Bateriile de teste Wechsler cuprind dou categorii de teste : teste verbale si teste de
performan.
1. Testele verbale msoar deprinderile verbale prin 6 probe de : informatii,
vocabular, aritmetic, similitudini, nelegere, propoziii ; in varianta
imbuntit s-a adaugat proba cuiele animalului , care nu particip la
ca1cularea coeficienilor de inteligen.
2. Testele de performan urmresc evaluarea deprinderilor vizua1- spaiale prin
5 tipuri de probe: casa animalului, completare imagini, labirint, desen
geometric, testul de cuburi.
In urma analizei se obin : un coeficient de inteligen verbal, Q.V., un coeficient de
inteligen practic, Q.P., i un coeficient de inteligen general, Q.l. Acestea se obin prin
transformarea scorurilor brute la teste n scorurile standard oferite de manual. Dispunem in
acest mod de o descriere mult mai nuanat a subiectului, a punctelor sale forte si a celor
slabe. Rezultatul poate fi folosit nu doar pentru a etichetacopilul, ci si pentru a iniia un
demers terapeutic compensator sau ca sprijin in procesul educativ.
21
Valoarea minim a coeficientului de inteligen este de 41, maxima de 160.
Nivelele de semnificatie Q.I. sunt aceleai pentru copii i aduli :
- Peste 130 coeficient de inteligen deosebit de inalt ;
- 120 129 - coeficient de inteligen superior ;
- 110 119 - coeficient de inteligen peste medie ;
- 90 109 - coeficient de inteligen mediu ;
- 80 89 - coeficient de inteligen sub medie ;
- 70 79 - coeficient de inteligen liminal, marginal
- sub 69 deficien mintal.
Caracteristicile psihometrice ale acestor instrumente le asigur un grad inalt de
obiectivitate si valabilitate in interpretarea datelor.

Testul nonverbal de inteligen general Dearborn
Urmrete surprinderea individului in toat complexitatea sa si a fost creat pentru
copii normali si copii deficieni cu vrste cuprinse intre 8 11 ani. Testul const din probe
nonverbale care vizeaz investigarea capacitilor intelectuale. Majoritatea probelor sunt
simple si nu presupun cunotine colare, fiind situaii intlnite in via.
Testul este constituit din 17 probe independente. Realizarea unora reclam abiliti
motorii sau perceptiv-motorii, realizarea altora implic judecat i abiliti de adaptare; altele
fac apel la cunotinele anterioare; altele cer experiena de via. Probele cresc in dificultate,
desi sunt diferite si se adreseaz unor capaciti diferite.

Gril exerciiu
1. Bateriile de teste Wechsler cuprind urmtoarele categorii de teste :
a) teste verbale;
b) teste de performan;
c) teste verbale si teste de performan.
ANS :C






22
11. TESTE DE APTITUDINI MECANICE

Testul de aptitudini mecanice MacQuarrie
Testul a fost publicat de americanul MacQuarrie n 1925 ca test creion hrtie nonverbal
care s nu depind nici de inteligena general, nici de cunotinele mecanice ale
subiectului si care s aib o valoare predictiv bun pentru reuita n profesiunile mecanice.
Obiectivul testului: masoar aptitudinea mecanic manual.
Implic aptitudini specifice, precum coordonarea ochi - mn, rapiditatea miscrii
degetelor si reprezentrii spaiale.
Descrierea testului MacQuarrie
Testul de aptitudini mecanice MacQuarrie conine 7 subteste:
Prob de trasaj
Prob de tapping
Prob de punctare
Prob de copiere
Prob de localizare spaial
Prob de reprezentare spaial
Prob de urmrire labirint
Descrierea probelor MacQuirre
Prob de trasaj: se deseneaz o linie sinuoas care trebuie s treac prin deschiderile
liniilor verticale, fr s le ating;
Prob de tapping: trebuiesc puse 3 puncte in fiecare cerc;
Prob de punctare: se pune un punct n fiecare din cerculeele situate de-a lungul unei
linii la intervale diferite;
Prob de copiere: se copiaz figurile formate din 4 segmente n spaiul punctat, din
dreapta fiecrei figuri;
Prob de localizare spaial: trebuie identificate prin litere 5 puncte din 8 ptrate mici,
dup un ptrat mare unde aceste puncte sunt reprezentate prin litere;
Prob de reprezentare spaial: se identific numrul de crmizi cu care vine n contact
fiecare din cele 5 crmizi notate cu x, din cele 6 grmezi ordonate;
23
Prob de urmrire labirint: se indic, n cele 4 imagini, punctele de sosire a 10 linii
sinuoase care traverseaza fiecare imagine, de la stnga la dreapta i sunt amestecate.
Aplicare
Testul se aplic individual sau colectiv; fiecare subtest este precedat de un exerciiu;
exerciiile, ca i probele propriu-zise, sunt date contra cronometru limita de timp;
Se aplic ncepnd cu vrsta de 10 ani
In domeniul colar a fost utilizat n studierea aptitudinilor debililor mintali;
Este utilizabil n orientarea profesional pentru selecia dactilografelor, a muncitorilor cu
profesii mecanice, a tehnicienilor dentari etc.
Gril exerciiu
1. Testul de aptitudini mecanice MacQuarrie msoar :
a) inteligena general
b) aptitudinea mecanic manual
c) cunotinele mecanice ale subiectului
ANS: B


12. PROBELE DE ATENTIE

Atenia este implicat in orice activitate, sarcin, inclusiv in rezolvarea oricrui tip de
test. Atenia este o aptitudine nu foarte clar definit, fiind descris mai bine ca stare de
atentie.
Starea clar de contiin poate fi influenat de:
- procesul care se desfaoar;
- intensitatea tensiunilor;
- fora stimulrilor.
Atenia poate fi involuntar, spontan sau voluntar. Atenia spontan nu presupune
mobilizare volitionala. Atenia voluntar este necesar chiar si atunci cnd este vorba de o
munc interesant, dar care dureaz un timp mai lung pentru a mentine tensiunea necesar si a
se impotrivi altor stimulri posibile. Date experimentale arat c atenia bun nu deprinde de
o voin puternic.
24
In orientarea profesional au fost definite diferite tipuri de atenie in funcie de
solicitrile practice, tipuri care au devenit repere pentru psihotehnic. Deci se prefer
definirea si testarea unor forme ale atentiei in functie de activitatea care cere atenie, pentru ca
atenia nu exist in sine, ci se exprim in funcie de diferite activiti.
Se testeaz urmtoarele tipuri de atenie:
1. Concentrarea atentiei intr-un proces precis care s i permit derularea in conditiile
cele mai favorabile si in forma sa cea mai intens;
2. Capacitatea de rezistenta la distragerea prin perturbaii;
3. Distributivitatea atentiei mentinerea unui cmp psihic liber pentru ca un eveniment
sa atinga cea mai mare eficacitate.
Pentru ca in testarea atentiei rezultatul s nu fie mijlocit de alte aptitudini specifice (de
exemplu inteligena) si pentru a msura ct mai bine concentrarea de energie si rezistena la
distragere, testele de atentie se construiesc pe sarcini foarte simple; spre exemplu, testele de
baraj - baraj litere, baraj figure, ptrate sau cercuri etc. In astfel de sarcini se msoara viteza
de lucru si exactitatea.
Tipul de atentie este puternic legat de personalitate. Metoda de lucru lent sau rapida
este fluctuant, dar, datorit faptului c exactitatea nu poate crete cu viteza, crete numrul
de erori. Deci, un numr de erori mare semnific o vitez prea mare n raport cu atentia
disponibil, si nu o aptitudine slab.
In parctic, in testele de baraj de exemplu, subiectul trebuie adus la acea vitez care i
corespunde capacitii de concentrare, examinatorul controlnd exactitatea si incitnd
subiectul prin instruciunile pe care le d la o munc rapid si precis.
Specificul probelor de atentie:
Sunt probe de performan (msurare a aptitudinii);
Se aplic intotdeauna cu limit de timp;
Probele conin material non-verbal, fie c includ cuvinte sau litere;
Performana este analizat indeosebi sub aspectul rapiditii si vitezei de execuie a
sarcinii;
Pot fi aplicate individual sau colectiv;
Utilizate in domeniul profesional (ex. capacitate de munc, rezistena la oboseal),
educaional (ex. eec colar), medical (patologie, alterare a cmpului perceptiv).
25
Administrare
Instructajul, scris sau oral, trebuie s includ:
Precizarea explicit, prescurtat sau voalat a aspectului psihic urmrit;
Explicarea sarcinii ce urmeaz a fi rezolvat la nivelul de inelegere al celor examinai;
Exemple rezolvate / exerciiu de rezolvare
Dup instructaj si exerciiu se intreab subiectul asupra gradului de inelegere i se las o
scurt pauz de relaxare si pregtire psihic pentru intrarea in sarcin in acest timp
subiectul nu are voie s vad foaia testului!
Se anun inceperea probei i se pornete cronometrul
La expirarea timpului se anun stop, incetai; creioanele jos!
In timpul probei nu se fac observaii, incurajri, corecii; doar in caz de blocaj se susine
moral persoana.
Scorare si interpretare
Corectarea probei se face in raport cu grila;
Nota brut obinut se raporteaz la etalon;
Se recomand folosirea de etaloane specifice fiecrei categorii de vrsta si profesii;
Baremele / etaloanele, att naionale ct si profesionale, au valoare strict limitat la sarcina
practic dat
Rezultatele au valoare practic, din punct de vedere teoretic doar relativ, orientativ.
Concluziile examinrii ateniei se vor utiliza la fel ca in testarea memoriei, in sensul de a
nu trage concluzii generale plecand de la un singur test. Se cere pruden in generalizarea
rezultatelor - ele fiind valabile pentru tipul de activitate similar activitii de test. De
exemplu, pentru testele de atenie de tip baraj valabilitatea este pentru munca intelectual
simpl si monoton.
Gril exerciiu
1. Specificul probelor de atenie const n faptul c :
a) pot fi aplicate doar individual
b) conin n exclusivitate material non-verbal
c) sunt probe de aptitudini
ANS: C
26
13. TESTAREA MEMORIEI

Diagnosticul mnezic este esenial n abordarea ntregii procesualiti psihice. Definiia
operativ a memoriei: este aptitudinea de a conserva lucruri bine delimitate, precizate si a le
reproduce in momentul dorit ct mai exact posibil.

Relatia inteligen memorie
Inteligena influenteaz in mare sau mic msura rezultatele la probele de memorie, in
funcie de natura materialului probei. Pentru a delimita rolul inteligenei, trebuie s comparm
rezultatele la testele de memorie cu rezultatele la testele de inteligen si sa ne informm
despre metoda subiectului de memorare, retinere.
Corelatiile intre diferite teste de memorie sunt, in general, putin semnificative, ceea ce
se datoreaz unor factori diversi cum ar fi: in fiecare performan variatiile pot fi accidentale;
diversitatea materialului (cu sau fr sens; imagini sau cifre etc.; modalitatea de memorare;
dac sarcina cere reproducere sau recunoatere).
Diagnoza memoriei: Testele de memorie au fost dezvoltate si aplicate mai ales ca teste
clinice.

Scala clinica de memorie Wechsler
Cuprinde 7 dimensiuni:
1. date personale si informatii generale despre subiect;
2. orientarea spatio-temporal;
3. controlul mental: numrarea invers, numrarea din 3 in 3 etc.
4. memoria logic numrul de idei memorate dintr-un text;
5. memoria imediat a cifrelor;
6. memoria figurilor geometrice prin reproducere;
7. memoria cuvintelor perechi
Se poate calcula un coeficient de memorie Q.M. si o msur a deteriorarii mnezice
eventuale. De asemenea pot fi identificate calitati diferite ale memoriei.

Placutele Carrard memorie vizuala
Testul se prezint sub urmtoarea form: o plac metalica pe care sunt gravate 16
csue ce cuprind figuri abstracte dintre care unele se aseamn; o alt placa de metal pe care
sunt 16 casete goale; 16 plcue de dimensiunea casetelor pe care sunt gravate desenele primei
27
plci. Subiectul are sarcina de a reconstitui prima plac dupa o expunere de 1 minut.
Experimentul se repet de 3 ori, fr o nou prezentare intre a doua si a treia reproducere. Se
cronometreaz timpul de lucru, se inregistreaza numrul de plcue puse in primul minut,
numarul de plcue plasate corect, respectiv incorect (se acord 1 punct pentru cele corecte si
punct pentru plasare buna, dar orientare gresita).
Proba permite si o analiza calitativa a: supleei si siguranei micrii, capacitii de observare,
concentrrii, exactitii, trebuinei de ordine si grij, increderii in sine, constiinciozitii,
simului datoriei etc.

Testul de memorie topografica (Susane Pacaud)
Memoria topografica pune in eviden posibilitatea subiectului de a se forma in unele
meserii care cer o astfel de aptitudine.
Testul consta in a prezenta subiectului un plan de ora cu strzi principale care sunt
notate si cu amplasamente pentru magazine, centre comerciale, institutii publice. Subiectul are
la dispozitie pentru invare 4 minute dupa care i se d foaia de raspuns cu un plan golit care
cuprinde doar numele strazilor. Sarcina subiectului este de a fixa amplasamentul a 15 edificii.
Se coteaza doar raspunsurile exacte.
Prudena in examinarea memoriei se cere la fel ca in cazul ateniei: un rezultat izolat
nu poate fi generalizat, putnd fi condiionat de: situaia actual; atenia subiectului; metoda
folosit; forma examenului; continutul examenului. In cazul memoriei sczute trebuie cutate
cauzele, care uneori pot depinde de o lips de control a atentiei sau de forme patologice de
lips de memorie.

Testul de memorie auditiva (J. Royer)
Testul const in citirea unui text. Subiectul va trebui s rspund la un chestionar
privind nume, cifre, fapte cunoscute prin intermediul textului. Testul se aplic adolescenilor
de la vrsta de 11 ani in sus. Valoarea testului este de a arta o inelegere nuanat a
divergenelor dintre aptitudinile reale si rezultatele scolare efective sau decelarea anumitor
handicapuri.
Testele de memorie Rey
Rey a creat o serie de probe mnezice si de invare pentru studierea tulburrilor de
memorie. Testele sunt bazate pe cuvinte, semne grafice, figuri de completet, figuri
geometrice.
28
Gril exerciiu
1. Rezultatul obtinut de un subiect la un test de memorie nu poate fi conditionat de:
a) apartenenta culturala a subiectului
b) metoda folosita
c) continutul testului
ANS: A

14. TESTELE DE CREATIVITATE

Testarea creativitii este recunoscut ca o component importanta educaional i de
performan profesionala. Testele de creativitate investigheaza factorii abiliti si trsturi
de personalitate implicate in procesul creativ;
Modelul teoretic pe care se fundamenteaza apartine autorilor care l-au elaborat:
Guilford (modelul tridimensional al inteligenei) msoar ca factori ai gndirii creative:
facilitatea/fluiditatea cuvintelor, ideilor, flexibilitatea, elaborarea si originalitatea;
Thurstone (modelul factorial al intelectului) fluena ideativ, raionament inductiv,
aptitudine receptiva fa de ideile noi;
Torrance, E.P. evalueaza abiliti factoriale ca: fluiditatea flexibilitatea, originalitatea
i elaborarea.
Aceste teste identifica doar factorii care in de abilitile gndirii divergente / creative, si
exclud aspecte precum: utilitatea, aspectul estetic etc.
Testul de gndire creativ E.P. Torrance
Bateria Torrance cuprinde:
2 baterii de teste verbale (formele A i B) cu cte 7 teste; Ex: desene pe marginea crora
subiectul trebuie sa rspund la intrebri de genul : ce reprezint personajele, obiectele,
ce s-a intmplat, ce se va intmpla in continuare etc; un desen cu un elefant care se cere
s fie fcut mai amuzant; idei despre ce se poate face cu o cutie goal de carton; ce ai
face dac ar fi legate de nori fire i ar atrna pna la pmnt;
2 baterii de teste figurative (formele A i B) cu cte 3 teste fiecare. Ex: terminarea unor
desene incomplete si adugarea si dezvoltarea unor povestiri; executarea unor desene
pornind de la 2 linii paralele, sau un cerc, adugai o povestire; adugarea de elemente
29
pentru a face un desen si o poveste interesante, punerea unui titlu original si ciudat;
compunei un desen dintr-o bucat de hrtie veche care se poate detaa si lipi de o
pagin alb etc.
Dimensiunile de analiza si interpretare sunt:
Fluiditate (Fl.) - aptitudinea subiectului de a produce un numr mare de idei; criteriu
prezent in toate testele verbale si testele figurale 2,3
Flexibilitate (Fx.) - abilitatea de a produce rspunsuri foarte variate, ce in de domenii
diferite (categorii diferite de rspuns); de evaluat in testele verbale 1-5, testele figurale 2,3;
Originalitate (O.) aptitudinea de a produce idei indeprtate de ceea ce este comun,
evident, banal; de evaluat pentru toate probele;
Elaborare (El.) aptitudinea de a dezvolta, lrgi i mbogi ideile; numrul de detalii n
plus utilizate in elaborarea rspunsurilor; de evaluat in testele figurative.
Gril exerciiu
1. Dimensiunile de interpretare i analiz n testele de gndire creativ sunt:
a) flexibilitate i originalitate
b) fluiditate, flexibilitate, originalitate
c) fluiditate, flexibilitate, originalitate i elaborare
ANS: C


Bibliografie
1. Clinciu, A. (2005). Psihodiagnostic. Brasov: Editura Universitatii Transilvania.
2. Mitrofan, N. M., L. . (2005). Testarea psihologica. Inteligenta si aptitudinile. Iasi:
Editura Polirom.
3. Popescu-Neveanu, P. (2000). Psihodiagnostic - cadru teoretic si profesional.
Bucuresti: Editura Pro Humanitate.
4. Zlate, M. (1999). Psihologia mecanismelor cognitive. Iasi: Editura Polirom.