Copilul Causticum

Ecaterina Homeopatie - Materia Medica

Bas du formulaire
Copilul Causticum este mai milos decat Phosphorus: cand vede pe cineva care sufera, va simti acelasi lucru si
va suferi la randul sau (K.8: s!mpathetic". #imte cu adevarat durerile altora. $n copil poate, de e%emplu sa
ai&a un ochi rosu pentru ca a va'ut pe cineva care avea un ochi rosu. Poate sa ai&a cefalee pentru ca mama lui
are cefalee.
Poate capata ticuri din cau'a ca a va'ut pe cineva care avea ticuri. (pare o imitatie involuntara (K.)*+8: chorea,
imitation, from". ,n contrast cu Phosphorus, Causticum nu va reactiona sentimental, nu va folosi multe cuvinte
pentru a-si e%prima simpatia: Causticum este mai introvertit decat Phosphorus. -otusi copilul Causticum este
mai putin introvertit decat adultul Causticum.
Causticum doreste dreptate. .u poate tolera nedreptatea. /a un copil cu un e%a0erat simt al dreptatii tre&uie sa
va 0anditi la Causticum in primul rand. Poate suferi foarte mult atunci cand vede nedreptatea sau cand
descopera ca cineva este suprimat. Poate deseori sa discute cu parintii lui de ce e%ista oameni saraci, inchisori,
etc. #e poate impotrivi statului sau 0uvernului, pentru ca fac le0i nedrepte si proaste. Poate deveni revolutionar:
un idealist care sa aduca lumii mai multa dreptate.
/a un copil care are urmatoarele simptome, tre&uie sa va 0anditi la Causticum in primul rand:
1 orice fel de coree sau soc, din cau'a fricii sau imitatie (K.)*+8: chorea, fri0ht from"2
1 orice fel de parali'ie (K.)*34: paral!sis, sin0le parts"2
1 &al&aiala de la emotii, teama sau manie (K.+)3: mouth, speech stamerin0, e%citement2 ve%ation".
5anditi-va la Causticum la copiii cu parali'ie faciala din cau'a fri0ului, in special cand parali'ia a aparut
insidios si durea'a timp indelun0at (K.*34: face, paral!sis, cold from". ,n ca' de parali'ie care pro0resea'a
foarte rapid, 0anditi-va in primele 'ile la (conitum.
5anditi-va la Causticum la copiii care au mereu pro&leme cu autoritatea (ca si cum puterea este nedreapta", de
e%emplu la scoala.
5anditi-va la Causticum la copiii cu &ronsite si tuse convulsiva daca aceasta este ameliorata de &auturile reci,
&and apa rece (K.68+: cou0h, cold drin7s amel.". 8ia0nosticul diferential cu Cuprum: acesta apare mai frecvent
in tusea convulsiva, Causticum mai frecvent in &ronsita.
9etele Causticum pot pierde urina in timp ce tusesc, rad sau stranuta ( K.4: &ladder, urination involuntar!,
snee'in0, :hen".
,n astmul aler0ic care este ameliorat de vremea umeda si ploioasa, 0anditi-va la Causticum (K.)*;6: dr!
:eather a00.2 :et :eather amel.2 ve'i completarile lui <ithoul7as". /e place vremea ploioasa asa de mult incat
scriu poeme despre ea sau mer0 sa se plim&e sau sa se =oace in ploaie. 5anditi-va la Causticum cand mama va
spune despre copil ca are o dorinta neo&isnuita de a se =uca in ploaie.
5anditi-va la Causticum cand durerea epi0astrica este ameliorata de &auturi reci (K.;)>: stomach, pain, cold
drin7s amel.". 8ia0nostic diferential cu Phosphorus.
<eruci pe nas sau in =urul un0hiilor (K.*;+: nose, :arts2 K.)>>+: :arts, fin0ers, nails, close to". 8e asemenea, in
ca'ul unor eruptii si a unei coloratii rosii a nasului cu prurit (K.**3: nose, itchin0, tip".
Copilul Causticum are de o&icei o aversiune fata de dulciuri, care este neo&isnuita pentru un copil (K.+8>:
stomach, aversion, s:eets". Mai de0ra&a prefera saratelele.
5anditi-va la Causticum in ca' de enure'is in timpul primului somn (K.;3: &ladder, urination involuntar!,
ni0ht, first sleep". 8aca nu e%ista nici un alt simptom, atunci tre&uie sa va 0anditi si la E?uisetum (K.;3:
&ladder, urination involuntar! ni0ht, tan0i&le cause e%cept ha&it, :hen there is no".
Copilul Causticum invata sa mear0a tar'iu (K.)>>*: :al7, late, learnin0 to".
@a0useala si parali'ia cor'ilor vocale din cau'a fri0ului, &auturilor reci sau in0hetatei tre&uie sa va faca sa va
0anditi la Causticum.
/a copii dia0nosticul diferential intre Phosphorus si Causticum este dificil pe plan mental-emotional.
8ia0nosticul diferential este mai simplu pe plan fi'ic.
Copilul Causticum se teme de intuneric (K.+*: fear, dar7".
Parintii copiilor Causticum vin de o&icei la consultatie atunci cand acestia au unul din simptomele mentionate
mai =os:
1 &al&aiala2
1 parali'ie faciala2
1 parali'ia muschiului deltoid (K.))68: paral!sis upper arm, deltoid muscles" sau parali'ia mem&relor
inferioare2
1 parali'ie dupa un accident2
1 parali'ie dupa supresia unei eruptii cutanate (prin analo0ie cu K.)*+8: chorea, supressed eruptions"2
1 nelinistea picioarelor in timpul somnului (K.))88: restlessness, le0, sleep, durin0"2
1 crampe ale de0etelor2
1 enure'is2
1 parali'ia lim&ii (K.+)+: mouth, paral!sis ton0ue"2
1 &oli prin imitatia altora2
1 disfonie, ra0useala (K.6): voice, lost, paral!sis from".
K.: repertoarul Kent - ru&ricile cu pa0inile la care sunt ru&ricile citate.
Preluare din A/ectii de homeopatie clasicaA, vol. C, autor 8r. <assilis 5he0as. -raducere: Ecaterina 9loroiu.
Adultul Saccharrum officinale
Ecaterina Homeopatie - Materia Medica
Bas du formulaire
(dultul Saccharum officinale ne destainuie ca se afla intr-o cautare disperata a dra0ostei si afectiunii din cau'a
unei frustrari afective fundamentale care datea'a din prima copilarie, uneori chiar din perioada de su0ar.
Pacientul #accharum officinale pre'inta o mare (/-E@.(.-( 8E #-(@,: poate fi &land sau a0resiv2 in viata
sa pot alterna perioade de calm si violenta.
Poate pre'enta lipsa de ener0ie, stare de #/(B,C,$.E cu de&ut &rusc ameliorata de mancare sau dupa
consumul de dulciuri.
(-(C$@,/E 8E 9$@,E in timpul carora nimeni nu se poate apropia de el necesita dia0nosticul diferential cu
#tramonium. Poate fi e%trem de (5@E#,<, certaret, (Cl" violent, (H(" malitios si provocator in special dupa ce
mananca ciocolata, dulciuri2 loveste si arunca cu o&iecte (dia0nostic diferential cu Cina".
-@,#-E-E( este a0ravata dupa consumul de dulciuri, ii lipseste &ucuria de a-si trai viata, simte ca viata nu
merita traita2 nu are sentimente adevarate in relatia cu altii si cu viata in 0eneral2 simte ca toti sunt impotriva lui.
Este hipocondriac.
(Cl" (re -E(M( 8E E#EC, de situatii noi, necunoscute pentru ca nu e incre'ator in fortele proprii, isi doreste
o mai mare incredere de sine.
Este -,M,8, #E.#,B,/ /( C@,-,C,, are o mare nevoie de apro&are.
(-#" (re -E(M( C( <( 9, P(@(#,-, (B(.8B.(- de partenerul de viata.
Este 5E/B#, nesi0ur de dra0ostea partenerului de viata (dia0nostic diferential cu /achesis".
/BC<(C,-(-E, mai ales pentru a capta atentia, vor&este neintrerupt si rapid.
8B@ 8E C(#( (-#, H(", se desparte 0reu de oameni, o&iecte, accepta 0reu pierderile.
Este nemultumit de el insusi si de orice2 este 0reu sa il multumesti si sa-i fii pe plac (dia0nostic diferential cu
-u&erculinum".
Este .E/,.,#-,-, in timpul consultatiei puteti o&serva nelinistea mainilor sau picioarelor.
(re o stare de ,.CB@8(@E 9,C,C( pe care o resimte frecvent (dia0nostic diferential cu Cuprum".
Este ,@,-(B,/ in cursul diminetii pana la micul de=un (dia0nostic diferential cu /!copodium", poate sta )-> ore
fara sa manince nimic, poate fi irita&il cand ii este foame si este ameliorat dupa ce mananca.
Este foarte #E.#,B,/ /( 8$@E@E sau ,.#E.#,B,/ (dia0nostic diferential cu Bpium"
/E#,.( 8,. C($C( 8$@E@,,, are teama de lesin, sa vada san0e, lesina va'and san0e, la recoltare de san0e.
8imineata se tre'este cu dificultate si se revi0orea'a 0reu dupa ridicarea din pat (dia0nostic diferential cu
/!copodium".
(5@(<(-
- dulciuri
- ciocolata
- vreme calda
- dimineata devreme
(ME/,B@(-
- seara
- dulciuri
- mancand
- dupa micul de=un
(<E@#,$.,
- ve0etale 0atite
- mancare calda
- orice, cu e%ceptia dulciurilor
- dulciuri
- lapte cald
- 0rasimi, unt
8B@,.-E
- ciocolata, dulciuri, patiserii, pra=ituri
- dulciuri dupa cina, inainte de menstruatie, seara
- le0ume crude, ceai, &auturi reci, in special apa
- lapte cald D rece, 0rasime, sare, unt, paine cu unt
- acrituri, lamaie, mustar
#E-E
- Cantitati mari, doreste apa sau ceai
- (B#E.-( #E-E,
(PE-,- 9B(@-E M(@E C$@(.8 8$P( CE ( M(.C(- (dia0nostic diferential cu /!copodium" cu
sen'atia de 0ol in stomac si sla&iciune 0enerala2 tendinta de a manca frecvent intre mese, tre&uie sa manance la
ora fi%a, altfel se simte ametit, sla&it, are dureri de cap2 apetit insatia&il care nu este ameliorat de mancare,
e%a0erat seara.
(-#" (PE-,- 8,M,.$(- D ,.(PE-E.-( 8,M,.E(-(. (.B@EE,E D B$/,M,E.
$#C(C,$.E EE-@EM(: piele, par, un0hii, maini, picioare, fose na'ale, ochi, 0ura, 0at, va0in, scaun.
B<$/(-,E 8$@E@B(#( #, ME.#-@$(-,E 8$@E@B(#(. ,naintea menstruatiei poate pre'enta
irita&ilitate, marirea sanilor, dureri ale sanilor, secretie va0inala maronie inaintea menstrei.
@emediul Saccharum officinale poate reda pacientilor calea spre re0asirea echili&rului sufletesc, le reface
echili&rul meta&olic pertur&at si astfel ii readuce in armonie cu ei insisi si cu lumea din =ur. E un remediu la care
tre&uie sa ne 0andim mult mai des in practica noastra, mai ales cand remediul ce parea similimum se adevereste
a fi doar simileF
Bi&lio0rafie
- G.H.Clar7e (Cl"
- H.C.(llen (H("
- -inus #mits (-#"
Copilul Saccharrum officinale
Ecaterina Homeopatie - Materia Medica
Haut du formulaire
Bas du formulaire
M-am hotarat sa scriu aceste randuri despre un remediu i0norat pe nedrept si care e usor de confundat cu
remedii care par mai potrivite anumitor pacienti2 acestia revin la follo:-up si insuccesul initial m-a facut sa ma
0andesc daca nu cumva in spatele remediului aparent mai indicat nu se afla #accharum officinale pe care l-am
numit 'aharul minuneF /a acest remediu ar tre&ui sa ne 0andim mult mai frecvent in ca'urile in care remedii
aparent &ine indicate, precum Carcinosinum, Cina, Calcarea car&onica, Cuprum, #tramonium, /achesis,
/!copodium, Bpium, -u&erculinum nu au re'ultat si care, dupa administrarea remediului Saccharum
officinale, au o evolutie spectaculoasa.
Copiii au fata foarte palida si sunt al&i ca 'aharul, au o transpiratie profu'a uneori numai la nivelul capului la fel
ca si Calcarea car&onica.
#unt e%tem de nelinisititi, alear0a si se misca tot timpul, nelinistiti si in timp ce stau pe scaun, se concentrea'a
cu dificultate. #unt a0resivi, certareti, violenti, provocatori in special dupa ce maninca dulciuri si ciocolata,
lovesc, arunca cu o&iectele. (u cri'e de furie, sunt insolenti, neascultatori, sensi&ili cind li se face o&servatie,
cand sunt certati sau insensi&ili, imposi&il de a fi corectati.
<or&esc mult pentru a capta atentia, vor&esc fara incetare si repede. #e maimutaresc pentru a capta atentia, sunt
invidiosi si 0elosi si au sen'atia ca parintii nu ii iu&esc suficient, ca sunt mai putin iu&iti decat fratii mai mici.
#e plin0 ca sunt ne0li=ati, desconsiderati, situati pe un nivel inferior celui pe care il merita si sunt foarte
dra0astosi si posesivi cu parintii care par ca ii ne0li=ea'a. (u teama ca vor fi parasiti, a&andonati, de aceea
doresc sa stea in &ratele mamei, sa fie le0anati2 doresc sa doarma cu parintii. #e tem sa stea sin0uri, se tem de
intuneric, ca vor fi a&andonati si ca isi vor pierde parintii.
Pot avea dispo'itii alternante - fie au o mare dorinta de a fi luati in &rate, de a fi man0iiati si atinsi fie refu'a
orice contact.
#u0 de0etele aproape toata 'iua si in timpul noptii, pun totul in 0ura2 suptul de0etului durea'a pana la varste
mari. @od un0hiile chiar si ale de0etelor de la picioare.
(u dureri a&dominale in =urul om&ilicului din cau'a dificultatii de a-si Aeli&era mamaA si a se desparti de ea.
(u o mare insta&ilitate a temperaturii corpului: frilo'itate e%trema care alternea'a cu caldura, noaptea, in
special, au picioare fier&inti pe care le scot din asternut. #cot si mainile afara din asternut si dorm cu partea
superioara a corpului neacoperita.
(cu'a o uscaciune e%trema: piele, par, un0hii (la miini si picioare", fose na'ale, ochi, 0ura, 0at, scaun.
Pot fi o&e'i, cu apetit compulsiv, in special pentru dulciuri, pra=ituri, patiserii sau pot fi emaciati si foarte
a0resivi.
,n istoricul familial putem 0asi dia&et 'aharat si cancer.
-ul&urarile apar prin lipsa afectiunii, lipsa contactului fi'ic cu mama lor in copilaria timpurie (mai ales in
perioada de su0ar" (su0ar H 'ahar in lim&a en0le'a" sau la su0arii care au fost alimentati artificial, la copiii
lipsiti de atentie, dra0oste sau cand comportamentul lor a fost rasplatit cu dulciuri.
Pro&lema profunda a lui #accharum officinale este cautarea disperata a dra0ostei si afectiunii din cau'a unei
frustrari afective fundamentale din trecut, din copilarie.
@elatii cu alte remedii:
- poate fi urmat &ine de /ac maternum, uneori de Carcinosinum
- urmea'a &ine dupa Carcinosinum
- dia0nostic diferential cu Belladonna, Carcinosinum, Calcarea, Cuprum, /achesis, /!copodium, #tramonium,
-u&erculinum.
Bi&lio0rafie: G.H.Clar7e, H.C.(llen, -inus #mits.
Copilul mic Medorrhinum
Marius Homeopatie - Materia Medica
Haut du formulaire
Bas du formulaire
Medorrhinum este util pentru afectiuni serioase aparute de la nastere. #u0arii adorm cu 0reutate, fiind prea
a0itati ca sa se poata rela%a. #e tre'esc din cau'a colicilor. (sta se intampla mai ales la cei care au si alte
simptome di0estive caracteristice. #e incal'esc in timpul somnului si se rosto0olesc de su& patura. Prefera sa
doarma pe &urta cu 0enunchii adusi la piept si fundul ridicat.
Bchii sunt predispusi la con=unctivita recurenta cu roseata, tumefiere si o secretie 0roasa, verde, e%corianta.
@acesc usor si infectia se e%tinde la urechi. #u0arii fornaie mai mereu si au o secretie mucoasa, 0al&en-ver'uie,
0roasa care formea'a cruste la e%teriorul narilor. Pe fata pot sa e%iste heman0ioame stelate.
Bronsitele apar inca de la nastere si mai ales la ume'eala. -usea este productiva, mai ales noaptea. Po'itia
0enupectorala poate preveni accesele de tuse. Bronsita se poate cronici'a si se poate transforma in astm,
ameliorat in aceeasi po'itie.
#u0arii casti0a putin in 0reutate desi mananca &ine. <omita laptele a&ia in0hitit2 deseori laptele varsat este
amestecat cu un mucus 0al&en. /e place sa &ea sucuri, mai ales suc de portocale.
Perineul, atat la &aieti cat si la fete, poate fi iritat din mai multe motive2 este rosu si ve'iculat.
Copiii care nu casti0a in 0reutate au diaree de la nastere. #caunul contine un mucus 0al&en-ver'ui si e%coria'a
'ona perianala.
$rina poate fi foarte acida ceea ce produce o eruptie rosie persistenta, recurenta in 'ona 0enitala. Baietii pot
face fimo'a recurenta.
,nfectiile va0inale apar chiar la copiii foarte mici. #ecretia patea'a scutecele in 0al&en si poate avea un miros
respin0ator2 este iritanta si 'ona 0enitala este rosie, ca o rana.
#u0arii isi rod un0hiile, chiar pe cele de la picioare. Ec'ema apare uneori de la nastere. Eruptia incepe sau este
mai accentuata in 'ona perineala. Ec'ema alternea'a uneori cu cri'e de astm.
#u0arii sunt caldurosi si le place sa stea cat mai de'&racati. (ntecedentele familiale sunt su0estive pentru
miasma sicotica. 8eseori copiii par insuficient de'voltati fi'ic, emotional siDsau mental.
Preluat din ATratamentul homeopatic la copii - tipuri constitutionale in pediatrieA de Paul Herscu.
-raducere: Marius @adu
Copilul mic Pulsatilla
Marius Homeopatie - Materia Medica
Haut du formulaire
Bas du formulaire
8esi placut, copilul mic Pulsatilla plan0e foarte mult. (re nevoie sa fie tinut mai tot timpul in &rate: plan0e de
fiecare data cand este lasat =os, chiar pentru perioade scurte si nu e multumit decat cand este luat iar in &rate.
Plansul, chiar daca devine o&ositor la un moment dat, nu are ceva deran=ant. ,i face pe parinti sa fie mai atenti la
copil si sa-i acorde iu&ire, e%act ce-si doreste el tot timpul.
8oreste compania parintilor si uraste sa fie lasat sin0ur in dormitor unde incepe sa plan0a pana cand unul din ei
vine si se intinde alaturi de el. 8e asemenea, plan0e si e a0itat cand este intarcat. #e teme de separarea de mama
pe care acest eveniment pare sa o aduca. #e teme si sa stea sin0ur in intuneric si plan0e pana cand unul din
parinti vine si-l linisteste im&ratisandu-l.
Este foarte sensi&il la durere, tipa in a0onie cu fiecare durere de urechi sau rana minora. #e simte &ine daca este
luat in &rate, le0anat sau plim&at prin casa de unul din parinti. Pentru a adormi, su0arul tre&uie sa fie le0anat si
hranit.
8e fiecare data cand se tre'este plan0e dupa mama care tre&uie sa-l le0ene, sa-l man0aie sau sa-l hraneasca
pentru a adormi din nou2 cu toate astea se tre'este iar imediat ce-l lasa =os. Mama tre&uie sa doarma cu el.
Copilul doarme pe spate cu mainile deasupra capului sau pe &urta, la fel, cu mainile deasupra capului sau &a0ate
su& el. 8imineata se tre'este refacut si cu o dispo'itie &una.
,n timpul starilor fe&rile poate sa-i fie teama de caini2 un copil de treispre'ece luni murmura cuvantul AcaineA
deseori intr-un somn fe&ril.
,nfectiile oculare sunt recurente. Cona ochilor se inflamea'a usor si produce o secretie a&undenta, 0roasa, de
culoare 0al&en spre verde care lipeste pleoapele. Copilul plan0e daca parintele incearca sa-i curete ochii cu
comprese calde2 caldura a0ravea'a orice fel de durere din aceasta 'ona. #ecretia tre&uie curatata cu apa rece.
@acelile pot fi urmate de otita medie repetata. 8urerile sunt mai mari noaptea cand copilul se incal'este in pat
si-l fac sa plan0a. #tarea lui este ameliorata daca parintele il linisteste si il lea0ana usor si, de asemenea, de
aplicatiile reci. Perforarea timpanului face sa se e%teriori'e'e o secretie &o0ata, 0roasa, neiritanta, de culoare
0al&en spre verde.
Copilul are tendinta sa faca raceli frecvente cu o secretie mucoasa, 0roasa, verde. Caile na'ale tre&uie curatate
cu pompita pentru a putea respira &ine. .asul este o&struat noaptea cand se intinde in pat. (cumularea
mucusului produce tuse.
B afectiune des intalnita este crupul cu tuse uscata a0ravata cand se intinde sa doarma. -usea apare tocmai cand
copilul intra intr-un somn profund. Pe =umatate trea', tuseste adanc apoi se intinde sa doarma iar, pentru a tusi
din nou cand adoarme, acest ciclu repetandu-se la trei-patru minute. .efericitul copil se tre'este frustrat si
plan0and.
Bronsita, o alta pro&lema, este insotita de productia unui mucus 0ros si o tuse umeda a0ravata noaptea cand se
intinde in pat.
Copilul poate su0hita de multe ori dupa ce mananca. Este predispus la colici, insotite de destinderea
a&domenului si '0omote intestinale care se aud cu usurinta. Colicile sunt ameliorate daca e luat in &rate si
le0anat. #unt insotite de diaree cu scaune apoase si pline de mucus. Constipatia poate sa alterne'e cu diareea.
Baietii se pot naste cu hidrocel2 oreionul poate afecta testicolele. 9etele au un miros va0inal puternic sau o
secretie va0inala 0roasa, cremoasa, mai ales atunci cand fac o infectie respiratorie severa.
E%tremitatile sunt reci la atin0ere si au un aspect patat, vinetiu. (sta e vala&il in 0eneral pentru piele. Brice
e%antem poate raspunde la acest remediu, mai ales daca se asocia'a cu simptome respiratorii si este ameliorat de
aerul racoros.
-oate pro&lemele copilului sunt ameliorate daca este luat in &rate si plim&at, de atentia plina de iu&ire, somn,
aplicatii reci si dimineata.
Preluat din ATratamentul homeopatic la copii - tipuri constitutionale in pediatrieA de Paul Herscu.
Arnica montana
Cristina Homeopatie - Materia Medica
Bas du formulaire
I preluat din (ude #apere nr. +, mai >44> J
,ntr-o dimineata de iunie, pe o pa=iste alpina inundata de soare, vom putea vedea intinderea verde insufletita de
0al&enul vesel al unei flori numite (rnica Montana. ,nalta de *4-;4 de cm, ea si-a concentrat frun'ele la nivelul
solului intr-o ro'eta, cu frun'ele dispuse perechi in cruce. 9run'ele au forma lanceolata, sunt usor paroase,
aspre, iar culoarea lor este de un so&ru verde-ar0intiu. 8in mi=locul frun'elor tasneste o tulpina solitara, 'velta si
re'istenta, acoperita de mici perisori. Pe la mi=locul ei uneori apar doua mici tulpini laterale purtand un &o&oc
im&racat in sepale paroase. (scetismul frun'elor si al tulpinii de0hi'ea'a de fapt intrea0a forta a plantei, care
este transmisa e%plo'iei florale.
$nul sau *-; mici sori 0al&eni-portocalii radia'a in varful tulpinii. Coroana radianta este formata din flori
li0uliflore, iar centrul este format de o multitudine de flori tu&uliflore, mici tu&uri care poarta atit or0ane de
reproducere masculine, cat si feminine (stamine si pistil". 8eoarece capitulul floral este format de fapt dinr-o
multitudine de mici flori, (rnica face parte din familia Compositelor. ,n mod aparte in cadrul familiei, la (rnica,
Calendula si floarea soarelui, intalnim un echili&ru perfect al distri&utiei florilor intre centru si periferie, intre
inima si periferie.
8upa timpul florilor (iunie-iulie" vine timpul semintelor, iar acum capul 0lo&ular al plantei este un soare
ar0intiu aerat, ca si la papadie, format din mici ti=e ancorate la centru in saminta, iar la capatul li&er avand o
ro'eta fina 0ata de '&or.
I (rnica Montana J
@i'omul creste in pamant la mica adancime. ,n prima parte a anului capitalul de forta al plantei este investit in
sustinerea impulsului floral, iar in cea de a doua =umatate a anului, in de'voltarea ri'omului. 8in ri'om pornesc
mladite care vor trimite spre lumina un mu0ure ce va forma o noua ro'eta de frun'e. (ceasta ro'eta va da
nastere doar in anul urmator unei noi tulpini cu flori. 8upa cativa ani, radacina mama este centrul unei retele
su&terane de radacini interconectate (ca o retea neuronala", iar la suprafata avem o mare familie de ti=e florale.
Cele + elemente sunt pre'ente intr-un mod aproape e0al in (rnica, in radacina minerali'ata predomina
pamantul, frun'ele au caracter de apa, in floare predomina caldura si lumina, iar semintele apartin aerului.
(ceasta o&servatie 0oetheanista a morfolo0iei plantei ne indica > elemente in care planta isi trimite pe rand
intrea0a forta: pe de o parte floarea si &o&ocii cu frun'e, iar pe de alta parte radacina. ,n aceste > elemente ale
plantei se concentrea'a virtutile terapeutice.
5estul plantei este o alternanta ritmica intre de'voltarea la suprafata pamintului si de'voltarea su&paminteana.
Conform o&servatiei functionale facuta de @udolf #teiner asupra plantei arhetipale si asupra omului, in
domeniul terapiei radacina corespunde capului, frun'ele sistemului de mi=oc, ritmic (inima, plamani, circulatie",
iar floarea si semintele corespund sistemului meta&olic si locomotor. E%tractele din radacina se vor folosi in
afectiuni ce vi'ea'a polul cefalic, iar cele din floare si &o&oci in sistemul meta&olic-locomotor, in partea
Ameta&olicaA a sistemului ritmic, inima.
Efectele (rnicai sunt diferite, in functie de forma farmaceutica su& care se foloseste.
). 9olosita in cantitati ponderale, su& forma de infu'ie, decoct, tinctura, ulei, un0uente, sau dilutii homeopatice
=oase (8*-CH;", datorita componentelor fi'ico-chimice, (rnica are urmatoarele efecte:
Prin uleiurile eterice:
1 rol antiinflamator asupra inflamatiilor2
1 de'infectant2
1 re0enerare celulara.
Prin flavonoide, cholina, proc!anidina:
1 stimularea activitatii cardiace si a circulatiei coronariene si 0enerale2
1 trofic al celulei miocardice distrofice sau de0enerative, actionand in special pe inima oamenilor in varsta
nedi0itali'ati sau cu o afectiune cardiaca (insuficienta cardiaca .KH( ) sau >, infarct miocardic, miocardita"2
1 stimulea'a circulatia in vasele coronariene sclero'ate2
1 ameliorea'a conducerea cardiaca2
1 normali'ea'a hipertensiunea2
1 normali'ea'a tul&urarile de ritm in &radicardii usoare.
(lte componente:
1 siliciu, pe care planta il aduce intr-o forma Avitali'ataA2
1 camfor2
1 su&stante 0umate2
1 7aliu, calciu2
1 taninuri, etc.
IEfectele acestor constituenti, ca si numerosi alti constituenti sunt inca putin cunoscute.J
(dministrarea interna a e%tractelor din planta poate da tul&urari de ritm, afectiuni ale stomacului si intestinului,
din acest motiv recomandandu-se in u' intern doar dilutii homeopatice.
Prin metode e%perimentale s-a o&servat ca actiunea de electie a (rnicai este in traumatisme, planta avand efect
pe san0e, nervi, mucoase, articulatii, or0ane di0estive:
1 san0e: in special pe circulatia venoasa, unde sunt pre'ente fenomene de sta'a, hemora0ii. Ca urmare poate fi
vor&a de o simpla echimo'a, sau de o hemora0ie interna (ca urmare a unui accident vascular cere&ral
hemora0ic, sau dupa nastere, dupa operatii, revarsat san0uin, hematurie, hemora0ie retiniana, epista%is,
hemateme'a, etc", trom&o'e, spasm sau sclero'a a vaselor de sin0e (an0ina pectorala, hipertonie"2
1 nervi: in parali'ii sau dureri ca urmare a unui traumatism, sensi&ilitate dureroasa a intre0ului corp2
1 muschi: fe&ra musculara2 de0enerare musculara cu emaciere2 dureri, 'dro&ire, intindere musculara.
1 mucoase: fenomene septice, a&cese care nu se maturea'a2
1 articulatii, oase: dureri &ruste, radiare la celelalte articulatii2 de0enerere, distructii2 fracturi, entorse, lu%atii2
reumatism, in special la nivelul umerilor, spatelui2 dureri dupa suprasolicitare.
>. 9olosirea unor dilutii homeopatice mai mari de CH; implica luarea in consideratie a simptomelor 0enerale si
emotional-mentale caracteristice.
Persoanele care necesita (rnica Montana ca remediu de constitutie au o aparenta fi'ica puternica, sunt
musculosi, pletorici, cu corpul rece si capul cald, cu secretii corporale mirosind uneori a oua stricate. B
asemenea persoana este de re0ula un conducator sin0uratic, care poate fi dictatorial in comportament, si care are
pro&leme in dele0area de sarcini. (re o mare forta de munca, harnic, lucrea'a din 0reu cu an0a=ament si 0aseste
&ucurie in asta, asumandu-si raspunderea pentru ceea ce face. Este corect, hotarat, entu'iast, radical. Mentalul
este puternic, insa emotional este foarte sensi&il, orice remarca incisiva facandu-l sa sufere, desi nu o arata.
8upa atatea rani suprapuse, mecanismul compensator de protectie l-a transformat in conducatorul care vrea sa
faca totul sin0ur. ,ntre0ul comportament are o radacina: teama de a fi ranit &rusc.
(cest tipar comportamental se manifesta la nivelul fi'ic printr-un simptom cheie: simte ca patul e tare (nu poate
parasi controlul nici in locul unde ar tre&ui sa fie odihna", ceea ce duce la o cautare continua a unui loc mai
moale (simptom cu reflectare la nivel mental".
Este strict cu el insusi si aceasta duritate se poate reflecta si asupra oamenilor din =urul sau. -re&uie sa
controle'e totul, constient de o&li0atiile sale. Chiar daca a=un0e la capatul puterilor, epui'at, cand se simte
A&atut ca un caineA, isi va i0nora starea (sau &oala, sau durerea" si se va autodepasi, trimitand doctorul acasa.
,n momentul in care se decompensea'a ca urmare a unui traumatism, suprasolicitare, suferinta, pierdere
financiara &rusca, va trece in indiferenta, prostratie, apatie. Este morocanos, critic, neincre'ator, cu sen'atia ca
nu e &un de nimic, vrea sa fie lasat sin0ur pretin'ind ca nu are nimic, dar de fapt ii e frica de a nu fi ranit din
nou. (ceasta frica se traduce printr-un simptom concret: nu vrea sa fie atins.
-ema viselor ii reflecta starea interioara: vise cu munca, circumstante socante, periculoase, ful0ere. ,ntrea0a
viata pare sa stea su& semnul urmatoarelor notiuni:
M$.C(, #BC, 8$@, -@($M(-,#M, /B<,-$@(, 8$@E@E, C(/8$@(, #(.5E.
Cuvintele cheie pentru (rnica ar putea fi /B<,-$@(, B@$#C.
-ot acest ta&lou mental-emotional creionea'a pe de o parte forta unui conducator din 0rupa metalelor
(asemanator tipului (urum", du&lata de sensi&ilitatea caracteristica plantelor.
Ca o e%emplificare a actiunii remediului, as dori sa relate' * ca'uri cu etiolo0ii diferite, tratate cu (rnica.
(rnica Montana - foto -ore 9roland
Pacientul este un &ar&at de +> de ani care, in urma unei caderi de la inaltime, ramine cu o 'ona de echimo'a de
>4D)4 cm la nivelul antero-lateral al coapsei, cu durere profunda la atin0ere chiar si dupa resor&tia echimo'ei.
(rnica 8*, administrata de * ori pe 'i a re'olvat simptomele in apro%. * saptamani.
---
Pacienta este o femeie de *6 de ani, intelectuala, casatorita, cu doi copii. ,n timpul anamne'ei revine mereu la
momentul sinuciderii mamei sale la varsta de *+ de ani, pe cand ea avea )+ ani. 8e atunci se simte sin0ura, fara
spri=in suficient, parasita, nu se poate concentra, face depresii iarna, raspunderea de a-si creste cei doi copii e
prea mare.
(rnica CH*4, * do'e intr-o 'i. 8upa trei saptamini Adispare 0olul interiorA le0at de moartea mamei. #imptomele
le0ate de concentrare, memorie, tristetea, se stin0.
---
Pacienta este o femeie de ** de ani, intelectuala, necasatorita, li&er profesionista, isi conduce sin0ura toate
sectoarele vietii. (re mare putere si hotarare, entu'iasm pentru ceea ce face, corectitudine, idealuri inalte pe care
incearca sa le puna in practica. (n0a=ata activ in viata sociala si artistica, are multi prieteni, or0ani'ea'a
activitati cu dinamism si putere de sacrificiu.
(cum se pre'inta cu simptomele: incapacitate de concentrare, visare, sen'atia ca lumea din =ur e ilu'ionara,
sen'atia ca e facuta din 0heata, sla&iciune cu nevoie e%a0erata de somn, nu mai suporta sa fie atinsa nici de
prietenii apropiati, dorinta de a sta sin0ura, dar cu o puternica sen'atie de i'olare, tristete.
,ntrea0a stare a aparut in urma aflarii vestii posi&ilei morti apropiate a tatalui, urmata de mai multe luni de lupta
pentru salvarea vietii tatalui sau. ,n urma anamne'ei a re'ultat ca in urma cu > ani a trecut printr-o mare
suferinta sufleteasca datorata faptului ca a fost parasita de iu&itul ei, in acel moment trecand din nou printr-un
episod de i'olare sociala cu teama de a fi atinsa. ,n urma cu >4 de ani, mama ei ii provoaca un soc, de atunci
pacienta nemaiavand le0aturi sufletesti cu ea, si, de asemenea, nu suporta sa fie sarutata pe o&ra' de catre mama
ei. (sistarea la scene de manifestare a afectiunii intre mama si fiica ii dau o Astrin0ere de inimaA.
/a repertori'are s-au luat in considerare simptomele (repertoarul #!nthesis": Mind:
1 ailments from mental shoc7
1 fear to &e touch
1 fear sudden death
1 industrious
1 a&sentminded
#-a administrat (rnica ) M o do'a. 8upa > luni, pacienta se simtea mai apropiata de oameni, incepe sa se
deschida, sa se Aincal'eascaA, se poate concentra &ine. Persista sen'atia de sin0uratate. #e administra'a o noua
do'a ) M. ,ncep transpiratii a&undente a%ilare, puternic mirositoare, timp de ) luna (interpretate ca o reactie de
eliminare a to%inelor, din interior catre e%terior, conform le0ii lui Herin0". /a ) luna de la a doua do'a are un vis
in care se intalneste cu fostul iu&it si isi ia ramas &un de la el, iesind din conflict. Este mult mai activa, din nou
or0ani'ea'a activitati. (pare din nou sen'atia de sin0uratate.
/a + luni de la a prima do'a se administrea'a din nou ) do'a ) M. (par transpiratiile care durea'a > saptamani.
#e simte din nou le0ata de oameni, comunica, are din nou incredere in oameni. 8upa * saptamani simte ca i se
Adeschide inimaA si e A&ucuroasa asa cum era pe vremuriA.
SEPIA HOMEOPATIE TEME
<ideo pre'entare - teme mental, fi'iopatolo0ie
http://www!outu"ecom/watch#$%e&Pt'()uC)I
). -eme mentale, to%icolo0ie, fi'iopatolo0ie
8ou0las si 5i&son, afirma despre sursa acestui remediu, repre'inta cel mai intri0ant e%emplu de relatie intre
natura si comportamentul animalului din care este o&tinut medicamentul homeopatic respectiv si
caracteristicile constitutionale ale pacientului caruioa i se adresea'a .
Medicamentul homeopatic #epia se prepara din lichidul cerneala a cefalopodului, #epia officinalis . (cest
animal marin se 0aseste si in Marea .ea0ra, lichidul sau colorat ca o cerneala, fiind folosit in pictura, su&
aceasi denumire de #epie .
/ichidul tip cerneala, folosit de cefalopod pentru a se ascunde de dusmani, contine ca principal constituent
melanina, un pi0ment cenusiu ce are in =ur de *,>+ L #ulfur . Calciu si ma0ne'iu sunt de asemeni pre'ente .
(cest sac ar fi similar cu ve'ica &iliara de la verte&rate .
5i&son si 8u0las, fac analo0ia dintre &ila, pi0mentii &ilari si nea0ra depresie umana .

>. #imptome mental
#epia are multe caracteristici importante comune cu alti policresti : phosphor, pulsatilla, sulfur, lachesis,
arsenicum, natrium muriaticum si natrium car&onicum . -otusi aceasta nu o impiedica sa fie un remediu
constitutional ma=or, de sine statator, cu personalitate distincta .
#epia este o creatura independenta care inoata, care inoata mai de0ra&a sin0ura decat in 0rup si traieste in
crapaturile rocilor din adancul rece al marii
Cand este in pericol, secreta norisori de cerneala, ce ii acopera fu0a si la fel face cand vrea sa-si puna la
adapost prada . 8eci acest lichid &run-ne0ricios are atat utili'ari defensive cat si a0resive . @emediul este
predominent feminin .
-a&loul clasic e femeia ce cauta sa se emancipe'e de rolul sau traditional pasiv si prea limitat de mama si
sotie .
-otusi #epia poate fi folosita homeopatic in scopuri diferite .
5asim trei fatete diferite ale #epiei :
a. 0ospodina surmenata si epui'ata
&. femeia retrasa si interiori'ata
c. femeia cu o cariera plina de succes si nemultumita care se plan0e usor
5ospodina surmenata
M. -!ler da o ima0ine su0estiva acestei fatete, descriind-o ca o 0ospodina o&osita, cu fata edematiata,
pamantie, care transpira mult, nu poate suporta nici camerele inchise si nici aerul rece .
(cest tip sufera constant de dureri de spate, sau de cap, e constipata si are o sen'atie 0enerala ca e trasa in
=os, atat este de epui'ata de 0ri=ile casei si ale copiilor, ca ar vrea sa se intinda si sa se odihneasca .
Bchii , se inchid din cau'a sla&iciunii pleoapelor ( la fel ca la 5elsemium, Causticum ".
,n starea sa de pra&usire se simte uituca, proasta, inerta si cand este epui'ata, simte ca tre&uie sa se tina
strans de ceva, ca sa nu tipe, impinsa pana la mar0inile irita&ilitatii . #e repede la copii si in special la sot .
8in acest ta&lou reiese ima0inea femeii re&ele, nemultumite, ce vrea sa-si paraseasca sotul, copii si sa scape
de tot . #au pur si simplu devine indiferenta fata de cei pe care ii iu&este .
/a animalele ce refu'a sa alapte'e, fiind lipsite de instinctul matern, medicamentul homeopatic #epia da
re'ultate &une .
,n fapt #epia are sentimente puternice si profunde, isi iu&este sotul si copii, dar este prea o&osita, ca sa mai
simta altceva in afara nevoii de a-si termina tre&urile 'ilnice si a se culca .
Ea este epui'ata fi'ic si emotional, pentru a mai avea ener0ie si pentru dra0oste . (stfel orice manifestare de
dra0oste parinteasca, filiala, con=u0ala repre'inta un consum pentru re'ervele sale de ener0ie si un
impediment pentru independenta si sin0uratatea sa . 5asim in repertoar : a0ravare la companie si ameliorare
in sin0uratate . #epia in su&constientul ei ii considera pe copii ca o amenintare fata de nevoia ei de
independenta, deci are tendinta de a fu0ii de le0aturile sentimentale, pentru a nu fi sufocata .
/a #epia sentimentul dra0ostei nu lipseste, dar manifestarile ei sunt amortite .
Ceea ce ramane, e sentimentul datoriei, chiar cand e la capatul puterilor, acesta o impin0e mai departe, pana
cand are sentumentul ca este lipsita de li&ertate si va lupta sa se eli&ere'e, adoptand o mina mohorata, la fel
cum animalul #epia, emite cerneala sa pentru a scapa .
9u0a este tendinta ei fireasca, fu0a de 0ri=i, de datorii, sa paraseasca familia, copii . ,nvin0e insa sentimentul
datoriei si al vinovatiei, asa ca nu pleaca .
#epia este o fire mandra, dar are sentimentul datoriei, desii are nevoie de independenta si desi poate isi
doreste o cariera, pentru reali'area ei personala, totusi va face cu multa 0ri=a lucruri ce nu se potrivesc
naturii sale .
,ncearca din 0reu sa faca lucrurile cum se cuvin . Pato0enia #epiei isi are ori0inea in stressul unui rol
nepotrivit .
Mhitmont aplicand psiholo0ia =un0iana in homeopatie, interpretea'a acest aspect al psihicului, ca posnind
dintr-un conflict cu se%ul opus dinauntrul ei .
,n orice individ e%ista cele doua se%e : feminin si masculin, atat 0enetic, cat si in ceea ce priveste caracterul
si constelatia endocrina .
Personalitatea constienta are atri&utele se%ului dominant, iar inconstientul are trasaturile se%ului opus, avand
astfel un rol echili&rant .
/a un om sanatos aceste forte Kin si Kan0, sunt in armonie, dar la #epia apare un de'echili&ru, nereusind sa
0aseasca un de&useu satisfacator .
Partea masculina din inconstientul sau incepe sa iasa la suprafata, intr-un mod, pe care nu-l poate nici
intele0e, nici controla, in timp ce feminitatea sa suprimata, se ra'&una 0enerand neurastenie si unele
trasaturi a0resive .
Pe plan fi'ic acest conflict se manfesta, in disfunctii 0enitale .
8eci #epia ar tre&uii luata in consideratie in ca'ul tul&urarilor menstruale, se%uale, ale fri0iditatii,
tul&urarilor de menopau'a si de sarcina ( tendinte la avort ", sau de rau matinal . ,n depresiile severe
postpartum, sau in tul&urari ale lau'iei si alaptarii .
Medicamentul mai este util in depresari uterine si tul&urari 0en prolaps, fi&rom cu sen'atie de e%pul'ie si
intepaturi violente ascendente in va0in .
Chiar daca #epia are instinct matern , #epia nu e pr0atita pentru maternitate, ce repra'inta pentru ea o
le0atura prea stransa, secatuind-o emotional si fi'ic, o constitutie deseori hipotiroidiana, hipotensiva,
hiposuprarenaliana .
#epia este indiferenta fata de cei pe care ii iu&este cel mai mult, aceasta fiind re'ultatul si nu cau'a
pro&lemelor sale .
(ceasta e%plica de ce contrar astepatarilor, #epia e mama &una, chiar e%celenta .
9emeia #epia are o vi'iune inacrita, posomorata si cu o personalitate o&ositoare . ii este destul de 0reu sa
traiasca cu ea insasi, de a pretinde ca, copii sa-, semene .
@especta personalitatea copilului si-l lasa sa fie el insasi, fara sa-, resfete . #epia poate fi nesocia&ila, cu
aversiune pentru companie ( Herin0 " .
.u doreste sa iasa in lume, in mare parte din cau'a efortului fi'ic cerut de acesta .
Este o fire re%ervata, cand e vor&a de a spune ceva, prea o&osita sa urmareasca conversatia are concentrare
dificila .
Poate raspunde monosila&ic, se simte proasta, cu flu% in0reunat al ideiilor, incapa&ila de efort mental .
Cuvintele ii vin mai 0reu, tre&uis sa le smul0a cu clestele, pentru a-si e%prima ideiilor 2 uita cuvintele
principale .
-oate acestea contri&ue la ima0inea 0enerata de indiferenta .
-otusi odata ce reuseste sa faca acest effort suprem, sa ia parte la o reuniune, dupa stimularea adrenalinei,
care compensea'a starea sa ptotica, inpotmolita, revine la viata si se distrea'a de minune .
#tarea emotionala de pra&usire a #epiei, are ca paralela fi'ica sen'atia de tra0ere in =os ( &earin0 do:n " .
#epia poate fi foarte e%cita&ila, in societate . (meliorarea fi'ica si psihica, dupa un effort intens, este un
semn orientativ spre remediul #epia .
#epia vrea sa traiasca i'olat in coltul ei si sa fie lasata in pace, sa nu fie atinsa, sa nu fie plictisita, sa nu se
apropie nimeni de ea, evita sa fie va'uta, vrea sa fie sin0ura, sa stea intinsa si cu ochii inchisi .
Multe simptome sunt ameliorate de somn, chiar scurt . ,n nesocia&ilitatea ei poate semana cu .atrum
muriaticum, ca si el poate avea a0ravare de companie, dar este in0ro'ita de sin0uratate .

Masi sistemati'ea'a mentalul #epiei in 3 teme : a&andon si lasitate, an%ietate si an0oasa,presentimente
o&scure le0ate de viitor si &oala, tristete, e%istenta nefericita si descura=arii, indiferenta, indolenta, aversiune
fata de companie, insatisfactie cu manie si suspiciune, irasci&ilitate cu hipersensi&ilitate .

1. Tema abandonului si lasitatii
(&andonul tipul #epia se simte pierdut ca intr-o padure, sau sin0ur ca in cimitir .
/asitatea : timid nu are cura=ul de a vor&ii, de a mer0e cu masina, speriat cu lipsa totala de cura= .
(re frica de a ramane sin0ur .
Predispo'itie de a se inspaimanta .

* Tema an+ietatii si an,oasei
(n0oasa poate apare in timpul mesei, cand are sen'atia de caldura la fata si inrosire . #piritul sau este
ocupat de amintiri triste si an0oasa .
(n%ietate la caderea noptii, mare e%cita&ilitate in pre'enta altora, foarte sensi&il la '0omote, an%ios dupa
actul se%ual

- Tema presentimentelor o"scure le,ate de $iitor si de "oala
-oate pro&lemele apar dupa o 'i proasta, dupa care devine a&atuta, preocupata de sanatatea sa, 0andindu-se
ca se va im&olnavii si va muri in curand .
Preocupata de sanatatea sa este sla&it si irita&il . Presentimente o&scure privind viitorul si sanatatea sa, cu
idei sum&re despre &oala sa .
(re idei triste si plan0e din cau'a &olii sale . ,rita&iltate indusa de starea sa de &oala si teama ca va murii,
resimtite acestea ca un presentiment .

. Tema tristetii
Este melancolica si trista fara nici un motiv . Plan0e adesea fara nici un motiv si nu-si poate reprima
lacrimile .
-rista si nemultumit de toate 2 trstetea apare cand mer0e in aer li&er, la caderea noptii, se simte nefericit fara
nici un motiv
/ Tema e+istentei nefericite si a descura0arii
#imte un mare de'0ust de viata, pe care o considera mi'era&ila, de nesuportat . (ceasta descura=are
alternea'a cu accese de manie .
-ipa a0itata, descura=ata, cu torpoae mentala, avand frica de viitor, de a pierde po'itia sa si de a fi umilit, ce
poate de0enera in suicid .

1 Tema indiferentei
Este apatica si indiferenta fata de tot, neavand sentimentul vietii . Este indiferenata fata de mem&rii familiei,
pe care de altfel ii iu&este .
.u are dorinta de a muncii, fiind distrata, cu tendinta de a a&andona toate proiectele sale .

2 Tema indolentei
(&atut, pre'entand un tip de indolenta pentru activitatea mentala . .u vrea sa faca nimic, nici sa munceasca,
nici sa se =oace, nici sa 0andeasca .
,ntrovertit, tacut , prefera sa stea sin0ur multe ore, fara sa faca nimic se arunca in pat , nu face nimic,
refu'and chiar sa manance .

8. Tema a$ersiunii fata de companie
Poate pre'enta alternata starilor emotionale de ras cu plans . ,rasci&iltate alternand cu indiferenta, sau
altenand cu stari de &una dispo'itie si socia&ilitate .
9ire emotiva, impresionat de mu'ica pianului, dar deran=at de cel mai mic '0omot , ii place sa cante .
Prefera sa stea sin0ura, fiind deran=ata evident de pre'enta altora, inclusiv a mem&rilor familiei sale .

) Tema insatisfactiei3 maniei si suspicio4itatii
Cel mai mic motiv &anal, ii poate declansa o cri'a de furie cu tremuraturi, se infurie pentru nimic .
,n timpul unor asemenea cri'e de furie, ii este teama de a nu parali'a .
,si aduce aminte de evenimente trecute ce l-au facut sa sufere si asta il infurie, producandu-i uneori an0oasa,
palpitaii si transpiratii pe tot corpul .
8imineata este foarte nervaosa si 0aseste defecte in tot si in toate, nu este de acord cu nimic . Este ofensata
usor si se enervea'a la fel .
Bi&lio0rafie
5 E A 6arrin,ton 3 M 7 - Comparati$e Materia Medica Ed 8 9ain Pu"lishers P$t :td 3 India 3
5));
* 6aro<h 9amshed Master - Comparati$e Materia Medica Ed 8 9ain Pu"lishers P$t :td 3 India
- 9A:athoud Materia Medica
. 9HClar<e A dictionar! of practical materia medica 3 Ed 8 9ain Pu"lishers P$t :td 3 =ew
7elhi 3 India 3 *;;;
/ Mitica 7 >apeanu ?-To+ico4e induse de to+ice $e,etale Ed Ceres 3 8ucuresti 3 >omania 3 5)'1
1 M : A,rawal - Materia Medica of the Human Mind 3 Pan<a0 Pu"lications 7elhi 3 India 3 5)'/
6. 7r Masi Eli4alde - http://wwwfe,unesp"r/@o0s/inde+php/i0hdr/article/$iew6ile/';/1-
8 7r Alfonso Masi Eli4alde - http://wwwhomeopatiamed"r/"i"lioteca/o"ituar!pdf