Romania apicoli

Revista lunar3 de informare tehnicg $i gtiintificg,

schimb de experientg gi opinii editat6 de
Asociafia Cresc~torilor de Albine din Rombnia
Anul LXXV Nr. I1 noiembrie 1991
COLEGIUL DE REDACTIE
mg. ELISE1 TART-4 (redactor $eO,
BODOLEA (redactor de rubrlcA),
GEN MARZA, VICTOR NEAGU,
biol. MIHAELA SERBAN, tng.
TRAIAN VOLCINSCHI.
REDACTIA $I ADMINlSTRATIA
ASOCIATIEI CRESCATORILOR
DE ALBINE DIN ROMANIA.
Str. Iullus Fuclk nr. 17, Bucu-
regti, sect. 2 Cod. 70231 Tel.
11.41.50 Telex 11 205 aglrom-r
Cont vir. 4596014 B.A. S.A. su-
cursala munlclpiulul Bucuregti.
La 7 noiembrie anul acesta se Emplines 74 de ani de la nogterea i
Felui care ne-a fost pregedinte timp de 25 ani. Mdt i dintre noi Qi amin- \
tesc, iar acelora care nu au avut purte sd-1 C U ~ U M ~ S C ~ ~ li se cuvine sd )
afle cd ckgi a apar$inut elitei invdtdmintului universitar, gi-a investit \
eztraordinura capwitate organimtoricd in masociafia apicultorilor amt or i ; (
degi l n vorbe subaprecia efortul cercetdtmlui de pofesie, a infiintat un \
imtitut de cercetare ; dee glumea pe s e a m l emri l or, a pus temelia \
primului #i celui mai mo s e u t astiizi centru de apiterapie i n lume ; degi \
trdia intr-o lard sortitd p r ~ t r irolririi a infiintat un institut cu vocafie \
internationaki ; deli pdrhte de copii, a gfndit $i a iniiltat case pentru \
\ apicultura f dri i sole ; deyi om de formatie pozitivistd, a conceput i n eel I
) m i um7~i s t spirit liceul de apiculturd ; d q i s-a numdmt printre irnpor- \
tantele figuri ale unei societd$i conduad intru ateism, dnd a fost sd
' teas6 steag apiculturii mondiizle La inmedintot mi ci l or de la Tigdnepti.
\
Profesorul nost r u ar fi implinit abia 74 de ani ...
\
Mthcrelcr SERBAN
i
. -
G-zz--.c*22ZrCFZ22~--a.rlir--*~d..
-
CUPRI NS
1 N. NICOLAIDE : Iernarea mPtcllor de r-6
3 Maria DRAOAN. A. SICEANU : Stndii privlnd proaeeul de maturizare a
trIntorilor
9 *** : In atenfia cltitorilor
19
A. PAPADOPOL : Mijloace de comunicue 01 de orientare la albine ;
im-
portanfa lor
15 A. CHIRULESCU : ,pemiliau sau ,,colonia" de albine
16 Gh. D. TUCUDEAN : Dispozitive pentru detinleeia inventarului agicol
19 E. TARTA : Vizitg pri&neascH
21 Emilia si M. POPESCU-DICULESCU : Metdore apicole oltenegti ~ ---- - - - -
26 *** : pdgta #dhi e i
27 A. MATHESON : Crestera ol b~el or conduce la o achimbare in 8grlcul-
~ o i i Zeelande
C o p e r t a I : Stuptna aptcultorulut Florln HANGANU din Jolya, jud. Giurgiu.
(Toto : Adrian FELANCESCO)
C o Q e r t a IV : Autor arh. Florin STEFUREAC
ing. Nicolae NIOOLAIDE
In stupbritul modern, cit $i i n conditiile specifice ale tcirii noastre,
pdstrarea peste iarn6 a unui numcir mai mare de miitci Imperecheate, ca mcitci
de rezervd, prezinti o important6 deosebita. Pentru iernarea m6tcilor de rezervdi
, - necesare pentru toate categoriile de stupine - exist6 diferite metode uzi-
I tate de ccitre apicultori. In general, numdrul de mcitci de rezerv6 intr-o stupin6
I reprezintci 10-150/0 fatci de efectivul total al familiilor de albine. Procentul
I mcitcilor necesare sporeqte $i mai mult i n cazul folosirii procedeelor de intre-
I tinere a familiilor de albine cu mcitci suplimentare. I n vederea asigurririi num6-
I rului necesar de miitci, acestea sint crescute in cursul sezonului apicol, urmind
; a f i pdstrate peste iarmi folosind unul dintre urmcitoarele procedee :
Intretinerea m6cilor de rezervci i n ghe-
mu1 de iernare
Iernarea m5cilor in nuclee, alituri de
familia de baz5 se folose$te adesea in
srtupinele din tara noastri. Pkt rarea milt-
ci*lor pe itimpul iernii se face astfel : toam-
na, dap5 incetarea culesului, matca de re-
zerv8, cu 3-4 faguri $i o cantitate de
0,400 kg-0,700 kg albine $i 4-7 kg miere
se introduc intr-un stup alulgturi de o fa-
milie puternicti de care se desparte prin-
tr-o dlafraglma etanvi. Familita $1 nucleul
au urdinisuri separate. Pentru ca in
timpu,l iernii femilia $i nucleul sti formeze
un singur ghem de iernare, cuibul aces-
toca se organizeazi de o parte ~i de alba
a diafragmei. Pe timpul ierniji, atit nucle-
ul cit $i familia de bazil se protejeaz5 cu
materiale izolatoare. fn iernile obivnuite,
procentnl ,de 'mltci perdute este de 5-25/0.
0 alt5 variant5 a iern5ri8i m5tcilor in
nudee ad5postite al5turi de familia dc ba-
za, const5 in iernarea aucleului intre dou5
familii puternice adgpostite Entr-un stup
o'izontal, avind fiecare urdin~ivuri sepa-
rate.
Un alt procedeu este acela de iernare a
m5tcilor in nuclee ad5postite in sturpi .
cotnparti~mentati.
Tn vederea adgpostirii nucleelor se fo-
losesc stupi goi, corpuri de stupi sau ma-
gazine care se ~ompartimen~teazil e t a n ~ cu
diagraane desptirtitoare. Fiecare comparti-
ment va cuprinde 3-4 faguri cu 0,400-
0,700 kg alhine, rnatca $i 4-6 kg rezerve
de hran5. fn stupii astfel compartimentati,
avind urdinivurile separate, 'nuclede se
osganizeaza perechi, de o parte $i de alta
a diagramei pentru pkt rarea mai bun5
a c5ldurii pe ,timpul iernii. Astfel orga-
nizate, nucleele se pgstreazii pin5 in pri-
milvars, cind mstcile de rezervi se folo-
sesc in stupins.
0 altil variant5 a ien5rii mztcilor in
nuclee ad5postite in stupi cmpartimentati
consth in inlocuirea diafragmelor et an~e cu
diafragme prevfizute cu plas5 de sinm5
prin care albinele $i matca nu pot trece
dintr-un compartiment in altul. Nucleele
formate fn acest fel detenmin5 pe timpul
iernii f omar ea munui ghem de demare co-
mun care asigur5 un regi~m termic imbu-
n5tAtit.
Iernarea mai multor m6tci fn nceea~i
fanzilie de albine
Este un procedeu folosit in diferite va-
riante de citre apicultor.
Variantele uzitate de apicultori se ba-
zeaz5 pe faptul c5 in timpul iernii, cind
nu cresc puiet, familiile de albine tole-
reaz5 in ghernul de iernare mai lnulte
mPtci. f m vederea apHic5rii procedeului,
m5tcile ce urmeaz5 a fi iernate se intro-
duc individual En cwjti (baterii de custi),
fiind astfel desp5rtite intre ele. Albinele
din familie pot comunice cu miltcile prin-
tr-o grabie desp2rtitoarc. In acest sistem,
important este faptul c5 in primilvar5,
dup5 efectuarea zborului de curstire. milt-
dl e trebuie scoase din cu$ti $i ut i l i ~at e
imediat in stupins, deoarece in caz con-
trar in fiemre fa~ni~lie in care erau mai
multe mstci, r h i n e a in viatii numai cite
o singur5 matcL Iesnarea miltcilor in nu-
clee se bazeaz5 Pn general pe iernarea
acestora in femilii sbabe, cu 400-600 g
albine $i care consum3 de regulil 4-6 kg
miere cu toate dezavantajele ce decurg
din acest mod de iernare. A$a cum am
ar5tat piai sus, pierderile de m5ki se ri-
dic5 uneod la peste 20/0, iar familiile de
albine care supravietuiesc in primilvaril
devin atit de s l a b incit nu mai reprezin-
t5 decit cel mult valoarea mgtcii h sine.
Din aceaskg cauzg cmciitorii de albine
au caubat $i &te metode de iernare a
mltcimlor de me w&.
Una din metodele falosi~te in acest scop
- metod5 e1aborat.S in urm5 cu mai mulfi
anl de ing. N. Foti care, in ace1 titmp era
directarul Statiunii Cenltmle de Cereet5ri
pentru Apicdtur5 si Sericicultur5 - este
aceea de iernare a mhtcilor i n afara ghe-
mului.
Pentxu aceasta avem nevoie de urm5-
toarele :
a) Cu$ca de iernare, confecfi~onat.5 dim
makrkd plastic $i care inninte de folo-
sire trebuie s5 ftie dezinfectat5 ;
b) Hrdnitoare de sticld cu diametrul ex-
terior de 20 mm ~i o lungime de 60 mm
in care h m p cca 20 g mlere. Hrgnitorul
va 4i umplut cu rniere de cea mai bun5
calitate (salcim). Hrgnitonul se introduce
in l5cagul prevgzut anume in partea su-
perioarg a cu*i ;
C) Faguri cldditi dm cei in care albinele
au crescut cite o generatie de puiet, cu
celule de albine lucr5toare $i @are inainte
de intrebulntare au fost tratafi contra g5-
selnitei. De o deosebit5 important5 este
faptul c5 atit fagurii cit $i mierea ce se
va folosi trebuie s5 proving de la faimilii
s5n5toase, indemne de boli $i in special
de nosemoz5 $1 varrooz5 Pentru folosi-
rea fagurilor se inl5tur5 sirmele $i celule-
le de pe una dlntre fete pin5 la baz5 apoi
fagurele se tale cu un gablon incslzit la
dimensiunile interioare ale cu$tii. Porfiu-
nile de faguni astfel rezultate se fixeazg
in pozitie nor1mal5 pe peretele din spate
al cuetii $i cu celulele onientate spre par-
tea din fat5 a acesteia. Pentru fixare se
foloseste (putin5 cear5 ho~i t 5. Pentru a se
preint?rnpi& imbolnfivirea m5tci.lor de
nos emzg mierea se amestecl cu Fumidil
B (1 g substrunf5 la 1 kg amestec) saw, in
lips5, cu un al t produs meddcamentos si-
milar.
d) Albinele necesare fnsotirii $i hrdnirii
miitcilor ce 1ierneaz5 in acest mod, se ri-
dicz periodic din f mi ~l i i puternice $i s5-
n5toase ce (au avut 2-2.5 kg albine ,la in-
trarea Bn iann5. Pentru insotirea unei m5t-
ai pe dunata iernarii se folosesc 300-500
albine, calmlind in medde cite 60-70 al-
bine la fiecare dintre cele 4-6 inlocuiri
periodice.
Popu~larea cu~t i l or cu albine $i mgtci
se face &pre sfir$itul lunii octombrie $i nu
mai tirziu de inceputul lunid naiembrie.
Prima populare se efectueaz5 cu dbinele
din lbmilia de unde a fost ridica* matca.
Inlocdrea albi,nelar din cuetile in care ier-
neazg m5tci in afara gheimulu~i se face ila
un interval d e 3 sau cel mult 4 siipt5mid,
in perioada octombrie-ncdembrie $i La cite
3 sBptBmini in luniie februarie-mrtie.
e) Duliipiorul de iernure este confectio-
nat din lemn, avind peretii de 15-20 mun
grosime. In partea din fats este prevszut
cu o u$it5 ce se deschide wi n gJbare. la\
interior existi4 un septar cu grilaj din lemn
pe care se a$eaz& cu~tile, iar in treimea
superioar5 este montatA o phs5 din sirma
pe un cadru det-bil care servqt e 1s pro-
tectia Empotriva curentilor de aer. Aeri-
sirea se asigur5 p ~ i n doua orificii drept-
unghiulare de 1 5 x 1 0 0 nmn ce sint pre-
vrizute intr-unul din peretii laterali ai du-
15piorului. fntr-un asemenea dullitpior in-
cap 15-20 cyxulite cu m5tci. DulBpiorul
se instaleaz5 intr-o ciwner5 de locuit cu
o temperaturg constant5 de 2Q22C, femt
de curenti $i de surse de c5ldur5, l a o dis-
tant% de 10-20 cm de perete. In toat5
perioada se va asigura o supraveghere
atent5 a modului de iernare pentru Fnl5-
turarea stgrilor anormale. Acestea pot fl :
lipsa de hran5, n5cl5irea m5tcilor $i a al-
binelor din cuv5 cu miere, plelrea 1m5t-
cilor $i a albinelor 'insotitoare sau numai
a unMcilor. Cu$t~Je far% m5tci se inl5tur5
din dulap. In mod n o m l pierderile de
mgtci pe toat5 durata iern5rii nu brebuie
s5 dep%$easc5 10-12% din efectiv. Se re-
cornandB ca primul contra1 sSi se fac5 la
2-3 ore dup5 popularea cugtilor, a1 doi-
lea dup5 24 de ore, iar urm2toarele la 7-
10 zile. Controlul custilor se va face cu
aj ubrul unor buc5tele de geam de 7 0 X
100 rnrn, care vor glisa in locul u$itei cu$-
ki, permitind astfel controlul $i totodat5
impiedicind albinele sA iias5 din spatiul
in care se gssesc. Cu ocazia verificHrii mo-
dului in care decurge iernarea, din cu$ti
se scot albinele moarte iar fm caz de ne-
volie se completeaz5 hrsnitoarele cu miere.
Fat5 de procedeele obignuite de iernare,
iernarea mfltoiilor in afara ghmul ui , in
camere, se reali7~azFi cu 4% din costul
normal de hran5 6i 7% din necesarul de
albine, ceea ce recoanpenseazg munca
efectuat5 in plus prin aplicarea acestui
procedeu.
NR. Dupd d t e cunoa$tem, foarte putfni apt-
cultori ierneazd mdtct de rezervd. Aceasta face
ca, prtmdvara devreme, sd nu exfste mdtcile
necesare fnlocuirif pferderilor tnregistrate f n
efectivele multor stuptne. Urmarea este aparttta
unei serif de neajunsurt legate tn principal de
diminuarea numdruluf de familli de abine care
nu mat constftuie ca unttdti puternfce de gro-
ductie capabfle sd valorifice la modul profftabil
primul mare cules - cel de la saldm. Am f i
lnteresatt sd primtm $i sd publicdm aftfcole in
care autortf descrtu cum $i cu ce rezultate au
fernat mdtclle de rezervd din stupfna personal&,
precum $i modul de utilizare a acestor mdtci.
ASteptdm asemenea relatdtf
Rezultate ale cercetilril ltiinflfice
Studii privind procesul de maturizare
a trintorilor
biolog Maria DRAGAN, ing. Adrian SICEANU
INTRODUCERE (tratat5 GU CO?) dr. Rusu I. - 1982 -
Studio1 procesdui de maturizare sexual5
l a tnhtoni prezimt5 un dulrlu i nt wa. Pe
de o parte permite elucidarea proceselor i,n-
ti'me Pn spenmatogenez5, migratia spermei
din .testicule in veziculele serninale $i me-
c a n h u l ejaculgnii. Pe de altft parte cu-
noa$terea vkstei la care se instaleazii ma-
t wi t aka sexual5 la trintori precum $i a
num5rululi de spermatozoizi din ejaculat
in functie de diferiti factori de mediu are
o deosebit5 important5 pr.acti.c5 atit pen-
tru inssmbtarea artifi.cial5 cit $i pentru
imperecherea natural5 a m5tcilor.
Rezultatele obtinute de diferimte cercetgri
care s-au ocupat de problema rnatunizarii
sexuale la tr,intoni diferg destul de mult Cn
anumite privinte, mai ales in ceea ce pr'i-
vqt e procentul de trintori maturi $i nu-
m&rul de spermatozoizi/mm:'. Este fisesc
s5 fie a v intrucit cercet5rile s-au efeotu-
at in t5ri diferite, pe rase diferite $i in
concbitii bioclimatice diferite. De aici reie-
se necesitatea unui studiu complex $i com-
plet pe Apis mellifica caspatica in condi-
tiile bioclimatice ale t5Irii naastre.
Cercetiirile ce se desf5$oar5 iau in ve-
dere $i un studiu histogenetic $i morfolo-
gic a1 organelor constitutive ale eparatu-
lui rerproduc5tor .ma3cul in ontogenez5 la
individ in ima,go.
STADIUL PROBLEMEI PE PLAN NA-
TIONAL $1 INTERNATIONAL
CercetSri,le efectuate in conditiile bio-
rlimatice ale t5nii noastre (ds. Rusu I. -
1977) scot in evident5 faptul cli, pnim5va-
ra, inc5 din a treia decad5 a lunii aprilie
$i i n continuare itn luna mai, cind tem'pe-
ratura atmosferic5 este extrem de aariat5,
maturizarea sexual5 este atins5 inc5 in
a 16-a zi de da eclozionare. Pe mlisumr5 ce
6e inainteazli in sezonul de var5, durata
rnatunizsrii sexuaie se. reduce la 8-11 zi-
le. Se constat5 de asemenea o variatie a
procentului de trintoni maturi Pn lunile
mai-iunie (17-22%) fat5 de lumle iulie-
august (55-57O/"). Un studju efectuat asu-
pra spermatogelkezei ,la trimtori provemiti
din albine ou5toare $i matca trintoritH
relev5 faptul cg; cantitgtile de sperm5 ob-
tinute nu d.ifer8 in cele 2 variante. In ceea
ce pri ve~t e num5rul de spermatozoizi/
mmn apare o diferentli samrYificativ5 in
favoarea celei de a doua grupe (peste 1
mil./mm".
Cercethnile efectulte pe plan intenuatio-
nal scot in evident5 date de asemenea
deosebit de hteresante. Astfel, in ceea ce
pri ve~t e virsta tnintorilm in stare s5 mpu-
leze (deci maturi din punot de vedere
sexual), Zander (1920) sustine c5 trintorii
sink apti de imgerechere la v,irsta de 6-
10 zile. De aceeaqi parere cu el sint
Bishop (1920) ; Machailer (1929) ; Laidlaw
(1938) in timp ce Krasnopeiev (1950) afir-
mB c5 d r s h copullatiei este de 10-14 zile
iar Watson (1927) sustine c5 dep5$e$te 14
zi le.
Literatura de specialitate citeaz5 de ase-
menea existents trintorilor f i r 5 lichid se-
minal $i f5rri sperm~tomizi (Bishop -
1920). Mindt (1962) a observat cel rnai rna-
re numgr de asemenea iindivizi anorrnali
in perioada de prim5var5.
Kurennoi (1954) a constatat un procent
ridicat (6-9/0) de exdstabilitate Ja trlnto-
rii intorqi de la zbor cmnparativ cu cei
cei pleac5 ,la zbor, lucru ins5 infinmat de
Woyke (1955), Mindt (1962) $i Rusu I.
(1977).
Jaycox (1956) indic5 ca optimg pentru
crgt erea trintorilar temperatura de 33,gC,
ternperaturi mai cobox-fste inhibind depla-
sarea spermatozoizidor din testioul in vezi-
cula seminal5. Tot Jaycox constat5 c5 un
a h u s de 4% 15pti~or de match in hrana
trintori'lor are o influent5 pozitivii asupra
matunizftrii sexuale a acestora.
CercetBtonii din Polonia au ajuns la
concluda cii ,trintorii crescuti in conditii
de spatiu redus (vuliere) declan$eaz5 foar-
te bine aparatul copulatar. E;i au analizat
~i volumul de spermit, obtinPnd de la 419
trintori o medie de 0,59 mrn"ermi4 cu
variatii intre 0,l-1,8 mm3.
Cercetgri fn acelwi sens B tam noastrit
au arfttat o variatie a canfii.tAtii de spem5
recolta,t5 initre 0,6-2,O nun3 ou o medie
de 1, l mm3 in luna rnai, 1,2 m3 in duns
iunie, 1,4 m3 in luna i di e $i 1,6 mm3 in
luna august. In ceea ce privevte aumkrul
de spenmatozoizilmm3 in primele 3 luni
( mai i ul i e) a fost de 4.185.300-4.870.8'01
iar i n luna august 3.598.012.
Trebuie ariltat $i faptul c5 o atentie de-
osebita a fast dat5 $i anajtomiei, fiziologiei
$i histologiei aparatului reproduc5tor mas-
'cul, ,numeroase cercet5ri urmarind d.iferi-
te aslpecte.
Un studiu mai vechi aparfine lui Snod-
grass (1941), care a cercetat- aparatdl ge-
nital a1 masculilor himenopterelor dind $i
terminologia ce se folose$te $i ast5zi. Lu-
crhri cu caracter rnai general sint facute
de Zander (1951), problemele fbind apro-
fundate din nou de Snodgrass.
H,istologia testiculelor a fost cercetat5 de
Mewes (1967) iar Bishop (1920) descrie
anatomia ~i histologia glandelor accesorii.
Elemente de fiziologie sint studiate ,de
Woylre $i Ruttner (1958- - procesul de
ejaculare) $i Ruttner (1956, 1957 - com-
poatament la imperechere) Mindt (1962) -
histologia trhtorilor).
Ruttner studiazj de asemenea inervatia
organului reproduc5tor (1961-1962).
Migrarea spermatozoizilor in seminale
este descris5 in lucr8nile l'ui B,ishop (1920),
Zander (1953) ~i Kurennoi (1953), care
arat5 c5 migrarea are loc la putins vreme
dup5 eclozionare.
Ruttner (1961) arat5 c i testiculele nu au
musculatur3 si nici inervatie descriind,
ins& m~usculatura si terminatiile nervoase
din gltanda mucoasi (1962).
Dezvoltarea testiculelor in , stadid larvar
este descris5 de Zander (1956). Fenomenul
spernatogenezei a preocupat pe Mewes
(1907) Fyg $i Hachinone $i Onishi (1952).
Lucrsrile experimentale efectuate au
drept scop obtinerea de date care s5 elu-
cideze o problem5 interesant5 $i disputatg
a biologiei fundamentale constituind in
acel a~i timp un suport stiintific necesar
perfectiongrii tehnologiei de reproductie a
albinelor fgcind posibil5 recoltarea in mo-
ment optilm a materialului seminal desti-
nat canserviaii.
MATERIAL $1 METODA ,
S-a lucra,t pe trintori provenind din mai
multe femilii de albine. S-a procedat la
ridicarea ramelor cu puiet de trintori la
eclozionare $i grupare intr-o familie pu-
ternic5 a csrui corp supenior, 3zolat de cel
inferior printr-o gratie Hanemann a fost
transformat in compartimentul de eclozio-
nare..
S-a urrn5ri.t; mlozionarea fiecgrei gene-
rafii, fgcindu-se dou5 marcgri zilnice -
o marcare dimineata in jurul orei 8 $i
una la orele 14, astfel incit cercetgrile
s-au f5cut numai pe trintori eclozionati
i n aceast5 perioad5. Dup5 marcare trintor.i?i
au fost trecufi in com,partimentul de jos'
asigurindu-li-se ingri ji'rea corespunz5-
toare.
S-au ridicat probe zildce de cite 10 trin-
tori de aceea~i virstg, prelevindu-se tes-
ticulele, vezicu'lele seminale $i glandele
cu mucus. Aceste organe au fost mssurate,
cint%ri,te la balanfa anatYtic5 $i apoi fi-
xate in vederea efectu5rii studiului his-
tologic.
Probele s-au studiat Pn perioade succe-
sive in scopul detesminirii :
- etapelor in evolufia maturizsrii se-
xuale a trintorilor (trecerea spermatozoi-
ailor din testicule in g l a d e seminale) ;
- msrirea testiculelor in perioada de
involutie in scopul determinarii perioadei
de trecere a spermei in veziculele seuninale
$i a determinarii momentului optim de
maturizare sexual5 ;
- m5rimea glandelor seminale in dife-
ritele stadii ale migratiei spermei ;
'
- gradul de umplere cu mucus $i m5-
rimea glandelor mucoase in functie de
mucus ;
- evo1,utia greutifii trintorilor in f'unc-
fie de virstg ;
- excitabilitatea glandelor seminale $i
mucoase.
S-a continuat studiul miscroscopic a1
desf5$uriirii spermtogenezei f5cindu-se
atit preparate fixe din testicule, vezicule
seminale $i glande mucoase Ja trintorii de
diferite virste oit $i frotiuri rapide dup5
metoda amprentelor pe lam5.
Pentru prelevarea tesuturiior au fost fo-
losite 2 me t de :
- 0 prim5 metodi a u mi r i t obtine-
rea de preparate temporare. Pentru aceasta
organele extrase au fost fixate i n solutie
a r noy, hipotonizate in clorur5 de pota-
siu $i colorate in or dn3 aceticg, asigurin-
du-se piltrunderea colorantu~ui prin fier-
bere 10-15 minuk. S-a pr ocdat apoi la
strivirea organului intre lam5 $i lame14
(testicule $i vezicule seminale in intregi-
me iar din mucoase - mai rigide - nu-
mai o portiune ;
- 0 a doua metod5 a vizat obfinerea
de preparate microscopice fixe prin teh-
mca includerii in parafing, sgctionarea cu
ajutcrul microtonului (lh) colorarea cu
un colorant complex May-G,riindwald eosi-
n5-albastru de meti,len pentru colorarea
tesuturilor in diverse nuante de albastru
violet $i evidenlierea citoplasmei $i nu-
cleului.
S-a procedat la fixarea preparatelor in
balsam de Canada.
EVOLUTIA TESTICULELOR
Tabel nr. 1
4,975
5,282
5,2
4,455
3,707
3, 24
2,39
2,375
2,076
1.9
2,o
2,o
atrof.
2,83
2,465
2,5
2,389
2,045
1,877
1,3
1,29
1,05
1, o
1, o
1 ,o
atrof.
14,915
16,63
16,07
11,12
9,142
5,105
1,7G8
1.4
1,44
I .c
1,84
1,44
atrof.
Mari, cca 112 din ab-
domen, reniformi, gal-
beni, greu detaqabili
Ldem ziua I
Sint mai usor detavabi-
le, mai imdividualizate
S-au redus ca volum,
reteaua de traheole
mut ;.edus5
Reduse mult, sint uqor
deta~abile
Continutul Pn sperma-
tozoizi e mult redus
fat5 de ziua a 5-a
Au devenit verzui $i
contin putin& sperm5
Sint mici verzui, nu
contin spermatozoizi
Foarte r ar s-au vszut
sperm,atozoizi *
Sint atrofiate
' Practic s-au observat dour la un singur trtntor spermatozoizi rari In testtcule.
REZULTATE $1 DISCUTII
Datele obtinute in ceea ce pri ve~t e m5-
rimea testiculelor comparativ cu greutatea
trintorilor pe o perioad5 de 18 zile de .La
eolozionare relev5 urm5toarele (tabel 1).
La trintorii de o zi tes~ticwlele sint ,marti.
reniformi, de culoare g51,buie ocupind
aproape 112 d,in abdomen~tul trintoselui;
fiind bine prime de acesta printr-un te-
sut traheal deosebit de bogat. In ceea ce
privevte greutatea apare o variatie intre
11,2-18 mg cu o medie de 14,915 mg.
A,pare de asemenea o vaniatie a lungimii
acestuia de 4,975 mm (limite 4,7-5,5 mm).
Examenul microscopic preleveazj la tes-
ticulele de ziua I-a o tunic5 de tesut con-
junctiv lax $i o bogat5 retea de traheole
de diverse grosimi. Nu se observ5 celulc
musculare, confirminda-se datele din li-
teaaturI (Ruttner - 1961). Sectiunea evi-
dentiaz5, o variatie a num5rului de testi-
cule cu lirnite i nt r e 200-216. Se va incer-
ca in v,iitor o corelatie intre nu,mkrul
testiolelor $i greutatea trintorelui. Lume-
nu1 testiolelor ($i greutatea trhtorelui) de-
bu$eaz5 in cavitatea medians. Au fost
observati in Jumenul acestora fascicole de
spermatozoizi maturi organizati deja in
fascicule in partea apical5 $i in bucle
circulare i n apropierea p5rtii distale. Tot
i n apropierea zonei distale s-au obser-
vat diviziuni celulare la mivelul celulelor
fobiculare, rata lor fiind ins5 destul de
redusS.
fn ceea ce privevte glandele qi vezicu-
lele seminale, la aceeaqi virst5 (tabel ar .
2) acestea au un aspect clar transparent,
far5 continut de spermatozoizi. Greutatea
lor rariaza intre 1.2-2,4 mg cu o medie
de 1, 72 ma $i o Ii1-g.ime medie de 3,62 m n
(3,2-4 mm).
In glandele mucoase, mucusuJ este foar-
t? slab individualizat in partea inferioarg.
In ceea ce priveqte greutatea aceasta in-
dic5 o med die de 8,515 m$ (7-10,7 mg).
Lungimea variaz5 intre 4,3-5 mm cu o
medie de 4,78 mm iar l5timea medie este
de 0,82 mm (tabel 3).
Tabel nr. 2
EVOLUT,IA oUNDELOR SEMINALE
1 1 20 3,63 0,745 1,72 1,l- 2,4 Reduse, cu aspect clar
2 2 20 4,195 0,74 2,41 1,l- 6,6 Aspect clar, transpa-
rent, nu s-au observat
spermatozoizi
3 3 10 4,125 0,74 2,77 1,l- 4,9 Aspect clar, transpa-
rent, nu contin sperma-
tozoizi
4 4 30 4,08 0,817 3,6 1,2- 8,2 Toate contin spermato-
zaizi $i au devenit u$or
crem, s-au observat
contractii perishhtice.
5 5 30 4,422 0,957 4,3 1,l- 9,6 Toate contin spermato-
zoizi $i au dweni t
crem. La 2 trint. s-a
obtinut evers. insotit5
de ejaculare.
6 6 35 4,302 0,965 3,957 2,3- 6,7 Abundent5 de sperma-
tozoizi.
La 3 trfntori s-a obti-
nut ejaculare
7 7 30 4,283 0,86 2,66 1,6- 5,6 Idem 6 zile
8 8 20 4,05 0,826 3,642 1,6- 6,9 Idem 6 zile
9 9 17 4,164 0,935 4,08 1,9- 8,8 Idem 6 zile ,
10 11 10 4,35 0,75 3,77 1,5-10,2 Idem 6 zile
11 12 10 4,15 0,79 4,64 6,l- 2,8 Idem 6 zile
12 14 10 3,74 0,76 4,55 2,l- 5,8 Contractii peristaltice f.
puternice ; la atingerea
cu ac swtulet sperma
este eliminat5 h gl.
mucoasg $i canal ejac.
13 18 3 3,9 0,833 2,3 1,5- 3,2
Preparatele pnraspete efeotuate din ve-
ziculele semimile, arat3 in totalitate lip-
sa sperrnatozoizilor. Se observ2 distinct
tunioile musou(lare precum ~i celule inalte
de form5 cidindric2 apaeinind epiteliului
glandular. Lumenul vezicular seminal este
foarte ingus't.
Preparatele praaspete pe gJsnda mucoa-
s5 relev5 o musculatur5 compact2 $i foar-
te dezvoltatA fapt care-i confer5 o rigidi-
ate crescutti ce face deficit2 etalarea intre
lam5 $i lamelk Musculatura nu apare
uniform repantizat5 pe toat5 lungime2 or-
ganului fiind mi abundent2 la polul ba-
4 fatti de cel a.pica4, unde lumm~ul se
15rge~te muAt sub fonna de fund de sac.
Trebuie remarcat faptul c2 veziculele
seminale $i glandele mucoase apar kc&
din p r i m zi ca organe diferentiate histo-
logic. Singurele modifichri care a u putut
fi remarcate pe par owsd determinhrilor
au fost doar cele legate de umplerea cu
spermatozoizi a veziculelor seminale $i cu
secretie a glandelor ~mucoase, precum $ i
unele transformki h nivelul epiteliului
glandular a1 veziculdor serninale $i glan-
delor mucoase i n semul c5 pe rn&ura
desfi%$urhrii p r o c d u i de secretie, acestea
degenereazti conduuoind (la disparitia aces-
tuia. Nu se observ2 diviziuni celulare ceea
ce face ca aceste doug organe s5 fie dup5
eclozionarea trintorilor mai putin proprii
unor cercetari de citogeneticg.
Tabel nr. 3
EVOLUTIA GLANDELOR MUCOASE
1 1 4,78 0,82 8,515 7 -10,7 20 M.ucus f. slab individu-
alizat
Contine 113 mucus
Contine 112 mucus
Contine 112 m'ucus au
contractii peristalice,
in contact cu spa se
sparg (pres. osmotic5
f. ridicat5)
Cantin 314 mucus
Cantin 314 mucus
Cantin 314 mucus
Cantin 314 mucus
Contin 314 mucus
Contin 314 mucus
Contin 314 mucus
Contractii peristaltice
puternice la atingerea
cu spatula
Determin5rile efectuate la 48 h de la
eclozionare nu scot En evident5 modificsri
esentide ale testiculelor, greutaka lor
medie tiind de 16.63 ~m. Examenul mi-
croscopic a1 glandelor sekinale nu relev5
amri t i a spermatozoizilor. Se constatri.
ins5, crqt ei ea En greutate $i in lungime
a acesltora.
Cele mai dlmportante modificsri apar da
nivelul glandelor mucoase, constatindu-se
rnarirea volumullui acestora urmare secre-
t g ~ i mucusului, acesta ocupind deja .1/3
din volumul acestora.
In ziua a 3-a testioulele apar mai bine
indivdiualizate $i sfinst m i uwr det av-
bile. Se constata o retragere a tesutului
conjunctiv peritesticu~lar cit gi a numgrului
de traheole. h imtenior se g5sesc foarte
multi spematozoizi w mpetele indrepta-
t . epre canalul deferent. In veziculele se-
minale nu se constats fnc5 aparitia aces-
br a.
In ceea ce privevte mirimea nu se con-
stat5 modificiiri esentiale fat5 de ziua
anteriaark. Acelwi Zucru putem spune $i
daspre glandele serninale in timp ce in
g l d e l e mucoase se constat5 m5rirea can-
tit5tii acestuia, ooupind jumgtate din volu-
mu1 acestora. Crqt erea cantitstif de mu-
cus este marcat5 ca o crqt ere a greut5-
tii gJamdelor de L 9,7 mg la 13,Ol mg.
In ziua a 4-a se observa reducerea brus-
c5 a testiculelor, avind in medie 11,12 rng,
deci cu 4,95 rng mai putin decit in ziua
precedentg. Re@aua de trahei este pe cale
de disparitie.
Veziculele seminale au devenit de cu-
loare cram deschis, iar examenul micros-
copic scoate in evident5 aparitia sperma-
tozoidlor.
Peretii glandelor mucoase sint foarte
subtiri din cauza secretiei intense.
Putem afirma c5 momentul trecerii
spermrutozoizilor din testicule in veziculele
semimle este situat fntre a 3-a $i a 4-a
zi de imago a trintorilor. Inceputul mi-
gratiei este insotit de o crevtere mai ac-
centuatfr a greutstii glandelor seminale,
vizibilg p e grafic. Se aconsta:5 de aseme-
nea aparitia unei sensibikitgti mai amen-
tuate a veziculelor semimle, puss in evi-
demw prin atingerea cu spatulat.
Apar de fapt primele contractii perlstaltice.
Aceleqi contractii peristaltice se constat5
$i la glandele mucoase.
La trintorii in a 5-a m de imago se ob-
servg testiculele in regres convtinuu de .la
11,12 la 9,14 ong. In paralel se constat5
crqterea in volum $i greutate a vezicu-
lelor seminale. S-a schirnbat in totalitate
~i culoarea acestora, devenind crem in-
chis, dovada umplerii complete cu sper-
matomizi.
In glandele cu mucus acesta ocup5 213
din volumul acestora. Greutatea glandelor
atknge 13,7 mg, cifr5 rin jurul ckei a va
oscila $i in zilele urmstoare, dovada ter-
min5rii procesului de secretie $i amplerea
acestora. Se constatii c5 are un aspect de
par5 alungit5.
La aceast5 virst5 se constat5 la 2 trin-
tori eversiunea complet5 a aparatului
copulator $i chiar ejacularea.
Testele microscopice relev5 in testricule
un numar redus $i degenerarea tesuturilor
iar in veziculele seminale spermatozoizi in
cantittiti foarte mari dispusi in pachete.
Tn ziua a 6-a se constat5 derularea mai
accentuat5 a involutiei testiculelor, acestea
aiingind greutatea de 5,10 mg. Se constat5
de asemenea c5 au devenlit foarte u$or
de-abile.
f n veziculele seminale se constat5 o
abundentg de spenmatozoizi, ins5 ca m5-
rime apar putin recluse fat5 de ziua pre-
cedent&.
La t rkt ori s-a constatat eversiunea
complet5 insotit5 de ejaculare.
Mentiomam faptul c5 nu s-a urm5rit in
mod special provocarea ejaculiirii, ci la
trintorii la care in timpul preg5tirii pentru
disectie s-a produs eversiunea incomplet5,
s-a continuat doar eversiunea prin masaj
abdominal pin5 ,la obtinerea ejacul5rii.
La glandele mucoase nu apar alte modi-
fic5ri.
Testele microscopice rapide nu scot in
evident5 nici un fel de modific5ri impor-
tamte. Vor fi ,prelevate pe preparatele
fixe.
fn ziua a 7-a se constat5 aceea~i deru-
l ar e accentuat5 a involutiei testiculelor,
asem5n5toare cu cea din ziua precedent5
$i foarte vizibil5 pe grafic. Ca greutate
ating doar 1,76 mg.
In zilele urm5toare greutatea testicule-
lor $i dimensiunile acestora se mentin in
jurud valorilor din ziua a 7-a ceea ce
demonstreaz5 c5 procesul migratiei sper-
matozoizilor practic s-a incheiat. Testicu-
lele cap5t5 culoarea verzuie liar In interi-
or se g5sesc foarte putini spermatozoiai.
I n glandele serninale se constat5 o aglo-
m a r e de spermatozoid ins5 un fapt
inexlplicabil este acela c5 greutatea acesto-
ra apare mult redus5 fat5 de zilele ante-
ri mre (2,66 mg), desi dimensiunile de
lungime $i Istime se mentin aproape la
aceleayi rnedi'i ca $i in ziua anterioar5.
S-ar putea ca aceast5 greutate redus5
inregistrat5 s5 fie determinat5 de cauze
subiective (mentinerea timp mai mare a
veziculelor seminale En medlu uscat, apt
ce a determinat deshidratarea rapid3 a
acestora).
La glandele mucoase. nu apare niei un
fel de modificare.
Disectiile din ziua a 8-a scot in evident5
testicule degenerate, de culoare verzuie,
frirsi continut de spermatozoizi. Au o
greutate medie de 1,4 mg.
Nu apar modific5ri En glandele semi-
nale.
fn ziua a 9-a se constat5 o stabilitate
a greut5tii testiculelor ele ap5rind prac-
tic atrofiate.
Greutatea glandelor seminale (4,08 mg)
este greu'tatea in jurul c5reia va oscila si
in urmiitoarele zile pin5 in a 14-a zi de
determinari curente. Nici la glandele mu-
coase nu apar modific5ri.
Mentionam faptul c5 l a trintorii de 14
zile veziculele seminale sint sensibile,
astfel c5 la atingerea cu spatula o pa r k
din spermii este eli'minat5 in glanda mu-
coas5 in polul apical $i in canalul ejacu-
lator.
S-au f5cut determSn5ri $i pe 3 trintori
de 18 zile, constatindu-se contractii peris-
tabtice puternice $i impingerea brusc5 $i
puternic5 in polul apical a1 mucoaselor $i
in canalul ejaculator.
Pe parcursul lucrririlor s-a urm5rit $i
evolutin greuthtii trintorilor in rapor't cu
virsta, constatindu-se c5 aceasta scade
constant incepind cu ziua a 6-a. (Tab. 1).
Rezultatele din acest sezon vor fi
completate cu observatii pe o nou5 serie
de trintori privind cele trei itipuri de or-
gane in stadiul larval $i nimfal pentru a
avea o imagine total5 asupra evolutiei his-
tologice in ontogenie. De asemenea va fi
efectuat un studiu comparativ intre mo-
mentu,l itnstaltirii st5rii de excitatie, ever-
siune $i ejaculare $i num5rul de sper~ma-
tozuizi eliminati la diferite virste In
scopul stabilirii instalarii maturit5tii se-
xuale.
CONCLUZII
Din observatiile f5cute En acest an au
putut fi trase urmstoarele concluzii pre-
liiminare :
1. La trintori apar modific5ri ale apa-
ratului reproducator l a 48 de ore de viat5
imago, concretizate prin Inceperea umple-
rii glandelor mucoase cu mucus ;
2. Mierarea s~errnatozoizilor din testicu-
le- in ;eziculele seminale incepe intre a
3-a $i a 4-a zi de imago moment In care
incepe $i involutia acestora, proces ce du-
reazg pin5 in a 9-a ,zi, cind practic tes-
ticulele sint complet atrofiate. Migrarea
dureaz5 masiv pin5 in ziua a 7-a, dup5
care in ,testicule mai observsm foarte rar
spermatozoim pin5 in ziua a 9-a ;
3. Vezioulele seminale ating in evohtie
2 virfuri de greutate maximi' - in ziua
a 4-a, cind incepe migrarea spermatozoi-
zilor, $i in ziua a 9-a, cind acest proCes
a luat sfirqit. Se lpresupune c i aceste
puncte sint atinse, primul prin umplerea
vedculelor seminale cu un substrat nutri-
tiv secretat de glande pentru viitorii
spermatozoizi ce le vor popula, iar a1 doi-
lea - prin umplerea acestora cu continu-
tul de sperrnatozoizi provenind din testi-
cule. Datele sint comentabile, $i determi-
n5rile vor fi din nou reluate in sezonul
urrn5tor ;
4. Se constat5 sporadic aparitia excitabi-
litltii inc5 din a 4-a zi de viati, c h d ve-
zigdlele seminale atinse fiind . cu un ac
s ~at ul at reactioneaz5 prin contractii peris-
Gltice. De akemenea se constat5 sporadic
eversiunea complet5 a aparatului c q u h b r
insotiti de ejaculare ;
5. La trintori~i de 14 zile se constat5 in
totalitate instalarea st5rii de excitabili-
tate ridicat.5 concretizatg prim permanente
mi~ciiri peristaltice insotite de Ernpingerea
spermei in canalul ejaculator ;
6. Urmirind evolutia greutgtii trintorilor
pe lparcursul anaCuriz5rii acestora, se con-
statA sctiderea peamanent5 a ei pe m&ura
'inaintkrii lor i n virst5. Presupun cg aceas-
t5 reducere a greutgtii este direct legat5
de maturizare $i preggtirea participgrii la
zborul de imperechere.
B I B L I O O R A F I E
1. BOBRZECKI ' f - ~nflltenta procedielor de
cregtere asupra maturidrii sexuale a trPn-
tornor. Caiet selectiv 211965.
2. CHAUVIN R. - Traite de biologie de l'abeil-
le vol. 1, pag. 145-173, Ed. Masson et Cle,
Paris 1918.
3. DUMITRESCU I . ILEANA MZASNICOV, R.
TUDORA$CU, ANGELA STOIOA - tndruma-
tor de lucrari practice pentru reproductia
animals, 1979, I. A. Nicolae Balcescu, Fac.
de Zootehnie, pag. 92-118.
4. FOTI N. ELENA GROSU, MARIA DRAGAN
- Rezultatele cercetarilor referitoare la mi-
grarea spermatozoizilor la matcile mature !n
conditii de captivitate, fnsilmintate natural
$i artificial. Congresul I X V - APIMONDIA
1975.
5 . JAYCOX - Maturizarea trintorior 1962, Ed.
1962, Ed. Apic. C. S. nr. 2.
6. RUSU I. - Cercetilri privind determinarea
perioadei optime a capacitatii fecundante a
trintorilor in vederea tm~erecherii naturale
dirijate gi a insam~ntarilor artificiale a
matcilor ( Api s mellifca carpatica).
I . RUTTNER F. - 1916. InsHmintarea artificial8
a mktcilor.
8. RUTTNER F. - Cregterea miltcilor Ed.
APIMONDJA BUC. 1980.
9. TAKEUKI N. WATANABE, N NATSUKA-
- Rearing drone honeybee in an incubator
J. npic. Rev. 1972 11 : 147-151.
10. VESELEY V. - Rezultate ale tns&mintilrii
artificiale a miltcilor. Caiet IDT 511969.
11. VESELEY V. - Retinerea spermei in ovi-
ductele laterale la matcile SnsHmfntate ar-
tificla4. ACta entomologica Bohemaslovacie
1970 67.2 : 83-92.
12. WOYKE I. - Influenta vfrstei trintorilor asu-
gra rezultatelor Ensamlntilrii instrumentale a
miltcilor. Aplidologie 1978 - pag. 3 ; 203 :212.
-
~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ I I ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ I ~ I ~ ~ ~ I ~ I I I I I ~ I I I I ~ I ~ ~ I ~ ~ I I I I I ~ I I I I I I I I I I I I I I ~
! i
I
IN ATENTIA CITITORILOR NO$TRI !
-
1 Penhu anul 1992 abonamentele l a revi sa se fac la Filialele judefene I
A.C.A. la cercurile apicole cu gestiune sau la oficiile pogtale din intreaga mii.
1 Costul unui abonament anual es k de 400 lei (360 lei 12 numere f 40 lei taxe i
1 de expediere). i
I Pe chitant5 se va trece corect numele gi prenumele abonatului, adresa
exact5 (localitate, or*, sat, comung, stradg, numsr, etaj, apartament, codul !/
1 povtal gi judetul).
-
1 Gintern datori s l i n l o r d m pe cititorii nogtri cii scumpirea de 12,s 015 a
i hirtiei gi de aproape 8 ori a manoperelor 'tipografice ne-au obligat - impotriva
mi
i voinCei noastre - s5 mgrim pretul remistei. Aceastg mirire nu este proportio- i
i nalk cu cregterile costurilor susmentionate intrucit pretul unui exemplar de la i
-
10 lei a ajuns la 30 lei.
i
'
Rugim pe toti membrii asociatiei noastre, salariati gi vuluntari S& institole
j
o campanie sustinuts apelind l a bunele sentimente ale apicultorilar pentru
a j
realiza cit mai multe abonamente autocoleclrte. Aparitip in continuare a revis-
tei noaslre care a implinil 7.5 de ani) este direct conditionat5 de numirul de
i
abonamente pe care-1 vom avea In 1992. Acum, mai mult ca niclodat5 cerinta
i
obligatorie ca fiecare membru a1 Asociatiei s8 fle abonat $i propagator a1 Ro-
i
mQniei Apicole devine o necesitste prin care de rapt se &oar& patriotismui i
! f i edr ui apicultor gi atagamentul lui faG de asociafia noastr8.
i
I Redactia i
i !
;~I~I~III~I~I~I~I~IIIIIIII-I~UIIY~~-~~III~IWI~III~III~II~I~
Mijloace de comunicare gi de orientare la albine;
impor tanta lor
- Semnale acustlce (sonore) -
Biolog Aurel PAPADOPOL
Albine~e melifere (Apis mellifica L.,
1761) sint himenoptere foarte evoluate,
cu o viat6 social6 deosebit de complex5
- cum este bi~ne gtiut - rnai ales dacS
avem in vedere organizarea lor sociala,
stup, cu cele 3 caste ale fiecsrei colonii.
Cons i der b de interes ~pentru apicultori
s6 mention6,m cS, numai pentru almbina
noastr5 ,,domestic6" Apis mellifica, cu
subspeciile ei, cu variet6tile zonale $i cu
ecotipurile (formele ecologwe ale acestei
specii) s-au soris zeci de mii de IucrSri
gtiintifice, articole $i note. Astfel, B e r-
n a r d (Fr.), 1951 Cin Grass@, ar at i c5,
i~ncepimd din antichitate $i pin5 aproape
de mijlocul actualului secol (1946) ap6ru-
sera cam 35.000 de asemenea lucrsri gi
articole ; num6rul lor a s t hi putind fi cel
putin dublu, daca avem in vedere exglo-
zia inf0r~mational5 din ultimele decenii.
In cele ce wmeazB v m prezenta citeva
date $i aspecte importante ilustrate, pri-
vind semnalele acustice sau sonore, care,
impreuna cu celelalte mijloace de percepe-
re, orientare $i camunicare, cum simt cel
vizual $i cel olfacliv (de lpercepere a, celor
rnai discrete substank odorante), asigur5
desfsqurarea aptim5 - in conditii normale
ale mediului inconjurStor - a intregii lor
vieti sociale, a tuturor relatiilor lor ex-
terne, ca $i a celor coloniale din inte-
lriorul gi din &ra stupului.
Trebuie sFi 'ubilniem faptul c5, in timpul
orientirii prin semnale acustice, dupa ce
unele albine lucrstoare au fnregistrat di-
rectia $i distanta pin5 la o ,nous surs6 de
hran5 (nectar, polen, sau sucuri dulci puse
experimental ca momeal5), atit orientarea
olfactiv5 cit $i cea vizual5 (ochii cmpl i -
cati, capabili .s5 perceap5 diverse radiatii
ale luminii solare, ca infra-ro$ii, lumina
polarimbh etc.), particbpa la orientare gi
intercomunicare intre albina-mesager (cer-
cet-, care a anuntat noua sum5 de hra-
ng) $i celelalte lucrgtoare care vor pleca
spre noua surs5 de hrana. Deci aceste re-
latii de informare, intercomunicare $i
orientare sint foarte complicate, fiind XI-
gurate cu ipartici'parea concomitent5 sau
succesivS a ttuturor organelor de simt, am-
grenind & diferite forme $i intensitilti,
dup3 caz, celelalte p5rti ale intregului lor
organism.
Orice apicultor rnai experitmentat a pu-
tut constata grin observarea gi urmarirea
nborului albinelor - sau va putea consta-
ta - rnai ales cind stupina este mutat5,
sau cind infloresc treptat diferitele specii
de plante melifere, dac6 o albin6 lucr6-
toare g&se$te noi zone cu flori bogate in
nectar, cum celelalte lucr5toare nu intir-
zie s6 se indrepte spre aceasti4 nou5 surs5
de hran5. $i, acest lucru se i nt mpl 6 ade-
sea far3 ca albina mesager (cerceta~a) s5
le linsoteasc6. Ce le determiria s 5 pomeasc5
spre ace1 loc, rnai mult sau rnai putin
bogat in nectar, polen etc. ? Ba rnai mult,
chiar florile aflate i n locuri foarte fnde-
partate (pin5 la oitiva km) sint repede
descoperite de multimea de lucr5toare. Se
arat5 c5, albiaele solitare sau sociale
(B e r n a r d, 1951, En Grasd), detecteaza
florile rnai adesea dug5 miros decit du-
p6 culori. Acelasi autor arat5 c5, se pare
acum stabilit c5 roi'urile albiinelor emit
ultrasunete (sunete cu intensitate ce nu
poate fi perceput5 auditiv, decit de mi -
male care au organe specializate), ajutind
o lucr6toare rlit5cit5 s i reg5seasci grupul
s8u. Un grup de 10-20 albine, avezate ge
flori emit ultrasunete detectabile, care
pot atrage alte exemplare (dupi R o s e
$i S a v o r n i n, 1940). Dar s 3 vedem care
au fost rezultatele sninutioaselor observatii
$i cercetgri experimentale care a.u folo-
sit $i multiple mijloace tehnice de iavesti-
gare - la care ilu'stratia al5turat3 va per-
mite Tnplegerea rnai deplin5, nu numai
a comportamentului albinelor ci $i a mo-
dulu,i in care s-au f5cut cercetsrile res-
pective.
.Pin& )in primele decenii .ale secolului
nostru capacitatea de orientare prin sem-
nale acustice n-a fost studiatil $i explicat5
riguros. In aceste prime decenii K. von
Frisch pe baza a numeroase experiente
ei cercethri, a rewit sH descopere intere-
saintele dansuri ale albinelor, care consti-
tuie de fapt un limbaj complex - numit
gi limbaj gestual - oferind ilnformatii
celorlalte albine despre sursa de hrana
gai t 6 de albina culegatoare ( cer cet . 5
sau mesager), incluzind directia ei, dis-
tan@ $i chi= cantitatea Gi continutul in
zahar a1 aaii surse. Dac6 rezultatele ex-
perimentale ale lui von Frisch, au fost
primite la t,nceput cu oarecare PndoialB,
c.unind, noi cercet6ri le-au confirmat, ele
devenind in scurt timp date de referint6,
clasice - asemenea emisiuni diind studia-
te aproape i n aceeqi perioad5 de rnai
.multi cercetgtori (E s c h, 1961, fn Gerrna-
nia, fiind elev a lui v. Frisch ; Wenfner,
1962 in S.U.A., atft pentru genul Apis, cit
$i pentru unele genuri aparte, Melipona
gi Trigona, foarte interesante, despre care
vom reveni ink-un articol vitior). Este de
mentionat gi L i n d a u e r, 1951, care a
ar5tat c5 albinele folosesc dansurile nu
nurnai pentru anunprea unei noi surse de
hranli, ci $i ,pentru orien'tarea roiului spre
un loc de ad5post cit mai bun.
Cind alhina-mesager ( cer cet q) revi-
ne in stup, celealte lucr5toare recunosc
intii lparfumul nectarului ce a fmt ingur-
gitat de mesager5, mai mult chiar decit
pe cel a1 florii, care s-a fixat pe suprafa@
capului. Acest aspect a fost confirmat ex-
perimental, o luff5toare fiind supus5 s5
aspire un praf de la o floare, in timp ce
era - eat 5 pe alt2 specie de floare.
A.$ezat5 pe suprafap fagurelui, a18bi-
na mesager incepe dansul grin care trans-
mite suratelor informatiile asupra noii
surse de hranli. Acest dans variaz5 ca
form5, intensitate $i ca variatii ale mi.$-
c2rii aripilor $i a abdomenului, in functie
de ,mesajul ce este Gransmis. Wma form5
de dans este dansul-in-cerc (fig. I),. gi du-
reazB cam jumgtate de minut, albina ro-
tindu-se odat3 spre dreapta (sensul acelor
de ceasornic) $i apoi spre stinga (deci in-
vers), f l r l pauza, aceste cercuri reptzn-
du-se alternativ. hdat a dup5 ce albina-
mesager incepe dansul - aspect valabil
pentru toate ti'purile de dansuri - alte
albiae lucr5toare, culeg5toare se apropie
de ea $i execut5 acela$ ti8p de dans. Dan-
sul in cerc arat5 5 sursa este bogatB in
hran5 (cind sulrsa este s5rac5 albina-me-
sager n,u danseazk), acest dans fiind exe-
cutat numai pentru surse apropiate (pin5
la 100 m di,stant5). Pentru sursele de h a -
1x3 rnai ,dep%rtate de 100 de metri, deci de
la 150 .m pin5 la 3000 chiar 5000 m, sint
executate dansurile i n semicercuri sau in
8 (opt) turtit (fig. 2 ; 3 ; 4 ; 5 ; 6) cu me-
saje rnai complicate. Dansul se compune
dintr-un semicerc care evolueaz5 odat5
spre dreapta, apoi albina urc5 pe latura
interioarci $i evolueaz5 in cel5lalt semi-
cerc spre stinga (tot pe suprafafa fagure-
lui), aceste misc5ri repetindu-se, ,mai re-
nede sau rnai lent, dup5 situatia noii surse
de hranli.
Iat5 care slnt semnificatiile d,aasurilor
~i cum s-a ajuns la interpretarea lor de
c5Cre cercetgtori. Dansul-En-cerc (circular)
are $i el trei semnificatii, d q i este rnai
simplu, $i anume : 1) sursa de hranci este
bogat5 (In cazul celei skace nu execut5
dansul) ; 2) distanw este mic5, sub 100 m
cmotiv pentru m e nu indicS directia, sur-
sa pu'tind fi u v r depistat5) ; iar pentru
continutul in zaharuri a sursei, rnai bogat
sau rnai slirac, dansul a t e executat rnai
vioi, sau respectiv rnai lent ~i mai putin
arnplu. Dansuzile i n semzcercuri (in 8 tur-
tit) sint ceva rnai complicate, atit prin
forma lor cit gi prin mesajele pe care le
transmit, fiind compuse dintr-un ,,limbaj
gestual", exprimat prin formele de rnivca-
re, cit $i emisiunile sonore insotitoare, care
intregesc Si dau semnificatii $i nuante
diferite mesajelor (cam sint vibratiile ari -
pilor $i cele ale abdomenului, rnai iuti sau
mai lente, unele sau altele). Astfel, nu-
mlirul de cicluri (~ernicerc~uri) ale dansu-
lui este invers proportional cu distanta ;
pentru o distant2 de 100 m, s h t executa-
te 35 tua'e pe minut ; cu cit di st anp wte
rnai mare num5rul de ture scade, ajungind
ca, pentru o distant5 de 5000 m, la care se
g5se$te sursa de hmn5, num5rul de ture
s5 scad5 la numai 8. Durata traseul'ui,
parcurs in linie dreaptil, ,pe Linia median2
dintre cele dou5 semicercuri, pe ling5
vibratiile aripilor, este i nsot i s $i de vi-
bratiile (bahnsarea spre stinga $i spre
drepta) a abdomenului, vibratiile abdomi-
nale Eiind proportionate cu distanta (cu
cit distcunta este m i mare ele vor fi m i
numeroase $i invers). In fig. 2 este pre-
zentat5 (pe linia )medians), inregistrat5 la
oscilograf (dup5 E s c h, 1967), miscarea
abdomenului (de 5 ori) $i suprapuse, mi$-
&rile aripilor, cu vibratii mici, care produc
emisiunea sonorli (m&ri,t, aliiturat, mi$ca-
re?. aripilor Entr-o fractiune de 0,07 se-
cunde). Cu cit cantitatea de hran5 este
rnai abundent5 $i rnai bogat5 in zaharuri,
mi~c5rile de dans s%nt m i viguroase $i
invers pentru o surs5 mat slab5. Dar acds-
t d a n s u r i indicii $i directia in care se afl5
sursa do hran5, aspect care marcheax5
oapacitsti senzoriole extraordinare l a
aceste insecte. Trebuie s5 retinem c5 dan-
surile au l oc pe fagurii ver+icali, iar in-
fonmatia pe care o transmi;t albinele-mes.3-
ger este necesar a fi receptionat5 $i fo-
losit5 pentru orientarea zbor~!lui !l plan
orizontal, ceea ce se $i realizeaz5. Cerc.2-
tsrile lui von F r i s c h au ar5tat cS pirin
dansurile execu~tate de albina-mesagerg,
linia median6 dintre cele dou5 semicercuri
ale optului descris, variaz5 in functie de
pozitia soarelui, respectiv directia spre
surss de hran5 este data de unghiul pe
m e aceast5 linie median6 il face cu li-
nia perpendicular5 ce corespunde cnntru-
lui de gravitatie (verticalri), iar valoarea
acestui unghi (fig. 7 ; 8 ; 9 $i l o) , albi-
na, care se indreapt5 spre noua sursS de
hran5, trebuie s5-1 mentin5, in plan ori-
zontal, intre linia de dia'ectie a zborului
$i pozitia soarelui, ceea ce albinele pot ad-
gwra prin perceperea l mi ni i polarizate.
Este de silbliniat canstatarea c5, servin-
du-se de acest ,,cornpas luminos" (unghiul
f o m t de directia corpului cu linia care
indic5 directia soarelui, imagine care este
fixat5. inbr-un grup constant de omatidii ;
ochiul compus a1 lucr5toarelor cuprinde
3000-5000 omatidii), rezulth , c5 albinele
,,domestice" percep radiatiile i nf ra-ro~i i ,
care sint capabile s5 traverseze plafonul
de nori ; iar v. F r i s c h, afirm5 cu argu-
mente, c5, lucrlitoarele sint mai sensibile
la lumiaa polarizat5, care de asemenea tra-
verseaza mai bine norii. De aici explica-
tia c5, albinele se ,pot orienta la fel de
bine pe timp senin, dar $i' cind cerul este
acoperit $i soarele igi filtreaz5 lumina
prin plafonul d e aori.
Este interesant totu$i s5 mentionam
unele ezperiente fiicute de E s c h, 1964
pentru a lgmuri cum actioneazs cele dou5
tipuri de semnale, respectiv semnalele
acustice $i dansul propriu zis (~mi ~carea En
cerc sau ,in opt). In acest scop el a c5ut. t
ss separe cele dou2 tispuri de semnale.
Folosind o albin5 artificial5 (,,manechin"
din lemn etc.), introdus2 intr-un stup, care
printr-un mecanism putea s5 reproduca
prin migcare dansul tipic (f 5r5 ins5 a emi-
te sunete), a observat c5 la hceput alte
albine culegtitoare s-au angajat i n exe-
cutarea dansului. Dar dup5 putin timp ele
6-au adunat lings cea artifici.al5 intepin-
d-o. Cauza, exp'icatg de Esch, era aceea
c5 albinele care vi n alsturi de 'mesager8
$i imitH dansul, emit periodic sunete scur-
te care imobilizeaz5 de fiecare data mi$-
c5rile de davns ale albinei-mesager pentru
un scurt interval. Lipsind riispunsul me-
sagerei (acea scurt5 pauzg), dup5 faza ini-
tial% a dansului, pe care modelul artifi-
cial nu-1 putea cia, urmau atacurile albi-
nelor asociate la dans. Contindnd expe-
rientele, Esch a inregistrat pe band5
magnetic5 emisiunea sonor5 a albinei-me-
sager, emisiuae pe care a folosit-o i n ab-
sRnta mesagerei i n stup. Constatarea a fost
urmgtoarea : albinele care au beneficiat
anterior d e ambele faze de informare, atit
limbajul gestual ( mi wr e a de dans) cit $i
cel acustic (sonor), deci de mesajul nor-
mal, piirkesc stupul ,plednd spre sursa de
hran5 (ele fiind deja antrenate), altele nu.
Dac5 dup% un t i mp se transmite din nou
emisiunea sonor5, tot i n absenta mesage-
rei-dansatoare, albinele repet5 plecarea.
Acest lucru dovede~t e cii semnalele sonure
cuprind informatii referitoare la distanta
dintre stup $i sursa de hran5 (informatii
codificate prin ,durata emisiunii acustice
$i prin num5rul de impulsuni sonore CU-
prinse i n u.nitatea de timp=secuncl5), i n
afar5 de infonmatiile despre calitatea hra-
nei. In Manualul apicultorului, 1986 (Ed.
VI ) , $ e.r b a n (Mihaela) prezint5 sintetic
acest complex $i important comportament
d e ' com~micare, care pnin spectaculozitatea
sa este considerat cunoscut chiar i n lumea
nespeciali$tilor sub numele de ,,dansuri".
In prezentarea noastrs am considerat util
s5 ar2t2m mai pe larg aceste dansuri, rnai
ales cu intentia de a pune la indemina
apicultorilor, nu numai a principalelor
experiente $i scheme ilustrative cuprinse
i n lucrarile publicate $i ci,tate la biblio-
grafie, ci, $i sublinirea faptului c5, astfel
Fig. 1. Schema dansului En cerc : traseul
punctat $i sdgetile aratii migcarez albinei-
mesager pe fagure (dupd v. Frisch, 1967).
Fig. 2. Schema dansului i n 8 (opt) : cu On-
registrarea h 5 mi ~car i ale abdomenului
albinei (pe linia mediand), peste cele 5
oscilatii mari suprapunindu-se oscilafiile
mici ,le enisiunii sonore produse de ari-
pi (aliiturat, mdritd, o mi$care a abdome-
nului cu oscilatiile aripilor On interval de
0,07 secunde), (dup6 H. Esch, 1967). Fig. 3.
Grafic indicfnd numcirul de ,,pa$il' de dans
(pe ordonati = pe verticald), i n functie de
distanta la care se aflii sursa de hrand (pe
abscisd = pe orizontala) ; sdgeata marchea-
z i numdrul de secunde (imitat dupii v.
Frisch). Fig. 4 ; 5 ; yi 6. Dansul i n opt
executat de albinele-mesager pe fagurele
vertical, cu diferite intensitdfi ale rni~cd-
rilor abdomenului pe linia median4 (fig. 6,
cu intensitate maximd), siigetile ardtind
mi$carea albinelor (dupd v. Frisch). Fig.
8 ; 8 ; 9 $i 10. Scheme ale modului de re-
perare $i de orientare pe trasee ale alb.ine-
lor (dupd dansul i n opt), On functie de
locul sursei de hranli ~i pozitia soarelui,
indicate de albinele-mesageri prin directia
liniei nediane a dansului ( a se remarca :
pozitia diferitd a liniei mediane $i sdgeti-
le care aratd mi$cdrile On semicerc $i pe
median6 On timpul dansului. Planul de si-
metrie a1 dansului cu verticals reprezintd
u n unghi ce corespunde cu cel a1 direcriei
soarelui $i directiei locului On care este
sursa de hranci (orientarea valabila $i pe
timp' noros) : St = stup ; S = Soarele ; H
= hrand (sursd mud) , (dupa v. Frisch,
modificat de Chauvin, 1949 ; modificat Pa-
padopol). Fig. 11 ; 12 #i 13. Oscilogramele
reprezintai frecvenfa sunetelor ($i durata)
emise de albine-mesager, pe linia media-
ni a dansului z"n opt : a = hrann la 1030 m
distant6 ; b = hr am la 400 m ; c = hrana
la 100 m (durata sunetelor este proportio-
nald cu distanta), (dupd A. Wenner, citat
de M. C. Busnel, 1967. Fig. 14. Schema os-
cilogramei unei emisiuni somre de tip
Schwirrlauf : stinga frecvenra de 445 Hz
(albinele sf nt in contact) ; dreapta, frecven-
t a scdzutii la 250 Hz, dupli pierderea con-
tactului cu congenera ; emisiune ca un
piuit, produsd de adpi. (dupci H. Esch,
1967).
de lucr5ri impun o muncs migilloasil, di-
f er i k aparate $i accesorii complicate ade-
sea (ascilografe, miorofoane speciale son-
d5, aparate de inregistrare ultra finti, alte
mecanisme) $i multe procedee ingenioase.
In incheiere arn~ntim $i unele emisiuni
sonore ale albinelor cu alte semnificatii.
Un alt comportamemt complex al coloni-
ilor de albine a fost cercetat de L i n d a u-
e r (1955), de Ma r t i n (1961) $i de von
F r i s c h (1965), privind pregstirea $i sem-
nalizarea roitului, capitol prezentat $i
ilustrat in Manualul apicultorului ($ e r-
b a n , 1986), pentru care d5m citeva de-
talii. De alffel apicultorii cunosc bine zum-
zetul particular care cuprinde stupul ina-
i n k de pornirea roitului, de pare cg a
intrat in vibratie. fnseamng cB s-a ldat
semnalul sonor (numit de autorii respec-
tivi Schwirrlauf), care difer5 ins5 de sem-
nalele sonore din timpul dansurilor qi care
este un zumzet particular transmis de la
o albina la alta. Astfel, albina care a g5-
sit un loc potrivit in care s5 se stabileas-
c5 roiul (chiar dac5 va fi'provizoriu), re-
vine in stup $i transmite informatia tot pe
calea unui &ns (L i n d a u e r, 1951)
rni$cgrile pe care le execut5 fiind cu atlt
mai vioaie, cu cit locul ,,ales" este rnai
bun. Mesajul este t r a n d s repede, pe
mBsus5 ce albina initial& atinge o alt5
albin5, aceasta din ur n5 hcepe $i ea ss
zumz5ie ; $i tot a$a rnai departe semnale-
le se tranmit la multirnea de albine, pln2
cind zumz5itd cuprinde masa albinelor
ce vor roi. Asemenea emhsiuni au o frec-
vent5 de 400 pEn5 la 500 Hz, i ar durata lor
este egalg cu durata contactului intre cele
dous albine (cca. 5 secunde). CPnd acest
contact se intrerupe intre cele dou5 albine
kecvenka b5tBii aripilor scade La 200 Hz.
In continuare, albina care poarts mesajul
intr5 in contact cu alt5 albin5 $i frecven-
ta wte iar+i, prin repetarea acestor emi-
siuni comunicarea se rBspinde$te la toate
albinele roiului. 0 astfd de emisiune so-
nor5 (Schwirrlauf) a fost inregistrats pe
oscilograf $i analizats, frecvenw b5tHilor
din aripi varilind de la 445 Hz (in tianpul
con~tactului), $i scWind pin5 la 250 Hz
(cind albina emitatoa~e a pierdut conltac-
tul cu congenera), fig. 14 (dupg H. Esch,
1967).
Cunoavterea cit rnai amsnuntitg a com-
porteunentului albinelor, a mijlloacelor de
comunicare qi de orieruEare - atit de com-
plicate $i care se realizeazs cu participa-
rea tuturor organelor de simt, de -emis&
gi de receptie : v i a d e , olfactive, acustice,
gustative etc. -, poate cantribui l a Pmbuns-
tgtirea pracbicii apicole, atit pentru asi-
gurixea unei productii sporite h sltupi, cit
$i pentru asigurarea polenizsrii cu ajutorul
albinelor a diferitelor culturi $i plantatii
specifice. Acest ultim aspect are o dubla
important5, atit pentru culesul albinelor
cft $i pentru spori~rea productiei de semin-
te. Verifiarea terenurilor de amplasare a
stupinelor pentru cit rnai buna avezare $i
orientare a stupilor, in raport cu distan-
tele $i cu directiile zonelor, sau suprafe-
telor, cu plante melifere valoroase, poate
favoriza mult culesul $i rnai ales poate
diminua - in m5sura poslbilit5tilor -
efortul albinelor de a nu face zboruri
prea lungi $i obositoare, deci de a reali-
za in aceea~i peri od5 de timp rnai multe
transportulri de nectar, polen etc., precum
$i alte aspecte, legate de roit, de protec-
tia contra unor d5unLtori $0. De aseme-
nea, pot fi um5ri t e unele aspecte $i obti-
nute date importante fliintifice $i practice
originale, foloslitoare pentru diferitele zone
apicole.
BIBLIOGRAFIE
BERNARD (Ff.1, 1951 (in Grass6 P. P.), Trait6
de Zoologte, tom. X. fasc. I, p. 711--812.
fasc. II, p. 1231-1216. Paris.
BUSNEL (M. C.), - Donnes noouvelles sur les
systbmes de communications des Abeilles.
Journ. de Psychol. n. et pathol. Nr. 3 4 ,
p. 291-327.
CHENZBRAUN (Eugenia), 1913 - Modalitati de
comunicare tn lumea animaelor.. Edit. $ti-
in$. Bucure~ti p. 50-56.
ESCH (H.), 1961 - Uber die Schellerzeugung
beim Werbetanz der Honlgbiene. Zeitschr.
f. vergl. Physiol, 01. 45, p. 1-11.
ESCH (H.), 1964 - Beitrkige zum Problem der
Entfernungsweisung in den SchwPnzelt-
anzen der Homlgbiene. Zeitschr. vergl. Phy-
SlOl, VOl. 48, p. 534-546.
ESCH (H.), 1967 - Sounds Rroduced by Swar-
ming Honey Bees. Zeitschr. vergl Physiol,
VOl. 56, p. 408-411.
ESCH (H.), 1967 - Die Bedeutung der Lauter-
zeugung fur die VerstBndigung der stackel-
losen Blenen. Zeitschr. vergl. Physiol. vol.
56, p. 199-220.
FRISCH (K. von), 1931 - An dem Leben der
Bienen : 2 edit. Springer edit. Berlin u.
Leipztg.
FRISCH (K. von). 1934 - Uber der Geschmak-
sin der Blene. Zetschr. f. vergl. Physiol.
VOl. 21, p. 1-156.
SERB- (Mihaela) 1986 - Albina si colonia de
albine. ~anualdl Agicultorului. Ed. VI. Bu-
curegti. p. 8 ; 16-18 ; 25-28.
OP I N I I
n FAMILIA" SAU ,,COLONIA" DE ALBINE
Aurel CHIRULESCU
0 familie de animale se
compune de obicei di n cei
doi pcirinti bi puii lor. For-
marea ei este consecinta
unor necesitdti : perpetua-
Tea speciei, asigurarea con-
ditiilor de viatd pent m
cre$terea puilor $i apdrarea.
Realizarea lor este o sard-
nci a pdrnitilor, care au ast-
fel o functie de conducere
i n organizarea familiei.
Omogenitatea familiei este
mentinut6 prin relatiile de
interdependent6 dintre mem-
brii s6i, printre care cele
mai importante sEnt schim-
burile de hrand. Cind aces-
t e necesitdti au fost satis-
fdcute relatiile familiale in-
ceteazd, puii se risipesc $i
familia se destramd.
Obiectivele, modul de
constituire $i functionarea
sznt comune tuturor famili-
ilor. Ceea ce le diferentia-
zd sf nt ,,caracterele biologi-
ce" ale membrilor di n care
se compune (compozitia fa-
ni l i ei ) $i ,,conditiile lor de
viatd". Prin cercetarea celor
doud elemente specifice s-au
obtinut cunogtintele necesa-
re stabilirii metodelor zo-
otehnice prin care acestea
sd f i e asigurate pentru ere$-
terea $i exploatarea anima-
lelor.
Obiectivele comunitdtii al-
binelor fiind aceleaqi, s-a
adoptat prin analogie denu-
mirea de familie $i deoare-
ce cercetarea lor avea ace-
l a ~ i obiectiv. caracterele $i
conditiile de viatii, proce-
deele utilfzate pentru we$-
terea albinelor i n stupul
primitiv au determinat ca,
apicultura sd f i e considera-
t d o ramur& a zootehniei.
Stupul sistematic ne-a
oferit posibilitatea sd obser-
v dm aspectele carcteristi-
ce ale comunitdfii albine-
lor, care o deosebegte de
conceptul general a1 famili-
ei : ,,existenfa lor sociuldu.
Saltul calitativ a1 tehnolo-
giei i n apiculturii, realizat
la inceputul acestui secol,
s-a realizat datoritd cum$-
tintelor obtinute prin aceste
observatii.
S-a putut astfel constata
cd intr-un stup se desfd-
gourd o activitate complexd,
la care participd direct $i
indirect fntreaga populatie
printr-o diviziune a muncii
$i fntr-o anumitd ordine.
Existents social6 a albine-
lor este o form6 de organi-
zare, ce se constituie $i
functioneazd printr-o seamd
de relatii de interdependen-
t d , prin care albinele comu-
nicd (prin semnale tactile,
olfactive, schimburi de hra-
nd etc.), se influenteazd, co-
laboreazd, controleazd $i in-
teractwneazd ,,toate asigurd
tuturor", ce determind o
functie de reglare a tntregii
activitdti exercitatd de co-
munitate asupra albinelor
di n care se compune.
Mecanismul prin care se
comandd functionarea dife-
rentiatd $i coordonatd a
albinelor, este compus din-
tr-o retea a relatiilor sod-
ale. Ele nu sint doar n i ~ t e
legdturi familiale gi prin
functiile 107 constitule ,,strut-
tura" de organizare a co-
munitiitii.
Comportamentul animale-
lor depinde de caracterele
lor genetice. Manifestarea
acestor caractere ale albine-
lor, chiar $i cel domniant
a1 culesului, sPnt dirijate
prin aceastd structurd. Com-
portamentul lor este u n fe-
nomen asociat organizdrii,
in care sint implicate proce-
se biologice g i sociale.
Forma de organizare a
albinelor n u are caracterul
temporar a1 familiei, deoa-
rece pentru aceste f i i nf e so-
ciale reprezintd ,,o conditie
de viatd", i n afara cdreia
n u pot supraviefui. Aceastd
formd este m i complexd
decit cea a familiei, consti-
tuind u n sistem dinamic,
care 3$i modificd functions-
rea prin modificdri ale di-
viziunii muncii On functie
de conditiile externe $i in-
terne adaptfndu-se acestora
$i menfinind i n i nt e r i m1
sdu conditiile normale de
viatd ale albinelor i n cele
mi diferite imprejurdri ji
zone geografice, performan-
td pe care o familie nu o
poate realiza.
I n zootehnie productivita-
tea depinde de calitdtile
animalelor g i asigurarea
conditiilor de viatii. In api-
culturd, pentru realizarea
productivitdtii este necesar
ca, pe ling6 acestea sii asi-
gurcim $i conditiile sociale
ale organizdrii, i n care
acest fenomen se produce,
deoarece avem de-a face cu
o productivitate a muncii.
De aceea metodele noastre
de exploatare sint nivte in-
terventii in organizarea al-
binelor incepind cu lucrd-
rile de primdvard $i inche-
ind cu pregdtirea pentru
Pent m cre$terea eficientei
i er mt .
acestor interventif este ne-
cesar sd cunoastem conditi-
tiile de via?; ale albinelor,
cele biologice, dar $i cele
sociale i n case trebuie sd
intervenim gi de asemenea
interdependenfa acestora, ce
determimi complexitatea fe-
nomenelor gi tehnologiei i n
apiculturii.
fntrebarea Jamilia sau
colonia de albine" n u are
u n caracter formal. Ea se
referd la continutul $i sem-
nificatia acestor denumiri,
care sd corespundd realitd-
tii g i sd orienteze pe calea
progresului modul de a gin-
di i n apiculturd.
N.R. A$teptem de la citlto-
di nwtri $I alte ophii pe
aceask3 temA.
15
Din experienta unui apicultor
Dispozitive pentru dezinfectia inventarului apicol
Gheorghe Dan TUCUDEAN
Dezinfeclia inventarUlUi apicol este o iucrare de maximd importantd, mai ales !
I. i n momentul de fat i , dnd albinele au tot mai mult de luptat cu di ver ~i agenti
patogeni, ~tiindu-se $i faptul cii sdndtatea albinelor este o verigd principal6 in I
'i realizarea producoei apicole sporite gi diversificate. De la bun inceput trebuie i
li ariitat c6 dezinfectia inventarului apicol este o mciszlrd profilacticii de prevenire
1 i
$2 nu de eradicare a bolilor.
i
h practicil, pentru dezinfectie, apicul-
tonii folosesc mai multe metode :
- metoda mecanicci - i n care piesele
inventarului - stupii mai ales - se rg-
zuiesc de resturile de cearh, propolis etc.,
cu dalta apicoll (metodri dnsuficienth $i
ineficienth ) ;
- metoda flambdrii - in care obiectul
prietenii mei Cllin Malinski $i Crriciun
Ratiu, doi pasionati ai tehnicii apicole
din comuna Bocsig, judetul Arad.
Dispozitivul de flambare cu motorinii
&rte un lclispozitiv generator de flachrl
folosit $i la pirjolirea porcilor in gospodh-
ri,i.le personale. Detaliide pot fi vHzute in
fig. 1 A, B, C.
AER 3l)B PRESIDNE '
7
E
Fig. 1 - Dispozitiv de flambare cu motorinci
de dezinfectat este supus un tirnp scurt
unei actiuni a unei fllclri - de regull
cea data dc lamp de benzinl ;
- metoda chimicd - in care obiectul de
dez~infectart este pus Pn contact cu substan-
ta chamich dezinfecbatg aflat3 sub diferite
f o m de agregare (solutie, vapori etc.) ;
- metoda mixtd - in care se combing
metodele de dezinfectie enumerate rnai
sus. Aceasth rombinatie de metode pre-
zi na eficienw cea mai mare.
Dispozibivele pe care le prezint in acest
articol mi-au fost recornandate de chtre
Corpul de presiune in care se introduce
motoring $i aer sub presiune are in par-
tea exterioarl capacul cu filet pe care
sint montate un manometru, de presiune,
valva cu ventil, robinetul de alimentare
$i un miner care inlesnevte manipularea
clispozitivului.
Conductele de alimentare au rolul de a
conduce combustibilul sub presiune de la
corpul de presiune la arz6tor. Duza din
components arzatorului se adapteazl la
aragaz.
Md u l de falosire a chispozitivului : Se
devurubeazii c a w 1 dispozitivului $i se
introduce motoring (drca 40/" din capa-
citate). Se iwurubeazg la loc capacul $i, cu
ajutorul unei pompe manuale, auto sau a
altei surse de presiune, se introduce prin
valva cu ventil presiune in corpul de pre-
siune (4-5 atmosfere mhur at e cu un ma-
nometru). In continuare se incAlze$te pu-
tin corpul arzgtorului la o altg flacsrg
pentru a m&ri fluiditatea motorinii $i a
- manometrul 1-am demontat de la un
aparat de stropit ce nu mai putea fi fo-
losit ;
- valva cu. ventil se rec~~pereazh de l a
orice camera auto i qi t 5 din uz etc.
Costul unui asemenea dispozitiv ar pu-
tea fi reprezentat mai mult de mnoper a
celui care-1 realizeaza. $i cum multi din-
tre stupari sint $i meseria~i priceputi in
confectionarea utilajelor necesare in stu-
Fig. 2 - Dispozitiv de flambare cu gaz
ridica coefioientul de ardere ulterioarg.
Preinciilzi~ea dureazg citeva minute, timp
in care se deschide $i se inchide nSor ro-
binetul de alimentare pentru a putea sta-
bili grardul de incglzire a1 arziitorului.
Dispozitivul nu functioneazs rece deoa-
rece combustibilul este injectat liniar, ne-
putindu-se mentine flacgra aprinsg. Se
considerg arzgtorul Snc5la;t atunci cind
combustibilul se aprinde de la flacBra ce
o folosim ca sursh de preincglzire (binein-
teles in urma deschiderii robinetului de
alimentare) iar flacsra dispozitivului arde
far5 s5 afume. Odatg in,trunite aceste con-
ditii, dispozitivul este gata de lucru. De
acum inainte combustibilul se va incglzi
trecind din conducta de alimentare infe-
rioarg in conducta de alimentare superi-
oarri.
Concluzii : Mspozitivul de flambare cu
motoring a fost utilizat de mine personal
in cadrul actbunii de dezinfectare, folosind
metoda mixtg. Pot spune c5 a dat rezul-
tate foarte bune, inlocuind cu succes lam-
pa cu benmng pentru care combustibilul
este m i scump. Subansamblele dispoziti-
vului prezentat pot fi in Entregime piese
recuperate de la alte utilaje, dezafectate,
cum ar fi :
- pentru corpul de presiune am adap-
t at un corp vechi de sting&tor de incendii ;
pina proprie totul se reduck doar la ... preo-
cupare $i arnbitie de a realiza ceva util.
Dispozitivul de flambare cu gaze
Este un dispozitiv generator de flacrir5
ce folosevte drept combustibil gazul me-
tan inmagazinat in butelia de. aragaz.
Este un dispom~biv simplu fig. 2, foarte
practic $i uqor de manevrat, impunind Ens5
conditia existentei gazelor.
Ca pg~t i componente se pot distinge :
- Arztitorul - constituit dintr-o duzg
tip aragaz $i o pilnie din tab15 subtire pre-
vgzuts cu orificii pe o Qrei.me din l'ungime
(la fel ca in figura 2). Pilnia ar e rolul de
a directions $i concentra in acelavi timp
flacsra pe obiectul supus flambikii. Orifi-
c,iile plllniei favorizeazg al~imentarea fl5-
cgnii cu oxigenul necesar in grocesul d e
combustie.
- Conducta de legtiturti. Acesteia i se
monteazg pri,n infiletare l a unul din ca-
Pete duza, i.ar la celrilalt capiit un racord
de pasaj cgtre furtun'ul de cauciuc ce duce
la ceasul regulator de p'resiune a1 bute-
Eiei de aragaz.
Modul de folosire a dispozitivului : Se
deschide robinetul buteliei de aragaz dup5
care se apropie un chibrit aprins sau altii
sursh de flactira de pilnia arziitorului.
Imediat dupg aprindere arzhtorul este
gata de 1,ucru.
Concluzii : este un dimozitiv practic,
functional in special pentru acei apicultori
care posed5 butelie de aragaz sau alte
surse de gaz metan ; se construiqte uwr
$i cu foaa-te putine materiale ; are o greu-
tate redus8, ceea ce il face u$or de has-
portat $i de manevrat.
Dispozotivul de Ilambare cu lemne
Este un dispozitiv generator de flaciir5
ce folo-e energia calonicB degajata in
urma arderii cornbustibului lemnos.
Conpul de adere se prelungegte cu un
t ub director care 'concentreazd gi directio-
neaza flachra spre obiecbul supus flambii-
rii. La capatul s h interior se ailti dispus
opritorul de jdratec. Tubul &rector $i
carpul de a d e r e se confectioneaz5 din ta-
blB cu grosimea de 2 mm.
l'rinaipiul de functionare : Motorul elec-
tric actioneaza burbina cu p l e t e a r e ab-
soavbe aerul din exterior $i il intraduce
in cmpul de ardere. Curentul de aer ore-
b a ~ 6 ~ i e sAU RUbstESOR
Fig. 3 - Dispozitiv de flambare cu lemne
Components cea mai important5 a dispo-
zitivului este reprezentata de ansamblul
motor electric - tunbina cu palete -
carcasa turbinei. Acest ansaanblu este re-
cuperat de la dnstalatia de climbizare a
unui tractor U-650 M casat.
Motorul electric se alimenteazg de la o
baterie de acumuilatari de 12 V sau de la
r e wu a d e 220 V folosind un redresor de
curent (acest redresor s e foloswte h prin-
cipal pentru minciircarea bateriilor de
acumu1laQri).
In 4igura 3 se poate observa c5 pe acest
ansamblu este montat @i un miner.
Corpul de ardere ar e i n exterior un
miner, o trap6 de alimentare cu combusti-
M1 $i doua picioare de sprijin stabilizatoa-
r e pentru pozipa de repaus. In in'terior,
printr-o par k comunicg grin htanmediul
unei deschizatutri 'patrate - cu ansamblul
prezentat mi sus. In ,partea opus& se
aflB opritorul de jdratic compus din trei
buc5ti de fier-beton subtire, sudate vertri-
cal in forma de gratii.
at Entretine arderea lemnelor din corpul
de ardere prin Pmbogatirea combustiei cu
oxigenul din components sa. TotodatB,
curentul de aer antreaneaz5 f l acka spre
exteriorul dispozitivubi pnin tubul direc-
tor.
Modul d e folosire : Se pregiitesc din timp
lemne din a n t e tari care dau mare ran-
dament tenmic (canpen, stejar etc.) $i se
dilnensioneazB corespunz&tor (aprox. 250
mm lungime, 30 mm 18tirme). hai nt ea In-
ceperii ducruld se face m foc separat
pentru obtinerea jkatecului. J&ratecul se
introduce in conpul de ardere prin trapa
de alimentare imgreunti cu oiteva buc5ti
de k mn uscate.
Dup5 pornirea motordui electric, dis-
pozitivul este gata de lucru
Concluzii : Acest dispoaitiv este relativ
simplu qi accesibil, nefiind nevoie de o
munc5 de specialist pentru realizarea lui.
Combustibilul utilzat este rnai war de
procupat decit benzina, motorina sau gazul
metan.
Colaboriri si coaperiiri internafionale
I n prima decadd a lunii august, asociatia noastrd. a fost vizitatd de o
delegatie de apicultori din Bulgaria format6 din domnzz: Stefan ANGHELOV,
secretar a1 Asociatiei Apicultorilor Bulgari - cu centrul i n orayul Sumen, prof.
univ. dr. Stoico NEDEALCOV, membru de onoare y i Ivan Vasiliev STOIANOV,
contabil yef. La sfiryitul vizitei de documentare am solicitat membrilor delegatiei
sd impartdyeasc2i cititorilor noptri gindurile yi impresiile lor. Dintr-o discutie mi
ampld consemwin urmdtoarele :
Stefan ANGHELOV : ,,Pen,tru noi, re-
latiile cu apiculltorii din Romgnia nu in-
cep acum, cu aceast.5 vizit5 de iucru. Este
adevgrat c5 pin5 in prezent nu am avut
leg5turi la nivelul conducerii apiculturii
romgnqti dar am cunoscut m i multi
stupari romgni ckor a le-am vizitaG
stupinele fiind plgcut impresionat de
ceea ce am putu't constata. Trebuie
s5 vg spun cS apicultura romsneas-
c5 se situeazB ,pe un plan superior
raportind-o la nive1,ul mondial $i dup5
di'k vtiu acest adev5lr este recunoscut de
toti cei care v5 viaiteaz5. Cel ,mai impor-
tant asect mi se pare acela legat de strin-
sa leg5tur5 a r e exist5 in Romhi a intre
$-tiin@ $i pmctica apicolh. Aceast5 leg5-
tur5 organic5 ,pepmite o cunoa$tere am%-
nuntit5 $i exact5 a biologiei $i fiziologiei
famibiilor de albine $i drept urrnare cre$-
terea, intretinerea $i exploatarea albinelor
se soldeazg cu obtinerea de In stupi a unor
productii sporite, nmplu diversificate. Tot-
oda a am ~putut constata c3 este deosebit
de bine rezolvats aprovizionarea apiculto-
rilor cu toate cele necesare practicgrii api-
cultu.nii 6ar achizitia de prodnse adcol e
se desfiXqoar5 intr-o manie& eficientg, Am
observat c5 momentan, din cauza proble-
melor economice lipsesc unele materi-
ale necesare apicultorilor dar cred c5
acest aspect este trec5tor $i trepetat,
printr-un efort colectiv, se va reveni la
abundenta pe care benefidarii o agteapt5.
In ~timpul vizi~tei la Insbitutui de Cercetare
$i Productie pentru Apiculturh am avut
posibilitatea s 5 ne intilnim ou dl. dr.
MIRCEA MARIN, $ef de laborator, un
cercetgtor gtiintific deosebit de ~productiv,
care de \mai mult5 vreme realizeaz5 cu
mult succes medicamente foarte efiicace
pentru prevenirea $i combaterea unor boli
ale albinelor. Noi ounoa$tern, u t i l i z b $i
aipmciern aceste valoroase medicamente.
V5 rog s5 notati c5 venirea noastr5 In
Romgnia nu este i n t i mp l h r e , am venit
la prietenii noqtri r m h i cu donin@ de
a realiza legBtud mai strinse ou apicul-
torii $i conducerea apiculturii romheqti.
Discutiile ge care le-am purtat la nivelul
conducenii apiculturii din p r a dumnea-
voastrfi ca $i intilniirile cu simplii apicul-
tori au permis s5 se intrevad5 c5 toate
solicit5rile $i propun6 rile noastre sint in
m5sur5 s5 fie rezolvate intr-un spirit de
cooperare $i colaborare prieteneascg in
folosul ambelor p5rti.
La Insbitutul International d e Tehnolo-
gie $i Economie Apicol5 a APIMONDIEI
am avut o intilnise cu d-na Mihaela
SERBAN, director a1 institutului, cu care
avem leg5turi de colaborare in domeniul
realizkrii unor ttipEinituri apicole.
In conclude, vreau s5 subliniez c5 peste
tot in Romania am fost foarte bine pri-
miti, astfel c5 vom putea transmite api-
cultorilor din Bulgaria ck deplasarea de-
legatiei noastre s-a efectuat in cele mai
bune conditii, cu rezultate extrem de pro-
mit5toare ".
Prof. univ. dr. Stoico NEDEALCOV :
,,Bunele mele impresii despre apiculbura
rom2neasc5 nu dateaz5 de ast5zi. rnc5 din
1965 di n pericada celui de a1 XX-lea Con-
gres ju,biliar a1 APIMONDIA, desfhurat
in Bumrevti, 1-am cunoscut pe marele om,
pe marele apicultor care a fost prof. dr.
ing. Veceslav HARNAJ $i pe dl. ing.
Evgen MARZA actualul prgedinte a1 aso-
ciatiei apic,ultorilor romsni. De atunci in-
tilnirile ncastre au urrnat o succesiune
prilejuit5 de toate congresele internatio-
nale de apicuJtur5 tinute in Eulropa. In-
ceputu~l excelentelor impredi pe care le
am despre apicultura romlneascil se situ-
eazs deci intr-o perioad5 d e acum d
bine de 25 de ani. Imi amintesc cu mare
,pl5cere c5 atunci, cu ,prilejul congresului
amiatit, am participat la o viziatk de do-
cumentare in Delta Dun5rii - acest ade-
vkrat rai a1 albinelor. Acolo am cunoscut
pentru pri'ma dat5 stupul multietajat $i
- in bun5 m5sur5 - tehnologia de
intretinere a famililor de albine Bn acest
tip de stup pe care, cu timpul, 1-am
introdus in tara noastr5. fn ceea ce pri-
vegte sistemul de organizare a apiculturii
i n Romknia, acesta se define~te printr-o
structur5 cu totul particular&. Cunosc bine
acest sistem de organizare incg dinainte
d e evenimente din decembaie 1989. Dorim
s5 introducem acest sistem de organizare
a apiculturii in tara noastr5 pentru c5
sintem convinvi c5 vom obtine rezultate
bune.
In Bulgaria, spre deosebire de tara dum-
neavoastr5, s-a produs o revolutie lini$-
tita pe plan politic urmatg de o revolutie
in apicultura. Noi consider5m c5 luind ca
exemplu sistemul de organizare a apicul-
turii rom&ne$ti vom putea dep8~i in rea-
diz5ri vechea asociatie de apicdturk exis-
tent5 inc5 in p r a noastrs. DabritH noilor
relafii economice $i sociale din t5rile ve-
cine $i prietene sint create conditii bune
pentru o colaborare strins5 $i o coopera-
re fructuoas5 deopotriv5 profitabilk pentru
apicultor,ii din cele .'oua t5ri.
Vreau s5 v5 multumesc pentru aleass
' ospitalitate pe care ati oferit-o delegati-
ei noastre, pentru discutiile sincere gi des-
chise pe ca're le-am avut .la conducerea
asociatioi dumneavoastrs. In mod special
multumirile noastre se adreseazg domul ui
prewdinte ing. Eugen MARZA care, a p ca
intotdeauna, a madfestaf o mare intele-
gere fat5 de problemele apicultorilor bul-
gari. Aceasta ne face s5 consider5m c5
avem in persoana dumnealui un grieten
de nfidejde $i un aliat sincer a$a cum de
fapt ar trebui s8 fie fiecare apicultor na
numai din Europa oi din orice tar5 din
lume."
Q Ivan Vasiliev STOIANOV : ,,In cali-
tate de contahil $ef al Asociatiei apiculto-
rilor bulgari din $ me n m5 asociez celor
muse de domni,i Anghelov $i prof. Nedeal-
cov. De l a inceput vreau s5 precizez c5
sint pentru a- cincea oars in Rom%nia da-
torit5 unor probleme de relatii eccmomice
ce vizeazZi realizarea la I.I.T.E.A. API-
MONDIA a unor .tip5rituri pentru p r a
noastrs. Am vizitat de cite dou5 sau trei
ori oravele Buz5u $i Piteqti avind posibi-
litatea s5 cunosc indeaproape apicultura
din teritorii.le strgbstute, v&ind la fata
locului in teren aspectele concrete ale
practicarii apiculturii. Tot ceea ce mi-a
relatat dl. prewdinte ing. E. MARZA cu
privire la activitatea organelor teritoriale
ale asociatiei dumneavoastr5 am v5zut -
cum se zice - pe viu av,antajele unei
exemplare organizkri in profil teritorial.
Profitind de f apt d c5 in Bulgaria a ap5-
rut legea referitoare la miqcarea coopera-
tist8 vrem s5 firuct,i.fich posibilitatea de
a intraduce in practic5 prin adoptarea
la conditiile noastre concrete a experientei
apiculturii romrinevti reorganizind stups-
ritul de la noi pe baza unei structuri elas-
tice, eficiente $i rerttabile. Folosesc prilejul
acestei intilniri pentru a reinnoi invita-
tia facut5 d-lui ing. MARZA de a veni
la noi in tar5 pentr,u .ca impreunk cu dl.
Alexandrov, director a1 Nectorcoop s5 ana-
1iz;im atent $i s& g5sim locul exadt a1
organizatiei noastre i n noile structuri eco-
nomico-sociale. Dorim ca prin aceasta or-
ganizatia noastr5 s5 se pmt5 implica mai
mult in actiunile perrnanente de ajutor
direct acordat apicultotAlor. Urmari'rn ca
toti membrii 55-$i valorifice la modul su-
perior productiile realizate $i s s putem s5
le punem la dispozitie tot ceea ce ne-am
0biqnui.t a numi baza tehnico materials
modern8 destiaat5 obtinerii acestor pro-
ducfii ale stu~pului. h aceasts idee consi-
der c5 schimburile ou Asociatia Crescgto-
rilor de Albine dln Rombi a, actiunile de
cooperare, colabarare $i Pntrajutorare vor
fi de eficient5 maxim5. V5 rog 65 fiti de
acord cu afirmafia mea c5 prilejul venirii
in tara noastr5 a unei delegatii a condu-
cerii dvs. va constitui un pas' fnainte pe
dru~mul progresdui apiculturii din Bul-
ga.ria. Dorim ca pe baza ex,pwientei dum-
neavoastrg s5 promov5m ideile progresis-
te din apicubtur5. Vk multumim pentru
dessviqita dumneavoastr5 ospitalitate, $i
v5 avteptg'rn in Bulgaria".
INTERFERENTA - APICULTURA - LITERATURA
METAFORE APICOLE OLTENESTI
Dacd i n prima parte a articolului
(apiirut i n nr. 811991 a1 revistei noastre)
a m ~ t e r s praful de pe condicele bdtrinesti
cu referire la Oltenia, f n cea de-a doua
parte ne v o m opri la izvorul de apd vie a1
gindirii scriitorilor, care au pornit i n dru-
mu1 lor de pe aceste meleaguri ,,de legend&
$i basm". $i nu putem fncepe cu altul,
decit cu acela cdruia t i apartin cuvintele
de mai sus, Al. Mitru, u n striilucit profe-
sor $i povestitor de istorii uitate.
Inceputurile basmului ,,Fata stejarului"
sint autobiografice, di n moment ce autorul
se consider6 urma$ul acelora care au rii-
sdrit $i vietuiesc $i astiizi pe pdmintul ol-
tenesc prin el. Atunci cfnd lumea era
frumoasd ca-n pove$ti $i cind totul era
vriijit" s-a niiscut fiica reginei ztnelor
dintr-o dragoste curatii cu u n tindr cf n-
tdret. ,,Zinele o hrdneau cu laptele sdlbii-
ticiunilor ca $i cu mierea sau cu fructele
strinse de ele, cu grijd, i n reviirsatul zo-
rilor din piidure 16. Astfel a crescut mare
$i neinchipuit de frumoasd. Curtatii fiind
de fiul voievodului, ea n u putea sd-1 ia
de bdrbat din cauza unui vrdjitor, care
a transformat-o intr-un pe$te : ,,pe$tele
s-a transformat fntr-o albinii ce s-a pier-
dut printre copaci".
Vrdjitorul n u s-a liisat. L-a prefdcut pe
biiiat intr-o mierlii care a fnceput sd
zboare ciiutind prin poieni albina.
Atunci albina s-a prefiicut intr-o flori-
cicd de cimp. Iar biiiatul a luat fnfdtiva-
rea de ,,cosa$ care reteza de zor otava".
Dupd multe alte metamorfoze ,,fat!
stejarului a putut face nunta mult r i vn~t a
de iubitul ei".
,,Mierea cu care sint pldmiiditi" ni$te co-
laci ,,este vrdjitlj" $i aduce numai sliibi-
ciune de se va atinge de ei, ii $opte$te
calul lui Fiit-Frumos. Baba Hfrca va in-
cerca sii-1 ademeneascd fmbiindzi-1 cu
,,ni$te colaci" despre care-i va spune cii
sint ,,colacii puterii" 17.
,,Buruiana vietii" este cdutatii intr-un
rdsiirit de zori di n luna mai, fntr-o poiand
plind de flori, unde, ,,viizduhul cra proas-
pdt. Albinele, harnice, bizfiau i n ve$nica $i
neobosita lor trudii de a pregdti mierea" j5.
Folosindu-se de tainu ,,piildriei ferme-
cate", Pdtru scapd de bogdtaqii satului pe
care-5 trimite i n bfrlogul ursoaicei sii
smulgt? pdr de la ursuletii ei spre a f i
apoi $i mai bogati. Uitii fnsd sd le spun6
cii dacd vor sd dobfndeascd puteri pentru
pcildria fermecatc trebuie sd ducd ,,ur-
soaicei din piidure o oald cu miere $i urt
ulcior cu apii ne-nceputd" l" Nesdbuinta
celor avuti i i scapd pe cei siiraci de ei g i
de necazurile vietii.
,,Alte poveqti cu tilc'' ne infdti~eazii ne-
cazurile unui vodii c-un fecior a1 lor'' sii-
riicut tare cu duhul", ciiruia i se wi s e ,,cu
binele pe lumea asta $i voia sii plece pe
lumea cealalt ii... Credea cii pe acolo alear-
gii ciinii cu covrigi fn coadli, cii rfurile-s
pline cu lapte $i cu miere. Cum vine vor,
ba, cii prostul .,asteaptii sii infloreascii po-
rnii ca trai~dafiriz, muntele sii facd miere
$i trintorii roiuri" i9.
Rodul dulce a1 ,,albinelor celor grase"
ispitevte qi pe u n alt boier avar, care uitii
de prietenia ce-o avusase odinioarii pen-
lru u n tovard$ sdrac de joacd. Omenia este
cdlcatii i n picioare pentru ,,un fagure de
miere" luat dintr-o scorburii a unui copac
din pddurea sa. Sdracul 1-a dus la u n roi
de vzespi care se pripii$iserii ~i ele prin
pcidure. ,,Albinete mari $i frumoase" 1-au
inconjurat, I-au siigetat, fdcindu-1 de rf sut
illtregului sat, ,,ccici cine stricdi prietenin
din sete pentru avutii nu merit6 sd poar-
te numele de o m !" 19.
Al. Mitru $i-a fncercat pana $i i n re-
povestzrea unor alte timpuri $i altor ti-
nuturi, ca de exemplu i n ,,Legendele Olim-
pului". Aici este scrisii $i povestea prea-
frumoasei Euridice, ~iipitd de u n crescci-
tor de albine, Aristeu. Alergfnd dupd ea.
prin pddure, fata a cdzut intr-o groapci
peste u n $arpe care a muvcat-o. Fata a
murzt, Orfeu a plecat i n Inf ern s-o ia,
dar a pierdut-o cind $i-a intors capul s-o
vadH pe iubitii, lucru interzis. Lui Orfeu
I-a rdmas doar cf nt ecul 2~.
0 altd secventii din mitologia greacd,
repovestitii de Al. Mitru, surprinde ,,nim-
fele care-1 hriineau pe Zeus cu laptele unei
capre gi cu mierea parfumatii cum nu fd-
ceau albinele decf En stupii de pe
Descinzind dintr-o familie olteneascli din
Ciirbune~tii Gorjului, ,,cel mai sdrac tinut
$i eel mai pietros di n regiune" - c u m
scrie i n s u ~i poetul, nedisimilEndu-$i riidii-
cinile vitalitiitii sale poetice - Tudor Ar-
ghezi, de$i s-a nciscut la Bucure~t i , apar-
tine sufletului pitima$ a1 aceslor melea-
guri ddinuite-n piatra muntelui $i-n for-
midabila imaginntie a lui BriLncuvi. Clasi-
ficarea lui Tudor Arghezi ca ,,poet oltean'
a acceptat-o $i Marin Sorescu prefattnd o
antologie a poeziei ol t ene~t i , alcdtuitd de
Justin Constantinescu $i Ion Deaconescu,
publicatd in 1970 la editura ,,Scrisul ro-
mhnesc" di n Craiova.
Tudor Arghezi, considerat de mul t i
drept cel mai strdlucit continuator a1 lui
Mihail Eminescu, s-a aplecat cu sfiald $i
inegalabild gingdgie asupra universului mi -
cilor albine, pe care le-a cintat cu nespusd
fantezie intr-un intreg volum, special de-
dicat lor, ,,PrisacaC', publicat i n 1954. Au
rdmas de la el alte zeci gi zeci de giuva-
ieruri poetice rdspindite i n Ontreaga sa
creafie, fie i n versuri, f i e i n prozd. 0 sim-
pld enumerare a lor devine destul de fn-
tins& $i fdrd pretentia de a le epuiza ci-
t dm : ,,Tilharul pedepsit", ,,Fetica1', ,,Stu-
pul loru, ,,Paza bund", ,,Albinele $i tdu-
nii", ,,Cintec de buduroi", ,,Timpul pu-
tred", ,,Pomul cu pdpu$iU, ,,Trifoiul", ,,Lu-
mimi linri", ,,Miere cu hrean", ,,Miere $i
ceard", ,,Domnitaa, ,,Flautul fermecat",
,,Calendar horticolu, ,,Dare vindtor", ,,Tars
piticilor" $i cite altele.
Pentru Arghezi, pentru familia Arghezi,
albindritul era o terapie sufleteascd, u n
echilibru necesar marilor creatii poetice.
,,L-am cunoscut pe T. Arghezi", declard
Ion Larion Postolache, casa, maestrul, co-
pii, pomii, stupii, gdinile, ciinii, intreaga
atmosferd era aceea di n ,,Cartea cu jucd-
rii". Totul era duminical ca intr-o poveste
estivald, incdrcatd de lumind, de zumzet
de albine $i de miresme de ierburi care
dddeau i n copt" 2'.
,,Am invdtat sd md minunez de tintar
qi de albinii $i s6 respect greierii $i cdrd-
bu$ii6* declard marele poet in volumul
,,Subiected' 22. Am fi nedrepti dacd n u
ne-am aduce aminte cd lui Arghezi ii pld-
tea s-0 vadd pe sotie lucrind intre stupi
fdrd team6 ; de altfel, tandru, el o consi-
dera o regind a stupilor $i o doamnd a
casei. De la tnteleapta $i buna Paraschiva
a deprins atftea fntelesuri di n viata albi-
nutelor. f n frumoasa grddinri de la Mdrti-
$or, Tudor Arghezi avea 12 stupi pe care-i
fngrijea cu deosebitd pldcere. Fiica mare-
lui poet, Mitzura Arghezi, numeste acest
tinut ,,mica noastrd patrie". Stupii di n
Mdrtigor, 4qirati unul dupd altul, cind nu
adunau miere suficientd pentru iarnd, ma-
ma le punea bri ndu~el e cu sirop de zahdr
pregdtit de tata, ca sd supravietuiascd i n
iernile aspre".
f n ,,Semnul oamenilor mari este bun&
vointa fat& de cei mici", de Gh. Cunescu,
este consemnat : ,,$i primdvara, cind cire-
$ii de pe alee $i pomii i n livadd imbdl-
sdmau locul cu miresmele florilor, cdutate
de albinele di n prisacd ivite $i i n poezie ...
maestrul mergea sprijinindu-se i n baston ...
Onvdluit fntr-o picld de f um, ca stuparii
cind umbld la albine" ".
Recornpensat cu marele premiu european
pentru literaturd Herder, poet prin exce-
lent6 oltean, Marin Sorescu, ndscut doar
la cfPva kilometri de Jiu, a rdspindit i n
creatia sa crimpeie de Entelepciune apico-
ld : ,,Descrierea pe$te.rii gfndirii abstracten
dii prilejul marelui artist a1 cuvfntului
sd se ascundd i n pielea ursului impins de
foame" intre literatura total6 g i plind de
reculegere" 24.
fntr-o jars6 cu caracter de fabuld i n
prozd ,,vulpea se sacrificd incd o datd
acceptind sd i se ungd coada" numai cu
miere, a$a cum de fapt se cuvine la o mi -
ronositd ca ea. Se fdcuse propunerea la in-
ceput sd fie uns ursul, dar nu a fost a$a
fiindcd e tare de piele $i ,,albinele i$i ?up/
In el atitea ace". V i m 1ui cea mare e cd
',,virii MSU- n stup", a spus atunci vulpea
,,On glasul ei picurind u n strop de miere"?'.
Pentru vestita cumdtrd se cuvine desigur,
$i locuinta sd aibd ,,un perete urn cu mie-
re", ohiar dacd nu face trebuintd ca ur-
sului care 1-ar f i mincat dacd I-ar fi avut.
Parodiind $i ironizfnd i n stilu-i inid?-
tabil, Marin Sorescu evalueazd ,,Sturea de
destin" a civilizatiei bdtrinului nostru con-
tinent : ,,lmaginea viespei fnotind f n miere
e fncd mai plastic& pentru Europa, addu-
gfndu-se la dulceata aticd de demult. Con-
tinentul nostru are Oncd botul profund vi-
rit i n gtiubeiul cu intelepciune greceascd" l .
,,Povestea vorbii" lui Anton Pann satiri-
zeazd prostia, relele societdtii timpului
sdu, fiind o pravild de indreptare moralii.
latd citeva perle de autenticd valoare edu-
cativd tangentiale ocupatiei apicole : ,,Due&
prietenul tdu este miere, t u nu umbla sa-1
mininci tot" ; ,,Nu oricc muscd face mie-
re" ; ,,Cu otet p i cu fiere nu se face agu-
rida miere" ; ,,C-albina-n gurd cu miere/
$i-n coadd cu ac $i fiere" ; ,,A bdga mina
i n miere g i a nu-ti linge degetele n u se
poate" ; Mai rara vederelEste m i cu
mi ere"; ,,?dcerea este ca o mi erel l a cea
mai amard fiere" 26 etc.
Poeta de suflet a Craiovei, Elena Fara-
go, se apleacd tandrd $i plimi de afectiune
peste universul micilor necuvintdtoare in-
cercfnd sd deslu$eascd ceva di n tainele sau
curiozitdtile lor. 0 omidd ii replicd unui
licurici ,,Vin sd ne jucdm frumoslToatd
seara i n grddind,/Cd ne-a spus ieri o albi-
d / C d egti bun $i egti milos" 27.
1ncomodu1, dar autenticul poet, in ce are
mai bun i n cele 19 volume publicate pin6
On prezent, Adrian Pdunescu, descinde di n
filonul metaforic arghezinn, cel putin in
felul de a privi aceastd nuantatd $i ne-
nuntitd fiintd creatd numai spre a se bu-
cura de muncd. Reddm i n Ontregime po-
emu1 ,,Biserica de miere" spre exempli-
ficare : ,,Albinele bdtrine ce Bnseamnd,/
Decit finalul ce-$i aratii spinii,lCum v i n la
sdrbdtorile luminii/$i care-n arpi aurii de
toamnri ?/ / Ce inddrdtnicie $i ce vrere,/Ce
sacrificii le mi cere rodul,/Cd ele mor to-
pindu-se cu t ot ul l f n cea di n urmd sarcinii
de miere ! I / Ce miere Ontre dragoste Qi
urd,/Ce miere sfngerie e apusul,/ Ce mie-
r e Pncifratd e nespusul,/Chiar gtreangul
i er ni i e d i n mi ere PUT&/ / , Si-n uni vers
suri de nesupusul /Bdi tri n stupar c-o mascd
pe f i g ~ r i i " ~ ~ . Bl i nda toamnel or l umi nd ii
t r i mi t e poetul ui l a Si bi u sau ori unde s-ar
af l a u n ,,septembrie de mi ere, ... de brumd
gi t i r zi u ...' 28.
Poetul vi l cean, de vi r st a ti neretel or $i
t i mpur i l or noastre, Fel i x Si ma, dedicd
adevdrate i mnur i munci i anoni me a al bi nei
in speranta i ndul ci r i i f i r i i omul ui , cdzi nd,
n u de put i ne or i , i nt r - un evi dent discer-
&mi nt . L a edi t i a a I X- a a ,,Fagurelui de
aur " , scirbdtoarea api cul t ori l or vi l ceni , po-
t ul i nvi t at Va reci t a poezia , , Al bi na de
Tomgani ", publ i catd in Ontregime in re-
vi st a ,,Api cul tura in Romani a", nr . 811985,
p. 22. ,,Colind al bi i tei rom&ne$ti " apare pe
coperta revi stei de mai sus in numdr ul 1
d i n 1987 ; ,,Al bi na noastrdu al cdt ui t d d i n
6 st rof e a ci t e pat ru ver sur i este publ i ca-
t i in revi st a nr . 11/1987, p. 24.
Lai t mot i vul poeziei ,,Clips" - ,,aduceti
f l oare de salcfm" - are ceva d i n ,,muzica
sf i nt d ...I d i n zumzetul de pace d i n toate
al bi nel e / in acul l or f dcut pent ru mi ere",
cdci ,,Pdmintul gi-adum? i ubi r i l e toate / I n
f agur i de r n i e ~ e " ~ . h ,,Profi l ul cur t i l or
domne$t i M f l uent a metafori cd e debordan-
t d, accentuarea metafori cd i nci t ant 6 spre a
r dmi ne On sufl et pus6 pe o l i ni e melodic5
modernd, pri nzi nd ceva d i n st i l ul mi nul es-
ci an : ,,pere mar i ce-ndreagd ceata servi -
ti bun& di mi neat al pe bati c pi ct i nd al bi -
ne / gi servi t i v d rog d i n mine" %.
I nchei em peri pl ul pr i n creati a l ui Fel i x
Si ma r edi nd ce are mai f rumos - pdrerea
e personal6 - ref eri t or ,,la st upul de al -
bine" : ,,Cuvine-se f i i nt ei / De spitd-mpd-
rdteascd 1 Al bi nei dul ci de aur/ Col i nda Ro-
mdneascii" 30.
Coleg de generatie $i t ot vf l cean este $i
Luci an Avramescu. De$i de f act urd poet,
el $i -a fncercat scri sul - $i a reu$i t - i n
ar t a report aj ul ui , ca in ,,Luminci de vard",
d i n care v o m reda ci teva mar gi nul i i api -
cole : ,,Vara trece Zn toamnd pr i n fereas-
t r a l ui august. Tot ul se desdvir$egte sub
candela unei l umi ni de mi ere, l umi nd
bl i nd6 g i mi ngfi etoare ... Lumi nn de mi ere,
l umi nd cernutd di nt r - un soare de mi ere.
Pr i n suf l et ul meu umbl d bal ada cul ori l or,
poemul toamnei - toamnd pe care o v i -
sez ca pe o mireasd inzestratd cu toate da-
r ur i l e f rumuset i i " 31.
,,h t i mpul ani l or de mi ereu colegii .sdi
de generatie' s-au l ogodi t cu si mpl ul
zbor" a1 $anti erel or f dur i nd ,,cet&ti al e l u-
mi ni l or' t i mpul ui nostru 31.
,,Galben $i t ur nut in ceard" Encearcd sd
gdseascd o dezlegare cdtre tai nel e nef i i nt ei ,
l utndu-gi ,,mdsura cuvi nt el or f n ceard" l a
apropi erea ,,de dfnsul a subl i mei Doamne
Moart eaY 33. FePicirea l ui cea mar e e ,,de-a
avea u n r oi de al bi ne de a u r l i n fi ece cu-
vint ..." pi de-a si mt i i ubi rea In f i ecare
respi mf i e a sa 33.
Tr i umvi r at ul poetic vi l cean este f er i ci t
completat de un al t t f ndr de perspectivci
i n ar t a cuvf nt ul ui rom&nesc : George Tdr -
nea.
,,Casa gi ndur i l or noastre" este pl anet a
care are gust de mi ere / $i gust de sare $i
pfi ni " 34.
Poate sd f i e o ,,ucigdtoare mi ere"
aceastii ,,minune f dr d nume / $i ardere do-
moald" dacd omul nu e st dpi n pe mi nt ea
l ui g i v a dezvdl ui at omul fncdtugat ca mi -
neral . ,,Balada Jocul ui perfect'' i g i are re-
gul i l e ei g i i nci i l carea ,,arsenalului sdu
de miere" e nedori td vi et i i pe pdmi nt .
,,Cfntecul zmeul ui bl i nd" e versi f i carea
unui basm popul ar cu u n sfi rgi t f er i ci t . 0
fecioard a fost i spi t i t d de u n zmeu gi,
pent ru a nu f i certatd de pi i ri nt i , i g i as-
cunde i ubi t ul i nt r - o gri i di nd : ,,Ce ~ i - a u
spus nu gtiu prea bi ne, / zumzdiau Pn j u r
al bi ne / gi-i pri veam mi de departe". De
at unci grddi na poartd ,,rod $i dnt ec / $i
cercei de f l or i cu toartd" / 34.
Crai oveanul l l i e Purcaru, specialist at
report aj ul ui festi vi st astdzi repudi at ca
gen publ i ci sti c consemneazd %n ,,Planuri
de l ut u autentice scene de vi at d. I nt r - un
sat de l i ngd Orgova ,,oamenii sat ul ui ...
cresc al bi ne, f abri c6 miere. Ci nd i nfl oresc,
pe ai ci , pdduri l e de t ei cul mi l e par i ncen-
di i nucleare, fl oarea miroase t are ... In aro-
mu acestor pdduri , groasd s-o t ai cu cut i -
t ul , deasd ca u n f u m inecdcios, Tr ai an Co-
jocaru, o m de peste 70 de ani , fgi pagte
cele 50 de f ami l i i de al bi ne aj ut at de Ni -
colae, f i ul sdu, care are 50 de ani care
munc e~t e gi l a Or ~ o v a , care i mpacd f nt r - un
orar vi guros, mdsurat pe mi nut e i ndel etni -
ci rea modern6 cu cea s t r d ~ e c h e " ~ .
Pe pl ai uri l e Sisegtilor ,,se mai face $ i
api cul t urd ( 1 200 de f ami l i i de al bi ne pasc
f l or i l e de pe coast&)". L a Apel e V i i ... se
cresc albine" pr i nt r e al te mul t e $i bune
i ndel et ni ci ri . ,,Limunul, u n l i man a1 spe-
rantel or" e g i pentru al bi nel e de acolo,
ccici adusd apa ai ci , ni si pul a fnceput siT.
aibd culoare verde, i n el pri nzi ndu-se c u
st r d~ni ci e f l or i l e mel i f ere atEt cdutate In
zi l el e cu soare darni c". 35
Pent ru Vi r gi l Cari anopol ,,Limbs noastrci
~trdmogeascd / N u mai are-asemdnare ; /
Li mba noastrd are mi er e, / Ar e- n ea par-
f u m $i soare"". Af l at l a u n caf6-bar cu
marel e poet Mi nul escu, Vi r gi l Cari anopot
este acapnrat de vor ba dul ce a colegului
sciu care-i aduce ,.un somn nfit de dul ce
i ncf t pnrcd ti erau pleoapele unse cu
miere" 36.
L a f el sfnt bdt r i ni i no$t ri : ,,Cu ochi i
bliinzi ca rdsdt i t ul de zori , / Cu vor ba dulce,
blind&. rom&neasc&, / 1 1 dcutd dour d i n mi er e
gi d i n f l or i "
,,Bunii $i strdbunii" nogtri au crescut o
tar6 $i i-w fdurit prin istorie ca zestre
,,un grai cum e mierea", grai f n care s-au
scris doinele $i ,,MioritaU, u n grai cum
,,nu4 are nimeni pe pcimint" 37
,,Flu3~ul memoriei" lui A. E. Baconski
pcistreazd crimpeie de via@ di n anii de li-
ceu petrecuti la Rm. Vilcea : ,,Salcimi, ar-
bori de c i mpi e l c u flori albe ncipcidite de
albine, Voi i mi amintiti copildria, / Voi
sinteti frapi cu mine ... Cdci sufletul co-
pilului de-atunci ,' Adeseori invie-n mine /
Salcimi, arbari de cfmpie, 1 Cu flori albe
ncipddite de albine".
,,Poema rondelurilor" - forme f i xe de
mezi e. cu o structurd precis delimitatd -
irubadurului Al. ace don ski ii impune o
anumitd atentie. ,,Rondelul beat de roze"
ni se pare mai nimerit pentru subiectul
ce-1 avem i n vedere : ,,De roze e beatd
grddina 1 Cu tot ce se afld imprejur : / E
beat $i cerescul azur, / $i ziziie, beatd al-
bina ... // Dar iat d... A mea n u e vina ... - /
Chiar eu, u n gentil trubadur, / Visind,
ling-a1 apei susur, / Md schimb, aqtepttn-
du-mi regina ... j' De roze e beatci grcidina"m.
Rcispunsuri la ,,adevarurile de toatd
ziua" ridicci vilceanul Dinu Sciraru i n
,,Ginduri Endrciznete"; ,,Undeva a m citit,
n u mi t i n minte unde gi cind, cd nu
exist6 stup de albine fdrd trintori. E po-
sibil, oaTe ca stupul sd-$i produce el sin-
gur trintorii sau e, oare posibil u n stup de
albine fdrd trintori ? Nu, cumva f ac $i
trfntorii ceva pozitiv $i noi, oamenii, sf n-
t em aceia care a m dat u n sens negativ
unei biete insecte cu caracter profilac-
tic ?" 40.
,,E dulce vara pe la noi", exclamci Duiliu
Zamjirescu ccici ,,albinele u$oare / Vi n di n
stup sd se imbete pe u n sin deschis de
floare". Atunci ,,Rid stejarii f i oro$i i / Scot
di n flori mirezme teii," fiindcd ,,fn tei std
f loare ling6 floare" 41.
Inspirindu-se di n ,,Hronicul" vechimii
romrinilor Paul Constant, reinvie haiducii
d e odinioarci, insetati de dreptate g i ade-
vdr. Sub privirile lor, mocanii ,,aduseserci
sare $i cearci de albine di n pcirfile dinspre
munte, cumpcirind i n schimb pe$te scirat
pe care sd-1 circiumcireascci cum puteau ...
Rindurile lungi cu saci de lind, cu trun-
chiuri de cearci" i$i a$teptau clientii in
tirgul de duminicci organizat de Vodci Ca-
ragea, pe la inceputul veacului a1 XIX-lea.
h urma unor incursiuni ale ostrovenilor
de peste Duncire, de la biefii rombni 16-
sati fdrd apcirare se luase ,,cake grele cu
grfu, vite, sare, orz $i miere" 42.
Fratele sciu, Eugen Constant, de o altd
facturd scriitoriceascci, e adinc ancorat in
prezent. Poeziile sale sint : ,,evocciri ado-
lescenttne" i n care ,, tineretea ... / Invelitci-n
2)rliji de basm" are ,,miini de cearci".
,,Toamna vie", toamnu vietii, ii impodobe$-
te paraclisul. di n ,,frunze cu surfs de
cearci" 43.
,,Steaua Zimbetuluifi piesd de teatru scrisci
de vilceanul Valeriu Anunia - pune i n
scend oameni care vor f i existat in preaj-
ma descdlecatului Moldovei, pe la 1359.
Printre ,,md$ti" se afld $i ,,lfcu, priscicar la
apa Sucevei", care se laudci, nu fir8 temei,
fafd de voievodul Drago$ : ,,Am prisaca
On pddure / Doamne pus2 la rdscruce ... /
Iar eu cupcir i n tcicere,j' Cind cuvinte dulci
de miere1 Cind sprfnceanci de custurd" i n
vederea informcirii 44.
Apropiat de natura tdrii sale, pe care
o apcirci pentru tot ce aare; Dragov, in-
tr-un moment de linigte sufleteasca duce
nostalgia celei care' a dispdrut g i de la
care m i pdstreazci ,,Zulufi di n pcirul
ei !... I $i incci mai miroase a flori de tei /
$2 fncci-aduce-a fagure de cearii" 44.
Tincira ciobdnitci di n altd piesd de teatru
a aceluiagi autor. ,,Miorita", se numeqte
Roinita. 44.
Aflat departe de tar&, printre ,,strdinii
di n Kipukua", Valeriu Amni a invatd sri
facd ,,opaite di n ceard coloratd, turnate
de-a dreptul i n nisip." 45
,,Zboarii albinele de mi se pare cd as-
cult mirosul florilor noteazd Camil Pe-
trescu i n poemul. ,,Primcivaraa 46.
,,Am adunat", mdrturisegte Gldgore Lun-
gu, ,,nectarul f lorilor / di n care cresc 1 oa-
menii" veacului acesta nou, i n care dez-
ldntuirile energiilor multimii uitate sf nt
puse i n valoare. 46
,,In a$teptareal' unor timpuri noi, rnai
bune se situeazci Valeriu Armeanu, cind
scrie : ,,Cumpcina de ceard a fintinii 1 Se
proptise-n colful lumii" 46.
In ,,Stupul suspendat" a1 lui Gh. Smeo-
reanu este strfnsli ,,mierea materiei di n
trupurile noastre" de ccitre ,,neobosite al-
bine". Ele aduc o ,,miere albastrd" ca sem-
nu1 gindurilor noastre. $i la acest tindr
poet uilcean cuvintul are acoperire apico-
16. ,,Verbul i mi umbld noaptea prin t r upl
de la o celulci la alta g i oud 1 ca o bitrind
matcci tntr-un st up/ Cu urdiniqul spart On
care ploud" 47.
,,Acoperi$ul unei sfinte biserice 1 e nZpci-
dit de u n roi de albine" i n poezia scriito-
rului oltean, Ion Lotreanu - dispdrut
tragic dintre noi cu citiva ani i n urmci 48.
,,Mai aproape decit mierea $i mai de-
parte decit tot ce se poate numai groazd
ori indijerentii" sint prietenii lui Virgil
Mazilescu, care-$i Oncearcti pana fntr-o
poetic6 modernci, i n versuri albe intre care
n u au loc semnele de punctuaCte @.
,,Potop de albine dintr-un domestic sols-
titiu" invadeazci ,,poemul ,,In fata luminii"
de Ion Pachia Tatomirescu $i de aceea
simte cum ,,mierea i i invciluie sufletul"
ginditor pe marginea labilitcitii omului pe
pdmint 50.
,,Noi creqtem ca-n poveste ] Mai harnice
ca albinele / ~Mai bune ca dulcea veste",
fiindcd avem u n loc a1 frumusetii grddini-
lor din ceard" On care E$i desfa$oard acti-
vitatea gi poeta craioveancd Violeta Zam-
firescu 3'.
Doud mlddite ol t ene~t i se inspird din
universul apicol ; Constantin Bddita din
Polovragi, Gorj intelege cd ,, istoria ... e
unsd cu patrofii de miere"j2. Mihai Tudor
di n Bdbeni, Vilcea este impresionat de tre-
zirea la viatd a naturii $i a micutelor $i
harnicelor gize ; ,,Primdvara iar anind ;
Flori $i fluturi prin gri di ndl Albinutele $i
ele i Tot dau zor sd facd miere" %.
Folclorul oltenesc a pbstrat ca pe o co-
moard de pret cintecele vechimii noastre
$i ne-a hrdnit sufletul cu v o ~ b a lui dulce
ca mierea. Omul di n popor i$i $tie rostu-
rile vietii dupd fntelesurile naturii ? ,,Eu
cunosc vara cind v i ne ] Pe fluturi $i pe al-
bine i Pe frunza de mdriicine ..." j4. Rds-
plata muncii $i-o gdse$te seara-n poarta
iuhitei ~ i - o ,,strig&-n" mijlocul satului la
hord ? ,,Mindrut&, buzele tale 1 Ti le-a uns
mi - t a cu miere" 55. Trimis apoi i n cdldto-
ri e i n depdrtdri tfndrul scrie iubitei : ,,Tri-
mite-mi faguri de miere / $ i cu ei buzele
tele ... / Pecetluite cu ceard / S6 le sdrut
fntr-o sard, / Pecetluite cu miere / Sd le
sdrut cu pldcere". Altul i i repro$eazii cd
a uitat cind ,,mincau miere de la r oi / $i
se iubeau amindoi" ".
Credinta olteneascd veche avea leacurile
ei pentru u n tindr nenuntit $i bolnav : El
trebuia plizit de-o feti$cand ,,Cu trei lu-
minciri de cearci" curatd luatd Zntr-o di-
mineatd de la stupul di n care a ie$it prima
albind la lucru. Cu, acea albind i se ducea
$i fldcdului tot rdul din trup $i suflet.
Un alt tindr pornit pe $otii cere : ,,Sd-mi
vi e ibovnica / Sd-mi tie luminarea / Sd mor
cu ochii la ea, / Eu la ea $i ea la mine, /
S6 vedem : ii pare bine ?" 55.
Cinstirea i n timpurile noastre adus6 al-
binei pe pliminturile Olteniei este mare.
Sd ne oprim doar la doud evenimente de
exceptie, la doud sdrbdtori de suflet ale
apicultorilor de ai ci : ,,Floarea de salcOmC'
ce se tine i n fiecare an, in ultima dumini-*
cd a lunii mai, i n piidurea de la Desa de
ling6 Poiana Mare. judetul Dolj, $i ,,Fagu-
rele de aur", sdrbdtoare ajunsd la editia
a XI-a de la To m~a n i , Vilcea. ce are loc
i n ultima duminicd a lunii iunie.
B I B L I OG R A F I E
16. Alexandru Mitru, Din rHd2cini de legend2 $i
balad2, Editura Junimea, p. 9 .
17. AE. Mitru, calatoriiie lui at-i-rumos. Editu-
ra Junimea, p. 44, 64 ;
18. 'Al. Mitru, Copiii muntelui de aur, Editura
Ion CreangB, p. 18-30 ;
19. AL. Mitru, Alte povegti cu tilc, Editura Tine-
retului, p. 97 128-132 :
20. Al. Mitru, Legendele Olimpului, vol. 11, Edi-
tura Ion Creang2, Bucuregti, 1983, p. 143-
151 : vol. I, p. 19 :
21.'L-am cunoscut pe T. Arghezi, p. 282 ;
22. Tudor Arghezi,' Scfieri' 15, Editura pentru"ii:
teratura, P. C-9 ;
23. L-am cunoscut pe T. Arghezi. p. 17 ; 122-
124 :
24. filarin Sorescu. Viziunea viziunii, Editura Al-
batros, Bilcurevti, 1982, p. 52 ;
25. Marin Sorescu, Starea de destin, Editura
Junimea, Ia$i 1976, p. 7 ;
26. Anton Pann, De la lume adunate $i iaragi
la lume date. Editura Albatros ;
27. Elena Farago, Pui$orul motat, Editura Tine-
retului. D. 39 :
28. Adrian ~dunescu, Pamht ul deocamdats, Edi-
tura Eminescu, 1977, p. 92 ; 88 '
29. Felix Sima, Cineva mai tin5r,' Editura Alba-
tros, p. 31, 56-57, hfriguratul fierbinte, Edi-
tura Scrisul romAnesc, Craiova, 1980, p. 18 :
30. Apicultura In RomAnia. nr. 111986, Colind la
stupul de albind, de Felix Sima, r e~r odus 5
31. ~uci a?t ~vr ames cu, Trandafirul de albastru,
Editura Sport-Turism, Bucurevtd, 1978, p.
202-203 :
32. Cetntea luminilor, antologie literar.3, editata
la Rm. Vilcea, 1976, p. 6 ;
33. Lucian Avramescu. Ei as ! svuuea ~ o e t u l ...
Editura ~i ner et ul ui , p. f6 ; NU cer' iertare
11, Editura Eminescu, p. 70 :
34. Georoe Tdrnea. Inalta fidelitate. Editura Scri-
sul Fom'8nesc,'Craiova, 1977, p. 33, 5 $i 57 :
Drumul domnului de roua. Ed~t ura Cartea
romaneasca, p. 70, cfntec pentru Tara-om,
Editura Ion Creanga, Bucuregti, 1981, p. 14-
16 ;
35. Ilie Purcaru, Planuri in lut, Editura Scrisul
romjnesc 1979, p. 45 ; p. 135, 160 ; Paralaxe
la .,MioritaC'. Editura Eminescu, . Bucuresti.
1978, p. 117 : '
36. Virgil Carianopol, Copilul $i tara. Editura
Ion Creanga, Bucuresti, 1981, p. 36, Scriitori
care au devenit amintiri, Editura Scrfsul
romflnesc, Craiova, 1982, vol. 11, p. 64 ; Pei-
sai romanesc, Editura MilitarH, Bucuresti,
1979, P. 36 :
37. Culegere de texte literare, Bucuresti, Editura
Tineretului, 1963, p. 224 ;
38. A. E. Baconscki, Fluxul memoriei, Editura
pentru Iiteratura, 1967, p. 354 ;
39. Al. Macedonscki. Versuri si oroz2. Lvceum - - ~. - . -
5, Editura ~i neret ul ui , p. 135 :
40. Dinu Sdraru, AdevHrurui de toata ziua, Edi-
tura Eminescu, Bucurevti, 1987, p. 86 ;
41. Duiliu Zamfirescu, Poezii, nuvele, romane,
Editura Tineretului, Lyceum P. 51, 39, 76 ;
42. Paul Constantin, Haiduci?, Editura Ti er et u-
lui p. 155, 299, 107
43. ~ d g e n Conslantin, Poezii, Articole, Editura
pentru LiteraturH, 19G4, p. 64, 58 :
44. Valeriu Anania, Greul PHmintului. Editura
Tineretului, BucureSti, 1982, p. 412, 423 :
45. Valeriu Anania, Strainii din Kipukua, Edi-
tura Cartea rom8neasca. 1079, p. 32 ;
46. llnplinire - culegere literara, editat5 de
Sfatul Popular a1 Regiunii Oltenia, 1966, p. 7,
100. 57 ;
47. Gheorghe Smeoreanu, Pasarea care ne stri-
gg, Editura Sckqul romSnesc, 1983. p. 34, 9 :
4R Jon Lntreanu. Pe incinsele plite, in Almana- .. .
hul literar 1980, p. 61 ;
49. Poeti olteni. antologie alcatuita de Justin
Constantinescu $i Ion Desconescu, Editurn
Scrisul romsnesc, Craiova. 1982, p. 292-703 ;
50. Ion Pachia Tatomirescu, Zoria. Editura Car-
tea ron15neac2, BucureSti. 1980, p. 7.
51. Vtoleta Zamfirescu, Serbarfle celor mici, Edi-
tura Sport-Turism. 1983. P. 194,
52. Copii-poeti, nr. 7, Editura Tlnerc-tului, P. 2.
53. Ml2dite vilcene, editate de CPOP Rm. Vil- ... - ~
cea, 1671. p. 83-84';
54. Aurelian Dtdicescu, Folclor din Voice~ti, edi-
tat de Centrul judetetan de indrumare a
creatiei populare $i a migcarii artistice de
masa, Rm. Vllcea. 1901, p. 82';
55. Trlian Cantemir, Folclor literar vllcean, edi-
tat de Centrul Judetean de Indrumare acr ea-
tiei. ponulare rji a rni~carii artistice de mas&,
Rm. Vilcea, 1979, p. 42, 41, 65, 59 $i 82;
POSTA
redactiei
Domnule Gheorghe Voicu-
lescu, Birlad, En legdturd
cu articolul dumneavoastrd
,,Cum extrag ceara di n ja-
guri", publicat in numcirul
3 a1 revistei noastre di n a-
acest an, vci f acem preciza-
rea cd plata dreptului de
autor se va face la sffr$itul
acestei luni. Din cauza greu-
tcitilor cdrora a trebuit sd
le facd fatd revista - in-
clusiv aparitia acesteia in
pierdere - datorate scumpi-
rii continue a hirtiei nu a m
pldtit incd nici un colabo-
rator pentru anul i n curs.
Vci rugdm sd mai aveti pu-
timi rdbdare.
Sd $titi domnule Sabin
Sanda, sat Dumbrava de
Mijloc, judet Mehedinti, cd
nu este cazul sci treceti i n
scrisorile dumneavoastrd la
amenintdri. Pe noi reusesc
sd ne impresioneze ... doar
nepldcut. Am rnai rcispuns
la probleme asemdnitoare
cu a dumneavoastrci prin
intermediul po~t ei redactiei
i n numere anteraoare. Inte-
legem, supdrarea dumnea-
voastrd pentru cd ati pld-
tit abonamentul qi nu ati
wrimit nici un numdr de re-
iistd. Cu chitanta pe care
o aveti, vd rugdm sd merge-
t i la filiala A.C.A. Mehe-
dinti sci ve~i f i cat i dacd sin-
teti trecut pe tabelul innin-
tat de ei. Dacd nu sinteti
($i ati achitat banii la a-
ceastd filiuld) luati-i pe ei la
Pntrebdri ! Dacd ati fdcut
abonamentul i n altd parte
(oficiul po$tal de care apar-
tineti) trebuie sd mergeti -
la ei $i $6 aflati ce s-a t n-
timplat. I n orice caz, pe lis-
tele noastre de abonamente
n u figurati. fncercati sd a-
f latf unde este fncurcdtura !
Referitor la cererea dum-
neavoastrd sd vd trimitem
cdrti i n locul revistelor, vci
putem rdspunde cd a$a ceva
n u se poate face. Tri mi t em
cdrti, cu plata rumburs (a$a
cum a m mai anuntat in re-
vistd), dar nu contra unui
abonament pe care nici nu
$tim sigur dacd 1-ati fdcut
sau cine I-a pierdut. Deci,
dacd doriti cdrfi sau colec-
tia completd a revistei pen-
t ru anul 1990. sau chiar
1991, a~t e pt dm sd ne scrieti
~i noi v i le vom expedia,
urmind ca dumneavoastrd
sd le pldtiti la primire, fac-
torului postal.
Ne bucurd cd ne scrieti
cu toatd sinceritatea, doam-
ndi Mariana Ginta di n Blaj,
jud. Alba. Nu Zntelegem de
ce continuati Bnsd sd primi-
ti cu fntirziere revista noas-
trd, deoarece de dt eva nu-
mere problemele de tipdrire
$i difuzare au mai fost re-
zolvate. Spercim cd nu se va
rnai EntOmpla. I n privinta
abonamentului pe anul 1982
06 sf dt ui m sd f l faceti tot
la filiala A.C.A. judeteand
de care apartineti. Prin PO$-
td, trebuie sd o spunem, sint
~i mai mar2 necazuri.
Uliana Gheorghe, raionul
Criuleni, sat Drdsliceni, Re-
publ i c~ Moldova. Nu ~ t i m
ce sd vd spunem i n legd-
turd cu intfrzierea cu care
continuati sd primitf revista
As& chiar ne nedumere~t e.
Mai nimerit ar j i sd vd
adresati celor conapetenti in
a dezlega aceastd enigmd de
la dumneavoastrd. Avteptcim
sd ne rnai sctieti $i chiar sci
ne propuneti materiale spre
publicare i n revistd. Scrie-
ti-ne despre apicultorii si
apicultura di n Basarabia, ti-
nut vestit altddatd i n toatd
Romdnicr pentru hdrnicia al-
binelor $i priceperea stupa-
rilor de aici. Multd scindtate
$i succese i n activitatea api-
colci.
Ne bucurd cd sinteti u n
pasionat cititor a1 revistei
,,Rom&nia apicold" stimate
domnule Vasile Filip di n
Bucuresti. Aprecierile dum-
neavoastrci v i n sd ne intd-
reascci i n convingerea cd
prin editarea acestei publi-
catii punem $i noi intr-un
fel umdrul la ridicarea ef i -
cientei apiculturii romhne$ti.
Sigur cd nu este u$or ca o
revistd cu aparitle lunard,
i n doar 32 de pagini, sd mul -
tumeascci pe toatd lumea.
Ne strdduim insd sd facem
continutul dt mi variat, st
publiciim articole pentnr
toate categoriile de apicul-
tori gi sd propagdm cit rnai
larg progresul On aceastci
mbi l d $i frumoasd indelet-
nicire. Ne propuneti sd pu-
blicdm mai mult di n ex-
perienta unor apicultori di n
Noua Zeelandd, Australia,
Canada etc. Chiar On acest
numdr, dupd cum vedeti,
insercim la rubrica ,,API-
CULTURA I N LUME" u n
articol despre apicultura
neo-zeelandezd. Vo m conti-
nua cu aceastd rubric6 pe
mdsurd ce v om avea
articole aotrivite. Reti-
noastrd $i cu faptul cd pri- nem $i celelalte propuneri
mi t i mai multe numere deo-
ale d~mnea~0aSt l . d. Vd VOm
Expedierea publicati- expedia revistele solicitate.
ei noastre se face centrali-
Pentru a insera un anunt Zn
zat, n u de cdtre mi, ci de
revistd v6 nrgcim sd ne tri-
institutii apoi miteti prin po~t l i sums af e-
posta o distribuie cdtre be-
rent& (calculati 10 lei pen-
tru fiecare cuvint). A$tep-
neficiari. Ne spunefi i n scri-
t dm sd ne mi scrieti.
soare cd revista ajunge $i
pe la Moscova mai f nt f i ... ! Sorin BODOLEA
APICULTURA IN LUME
Cresterea albinelor conduce l a o schimbare
i n agricul tura leo-Zeelandeza
-
Andrew MATHESON
Director a1 International Bee Research Association - M. Britanie
C(IIIIIIIIIIIIIIII-I=I-*=~= ~lm111m1mIm111m111mIII~II1~
! !
In ciuda suprafetei sale mici $i a relativei izoldri fat6 de alte fdri, Noua
I
Zeelandd dispune de o industrie apicold activd (i progresiud care ocupd primele j
i Locuri in multe privinfe. industria este inovatoare $i s-a adaptat rapid la multi-
i plele schimbiiri inregistrate i n cursul ultimului deceniu. i
Acest articol descrie apicultura .yi industria apicold din Noua Zeelandd sco- i
find in evidenfd acele caracteristici de interes ce ar putea f i folositoare pi pen- j
1 tru alte tlri. Prima parte, din acest numiir, pune la dispozitie date despre albine
1 $i metodele de apiculturd utilizate i n Noun Zeelandii. fntr-un numdr viitor ne vom i
i ocupa de infrastructura industriei, legislatie, ddunditori $i boli. i
Tara $i locuitorii
Noua Zeeland5 a t e o tar5 siltuat5 in
sud-vestul Oceanului Pacific. Are aproxi-
mativ suprafata Marib Briltanii .mu a sta-
tului California qi const5 din dou5 insule
importante $i un numar de alte insule mmai
mici, csre se situeaz5 in principal intre 33'
gi 47" latitudi,ne sudic5.
Tenitoriul este in cea rnai mare iparte
stincos sau muntczs. Cele mai mari supra-
fete de teren sint destinate ~p&$unatu~lui in
ferme, cu unele zone caracterizate de prac-
ticarea horticulturii intensive. Restul este
?upat de p5dunile exotice indigene.
Primii locuitori eu ajuns aici din Poli-
nezia cu circa 1000 de ani in ur,m5. Pri-
mele shbiliri de europeni au inceput cu
aproxirnativ 800 de ani mai itirziu. Ast5zi
Noua Zeeland5 este occidentalizat5, inde-
pendents, o tar5 demomatic5 c.u circa 3,3
milioane locuitori, cu o economie bazat5
pe agricultur5, pescuit, industrie ugoar5,
slivicultur5, horticultur5 $i turism.
Albinele $i stupii
Albinele
Albinele melifere din Noua Zeeland5 nu
suferii din oauza a foarte m l t e boli $i
d5un5torilor intilniti in alte lregiuni, da-
torit5 izol5rii t&ii $i datoritg mfsurilor
stnicte de carantin5 de la granite. Stocul
de albine este cu (preponderent5 de tip
italian, cu variate grade de culori mai in-
chise ( m i ales eulropene).
Prima inregistrare a introducerii albine-
lor Apis mellifera in Noua Zeeland5 a fost
fgcut5 in anul 1893, ci'nd o ciilug5rit5 mi-
sionar5, Mary Bumby a ajuns la Mangun-
gu, in nord, cu 2 stupi continind ccxlonii de
albine europene. Casa Mi,sim<i utilizatii de
Reverendul James Bumby a fost de curind
restamat5 de c5tre Trustul de Locuri is-
torice din Noua Zeelanda $i actualmente
se g5segte ling5 prima biseric5 misionar5
pe Grmurile portului Hokianga. In martie
1991, portretul doamnei Bumby a fost ex-
pus pentru a se comemora leg5tura dintre
avezarea $i hceputu'rile industriei apicole
Neo-zeelandeze. Albinele au fost introduse
5n insula sudicil din Australia Ln anul 1842.
Introducerile ulterioare de rase de albi-
ne negre au fost pr obbi l fiicnte aproa~pe
regulat in cursul wm5toarelor citeva de-
cenii. Albinele dtaliene au fost aduse pen-
tru (prima oar5 aici in anul 1880, cind dou5
coloni~i au fost transportate din California.
Mai multe albine italiene au fost introdu-
se in acel an : 22 de stu,pi tot din SUA
gi in anul 1884 dou5 transporturi totalizind
10 m5tci au ajuns direct din Italla. Isaac
Hopkims a importat un num5r de rase di-
f er i k in anii 1880, pe care le-a descris
ca fsihd ihliene, alpine elvetiene, siriene
Holylander (din .p5mintul sfint), cipriote $i
carnica.
Nu a mai fost permis nici un fel de
import de ,albine d.in anul 1950, cu excep-
tia introducerii sub metode stricte de ca-
ranting, de material seminal de albinii ita-
lian5 din Australia de vest in anii 1989,
1990 ei 1991. Aceste importulri au fost
efectuate .pentru a imbunltiiti caracteris-
ticile stocului apicol a1 tarii, evitindu-se
riscul importului de diiuniitori gi boli ale
albinelor.
Sng,urele albine autohtone din Noua Ze-
eland5 s k t cca. 36 de specii de albine so-
litare din familia Colettidae $i 4 din fa-
Tabelztl nr. 1
0 privire asapra aviculturii neo-zeelandeze
-
Productie** Exporturl de"*
Agicultori* Stupine* Stupl* de mierc mier;
(tone) (tone)
6.310 25.786 318.203 8.677 1.976
(26.5 kgistup)
Situa;ia este cea existenti 1a.data de 31
" Productia de surplus de miere, accesil
sitatile dc hr8nire)
*** Media anual5 in perioada 1985-1930
milia Halictidae. Patru specii de bondari
(Bombus terrestris, B. hortorum, B. rude-
ratus $i B. subterraneus) au fost introduse
din Anglia, intre anii 1885 $i 1905 pe, ~t ru
a imbun5tFifi polenizarea trifoiului ropu.
Ma1 recent, dou& specii de albine nord-
americane au fost stabilirte ca fiind d e aju-
tor in polenizarea lucernei ; albina alkali,
Nontia melanderi, din 1964 $i albina tQ-
ietoare de frunze a lucernei, Megachile
rotundata, au fost introduse in anul 1971.
Q Stupii
In Noua Zeelandc apicultura este per-
miss a se practica numai cu stupi cu rame
mobile $i stupi Langstroth, universal!.
Aceast5 standardizare aduce multe beneLi-
cii pentru industria comerciala ca $i pen-
tru apicultorii amatori ; echlpamentul este
interschimbabil $i astfel atit confeccona-
rea noului echipament cit $i a celui tra-
ditional sint facute mai simplu $i mai
ieftin.
Pri'mii apicultori au uti,lizat stupi cu ra-
me fixe, in special confectionati din cutii
convenabile cum a fost cazul celor de gin,
containere de petrol sau e~~pozi vi . Stupii
cu rame mobile au fost utilizati pentru
prima oar5 in Noua ZeelandFi in anii 1870.
In anul 1878 Isaac Hopltins, a Snceput s5
utilizeze stu,pul Langhstroth $i 1-a reco-
mandat pe acest . in forma sa simplificnt5
cu 10 rame, in cirtile sale publicate In-
cepind cu anul 1881. Stupii cu rame fixe
au fost interziyi prin lege in anul 1906.
Sistemul metric de ,m5surFi (SI) a fost
adoptat in Br a in azul 1969 $i 1376. Intro-
ducerea m5surfitorilor metrice au oferit
posibilitatea de a rationaliza $i standardi-
za dimensiunile stupilor : pcntru a crea un
standard care era efec,tiv intmschimbabil
cu stupul anterior dar casre rectifica toate
neajunsurile echipamentului existent. Stan-
dardul adoptat a trebuit de asemenea s5
ia in consideratie accesibilitatea dimensi-
unii cherestelei standard.
0 anumitfi. varietate de esente lemnoase
.este utilizat5 pentru exectutarea psrtilor
componente ale stupilor. Esentele autohtone
au fost utilizate datoritZid~rabi~lit5tii lor, dar
acestea dev'in din ce in ce smai greu da
procurat. Pinul (mai ales Pinus radiata)
este lemnul utilizat cel m i frecvent ar-
mai 1990
3il5 pentru vinzare (in exces fat& de nece-
tualmente pentru partile componente ale
stupilor. El este relativ moale $i ar e o
d a t a limitat5 cind este utilizat i n aer li-
ber, netratat, in conditiile de climat cald
$i umed a1 Tgrii. In prezent sint efeotuate
. o serie d e tratamente de conservare la
lemnul utilizat pentru constructia stupilor.
Se utilizeaz5 mai muite tratamente diferi-
te cu fungici.de, i n special cu naftenat de
cupru. Acesta este diluat cu kerosen (pe-
trol lampant foarte Wne rafinat) i ar com-
ponentele sint imbibate pentru perioadc
ce variazP entre citeva minute pin5 la 12
ore. Fungicidele pe baz5 de cupru, S O~ U-
bile i n ap5 sint $i ele utilizate. Fiecare
material tratat .trebuie s& fie bine aerisit
inainte de intrebu~intare la constructia
stupilor.
Apicultorii ce fac comert utilizeazs pe
scar& larg5 introducerea partilor compo-
npnte ale stupului in cear5 de parafin5
foarte fierbi'nte. Aceast5 tehnics se pare
c5 a fost utilizat5 in Noua Zeelmd5 pe
scar5 larg5 gi pentru o perioad5 lung5 de
timp (mai mare decit oriunde). Ea a fost
descrisFi pentru prima oar5 in anul 1939
$i fusese utilizat5 inainte cu un num5r de
ani. Cei mai multi apicultori se pare c5
dispun de astfel de echipamente de imersie
sau au acces la ele. P5rtile stu~pului, altele
decit ramel?, si'nt introduse in cear5 de pa-
ra6in5 l a cca. 16OoC, care p5trunde in fibra
lemnoas5 pentru a forma ,un film protec-
tor. Cheresteaua nou5 este cufunudat5 cca.
2 minute, 1Fisatii s5 se r5ceasc5 foarte ra-
pid $i apoi este vopsit5 la exterior cu vop-
sele pe baz5 de ap5. Vopseaua pgtrunde
in lemn in timpul procesului r5cirii cerii.
formind o bun5 leg5tur5.
PSrtile vechi ale stupului pot fi cerui-
te $i revopsite, iar echipamentul din co-
loniile infectate cu Joc5 americang (Bncil-
lus larvae) pot fi sterilizate prin scufun-
dnrea timp de 10 minute l a 160C. Apicul-
torii care au acces la astfel de echipament
dtt scufundare in parafin5 i$i vopsesc in
mod curent stupii la exterior, uneori dupa
tratamentul cu fungicide.
Industria apicold
Apiculitnra s-a dezvoltat constant i n ul-
timii 20 de ani, cu exceptia unei perioade
de consolidare din ultimii 3 ani. I n cursul
ultimelor dou5 decenii num5rul stupilor
a crescut cu cca 60010. Dimensiunea actua-
l& a industriei apicole este prezentat5 in
tabelul 1.
In Noua Zeeland5, apicultura este cu
preponderent5 o operatiune comercial3.
De$i epicultorii ce posed5 rnai putin de 50
de stupi, reprezinti cca 91/0 din total, ei
posed2 numai 100,b di n num5rul de stupi.
Restul de 90J0 este in proprietatea apicul-
torilor comerciali sau semicamerciali (~pes-
te 750 de familii).
I n cursul ultimei faze de crevtere oame-
nii au p5truns in indus,trie prin dezvdta-
rea unor noi afaceri comerciale. In gene-
ral acevtia au calific5ri profesionale sau
comerciale $i au inceput prin a fi apicul-
tori amatori $i au inceput apicultura co-
mercialh pentru afaceri precum $i pentr.u
motive de stil de viat5. Ca o consecint5
a acestei cr e~t er i iindustria contine o mul-
time de oameni tineri cu o nouri indemi-
nare $i experient8.
Apicultorii tind s5 fie multilaterali $i
inventivi. Cei mai multi stupari comerci-
ali i$i cresc o parte sau chiar toate m&t-
cile. Unii i$i confectioneazg singuri o par-
te din p5rtile compmente ale stupilor,
putindu-se face chiar aprecierea c i fiecase
este un inveptator, avind un numar de in-
ventii sau piese unice de echipament.
Dimensiunea medie a unei intreprinderi
apicole a crescut in ultimii 20 de ani, cu
operafia proprietar-operator (posibil cu un
muncitor sezonier) ltrebuind sh creasc5 de
la cca. 600 de .stupi l a aprox. 1000 pentru
a mentine profiitul. Intrepr'inderile comer-
ciale rnai mari care utilizeaz5 personal
salariat sau care sustin mai multi membri
de familie dispun de cca. 3.000-4.000 de
stupi. ,Exist& $i inkeprinderi rnai mari
care opereaz5 cu cca. 18.000 de stupi.
Apicultorii opefeaz5 intr-un mediu co-
mercial diber, f&rri subventii $i niveliiri
de preturi sau scheme suport, $i fiind che-
mati s5 pl5teasch cea mai mare parte a
costurile reclam%, control a1 bolilor $i
servicii d e certificate de export.
Productia de miere
Productia de miare a fost mult5 vr&e
principalul obiectiv comercial a1 apicultu-
rii $i este in continuare principals surs5
de ven'it pentru cei rnai multi apicultori.
In ultimul deceniu a existat o mi $ we
semnificativ5 'de la vinzarea de canitit5ti
mari de miere poliflor5 spre utilizarea
unor ambalaje rnai inventive precum $i
vinzarea de miere monoflor5. Cifrele sint
prezentate in tabel.
Noua Zeeland5 produce o gam5 de sor-
turi de miere din diferitele specii de plan-
te, dintre care multe slnt unice pentru
aceast5 pr 5. Multe mieri din sursele in-
digene florale au continut natural s ckut
de diastaz5 sau prezinti cantitfiti nesemni-
ficative de granule de polen (la numlirare).
Necesitatea de a avea export cMre Wo p a
conform Codex alimentarius - standarde,
a condus la o supraveghere a compozitiei
chimice $i a num5nului de granule de po-
len la diferite sortlmente de miere floral&.
Stupinele coqerciale utilizak pentru ,pro-
ductia de miere sint situate pe terenurile
din apropierea zonelor de arbuvti $i tufe
autohtone. Cei rnai multi propnietari de
p5minturi sint bucuro$i sli aib5 stupine
pe terenurile lor $i numai dt eva departa-
mente guvernamenfale $i silvice percep o
tax5 pentru admilnistrarea terenu~lui qi fac
acorduri cu apicultorili. In mod normal api-
cultorii dau citeva ki(1ograme de miere per
stupin5 fermierilor pe a1 criror teren i$i
amplaseazi stupinele.
Stupinele comerciale in mod tipic con-
tin 20-30 de stupi, de$i in zonele de miere
de man5 este posobil& prezenta unor stu-
pine cu citeva sute de stupi.
Stupii productivi pentru miere pot fi
transportati din zonele de stupinh de iar-
n5 in locuri cu var5 pentru valorificarea
p~linci~palelor culesuri de miere $i adese-
ori sint amplasati in douA vetre de var5
diferite pentru a profita de diferitele cu-
lesuri. Munca de pri.m5varii include hr5-
nirea cu zah5r sau miere, schimbul de
m5tci (utilizarea de lmlitoi imperecheate
sau celule - botci), prevenirea bolilor,
prevenirea roitului, reparatii $i operatiuni
de intretinere ale stupilor $i ale echipa-
mentului in gixeral.
Perioada de cules principal5 depinde de
zonri, dar adeseori este cuprinsi intre mij-
l ocd lunii noiembrie (primlivar5 tirzie) $i
sfirvitd lui februarie (var5 tirzie). Zonele
neafectate de secet5 pot dispune de un mic
cules de toamn5 care este util pentru asi-
gurarea rezervelor de hran5 pentru iarnri.
Apicultorii comerciali utilizeazs in cea
m i m,are parte ,,sufl5toarea de albim" la
recoltarea mierii : fie pe baz& de combus-
tibil, petrol, fie electrice cele manevrate
cu mina pe baz& de generatoare de cu-
rent portabi,le care produc tensiuuni (vol-
taje de cca 220 V).
,,Sufl5toarele" de albine sint utilizate
deoarece ele necesith un singur transport
la s t u ~i n 5 si ~ o t fi folosite in orice fel. de
condioi mete& Se utilizeaz5 cartoane fu-
migene. imbibate in bezaldehida sau uneo-
ri anhidrid5 propionic5 de$i aceast5 uti-
lizare este dependent5 de vreme. Amatorii
rnai fdosesc izganitoare de albine $i perii.
Cei rnai wulti apicultori profesioni$ti
angajati in productia de miere i$i efec-
tueaz5 sniguri operatiunile de extractie
organizind a$a numitele ,,case de miere".
TotuSi un num5r crescind parctic5 ex-
tractia la un al t apicultor sau 'la un cen-
tru de procesare a mierii pe bazri de con-
tract. Exist5 citeva centre cooperatiste ce
se ocupri de exlractia de miere.
Din 1979 ,,casele de miere" au fost so-
licitate s H se conformeze aceloragi stauldar-
de comructive $i de functionare ca $i
alte unitati de prelucrae a produselor ali-
melutare, $i au fost supuse unor inspectii
de igien5 & rilult timp. Aproape intreg
echipamentul utilizat este confectionat din
otel inoxidabil sau alte substante aeconta-
minake ca de exemplu plastice de grad
alimentar.
Se utilizeazg echi,pament de procesare
atlt de ilmport cit $i indigen. Capacitatea
acestor imioi combinate variaz5 de la 1 la
10 pe zi $i influentea25 alegerea echipa-
rnentdui. Un combinat trebuie sri contin6
o camerg de inciilzire, o . w i n 5 de desc5-
pacit, dou5 exltractoare, echipament de
procesare a desc&pticiturii, tancuri, inciil-
zitoare de miere, m&tur5toare, pompe.
Recent multe cornbinate au inceput s5
utilizeze centrzugi de descgp5cire pentru
a indep5rt.a cit rnai mult5 miere posibil
din cgg5celele u'mede in timp ce se mini-
malizeaz& utilizarea cadurii. Multe astfel
de echi(pamente au fost confectionate de
catre apicultori. Centrifugele sepsratoare
de miere $i c a r 5 locale sau de imtport se
utiLizeaz5 $i ele.
In Noua Zeelandg se recolteaz5 mai mul-
te tipuri de miere tixotropic5, in mod
deosebit de h iphntele autohtone manuca
(Leptosepermum scoparium) $i katnuka (L.
ericoides), precum $i de la rnai nou intro-
dusa iarb5 neagr5 (calluna vulgaris). Se
folosesc desc5piicitoare de miere manual
sau mecanice.
Depozitarea mierii la combinatele de
procesare se in general in tancuri
de otel inoxidabil (adeseori din cele des-
tinate industriei laptelui) iar canrtit5tile
mai m r i se p5streazB $i se transport5 in
containere mtaLice (canistre) de grad ali-
mentar de 200 litri cap.
Certificarea .mierii pentru export se
schimb5 de la baza de control a produsu-
dui k un sistern de asigurare a alit5tii.
Exportatorilor li ae oferg indrumgri $i li
se cere 65-$i documenteze productia, mana-
gementul rji sisternele de control a1 cali-
tiitii. Dac5 planurile lor sfnt aprobate, atit
sistemele lor cit qi produsele sPnt supuse
unui control (revizid cmtabile) de c5tre
oficiali guvernamentali.
Multe alte aspecte ale productiei de
miere sint mentionate m i putin. Mierea
de man5 este produs5 in regiunile monta-
ne din jumatatea nordic5 a lui South Is-
land (Insula Sudich). Insecta Ultracoelos-
toma assimile trgievte pe mai multe specii
de fagi sudici (Nothofagus spp.) $i produ-
ce cantitiiti considerabile de man5 care
reprezina o important5 surs5 de hran5
pentru albinele din regime.
Inainte de jurniltatea anilor 1970 mierea
de man& a fost privitii de catre o parte
din comemianti, ca fiind deca-
litate scikmtii, potrivitii numai ca hran5
pentru albine. hpicultorii nu o puteau
vinde pentru consumul urnan $i trebuia s5
fie foarte atenti la contaminarea de la fa-
gurii umezi. Totuvi, tirziu, c5tre sflr$itul
anilor 1970 $i lnceputurile anilor 1980,
cregterea presiunii din partea apicultorilor
$i altor persoane a deschis atit pis@
local& cit $i pe cea de export.
Mana de fag este produs5 indeosebi in
Canterbury $i de asemenea in Nelson,
Marlborough $i diferite p5oi din Westland
(teritoriul de vest). Cantitati rnari din
exudatul dulce se produc in zonele de p5-
duri pure de fag ; stupine ce contin sute
de stupi au acces la aceste zone. Princi-
palele probleme de intretinere a stupilor
in aceste zone sint : accesul, g5sirea locu-
lui de amplasare a stupinei, prezenta
viespilor, lipsa de polen $i probleme de
intretinere (in special furturile) provocate
de prezenta unor astfel de stupine mari.
Mierea in faguri este un alt produs im-
portant a1 Noii Zeelande. Cea mai mare
parte este vindutii sub form& de bucgti de
miere in fagure, ambalate in cutii de plas-
tic, cu portiuni de fagure cint5rind un mi-
nim de 340 sau 250 grame .Sectiunile ro-
tunde (de 200 gr) sint din ce in ce mai
agreate $i o micil cantitate de miere este
inc5 produs5 in sectiuni de lemn. Cea mai
mare parte a mierii in faguri este expor-
tata.
Mierea comercializat5 in ambalaje, cu
amsnuntul, in Noua Zeeland5 este indeo-
sebi reprezentatg de mierea cristalizatii
(granulata) sau de mierea crem5. De$i
propoeia de miere lichidg comercializatii
a crescut in anii din urm5, mierea pasta
ocup5 incg cea mai mare parte a pietei.
Tehnica de producere a granulelor fine de
miere cristalizatg se refer5 in general la
,,Metoda Dyce", (dup5 un om de vtiint5
canadian care a patentat aceasta ,,nouga
metodh in anul 1993).
Un progres recent in apicultura (indus-
tria de miere) a Noii Zeelande a fost re-
prezentat de cercetarea efectuat5 asupra
proprietiitilor antibacteriene ale mierii.
Mierea a fost c unos c u~ de multZi vreme
ca fiind un antibiotic, de$i au existat foar-
te putine cunovtinte privitoare la substan-
tele chimice specifice, cu activitate anti-
bacterianil.
Cercetarea efectuatg la Universitatea
Waikato a identificat un numar de com-
pu$i care confer5 mierii propriet5ti anti-
biotice in plus fa@ de peroxidul de hidro-
gen $i de osmoza $i aciditatea mierii (pro-
prietiitile osmotice). Plantele indigene ma-
nuka $i kanuka prezint.5 in mod deosebit
activitatea antibacteriang.
Cercetarea continua $i identificarea de
sortimente de miere cu ~r o ~r i e t 3 t i anti-
biotice semnificative este deja utilizaa de
ciatre o serie de ambalatori de miere In
strategiile lor de marketing.
Pietele se extind pentru mierea produsti
organic. Unii produc&tori $i ambalatori
negociazl cu Consiliul Producfitorilor Bio-
logici $i Ministerul agriculturii $i pescui-
tului (MAF) pentru a obtine inregistrarea
ca produse organice. Sistemele lor de
productie sint supuse unei revizii conta-
bile.
Amenintdri asupra productiei de miere
Reducerea surselor de nectar si polen
poate afecta practicarea apiculturii in anu-
mite zone (regiuni). Pentru a reduce utili-
zarea ierbicidelor de c&tre proprietarii de
terenuri au fost introdugi agenfi biologici
pentru a controla sursele de nectar ca de
exemplu cele de scaiete (ciulin, pSl hi d8)
(Carduus spp., Silybum spp., Cirsium spp.)
$i importante surse de polen, ca de exem-
plu cel de Ulex europaeus $i mgt ud (CV-
tisus scorporius).
Semnificativ pentru reducerea surselor
de nectar este roaderea l&starilor de la co-
pacii autohtoni prin introducerea mamife-
relor. Noua Zeelandg nu are mamifere te-
restre indigene cu exceptia a doug specii
de lilieci $i ierbivore introduse (in special
lenesul cu coada-perie Trichosurus vulpe-
cula) care distrug serios citeva surse im-
portante de nectar.
Combaterea acestor mamifere (lenqi)
afecteazs gi apicultura. Momeala otr&viM
pentru aceste animale (un amestec de flu-
oroacetat de sodiu, cunoscut sub denumi-
rea de 1080, gi m3r) poate atrage $i ucide
albinele si apicultorii trebuie s5 fie aten-
tionati astfel incit stupii s& poa6 ti mu-
tati inainte de inceperea programelor de
otrgvire. Cercetarea efectuat2 prin adgu-
garea de melase sau acid oxalic, pentm a
otrsvi momeala. ca rmelent ~ e n t r u albi-
nele melifere, sernnifich faph;l cfi aceastg
cheltuialil su~limentaril Dentru anicultori
va fi in curiid nenecesai5.
Mana toxic& este produs3 atunci cPnd
puricele de viH (Scolypopa australis) se
hrSnqte de pe planta tutu (Coriaria arbo-
rea) $i albinele melifere pot culege aceass
man& cind nu exist2 cules de.nectar. Can-
titsti semnificative cle miere de man& de
tutu pot fi pilstrate in anumite perioade
ale anului de catre albinele din Golful
Plenty, din est, $i Peninsula Coromandel.
astfel incit apicultura $i recoltarea mierii
in aceste zone sint strict supravegheate
prin lege.
Viespile (Vespula gemanica $i V. vul-
garis) sint in concordan@ cu albinele me-
lifere pentru mana de fag $i pot intrece
ca numHr albinele atit de dramatic incit
pot chiar sil impiedice accesul la arbori
(trunchiurile arborilor) unde exist& hrana
accesibil5.
Marketing-ul (vtwarea) mierii
Pentru apicultori sint deschise multe
strategii diferite pentru vinzarea de mie-
re ! Nu exist& o agentie de stat pmt ru
vinzarea mierii, gi apicultorii pot
s&-$i ambaleze propria miere, sau s& o
vind3 En cantiati mari (en gros) la un
ambalator de miere, d o exporte direct
sau s& combine metodele. In anii recenti,
mai mul a miere a fast vindut.3 sub for-
m& de tipuri (sortimente) florale distincte,
gi mai putin& ca miere amestec (poliflo-
r&) in conformitate cu indicii colorimetrici
$i gralele de aroma.
Ambalajele din oarton cerat au disphrut
$i mierea este vindut2 cu a Mu n t u l in
borcane de plastic, sticla sau plastic foar-
te clar (PET) (in general de 500 de gra-
me) cu etichete atrggiltoare. Ambalatorii
de miere (incluzind $1 multi producAtori-
ambalatori) vind en gros sau direct in su-
per-market-uri, care in general utilize&
coduri pentru comenzi generate automat.
Tendinta in ultimii ani pentru ambalatori
a fost aceea de a deveni mai mari $i mai
specializati, odaa ce pietele locale precum
$i celc de export au devenit din ce in ce
mai pretentioase.
Consumul casnic (intern) de miere este
In medie de peste 2 kg de persoan3 anual,
unul dintre cele mai ridicate din lume.
Aceasta cerere puternic3 pentru rniere este
un suport important pentru industria api-
colh.
Polenizarea
Cererea crescutci pentru servicii de po-
lenizare a schimbat probabil industria api-
cols mai mult decit orice altcwa in ulti-
mii 10-15 ani. Acum o lntreagg parte a
industriei este implicas in a oferi servi-
cii de pdenizare cu un nunfir de apicul-
tori care produc faarte putin& miere sau
nu produc deloc.
A existat de mult o cerere pentru colo-
nii de albine care sii polenizeze culturile ;
prin folosirea stupilor, contra unei taxe,
s-a realizat polenizarea la o serie de cul-
turi de fructe incluzfnd : merii, perii, f m -
tele cu boabe precum gi culturile semince-
re oa de exemplu cele de trifoi $i rapi*
(brasicaceae).
Dimensiunea industriei polenizatoare din
Noua Zeelands s-a schimbat in mod dra-
matic in anii 1970 cu o creqtere rapidti a
cererii din partea creschtorilor de fructe
kiwi (Actinidia delfciosa). Cu toate cA
plantarea acestei culturi in scop comercial
a inceput in anii 1930, ea nu s-a manifes-
tat pin5 ?n anul 1971, cEnd suprafetele dp
culturil au crescut semnificativ astfel cil a
fost necesarg introduce= albinelor in
momentul Enfloririi pentru polenizare.
Cercearile de la hceputul anilor 1970
au subliniat imporbanta polenizMi cu al-
bine $i au recornandat ut i l i zea la livezi
mature a unui nulllLLr de 8 stupi per hec-
tar. Num3rul de stupi utilizat pentru po-
lenizarea fructelor kiwi a crescut de la
1.600 in anul 1975 la aprox. 80.000 asGzi.
Centrul industriei de fructe kiwi este
Golful Plenty (The Bay of Planty) $i aici
s-au produs cele mai dramatice schimbiiri
pentru apicultori. Multi apicultori profe-
sionigti au inceput afacerea ca un rispuns
la cererea pentru servicii de polenizare. Pn
conjunctie cu Ministerul Agriculturii $i
Pescuitului (MAF) - consultanti pentru
probleme apicole, industria s-a dezvoltat
pentru a include asociatii ale apicultorilor
ce se ocup5 de polenizarea culturilor ;
standarde de calitate pentru caloniile de
albine ; revizii contabile de management
ale apicultorilor prin consilieri juridici in-
dependenti ; verific5x-i prin sondaj ale stu-
pilor din livezi ; inv5Wmint $i antrena-
ment pentru polenizare. Oamenii de $tiin-
t 5 au determinat semnificatia polenizgrii
cu albine, comportamentul de cules pe
florile de kiwi a1 albinelor $i efectul hrii-
nirilor cu sirop de zah5r in crgterea co-
lect5rii de polen de kiwi.
Utilizarea pesticidelor este o preocupare
particular5 a apicultorilor polenizatori.
Urmare a pierderilor masive de albine din
stupii utilizati la polenizare culturilor de
seminceri, in anul 1965 a fost introdus&, o
lege care interzice aplicarea insecticidelor
toxice pentru albine la cruciferele inflori-
te $i culturile de leguminoase. Aceasta a
fost extins5 in anul 1969 pentru a include
toti pomii fructiferi.
Schimbarea legislativg ulterioar5, din
anul 1983, a schimbat intreaga abordare a
utilizgrii pesticidelor. Fiecare pesticid in-
registrat spre folosire in Noua Zeeland5
poarta acum etichete de avertisment ce
constituie o par k a legii privitoare la uti-
lizarea acestor produse. Multe dintre aces-
tea contin avertizarea : TOXIC PENTRU
ALBINE !, urmatfi de modalitsti specifice
privitoare la modul in care (cum $i cind)
s5 se utilizeze produsele. Cea mai mare
parte a unor astfel de restrictii interzic
aplicarea deliberat5 sau accidental5 a in-
secticidelor la florile care sfnt atractive
pentru albine, controlind astfel r5spfndi-
rea prin pulverizare la flori ne-tint5 pre-
cum $i utilizarea l a culturi.
Legislatia privitoare la utilizarea pesti-
cidelor este in sine de valoare limitat5. E-
trebuie s5 fie sustinutil de educarea atit a
fermierilor, cit $i a apicultorilor precum
$i printr-o publicitate eficient.5. Asociatiile
de apicultori din aceste zone unde poleni-
zarea este o afacere semnificativs depun
un efort considerabil pentru a realiza le-
giitura cu organizatiile de fermieri. Sche-
me voluntare care notificH miqcarea albi-
nelor si utilizarea chimicalelor sint oDera-
creazP pentru sfgtuirea fermierilor asupra
responsabilitiltilor lor $i , ca urmare, peri-
colul pentru albine este un aspect foarte
important avut in vedere atunci cind sint
planificate programe de pulverizare.
Alte produse ale apiculturii $i servicii
Diversificarea productiei i n afar5 de
productia in vrac, a fost larg riispinditil
in ultimii 10-20 de ani. Curentele in in-
dustria mierii includ vinzarea de tipuri de
miere unifloralii. Se raspindegte dezvolta-
rea productiei de fructe $i de miere, cresc
volumele de miere in faguri pentru export,
productia de miere cu umiditate crescutfi
pentru piete specifice de peste ocean, b&u-
turi cu miere, producerea de cantit5ti sem-
nificative de miere uscat3 (deshidratat5)
$i certificarea mierii organice.
M5tcile sint exportate in multe tiiri, in-
duzind Canada, Marea Britanie, Orientul
Mijlociu $i Asia, unde intrarea este per-
misii datorit5 sGrii inalte de sfmiltate din
Noua Zeeland5 gi a excelentului sistem de
protectie de frontiers. Cu$tile de mgtci din
plastic utilizate in aceastii tar5 sint, de
asemenea, folosite intr-un numar de alte
tilri. Roiurile la pachet sint exportate, in
special spre Canada, $i s-au dezvoltat cu
succes noi sisteme de ambalare.
Polenul este colectat $i conditionat pen-
tru produse alimentare sh5toase, dar o
nou5 dezvoltare prevede cantitiiti crescu-
te de polen recoltat de albine care se co-
lecteaz5 pentru o ulterioara aplicare meca-
nic5 la florile de kiwi. Ceara de albine
este utilizatfi iatr-un numgr de industrii
in afar5 de apiculturi, precum $i pentru
export. Propolisul $i lgpti$orul de matc5
sint recoltate de un num5r crescind de
apicultori pentru a fi utilizate in alimente
$i medicamente.
Sectorul de servicii Pn apicultura r
de asemenea in schimbare. Agentii de po-
lenizare actioneazg ca agenti pentru api-
cultorii care produc stupi pentru poleni-
zare dar nu efectueazs tranzactii cu clien-
tii individuali. fn mod normal apicultorii
f$i trimit stupii la statii (depozite). Agen-
tii negociazs contracte cu cresc5torii pen-
tru a oferi servicii de polenizare, $i sint
rEispunz5tori de introducerea $i evacuarea
stupilor $i a altor parti din servicii. Ex-
porturile de mBtci $i roiuri la pachet pot
fi coordonate de asemenea de catre un
astfel de agent. Partile componente din
lemn ale stupilor $i echipamentul de con-
ditionare-procesare a mierii (ca de exem-
plu masinile de descgp5cit, centrifugile $i
cuptoarele de c5pEiceal5) sint exportate in
Australia $i in alte parti.
va urma
tive in citeva districte. ~onsul t ant i i - Mi-
nisterului Agriculhrii $i Pescuitului lu-
Tfaduceze de Cristina Mateescu-Pugcagu
din ,,Bee World" nr. 211991