Grecia in perioada

interbelica
Dei din punct de vedere tehnic putere invingatoare , Grecia mai
mult pierduse de cat catigase in primul razboi mondial. In perioada
de dupa razboi politica greaca a fost dominata de problemele
aparute in urma conflictului.
1
Prima problema se referee la disputa
dintre Vnizelos si regale Constantin I privind participarea la razboi.
Dar principala problema a aparut atunci cand guvernul Venizelos a
adoptat o politica riscanta de obtinere de teritorii in Anatolia.Se visa
la o Grecie intinsa pe 2 continente si 5 mari. Posibilitatea realizarii
acestui tel era iminenta avand in vedere ca Grecia era in tabara
invingatorilor si mai ales ca se parea ca Aliatii sustin expansiunea
greceasca. Venizelos reusise prin Tratatul de la Sevres sa obtina
Tracia, insule din Marea Egee si dreptul de administra Izmirul si
hinterlandul acestuia pe o perioada de 5 ani. Pentru Grecia pacea
parea avantajoasa. Intors in tara dupa o perioada de 2 ani insa
Venizelos intampina o puternica opozitie desi era convins ca va
obtine o victorie clara in urma alegerilor din noiembrie 1920. Aceata
prinsese radacini datorita resentimentelor in urma razboiului dar si a
dorintei populatiei de a-si vedea rudele intoarse acasa. Situatia s-a
inrautatit si mai mult odata cu moartea regelui Alexandru care
deschidea chestiunea succesiunii la tron. S-a pus problema
reintoarcerii lui Constantin. In cele din urma alegerile urmau sa fie o
disputa intre fostul rege si Venizelos. Rezultatele au fost dezastruase
pentru premier care a demisionat si a parasit tara. Astfel Constantin I
revine pe tron.
Noua conducere decide sa porneasca ofensiva impotriva turcilor
deoarece acestia respinsesera Tratatul de la Sevres. Dupa ce au
parcurs o distanta periculos de mare in interiorul Anatoliei inaintarea
lor s-a oprit.
In 1922 turcii au lansat o contraofensiva in care i-au zdrobit pe greci
si au recucerit Anatolia. Numerosi greci panicati au reusit sa fug ape
insulele vecine sau in peninsula.
Dupa aceste evenimente un grup de ofiteri fideli lui Venizelos
condusi de Nikolaos Plastiras l-au gasit tap ispasitor pe rege si l-au

1
Barbara Jelavich, Istoria Balcanilor: Secolul al XX-lea, vol. 2, trad. Mihai-Eugen Avadanei, Editura Institutul
European, Iasi, 2000, p. 160.
fortat sa abdice. La conducere a venit fiul cel mare al lui Constantin,
George al II-lea.
O noua conferinta de pace a fost organizata la Lausanne in
noiembrie. Noul tratat o priva pe Grecia de cele mai importante
castiguri ale ei: Tracia si Izmir.
In cadrul unei intelegeri separate guvernele celor doua tari au deci sa
faca un schimb de populatii. Ca urmare a acestei intelegeri 380000
de turci si 1.3 milioane de greci au fost stramutati din casele unde
locuiau de generatii
2
. Cei 1.3 milioane de refugiati trebuiau integrati
intr-o societate care inaintea razboiului numara doar 4.3 milioane de
locuitori. Grecia a primit ajutor in acest sens din partea Ligii
Natiunilor si a Crucii Rosii dar gruel a fost suportat de natiune.
Problema a constat in faptul ca imigrantii erau obisnuiti cu un nivel
de trai mai ridicat decat locuitorii Greciei propriu-zise. Printre ei erau
muncitori calificati care nu-si puteau gasi de munca in noua patrie
pentru ca serviciile lor nu erau cautate. Cea mai mare parte a noilor
veniti a fost plasata in mediul rural, in Macedonia si Tracia. Acestia
au primit loturile de pamant ramase turcilorsi bulgarilor care
parasisera zona ca parte a reformei agrare de dupa razboi. Pe langa
cei stabiliti in mediul rural, in imprejurimile Atenei si Pireului s-a
format o colonie de circa 400 de mii oameni.
In decembrie 1923 au avut loc noi alegeri castigate de republicani.
Venizelos a fost instalat din nou ca prim-ministru in luna ianuarie dar
dupa doar 3 saptamani a demisionat dandu-si seama ca mentinerea
monarhiei constitutionale pe care o sustinea nu era posibila. Ulterior
Adunarea a luat o decizie in favoarea republicii cu un vot de 259 la 3.
Primul an al republicii a fost marcata de instabilitate. In perioada
ianuarie 1924-iunie 1925 s-au succedat la conducere nu mai putin de
6 guverne. Niciunnul dintre partidele politice nu era sufficient de
puternicpentru a dobandi majoritatea. Acesta situatie a creat un
mediu propice pentru o lovitura militara care a si venit. Autorul ei a
fost generalul Theodoros Pangalos care a instaurat dictatura. Nici
Pangalos nu a reusit fiind la randul sau rasturnat in august 1926 de
un alt general pe nume Gheorghios Kandylis. Ne beneficiind de
suficient sprijin personal acesta a organizat alegeri in noiembrie 1926
la care generalul nu a participat. Voturile au fost impartite intre
sustinatorii lui Venizelos si adversarii sai. A fost instalata apoi o
coalitie guvernamentala sub conducerea lui Alexandros Zaimis. In
1927 a fost elaborate o noua constitutie. Era instituita o legislature
bicameral, cu un cabinet depinzand de majoritatea camerei

2
Ibidem, p.162.
inferioare. Presedintele, ales pe o perioada de 5 ani, avea
aproximativ aceleasi puteri pe care le avusese si regele inainte.
In iulie 1928 Venizelos s-a intors si a organizat imediat alegeri pe care
partidul lui le-a si castigat. Stabilitatea interna a devenit principal sa
preocupare
3
.
Talentul diplomatic al lui Venizelos s-a intors apoi spre nationalism
pentru a rezolva problemele cu vecinii Greciei. Relatiile cu Turcia,
Italia si Bulgaria nu erau deloc prietenesti si mai mult nici cu
Yugoslavia.Prim-ministrul a incercat sa le rezolve prin acorduri
bilateral, acorduri care au dus la Intelegerea Balcanica din 1934. In
martie 1929 Grecia a semnat cu Yugoslavia Pactul de prietenie,
conciliere si arbitraj.
Cea mai mare realizare diplomatic a lui Venizelos a fost reconcilierea
cu Turcia. In octombrie 1930, prin tratatul de la Ankara, Grecia si
turcia au recunoscut aranjamentul territorial existent si au acceptat
egalitatea navala in estul Mediteranei. Ca alternativa la parasirea
Marii Idei Venizelos a propus reconstructia interna si urmarirea
unui rol de lider in Peninsula Balcanica
4
.
Guvernul Venizelos a introdus o serie de reforme ca, un program de
lucrari publice sau infiintarea unei banci agricole ca o alternative de
credit mai buna. S-au infiintat scoli tehnice iar numarul scolilor
primare a crescut.
O mare problema cu care guvernul grec s-a confruntat in aceasta
perioada a fost efectul Marii Depresiuni. Acesta a lovit Grecia la
sfarsitul anului 1931. Situatia grea din S.U.A. a afectat si economia
Greciei. Cererea de tutun, stafide si masline a scazut drastic,
incasarile din turism s-au diminuat, transportul naval ducea lipsa de
client iar creditele nu puteau fii obtinute.
Treptat criticile la adresa regimului republican s-au inasprit iar
monarhistii castigau din nou popularitate creandu-se din nou un
mediu propice unei lovituri de stat
5
. Dupa o perioada in care la
conducerea guvernului s-au succedat Venizelos sau Panagis Tsaldaris
si s-au incercat lovituri de stat in 1935 s-au organizat noi alegeri.
Partidul lui Venizelos, care isi formase ultimul guvern in 1933, nu a
mai participat. Noile alegeri au fost castigate de Partidul Populist iar
Tsaldaris a revenit ca prim-ministru. In perioada imediat urmatoare
acesta a fost fortat sa abdice in locul lui fiind instalat generalul
Kondylis care a organizat un plebiscit in vederea rasturnarii

3
Stevan K. Pavlowitch, Istoria Balcanilor 1804-1945, trad. Andreea Doica, Editura Polirom, Iasi, 2002, p. 229.
4
Ibidem.
5
Barbara Jelavich, op.cit, p. 164.
republicii. Datorita controlului pe care il exercita restaurarea
monarhiei a fost votata cu 97,8% din voturi.
Ghiorghios al II-lea care traise in exil inca de la sfarsitul anului 1923
revenea ca rege. Acesta l-a inlocuit pe Kondylis cu Costantin
Demertzis, i-a eliberat pe republicanii inchisi si a facut demersuri
pentru organizarea unor alegeri corecte ce au avut loc in ianuarie
1936 si care reflectau situatia politica din grecia. Monarhistii au
obtinut 143 de locuri, republicanii 141 iar comunistii doar 15. In timp
ce guvernul independent continua sa ramana la putere liderii de
partid continuau sa gaseasca o modalitate de a forma un govern si,
fiind ingraditi de politicieni tenace din ambele tabere, au negociat in
secret cu comunistii
6
. Aceste negosieri au iesit la iveala, armata s-a
ingrijorat, iar ingrijorarea a fost impartasita regelui.
Cand prim-ministrul interimar a murit in aprilie 1936, Gheorghios l-a
numit in locul lui pe generalul Metaxas. Parlamentul a fost de accord
sa se autosuspende pe o perioada de 5 luni fept ce i-a permis lui
Metaxas sa guverneze prin decrete. Dupa preluarea puterii noul
prim-ministru a luat o serie de masuri impotriva sindicatelor. Aceste
masuri coroborate cu neintelegerile dintre partied au facut ca
Metaxas sa preia fraiele puterii. La data de 4 august parlamentul a
fost dizolvat si s-a instalat dictatura regala. Noul prim-ministru si-a
reorganizat guvernu a preluat Afacerile externe si Fortele Armate iar
dupa 1938 si Ministerul Educatiei Nationale.
Pozitia lui Metaxas, deoarece personal nu se bucura de o prea mare
sustinere, depindea de sustinerea regelui care la randul sau se baza
pe forta armatei. Ca in toate regimurile comuniste si acest govern a
trecut imediat la suprimarea oricarui fel de opozitie. Partidele
deveneau ilegale,presa era controlata iar educatia atent
supravegheata.
Cu toate acestea, in Grecia au fost luate o serie de masuri
reformatoare. Guvernul a fixat un salariu minim si a incercat sa le
garanteze salariatilor si alte beneficii cum ar fii un concediu anual de
2 saptamani. A continuat politica de acordarea de credite cu
dobanda mica pe termen mediu si lung catre cooperativele
producatoare de grau prin Banca Agricola. De asemenea a anulat
datoriile individuale ale taranilor, daca sumele dj platite egalizau
capitalul. In anii 30 s-a produs o adevarata crestere industriala, de la
indicele de productie 100 in 1920 la 165 industria prelucratoare si
171 pentru minerit in 1938. Numarul muncitorilor din industrie a
crescut ajungand ca in 1940 sa produca 18% din bugetul national iar

6
Stevan K. Pavlowitch, op.cit, p. 275.
marina comerciala de la 1000 de tone pe care le poseda in 1920 a
ajuns la 1930 de tone in anul 1938.
Deosebit de importunate au fost insa actiunile intreprinse in vederea
imbunatatirii starii fortelor militare
7
. A fost achizitionat armament
nou, fortificatiile de la frontiera au fost intarite si au fost facute
stocuri de provizii pentru o eventuala stare de razboi fapt pentru
care Grecia a rezistat cu success invaziei italiene din 1940.
Regimul lui Metaxas a semanat in multe privinte cu cele din Spania si
Portugalia. Miscarea lui nu a beneficiat niciodata de un numar mare
de partizani, initial neavand nici macar o ideologie aceasta a devenit
una extreme de nationalista. Sustinatorii lui Metaxas declarau ca in
istoria Greciei existasera 3 mari perioade: clasica, bizantina si
Regimul de la 4 August
8
. Acesta punea mare accent pe virtutile
conservatoare ale familiei, pe religie,stabilitate si pe ordinea sociala
si politica.
Pe plan extern Metaxas promova o politica de neutralitate dar in
acelasi timp si o stransa colaborare cu Turcia. Abia in momentul in
care ocuparea Albaniei de catre Italia in 1939 a inrautatit
considerabil pozitia Greciei aceasta a acceptat garantia integritatii
teritoriale oferita de Marea Britanie si Franta in schimbul rezistentei
in fata atacurilor inamice. Totusi la izbucnirea razboiului in Europa
Metaxas a incercat sa ramana deoparte si s-a dovedit prevazator in
relatiile cu Germania
9
. In acelasi timp, in ciuda epurarilor, regimul a
mentinut un nivel avansat de pregatire militara.










7
Barbara Jelavich, op.cit, p. 194.
8
Ibidem.
9
Stevan K. Pavlowitch, op.cit, p. 276.
Bibliografie:
Jelavich Barbara, Istoria Balcanilor Secolul al XX-lea,
vol. II, trad. Avadanei Mihai-Eugen, editura Institutul
European, Iasi, 2000.
Pavlowitch K. Stevan, Istoria Balcanilor 1804-1945,
trad. Doica Andreea, editura Polirom, Iasi, 2002.