Participarea grupurilor vulnerabile n economia social

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 200720!"
#nveste$te %n oameni&
#nveste$te %n oameni &
FO'DU( SO)#*( EUROPE*'
Programul Operaional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 + 20!"
*,a prioritar- . + Promovarea incluziunii sociale
Domeniul ma/or de intervenie .0! + Dezvoltarea economiei sociale
1itlul proiectului2 3Participarea grupurilor vulnerabile n economia social4 5#D proiect 2!6!7
)ontract nr0 POSDRU8!98.0!8S8:

;anual pentru profesioni$ti
speciali$ti %n
incluziune social-
Octombrie 2010
Bucureti
1
GUVERNUL ROMNIEI
GEN!I N!IONL"
PEN#RU ROMI
*U1OR##
Daniel )<iril-
Olga =ora
Diana >ol?nu
Diana @erAan
*ndreea )ioc?lteu
1atiana Batamaniuc
Simona Radu

ResponsaAil cu elaAorarea manualului2 *sociaia 1R*'S)E'*
2
PreamAul
*cest ;anual de incluziune social- este realizat %n cadrul proiectului 3Participarea grupurilor
vulneraAile %n economia social-4 C finanat din FO'DU( SO)#*( EUROPE*' prin Programul
Operaional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 + 20!"C *,a prioritar- . +
Promovarea incluziunii socialeC Domeniul ma/or de intervenie .0! + Dezvoltarea economiei
sociale ca parte a *ctivit-ii 60i Program $e %ormare pentru speciali&ti n $omeniul
inclu'iunii sociale(
Obiectivul general al proiectului este cre$tereaC la nivelul comunit-ilor locale 5inclusiv al
grupurilor vulneraAile din aceste comunit-i7 din intreaga ar-C a capacit-ii de a realiza o
dezvoltare local- duraAil- $i inclusiv-0
Obiectivele speci%ice sunt)
!0 Dezvoltarea capacit-tiiC competenelorC cuno$tinelorC stimei de sine $i a suportului
social pentru 200000 memAri ai grupurilor vulneraAileC astfel %nc?t s- creasc- $ansele
acestor persoane de a participa %n economia social- $i de a se integra $i menine pe
piata muncii2
asigurarea de formare profesional-C preg-tire antreprenorial- $i dezvoltare personal-
pentru memArii grupurilor vulneraAile %n vederea integr-rii pe piaa muncii
dezvoltarea serviciilor sociale de suport pentru memArii grupurilor vulneraAileC astfel
%nc?t ace$tia s- se poat- integra $i menine pe piata muncii
promovarea la nivelul comunit-ilor locale a unor politici de dezvoltare local- care s-
ia %n considerare asigurarea accesului grupurilor vulneraAile la Aunuri $i servicii
puAlice la acela$i nivel cu populaia ma/oritara $i crearea de oportunit-i de integrare
social- pentru grupurile vulneraAile
asigurarea de preg-tire %n domeniul serviciilor sociale de suport pentru incluziunea
social- pentru speciali$tii din organizaii puAlice sau private care ofer- asisten- $i
susin interesele grupurilor vulneraAile
20 #niiereaC consolidarea capacit-iiC susinerea $i promovarea a 60 de structuri ale
economiei sociale dezvoltate de grupuri vulneraAileC ca instrument fle,iAil $i duraAil
pentru dezvoltarea economic- $i crearea de Aun-stare $i de locuri de munc- la nivel
local2
stimularea implic-rii %n economie a asociaiilor $i fundaiilorC prin facilitarea
parteneriatului puAlic + privat %n domeniul economiei socialeC prin oferirea de
consultan-C informare $i oportunit-i pentru sc<imA de e,perien- $i promovare %n
domeniul economiei sociale
dezvoltarea $i promovarea unor activit-i generatoare de venit la nivel de comunitai
localeC activit-i care a/ut- memArii grupurilor vulneraAile s- se integreze sau
reintegreze pe piata muncii $i care contriAuie la Aun-starea comunit-ii
3
facilitarea parteneriatului puAlic + privat %n domeniul economiei socialeC facilitarea
cooper-rii dintre organizaii %n domeniul economiei sociale $i facilitarea comunic-rii $i
cooper-rii dintre reprezentani ai diferitelor grupuri vulneraAile $i dintre grupurile
vulneraAile $i comunit-ile %n care tr-iesc
asigurarea de preg-tire antreprenorial- %n domeniul economiei sociale pentru
memArii grupurilor vulneraAile $i ai organizatiilor care susin interesele acestora
;anualul este un instrument complementar al Programului de formare adresat
profesioniDtilor comunitari2 mediatorul sanitarC lucr-tor socialC asistent comunitar $i are drept
finalitate promovarea de noi aAord-ri practice %n politicile de integrare profesional- a
grupurilor cu participare redus- pentru asigurarea continuit-ii programelor naionaleC
regionale Di locale din domeniu Di consolidarea principiilor de parteneriat social0 *ceast-
iniEiativ- contriAuie la transferul competenEelor c-tre nivelul cel mai apropiat de cerinEele Di
nevoile grupurilor vulneraAile Di va asigura o mai Aun- adaptare a serviciilor puAlice
e,istente0 #nstrumentele ce vor fi aplicate %n urma form-rii vor contriAui la o monitorizare
imediat- $i concret- a principalelor oAiective naEionale Di internaEionale pentru creDterea
ocup-rii grupurilor supuse riscului e,cluziunii sociale0
;anualul este un g<id de lucru pentru consilierea pentru incluziunea social- cu prioritate prin
integrare socioprofesional- $i vine %n %nt%mpinarea prevederii din (egea !!. din !6 martie
2002 privind prevenirea $i comAaterea marginaliz-rii socialeC art0 2.2 4*onsilierea
persoanelor cu scopul $e a bene%icia $e $repturile stabilite $e pre'enta lege se
asigur gratuit $e ctre institu+iile $e stat abilitate &i $e aparatul $e lucru speciali'at al
primriilor,(
;anualul ofer- profesioni$tilor care vor Aeneficia de programul de formare din proiect o Aaz-
orientativ- pentru aplicarea cuno$tinelor doA%ndite %n consilierea persoanelor care fac parte
din grupul int- final0 Fn calitatea sa de instrument de lucruC ;anualul va fi completat de
suportul de curs pe care fiecare participant %l va primiC suport ce va cuprinde informaii $i
instrumente persoanlizate pe cerinele proiectului0 ;anualul are un grad de generalitate mai
ridicat dec%t suportul de curs pentru a putea constitui un Aun instrument de lucru $i pentru ali
profesioni$ti dup- %nc<eierea activit-ilor proiectului0 *stfel contriAuim la asigurarea
impactului proiectului pe termen lung0
;anualul are trei seciuni distriAuite %n 9 capitole2
O seciune teoretic- acoperind noiuni despre consilierea pentru incluziune social- $i
informaii despre grupurile de Aeneficiari din grupul int- al proiectuluiC capitolele ! $i "0
O seciune practic- ce cuprinde planuri orientative de desf-$urare a $edinelor de consiliereC
capitolul 20
O seciune dedicat- descrierii cadrului legislativ $i instituional %n care se desf-$oar- toate
activit-ile de comaAtere a marginaliz-rii sociale %n ara noastr-C %n capitolul 90
4
)uprins
PreamAul00000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000
)apitolul ! )onsiliere pentru incluziune social-0 #ntegrare socioprofesional-0
1.1 Definirea conceptului00000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000
1.1.1 )onsilierea pentru incluziune social- %n conte,tul proiectului 3Participarea grupurilor
vulneraAile %n economia social-40000000000000000000000000000000000000000000000
1.1.2 )ui se adreseaz- consilierea pentru incluziune social-00000000000000000000
1.1.3 )onsilierea pentru incluziune social- %n corelaie cu economia social-0000000000
1.2 Raporturile dintre consilierea pentru incluziune social- $i celelalte tipuri de consiliere
e,istente pe pia-0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000
1.2.1 *specte teoretice00000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000
1.2.2 *specte practice0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000
1.3 'oiuni specifice consilierii pentru incluziune social-0000000000000000000000000000000000000
1.4 Desf-$urarea activit-ii de consiliere000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000
1.4.1 Fnregistrarea $i evoluia cazului de la %nceputul $i p%n- la sf%r$itul consilierii00000
1.4.2 Referire $i management de caz000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000
1.4.2.1 Referirea 000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000
1.4.2.2 ;anagementul de caz + un instrument de intervenie %n reea cu care consilierul de
incluziune social- se poate %nt?lni00000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000
1.4.3 Fnc<eierea cazului0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000
1.4.3.1 Feed AacG pentru consilier0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000
1.4.3.2 Sfaturi pentru consilieri000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000
1.5 Poate consilierul s- /oace rolul unui mentor pentru AeneficiarH00000000000000000000000000000
)apitolul 2 Planuri de lecii00000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000
(ecia !00000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000
(ecia 2000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000
(ecia "0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000
5
)apitolul " Prezentarea situaiei grupurilor vulneraAile00000000000000000000000000000000000000000
"0! Persoane de etnie roma ca grup de poteniali Aeneficiari ai consilierii pentru incluziune
social-00000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000
"02 Persoane aflate in detentie care se pregatesc pentru eliAerare Di persoane anterior aflate
%n detenEie ca grup de poteniali Aeneficiari ai consilierii pentru incluziune social-00000000
"0" Persoanele dependente de droguri ca grup de poteniali Aeneficiari ai consilierii pentru
incluziune social-000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000
"09 Femeile victime violenei %n familie ca grup de poteniali Aeneficiari ai consilierii pentru
incluziune social-0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000
3.5 1inerii peste !I ani care parasesc sistemul institutionalizat de protectie a copilului si care
se afla in cautarea unui loc de munca ca grup de poteniali Aeneficiari ai consilierii
pentru incluziune social-0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000
)apitolul 9 (egislaia privind integrarea grupurilor vulneraAile pe piaa muncii 000000000
90! (egislaia privind integrarea persoanelor de etnie rom-000000000000000000000000000000000000000
902 (egislaia cu privire la integrarea persoanelor aflate %n detenie0000000000000000000000000
90" (egislaia privind integrarea persoanelor dependente de droguri000000000000000000000000
909 (egislaia privind integrarea victimelor violenei domestice00000000000000000000000000000000000
906 (egislaia privind integrarea tinerilor peste !I ani care p-r-sesc sistemul
instituionalizat0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000
6
*apitolul -
*onsiliere pentru inclu'iune social( Integrare socio.pro%esional
-(-( /e%inirea conceptului
Consilierea presupune existena unei persoane care are temporar sau permanent rolul de
consilier i care ofer sau accept n mod explicit s acorde timp, atenie i respect uneia
sau mai multor persoane, cu rolul temporar de client. arcina consilierului este de a oferi
clientului oportunitatea de a explora, descoperi i clarifica moduri de a tri !alorific"ndu#i
resursele, ceea ce conduce la sentimentul de bine interior, ndrept"ndu#se spre o c"t mai
bun existen. *stfel definea in !::! $sociaia Britanic pentru Consiliere acest proces.
)onsilierea este o activitate care este iniiat- de o persoan- care caut- a/utor0 Ofer-
oportunitatea clientului de a identifica ceea cel perturA-C de a se autoe,plora $i de a se
%nelege0 Procesul de consiliere %l va a/uta s-$i identifice g?ndurileC emoiile $i
comportamenteleC care con$tientizate fiindC %l fac s- se simt- plin de resurse $i s- <ot-rasc-
sc<imAarea. %&anice 'ussel, (ra)am *exter, +im Bond, 1,,2-
Fn acest conte,tC ;argaret Joug< concluziona2
*onsilierea este0
o relaie
o form- special- de comunicare
implic- ascultarea
previne situaiile de criz- + rol proactiv
o persoan- este a/utat- de alta
o persoan- a/ut- un grup de persoane
o form- confidenial- de a oferi a/utor
Aazat- pe principiul dezvolt-rii personale
presupune 3%mputernicirea4 5engl0 3empoKerment47 persoanelor care caut- a/utor
%nseamn- ai a/uta pe alii s-$i identifice $i s-$i clarifice proAlemele
o activitate efectuat- de profesioni$ti
se g<ideaz- dup- anumite teorii $i dup- metode specifice domeniului
Fn acela$i spiritC Pete SandersC afirma2
7
*onsilierea nu este(((
o relaie de prietenie
a avea gri/- asemenea unui p-rinte
a trata pe cineva ca un doctor
a instrui sau a preda
a sf-tui
a /udeca
numai folosirea deprinderilor $i aAilit-ilor de consiliere
*onsilierea pentru inclu'iune social prin integrare socio.pro%esional define$te un
domeniu Aine individualizat al consilierii0 (egile rom?ne$tiC %n acord cu cele europene privind
prevenirea $i comAaterea marginaliz-rii socialeC fac referire la acest fenomen ca la un
proces $e garantare a accesului e%ectiv la $repturi elementare &i %un$amentale1 cum
sunt) $reptul la un loc $e munc1 la o locuin+1 la asisten+ me$ical1 la e$uca+ie1
precum &i instituirea unor msuri $e prevenire &i combatere a marginali'rii sociale &i
mobili'area institu+iilor cu atribu+ii n $omeniu0
Marginali'area socialC a$a cum este descris- %n legislaia prezent-C se define$te prin
poziia social- periferic-C de izolare a indivizilor sau grupurilor cu acces limitat la resursele
economiceC politiceC educaionale $i comunicaionale ale colectivit-iiL ea se manifest- prin
aAsena unui minimum de condiii sociale de via-0
;-surile pentru prevenirea $i comAaterea marginaliz-rii sociale se staAilesc %n funcie de
criteriile de definire a marginaliz-rii0 'ivelul venitului net lunar pe o persoana este un astfel
de criteriu0 Fn funcie de nivelul venitului staAilit la art0 2"C consiliile locale au oAligaia s-
identifice persoanele $i familiile care se g-sesc %n aceast- situaie $i s- staAileasc- m-suri
individuale %n vederea prevenirii marginaliz-rii sociale a acestora0
)onsilierea persoanelor cu scopul de a Aeneficia de drepturile staAilite de (egea nr0--2 $in
-3 martie 4554 se asigur- gratuit de c-tre instituiile de stat aAilitate $i de aparatul de lucru
specializat al prim-riilor0
Una dintre c-ile de realizare a incluziunii sociale este $i consilierea pentru integrare socio
profesional-0 Fn acest conte,tC se realizeaz- cre$terea $anselor de g-sire a unui loc de
munc- pentru persoanele care nu lucreaz-0 #nformarea $i consilierea se constituie ca un
ansamAlu de servicii acordate %n mod gratuit persoanelor aflate %n c-utarea unui loc de
munc- $i au ca scop2
a7 furnizarea de informaii privind piaa muncii $i evoluia ocupaiilorL
A7 evaluarea $i autoevaluarea personalit-ii %n vederea orient-rii profesionaleL
c7 dezvoltarea aAilit-ii $i %ncrederii %n sine a persoanelor %n c-utarea unui loc de munc-C %n
vederea lu-rii de c-tre acestea a deciziei privind propria carier-L
8
d7 instruirea %n metode $i te<nici de c-utare a unui loc de munc-0
#nformarea $i consilierea profesional-C instruirea %n metode $i te<nici de c-utare a unui loc de
munc- $i de prezentare la interviuri %n vederea anga/-rii se realizeaz- %n centre specializateC
organizate %n cadrul ageniilor pentru ocuparea forei de munc-C precum $i %n alte centre $i
furnizori de servicii din sectorul puAlic sau privatC de c-tre consilierii care activeaz- %n aceste
conte,te instituionale0
-(-(- *onsilierea pentru inclu'iune social n conte6tul proiectului 7Participarea
grupurilor vulnerabile n economia social,
Serviciul de consiliere furnizat %n cadrul proiectului 3Participarea grupurilor vulneraAile %n
economia social-4 const- %n2
informare cu privire la prevederile legiiC la oportunit-ile e,istente pe piaa muncii
pentru persoanele marginalizate $i la accesul la acestea
identificarea nevoilor legate de integrarea socioprofesional- a Aeneficiarului
oferirea de suport pentru relaionarea cu instituii relevante pentru accesul la resurse
$i pentru relaionarea cu poteniali anga/atori
%ndrumarea c-tre alte servicii conform nevoilor Aeneficiarului
)onsilierea pentru incluziune social- se adreseaz- unui grup de poteniali Aeneficiari foarte
larg $i eterogen0 )riteriul de definire prev-zut de (egea !!.82002 este unul economicC de
aceea suAgrupuri de persoane cu proAlematic- social- foarte divers- intr- %n grupul int- al
serviciului oferit0 Este foarte important s- preciz-m c- oAiectivele acestei forme de consiliere
sunt predominant de informare asupra oportunit-ilor $i prevederilor cadrului legal $i de
orientare c-tre servicii mai specializate %n funcie de nevoile Aeneficiarului0 *ccentul se pune
pe orientarea pentru acces la resurse0 Deoarece principala cale de comAatere a st-rii de
marginalizare a persoanelor care pot Aeneficia de serviciul oferit este integrarea socio
profesional-C consilierea pentru incluziune social- va avea ca sopuri operaionale
identificarea nevoilor persoanei legate de inseria pe piaa muncii $i analiza oportunit-ilor
e,istente0
Una dintre resursele importante pe care serviciul de consiliere oferit o va avea %n vedere va fi
totalitatea structurilor de economie social- dezvoltate pe pia- %n ultimii ani0
*omponenta $e suport pentru munca se refer- la spri/inul acordat Aeneficiarului %n a$i
g-si un loc de munc- $i %n meninerea acestuia0 Formele suA care se poate prezenta acest
spri/in sunt diverse2
a7 suport pentru g-sirea unui loc de munc-2 informare despre legislaie $i oportunit-ile
de pe piaa munciiC analiza nevoilor AeneficiaruluiC trasarea unui plan de aciune
asumat de Aeneficiar $i care s- %ncura/eze aciunea independent- $i
responsaAilizarea Aeneficiarului pentru a dep-$i propria marginalizareC orientare c-tre
instituii puAlice $i private capaAile s- ofere resurse necesare %ndeplinirii planului
individual de aciune al Aeneficiarului0
9
A7 Suport pentru meninerea unui loc de munc-2 evaluarea gradului de integrare la locul
de munc-C a nivelului de %ndeplinire a responsaAilit-ilorC a relaion-rii cu ec<ipa de
lucru0
Descrierea efectiv- a modului %n care se va desf-$ura acest tip de intervenie va fi cuprins-
%n cadrul prezent-rii leciilor0
Limitele consilierii pentru inclu'iune social)
Fn cadrul acestui proiectC consilierea pentru incluziune social- este susinut- de speciali$ti %n
domeniul incluziunii sociale2
lucr-tori sociali
asisteni comunitari
mediatori sanitari
#ncluziunea social- este un proces de durat-C rezultat al unei aAordari integrateC care
coaguleaz- resorturi interne profunde ale societ-ii0 #ncluziunea social- se Aazeaz- pe
mecanisme specifice precum cre$terea $anselor de dezvoltare $i de formare profesional- $i
a facilit-rii accesului la resurseC precum educaia $i formarea profesional-0 Dezvoltarea unei
reele de suport social la nivel de comunitateC a$a cum se intenioneaza prin antrenarea %n
acest proces a speciali$tilor din cadrul organizaiilor puAlice $i privateC este un alt mecanism
al incluziunii sociale0 Din toate aceste puncte de vedereC treAuie s- suAliniem c- acest tip de
intervenie este limitat ca anvergur- a activit-iiC dar amplu %n urmari $i efecte0 Un resort
important pe care se Aazeaz- acest gen de intervenie este motivaia Aeneficiarului0 Rolul
consilierului este unul de identificare $i optimizare a motivaiei prin suportul $i %ndrumarea
c-tre resursele care %i pot asigura atingerea scopurilor0 De$i intervenia consilierului poate
p-rea orientat- predominant spre informareC ea este %ns- esenial- pentru susinerea
motivaiei personale a Aeneficiarului de a identifica $i accesa resursele necesare evit-rii
marginaliz-rii sociale0
Fntrun conte,t %n care consilierul este un funcionar %ntro instituie de statC el propun?nduse
ca reper $i ca resurs- de orientare informaional- a AeneficiaruluiC consilierea pentru
incluziune social- susine iniiativa individual- a Aeneficiarului $i %ncearc- s- optimizeze
capacitatea acestuia de a aciona independent0 De aceea fiecare intervenie de acest gen
este individualizat- $i se pliaz- pe tipul de nevoi specifice ale AeneficiaruluiC %ncura/?ndul pe
acesta s- %$i descrie propriul plan de aciune0
)onsilierea pentru incluziune social-2
- ofer- un reper de informare $i spri/in pentru orice persoan- aflat- %ntrun grup
vulneraAil la marginalizarea social-
- identifica nevoile Aeneficiarului $i %l orienteaz- c-tre accesarea resurselor necesare
%ndeplinirii lor
- orienteaz- Aeneficiarul c-tre servicii specializate de consiliere vocaional- $i asisten-
psi<ologic-C acolo unde este cazul
10
- dezvolt- capacitatea Aeneficiarului de a aciona independent %n vederea %ndeplinirii
scopului staAilit %ncura/?nd responsaAilizarea $i angrenarea Aeneficiarului %n lupta
pentru marginalizarea sa social-
- spri/in- integrarea profesional- $i ocuparea unui loc de munc- de c-tre cei care
solicit- acest gen de intervenie
- se desfa$oar- %n conformitate cu contractul %n Aaza c-ruia se implementeaz-
proiectul sauC dup- %nc<eierea proiectuluiC %ntrun cadru instituional reglementat de
normele $i regulile funcion-rii instituiei respective0 )a urmareC ofer- servicii limitate
la specificul proiectului2 informareC identificare de nevoiC referire $i %ndrumare pentru
ocuparea unui loc de munc-
- este un serviciu gratuit
)onsilierea pentru incluziune social-2
- nu ofer- consiliere psi<ologic- $i nici asisten- terapeutic-
- nu ofer- nici un tip de spri/in financiar sau material
- nu este un program de educaie pentru dezvoltarea aAilit-ilor sociale
-(-(4 *ui se a$resea' consilierea pentru inclu'iune social
Printre oAiectivele int- $i modalit-ile de aciune la orizont 20!"C 2020C 20"0 conform
orient-rilor strategice ale Uniunii EuropeneC 8trategia Na+ional $e /e'voltare /urabil
prevede un oAiectiv legat de incluziune social-C migraie $i demografie0 Odat- cu aderarea la
structurile Uniunii EuropeneC Rom?nia $ia asumat activit-i care s- susin- crearea unei
societ-i Aazate pe incluziune social-0 *cesta este cadrul %n care se %nscrie $i specificul
proiectului prezentat %n aceste pagini 3Participarea grupurilor vulneraAile %n economia
social-40
Programele de finanare din fonduri europene care susin oAiectivele asumate de ara
noastr- %n conte,tul acestei strategii adoptate %n 2007 pentru un orizont de timp p?n- %n
20"0C acoper- ansamAlul %ntregii populaii a RomanieiC dar sunt direcionate prioritar spre
reducerea riscului s-r-cieiC promovarea accesului la servicii pentru anumite grupuri
defavorizateC %mAun-t-irea accesului $i participarea grupurilor vulneraAile pe piaa muncii0
Fn cadrul proiectului prezentat aiciC categoriile defavorizate care sunt identificate ca
Aeneficiari direci ai activit-ilor proiectului sunt2 persoane de etnie roma supuse e,cluziunii
sociale care nu au acces la acela$i nivel cu ma/oritatea populaiei la servicii de s-n-tate $i
educaie 5:I00 de persoane7C persoane aflate %n detenie care se preg-tesc pentru eliAerare
sau care nu Aeneficiaz- de suport din partea familie $i care caut- s- desf-$oare activit-i de
munc- pe parcursul detenieiL persoane aflate anterior %n detenie care se afl- %n c-utarea
unui loc de munc- 57000 de persoane7C persoane dependente de droguri care au urmat un
tratament de dezinto,icare $i care au nevoie de suport pentru integrare social- 5!200 de
persoane7C victime ale violenei domestice care sunt femei $i care au nevoie de suport pentru
%ntreinerea unei familii din care agresorul nu mai face parte 5!000 persoane7C tineri peste !I
ani care p-r-sesc sistemul instituionalizat de protecie a copilului $i care se afla %n c-utarea
unui loc de munc- 5!000 de persoane70
11
-(-(9 *onsilierea pentru inclu'iune social n corela+ie cu economia social
*l-turarea termenilor 3economie social-4 creeaz- o sintagm- care poate p-rea parado,al-0
*ceasta este impresia dac- ne g?ndim la conceptul de economie ca la unul care semnific-
profit $i afacereC iar la cel social ca la unul asociat cu spri/inul comunitarC cu a/utorarea
Aenevol-C cu suportul instituional $i individual0 *r p-rea c- avem de a face cu doi termeni
opu$i care se e,lud reciporc0 Domeniile social $i economic sunt foarte diferite %n esen-C
opuse ca scopuri urm-rite prin activitatea desf-$urat- $i guvernate de legi total opuse2
profitul caracterizeaz- mediul economic $i asistarea tolerant- revine celui deal doilea0
Economia social- se refer- %ns- la acele forme de activitate economic- ce sunt active %n
domeniul social0 *ceste activit-i au oAiective sociale $i se concentreaz- mai puin pe
oAinerea profitului0 'ici aspectul c?$tigului nu este ignoratC urm-rinduse tot timpul cre$terea
acestuiaC %ns- este considerat important doar dup- ce criteriul social este %ndeplinit0 De
e,empluC o structur- economic- de tipul unui atelier de design grafic unde lucreaz- persoane
cu diferite tipuri de dizaAilit-i sau persoane cu trecut infracional este interesat- s- oAin-
profit din activitatea desf-$urat-C dar nu va pune niciodat- interesul c?$tigului %naintea
consider-rii celor mai Aune condiii de desf-$urare a activit-ii pentru personalul s-u0 Fiecare
anga/at munce$te dup- posiAilit-i $i dup- programul pe care se simte capaAil s-l susin-0
Din aceast- perspectiv-C economia social- este o activitate care folose$te te<nici
antreprenoriale pentru a oAine scopuri sociale 5Fundatia P*)1C 2007C )onferina
;icrocreditare Social-C *sociaia Serviciul *PE(C >ucure$ti70 Fn acest conte,tC o afacere
comunitar- este o activitate economic-C facilitat- $i dezvoltat- de c-tre o organizaie sau un
grup comunitar care moAilizeaz- $i valorizeaz- resurse din comunitateC contriAuind la
integrarea social- a grupurilor dezavanta/ateC reinvestind profitul oAinut %n comunitate0
De asemeneaC este demn de reinut faptul c- tot profitul oAinut de o astfel de structur-
economic- este reinvestit %n activitatea organizaiei %n interesul spri/inirii Aeneficiarilor ei
direciC persoane aflate %n risc de marginalizare social-0
Fn domeniul economiei sociale este des %nt?lnit- forma microcreditarii socialeC a spri/inirii
antreprenoriatului %n r?ndurile persoanelor aflate %n dificultate socioeconomic-C a atelierelor
%n care activitatea este desf-$urat- cu a/utorul persoanelor %n risc de marginalizare social-0
Din aceast- perspectiv-C ara noastr- se individualizeaz- %n conte,tul european prin mai
multe tr-s-turi distinctive2 un spirit antreprenorial mai puin dezvoltat $i mai puin %ncura/atC o
coagulare deficitar- %ntre sistemele sociale de intervenieC o reglementare foarte strict- a
micro%ntreprinderilorC un sistem Aancar puin favoraAil deAitorilorC dificultatea de a asigura
perenitatea structurilor de economie social- %nfiinate0
Fn cadrul proiectului 7Participarea grupurilor vulnerabile n economia social,
dimensiunea economiei sociale este dezvoltat- prin spri/inirea antreprenoriatului %n randul
persoanelor din grupurile marginalizate social $i prin %ncura/area revigor-rii me$te$ugurilor
pe care comunitatea roma le practic- %n mod tradiional0 *ceasta este una dintre m-surile de
comAatere a marginaliz-rii sociale a$a cum o descrie $i legislaia %n vigoare0
-(4( Raporturile $intre consiliere pentru inclu'iune social &i celelalte tipuri $e
consiliere e6istente pe pia+
-(4(-( specte teoretice
12
Fn termeni comuniC putem sumariza consilierea la un proces de %ndrumare de c-tre un
specialist %ntrun anumit domeniu a unei persoane aflate %ntro situaie %n care %ntampin- o
dificultate0 Pentru a %nelege mai Aine conceptul de consiliere pentru incluziune social-C
e,plicarea celorlalte tipuri de consiliere e,istente pe pia- poate defini conturul conceptului
pe care %l analiz-m0
)onceptul de consiliere este prezent %n multe domeniiC cum ar fi2 /uridicC economicC religiosC
imoAiliarC afaceriC managementC psi<ologicC educaieC etc0 De aici sau dezvoltat $i diferite
tipuri de consiliere2 informaional-C educaional-C de dezvoltare personal-C suportiv-C
vocaional- 5de carier- sau OSP7C de criz- 5asistarea psi<ologic- a persoanelor aflate %n
dificultate7C pastoral-0 %$driana Bban, 2001-
Fn funcie de domeniuC e,ist- mai multe tipuri $e consiliereC careC de cele mai multe oriC se
completeaz- %n activitatea practic-0
*onsilierea voca+ional urm-re$te dezvoltarea capacit-ii de planificare a carierei0 *ceast-
form- de consiliere esteC de cele mai multe oriC asimilat- consilierii carierei, atunci c?nd se
acord- elevilor $i aAsolvenilor ciclurilor de %nv--m?nt terminale0 *ctivitatea de consilierea
carierei adulilor este considerat-C %n acela$i timpC o m-sur- activ- de comAatere a
$oma/uluiC al-turi de mediereC consultan- %n afaceriC ocupare $i formare 8recalificare 8
reconversie 8 dezvoltare a resurselor umane0
*onsilierea e$uca+ional ofer- repere psi<oeducaionale pentru s-n-tatea mintal-C
emoional-C fizic-C social- $i spiritual- a copiilor $i adolescenilor0
)onsilierea educaional- este $i un proces intensiv de acordare a asistenei psi<o
pedagogice elevilorC studenilor $i celorlalte persoane implicate %n procesul educaional
5profesoriC p-rini $i autorit-i $colare70 Fn cadrul grupurilor $colareC consilierea reprezint- o
form- particular- de interaciune $i influenare care contriAuie la omogenizarea grupului de
elevi 51om$aC !:::70
)onsilierea educaional- se a,eaz- pe unitatea familie elev + $coal- $i este preocupat- de
realizarea unei armonii %ntre cei trei termeni ai relaieiC %n vederea unei educaii eficiente $i a
dezvolt-rii optime a personalit-ii copilului0
*onsilierea suportiv ofer- spri/in emoional $i psi<ologic $i implic- discuii ale consilierului
cu clientul0 Principala misiune a consilierului este aceea de a utiliza c?t mai mult posiAil
ascultarea activ- $i de a susine afectiv clientul0
*onsilierea pentru $e'voltare personal este o form- de consiliere psi<ologic- %n care
proAlemele psi<ice nu sunt v-zute %n termeni de tulAurare $i deficien-C ci %n parametrii nevoii
de autocunoa$tereC de %nt-rire a euluiC de dezvoltare personal- $i de adaptareL formeaz-
aAilit-i $i atitudini care permit o funcionare personal fle,iAil- $i eficient-0 Succesul acestui
gen de consiliere presupune implicarea activ- $i responsaAil- a amAelor p-ri %n realizarea
unei aliane autenticeC Aazat- pe respect $i %ncredere reciproc- 5>-AanC 200!70
*onsilierea $e cri' asigur- asistarea psi<ologic- a persoanelor %n dificultate0 *ceasta
implic- metodeC te<nici $i cuno$tine de specialitate $i se Aazeaz- pe intervenia %n stare de
criz-C care se situeaz- %ntre consiliere $i psi<oterapie 5JuAerC!::970
13
)riza %n acest conte,t este definit- ca situaia %n care o persoan- se confrunt- cu un
oAstacol %n atingerea unui scop important al vieii saleC oAstacol ce pare imposiAil de dep-$it
utiliz?nd metode uzuale de soluionare0
*cest tip de consiliereintervenie este urgentC intens $i de scurt- durat- $i %$i propune nu
numai alinarea suferinelorC ci $i prevenirea consecinelor negative din punct de vedere
socialC psi<ologicC medicalL are la Aaz- urm-toarele principii2
evitarea pericolului aciunilor $i deciziilor ireversiAileC precum $i a unor atitudini $i
conduite neadecvateL
identificarea conflictului $i confruntarea clientului 8 pacientului cu acestaL
susinerea pacientului %n continuarea tratamentului datorit- unei relaii de %ncredere
staAilit- rapid cu consilierulterapeutL
centrarea pe proAlema urgent- a clientuluiL
utilizarea unor metode fle,iAile $i pragmaticeL
apelareaC %n caz de necesitateC la tratament medicamentosC a/utorul persoanelor
apropiate $i asisten- social-0
*onsilierea pastoral este un tip de consiliere religioas-C un proces de asistare psi<ologic-
realizat de c-tre preot %n comunitatea sa religioas- 5>-AanC 200!70 Scopurile consilierii
pastorale constau %n2
acordarea de asisten- persoanelor descura/ateL
dezvoltarea toleranei %n relaiile cu semeniiL
acordarea de asisten- %n autocunoa$tereC %nelegerea propriului
comportament potrivit principiilor AiAliceL
acceptarea responsaAilit-ilor $i doA?ndirea maturit-ii confesionale 5DeGovenC !::770
*onsilierea in%orma+ional este un tip de intervenie prin care se ofer- informaii pe
domenii8 teme specificeL %n cazul c?nd aceste informaiiC completate de metode $i te<nici de
specialitateC sunt furnizate cu a/utorul te<nologiei informaticeC se poate vorAi de un nou tip de
consiliere2 consilierea on#lineC computeri.at sau asistat de calculator.
*onsilierea marital este o form- de asisten- psi<ologic- acordat- familieiC careC spre
deoseAire de terapia marital-C poate fi considerat- mai limitat- ca scopC deoarece pune %n
discuie numai un conflict particular legat de proAlemele immediate ale familieiL poate fi
orientat- c-tre o sarcin- specific-C de e,empluC cre$terea unui copil0 ;uli autori consider-
di<otomia terapie consiliere marital- ca fiind artificial-Cdeoarece sunt mai multe asem-n-ri
dec?t deoseAiriC amAele forme pun?nd accent pe a/utorarea partenerilor %n a face fa- mai
eficient proAlemelor de cuplu 5;itrofanC!::!70
*onsilierea psi:ologic + proces de acordare a asistenei persoanelor normale care
doresc s-$i ating- oAiectivele $i s- funcioneze mai eficient0 5apud Joldevici #0C !::IC
14
Elemente de psi<oterapieC ed0a ###aC Editura *llC >ucure$ti70 Este vorAa despre un tip de
intervenie prin care se urm-re$te sugerarea unui mod de a procedaC a unui mod de
comportament ce se recomand- a fi aAordat %n viat- $i %n activitatea cotidian-0 Este un
demers de spri/in a persoanelor care %nt?mpin- un moment de dificultateC pe care le a/ut- s-
$i con$tientizeze potenialul $i s- %l valorifice pentru a dep-$i oAstacolul cu care se confrunt-
$i pentru a tr-i o via- %mplinit- $i mulumitoare0
-(4(4 specte practice
Din punct de vedere practicC tipurile de consiliere anterior descrise se pot suprapune $i
comAina %n diverse feluri %n funcie de cazuistica cu care se %nt?lne$te consilierul0 DesigurC
aceast- comAinare se poate %ntampla doar dac- acest consilier este aAilitat s- ofere mai
multe tipuri de consiliere0 De e,empluC %n consilierea pentru incluziune social-C care poate fi
considerat- un tip mai larg de consiliereC cu scopuri mai generaleC se poate comAina
consilierea profesional- cu cea %n situaie de criz- daca Aeneficiarul se afl- %ntrun astfel de
conte,t0 E,ist-C desigur competene transversale ale consilieruluiC care se reg-sesc %n orice
form- de consiliere indiferent de conte,tul %n care se ofer- ea0 De e,empluC capacitatea de a
oAserva cu acuratee persoana din faa saC capacitatea de a asculta autentic pe cel care %i
solicit- spri/inulC capacitatea de a identifica alternative comportamentale $i de aciune la o
situaie dat-C sunt aAilit-i pe care este necesar s- le dein- orice consilierC indiferent de
domeniul %n care profeseaz-0 De asemeneaC %n orice tip de consiliere e,ist- o doz- de
consiliere suportiv- pe care este necesar s- o oferim Aeneficiarului0 Dac- el se simte
acceptat emoional $i ascultatC relaia de consiliere se construie$te mai u$or $i se
consolideaz- astfel %nc?t s- conduc- spre atingerea oAiectivelor consilierii0
-(9 No+iuni speci%ice consilierii pentru inclu'iune social
Inser+ie pro%esional semnific- introducerea %ntrun mediu de lucru a unui nou memAruC
proasp-t anga/at0 Este considerat- prima etap- a unui proces mai amplu care este numit
integrare pro%esional( Fn acest conte,tC inseria presupune ca noul anga/at s- fie informat
care este postul s-u de lucruC care este drumul de accesC care sunt colegii $i superioriiC ce
sarcini presupune activitatea postului de lucruC %n ce timp treAuie realizateC care este ritmul
de lucruC c?nd are voie s- %$i ia pauze $i la ce or- termin- programul0 #nseria profesional- se
refer- %n mare parte la informarea noului anga/at asupra noului s-u post de lucru $i la
semnarea actelor care s- ateste %nceperea activit-ii sale2 contractul de munca sau8$i cartea
de munc-0
Integrare pro%esional a unui nou anga/at cuprinde implicaii de ordin psi<ologicC socialC
organizatoric $i pedagogic0 *ceasta vizeaz- o serie de oAiective dintre care cel mai
important este acordarea a/utorului noilor anga/ai %n familiarizarea cu noile condiii de
munc-C facilitarea acomod-rii noului anga/at cu grupul de munc- $i crearea unei atmosfere
de siguran-C confidenialitate $i de apartenen-0 1oate aceste aspecte se pot materializa %n
cadrul unui program efectiv de integrare0 #ntegrarea noilor anga/ai %ncepe din momentul
recrut-rii $i select-rii de personalC c%nd potenialii anga/ai %$i fac primele impresii despre locul
de munc- %n care urmeaz- s- activeze0
'ecesitatea perioadei de integrare are la Aaz- faptul c- orice individ care se anga/eaz- sau
%Di sc<imA- un loc de munc- este supus unei presiuni psi<ologice prin faptul c- acesta
treAuie s-$i demonstreze calit-ile %ntrun mediu nou0 Punerea %n aplicare a unei politici de
15
integrare a noilor anga/ai este Aenefic- at%t pentru funcionarii puAlici deAutaniC c%t $i pentru
cei care au fost promovai sau transferai0
Scopul integr-rii socioprofesionale2
asimilarea noului anga/at %n mediul profesionalL
acomodarea noului anga/at la tradiiile ec<ipei de lucruL
adaptarea la noile sarcini de munc- $i comportament ale colectivului %n cadrul c-reia
lucreaz-L
cunoa$terea specificului $i a e,igenelor postului L
acumularea succesiv- a deprinderilor practice p%n- c%nd randamentul activit-ii noului
anga/at este conform cerinelor0
Forme de integrare a noilor anga/ai
*ctivitatea de integrare a noului anga/at este cu mult mai comple,- dec%t pare la prima
vedere $i poate fi aplicat- suA $i%erite %ormeC cum ar fi2
integrarea a$ministrativ 5planul de dezvoltare instituional-8planul de dezvoltare
pentru urm-torii aniC oAiectivele autorit-ii puAliceC structura organizatoric-C locul
suAdiviziuniiC structura ierar<ic- a personalului etc07L
sanitaro.igienic 5norme sanitare $i igieniceC securitatea munciiC spaiile au,iliare etc07L
economic 5salariul de funcieC sporurile la salariuC sistemul de premiiC alte recompense7L
psi:o%i'iologic 5acomodarea la condiiile de munc-2 solicitarea fizic- $i psi<ic-C nivelul
intensit-ii munciiC confortul locului de munc-C factorii mediului amAiant7L
social 5relaii interpersonale %n cadrul ec<ipeiC tradiiileC regulile de comportament70
Munca este o form- fundamental- a activit-ii umaneC desf-$urat- %n mod con$tient $i
voluntar $i orientat- c-tre un scop determinat0 Ea presupune o succesiune de aciuni $i
operaii de ordin fizic $i intelectualC efectuate cu a/utorul unor mi/loace 5unelteC instrumenteC
aparateC ma$ini7C pentru producerea de Aunuri $i servicii necesare satisfacerii treAuinelor
umane0 5DumitruC200IC p02027
;unca reprezint- principala modalitate prin care omul %$i manifest- capacit-ile $i
competeneleC %$i e,prim- $i afirm- personalitatea0 Scopul $i rolul muncii constau %n
satisfacerea nevoilor umane0 Prin munc-C omul %$i satisface treAuine fundamentale 5de
<ranaC e,isten-C securitate7 dar $i treAuine superioare 5apreciereC autorealizare70 Fn plusC
munca nu este doar o activitate remunerat-C nu este doar unul dintre mi/loacele prin care se
pot c?$tiga Aani0 ;unca este $i o form- de implicare social-C de funcionare eficienta a
resurselor de care dispune orice individ0 ;unc- $i rezultatele ei ofer- garania utilit-ii %n
societate a persoanei respective0 Fiind implicat %ntro activitate cu sens $i scop precis
specificatC munca ofer- satisfacia implic-rii individului %n viaa celorlali $i a societ-ii %n
general0 Unul dintre motivele pe care oamenii %l aduc %n discuie atunci c?nd sunt %ntreAai de
ce vor s- munceasc-C este cel legat de sentimentul utilit-ii $i al preuirii0 Faptul c- munca se
r-spl-te$te $i prin c?$tig financiar completeaz- semnificaia acestui tip de demers pentru
16
fiina uman-0 Se pare c- omul simte nevoia de a realiza lucruri %n folosul s-u sau al celorlaliC
oferinduise %n sc<imA sentimentul ultilit-ii0
Nevoile reprezint- st-ri interne de necesitate fiziologic-C psi<ologic-C social- care se
manifest- prin apariia unui dezec<iliAru %n sistemul organic sau de personalitateC ce se
poate %nl-tura %ntreprinz?nd anumite aciuni sau adopt?nd un anumit comportament0
Fn funcie de geneza $i coninutul lorC nevoile pot fi2
M primareC care sunt %nn-scute $i au rolul de a asigura integritatea fizic- a organismului0 Ele
sunt universaleC dar variaz- %n intensitate de la o persoan- la alta0 *ici se includ nevoile
Aiologice sau organice 5foameC seteC se,C etc07 $i fiziologice sau funcionale 5de mi$careC de
rela,areC etc70 Ele sunt comune pentru om $i animaleC dar %n cazul oamenilor sunt modelate
sociocultural0
M secundareC care se formeaz- %n cursul vieii $i au rolul asigur-rii integrit-ii psi<ice a
individului0 Ele sunt puternic condiionate de e,periena individual-C variaz- ca tip $i
intensitate de la o persoan- la alta $i sunt supuse sc<imA-rii0 )uprind nevoi materiale 5de
locuin-C confortC etc7C nevoi spirituale 5de cunoa$tereC esteticeC eticeC de realizareC etc7C nevoi
sociale 5de comunicareC de prieteniC de integrare %ntrun grupC etc70
Motivele constituie reactualizarea $i transpunerea %n plan suAiectiv a st-rilor de necesitate0
Ele apar pentru a mic$ora nevoileC declan$eaz-C susin energetic $i orienteaz- aciunea spre
oAinerea unei recompenseC respectiv atingerea unui scop0 Un motiv se identific- printro
stare tensional- suAiectiv- care apare drept cauz- a unei aciuni menite s- eliAereze
tensiunea atunci c?nd se oAine rezultatul dorit 5se atinge scopul70 De e,empluC nevoia de
<ran- $i ap- sunt traduse %n motivele foamei $i seteiC nevoia de prieteni devine fora
motivatoare pentru asociere cu alte persoane0
;Motiva+ia este o stare care energizeaz- comportamentul $i %i ofer- o direcie0 Este tr-it-
suAiectiv suA forma unei dorine con$tiente0 Putem da curs acestor dorineC sau putem alege
s- le ignor-m0 Este %ns- foarte dificil s- control-m con$tient motivaia0 )u at?t mai mult cu
c?tC %n sfera motivaiei se %nscriu motivele $i nevoile0 *cestea din urm-C sunt de mai multe
tipuriC variind de la nevoi de supravieuireC AazaleC definite de nevoi fiziologice 5de <ranaC de
somnC de ap-7 p?n- la nevoi superioareC de ordin psi<ologic 5nevoi de autorealizare a
potenialului personalC de %mplinire70 ;otivaia orienteaz- comportamentul spre un anumit
stimulent care produce pl-cere sau reduce o stare nepl-cut- 5<ranaC A-uturaC securitatea
fizic-70 St-rile motivaionale se Aazeaz- pe dou- surse de determinare2 factorii interni +
pulsiunile $i factorii e,terni + stimulentele0N
E0 Smit< 3#ntroducere in psi<ologie4 editia a O#BaC editura te<nica >ucureDtiC 20060
Motiva+ia Aeneficiarului de a realiza ceva este singura cale de a garanta realizarea efectiv-
a consilierii0 Serviciile de spri/in $i consiliere pot fi doar oferiteC Aeneficiarul este cel care
decide dac- este interesat de ele $i dac- este dipus s- se implice %ntrun demers de
sc<imAare a vieii sale0 'ivelul de motivaie al Aeneficiarului poate s- varieze de la o $edin-
la alta0 E( poate s- aAadoneze consilierea %n orice moment0 De aceeaC una dintre
responsaAilit-ile consilierului este s- menin- motivaia acestuia0 E,ist- mai multe modalit-i
de meninere a implicarii motivaionale a AeneficiaruluiC dar nici una dintre ele nu are
17
eficiena total-0 Paleta de c-i de motivare este variat- $i se poate alege %ntotdeauna o
metod- adecvat-0
E,emple de c-i motivaionale eficiente 2
-( Eliminarea obstacolelor
Obstacolele reprezint- piedici care opresc trecereaC care %mpiedic- s-v?r$irea unei aciuni0
Sunt dificult-i oAiective sau situaii percepute ca dificult-i care se opun desf-$ur-rii unei
aciuni sau %naintarii unui proces0
<n privin+a te:nicilor $e eliminare a obstacolelor n ca$rul consilierii pentru inclu'iune
social1 putem re+ine urmtoarele i$ei)
profesionistul va susine Aeneficiarul %n identificarea si eliminarea oAstacolelor
importante care %l descura/eaz- s- se anga/eze2 alte c<eltuieli ale AeneficiaruluiC de
e,0 pentru cazierC analize medicaleC etcC transportC gri/a copiilorC timiditateC timp de
asteptare sau proAleme de securitateL
profesionistul va identifica $i crea un cadru accesiAil stimulant $i %ncura/ator pentru
AeneficiariC de e,0 va asigura transportul Aeneficiarilor la locul %nt?lniriiC va media
relaia cu alte instituiiC etcL
profesionistul va urm-ri s- fie c?t mai promt $i receptiv la nevoile Aeneficiarului
profesionistul %$i va identifica propriile limit-ri %n lucrul cu diferite categorii de
AeneficiariC persoane defavorizate2 proAleme legate de limAa/ si sensiAilitate culturalaC
aAordare intro forma diferita a AarAatilor $i femeilorC sau grupe de v?rst- diferite 5de
e,0 tineri si adulti7 sau la grupuri etnice diferite 5vezi capitolul "7L
4( O%erirea $e alternative $e ac+iune
profesionistul va identifica suficiente alternative de aciune disponiAile pentru o
persoan-0 Oferind Aeneficiarilor posiAilitatea de a alege %ntre aAord-ri diferite poate
diminua rezistena $i aAandonulC $i poate cre$te at?t compliana c?t $i rezultatele0
profesionistul va ine seama de faptul c- treAuie s-$i a/ute Aeneficiarii s- simt-
liAertatea 5$i de aici responsaAilitatea7 unei alegeri personaleC de e,0 Aeneficiarul este
cel care va lua decizia %n leg-tura cu aciunile concrete din planul de aciuneL
Interesele reprezint- orient-ri selectiveC relativ staAile $i active spre anumite domenii de
activitate0 Sunt formaiuni motivaionale mai comple,e dec?t nevoile $i motiveleC pentru c-
implic- organizareC constan- $i eficien-0 Fn structura lor psi<ic- intr- elemente cognitiveC
afective $i volitive0
spira+iile sunt proiecii ale individului %n sisteme de imagini $i idei care g<ideaz- e,istena0
Ele reflect- e,periena proprie $i a celor din /ur $i devin anticip-riC generaliz-ri $i optimiz-ri
ale proiectului de e,isten-0
8atis%ac+ie + sentiment de mulumireL stare emoional- pozitiv- sau pl-cut- ce rezult- din
evaluarea sarcinilor de munc- sau e,perienei %n munc-0 Satisfacia %n munc- depinde at?t
de caracteristicile individului c?t $i de cele ale postului0
18
-(= /es%&urarea activit+ii $e consiliere
P<idul de fa- %$i propune s- prezinteC pe l?ng- cadrul teoretic $i conceptual necesar
inelegerii specificului consilierii pentru incluziune social- $i o seciune practic-C ce descrie %n
am-nunt $i pe etape modalitatea de lucru a consilierului cu AeneficiarulC suA forma unor
lecii0
Ea deAuteaz- la iniiativa Aeneficiarului care a primit pe un canal oarecare informaia despre
serviciul disponiAil0 Prima aciune este solicitarea de informaii de c-tre consilier din care el
s- poat- identifica concordana caracteristicilor Aeneficiarului cu criteriile de eligiAilitate ale
proiectului nostru0 Dac- Aeneficiarul nu se %ncadreaz- %n nici unul din suAgrupurile int- finale
ale proiectuluiC consilierul va e,plica adecvat solicitantului de ce nu poate primi consiliere0
Fn continuareC consilierul va desf-$ura prima $edin- de consiliere urm?nd planul din capitolul
2 al manualului $i informaiile din suAcapitolul !090!0 @edina de consiliere are o durat- de
ma,imum 96 de minute $i treAuie s- se desf-$oare %n condiii de confidenialitateC respectiv
f-r- martori0 @edinele nu vor fi %ntrerupte de colegiC apeluri telefonice sau alte solicit-ri0
*m propus %n manual " planuri de lecii8$edine de consiliere dintre care prima este
oAligatorie0 *ceast- $edin- treAuie realizat- conform manualuluiC urm?nd ca $edinele
urm-toare s- fie particularizate pentru fiecare Aeneficiar0 Pentru grupul de Aeneficiari ai
proiectului va fi disponiAil un consultant %n demersul de adaptare a planurilor de lecii8$edine
la situaiile concrete0
-(=(-(<nregistrarea &i evolu+ia ca'ului $e la nceputul &i p>n la s%>r&itul consilierii
)onsilierul poate s- %nregistreze un caz nou din momentul %n care potenialul Aeneficiar i se
adreseaz- %n scopul solicit-rii serviciilor oferite %n cadrul proiectului0 Pentru e,igenele de
raportare a activit-ii sale %n cadrul proiectuluiC este de datoria consilierului s- afle dac-
persoana care solicit- serviciile este un reprezentant al unuia dintre grupurile marginalizate
avute %n vedere ca grup int- %n cadrul proiectului0 Este important s- fie clar specificat $i
amAele p-ri s- fie con$tiente de cadrul %n care se desf-$oar- consilierea + cadru
instituionalC Aine reglementatC de cele mai multe ori %n cadrul unei instituii a statului0
Din momentul acestei prime %nt?lniriC se poate considera c- este desc<is un nou caz0 (a
nivel formal acest lucru se descrie prin necesitatea ad-ug-rii la dosarul Aeneficiarului a unei
copii dup- cartea $e i$entitate $i a complet-rii unui %ormular $e nregistrare a
bene%iciarului0 *cesta conine informaii personaleC despre statutul socialC educaional $i
profesional al Aeneficiarului0 De asemeneaC pentru o eviden- mai clar- a tuturor
Aeneficiarilor care i se adreseaz-C consilierul va nota %ntrun registru de eviden- numele
tuturor persoanelor cu care lucreaz-C precum $i planificarea %nt?lnirilor 5dataC ora70 Partea
inviziAil- a %nceputului acestei colaAor-ri se refer- la construirea relaiei de consiliereC %n care
sunt importante %ncrederea $i respectul reciprocC al-turi de con$tientizarea reciproc- $i
permanent- a atriAuiilor $i responsaAilit-Eilor fiec-reia dintre p-ri0 De felul %n care se
3negociaz-4 5clarific-7 %n acest moment de deAut toate aceste aspecte legate de roluri $i
a$tept-riC depinde succesul colaAor-rii ulterioare0 )onsilierul este cel care ofer- informaii
Aeneficiarului despre serviciile oferite %n cadrul proiectului0 Este desigurC foarte posiAilC ca
Aeneficiarul s- declare c- nu este interesat s- se mai prezinte la o alt- %nt?lnire cu
consilierulC deoarece %n urma inform-rii despre oferta de servicii a proiectuluiC acesta decide
c- nu %i este de a/utor0 )azul se poate %nc<ide aiciC cu consemnarea motivului0 Este suficient
19
%ns- pentru a considera un caz desc<is ca Aeneficiarul s- aiA- dorina s- se %nt?lneasc- cu
consilierulC s- fie interesat de ceea ce i se ofer- ca informaie $i s- decid- dac- e util- pentru
el sau nu0
Dac- se dep-$e$te %ns- etapa primului contact $i al inform-rii despre resursele oferite de
proiectC %n etapa urm-toare consilierul %$i propune s- analizeze nevoile $i motivele care lau
determinat pe Aeneficiar s- solicite spri/in0 *ceasta se realizeaz- la nivel instrumental cu
a/utorul unui c:estionar $e evaluare a nevoilor0 1oat- aceast- analiz- $i prioritizare a
nevoilor se face de c-tre consilier %n funcie de resursele oferite de proiect0 Pentru ceea ce
serviciile oferite prin proiect nu pot faceC consilierul va orienta Aeneficiarul c-tre organizaiile
puAlice $i private care pot r-spunde mai Aine nevoilor lui0 Este posiAil ca analiza nevoilor s-
identifice necesitatea angren-rii unor resurse oferite de alte instituii puAlice sau private0 De
e,empluC Aeneficiarul ar vrea s- urmeze un curs de calificare pentru a avea mai multe $anse
pe piaa munciiC dup- ce a muncit mai muli ani ca muncitor necalificat0 El va fi %ndrumat
c-tre un centru de calificare din cadrul *=OF;0 De asemeneaC acesta poate fi un moment %n
care cazul se poate %nc<ide prin referire $i un feedAacG de la instituia respectiv-0
Dac- se dep-$e$te $i aceast- etap-C Aeneficiarul va fi spri/init s- %$i realizeze un plan
in$ivi$ual $e ac+iuneC care s- porneasc- de la nevoile identificateC care s- valorifice
resursele la care are acces Aeneficiarul $i care s-l %ndrume c-tre %ndeplinirea scopurilor
propuse %mpreun- cu consilierul0 *ceasta este etapa %n care se completeaz- un plan de
aciune detaliatC menit s- responsaAilizeze $i s- %ncura/eze aciunea independent- a
Aeneficiarului0 *cest plan de aciune ar putea fi al patrulea document care se poate afla %n
dosarul Aeneficiarului0 )<iar dac- pentru %ndeplinirea nevoilor concrete din planul de aciuneC
Aeneficiarul va apela la spri/inul altor instituiiC unde va intra %n leg-tur- cu ali speciali$tiC
consilierul pentru incluziune social- r-m?ne pentru el un reperC o persoan- resurs- la care
poate apela %n orice moment al activit-ii %n care se anga/eaz-0 De aceeaC este necesar-
relaionarea consilierului cu ace$ti speciali$ti0 1raseul Aeneficiarului este urm-rit de c-tre
consilierul de incluziune social-C acesta primind $i solicit?nd periodic informaii despre
activitatea Aeneficiarului de la speciali$tii care se implic- punctual %n %ndeplinirea planului s-u
de aciune0
-(=(4 Re%erire &i management $e ca'
Pentru consilierul pentru incluziune social- meninerea dinamicii relaiei %n reea cu alte
instituii va reprezenta o prioritate0 Referirea $i managementul de caz ca model sunt
dimensiunile fundamentale ale acestei dinamici0
-(=(4(- Re%erirea
Un concept solid conturat %n cadrul serviciilor sociale este cel de intervenie %n reea0
)onsilierul pentru incluziune social- va avea un rol primordial %n managementului accesului
Aeneficiarului la reeaua de servicii e,istente pe pia-0 De aceea este nevoie ca acesta s-
$tie2
oferta actualizat- de servicii de pe pia-
modul de lucru %n structura de tip 3management de caz4
#nstrumentul de lucru cel mai important al consilierului pentru a asigura eficiena referirii
Aeneficiarului este lista de contacte actualizat- permanent0
20
-(=(4(4 Managementul $e ca' ? un instrument $e interven+ie n re+ea cu care
consilierul $e inclu'iune social se poate nt>lni
O caracteristic- specific- a consilierii pentru incluziune social- este mecanismul referirii0 Fn
acest conte,tC consilierul va referi Aeneficiarul c-tre servicii $i instituii puAlice $i private care
%i pot fi de folos %n satisfacerea nevoilor lui0 *stfelC consilierul este %n permanent- leg-tur- cu
speciali$tii din aceste instituii care se implic- punctual %n %ndeplinirea planului de aciune al
Aeneficiarului0 Resursele pe care aceste servicii le pun la dispoziie Aeneficiarului sunt
articulate pentru al susine %n %ncercarea sa de a dep-$i marginalizarea social-0 Fn centrul
acestei reele de spri/in se afl- AeneficiarulC %n parteneriat permanent cu consilierul pentru
incluziune social-0 ;odelul de intervenie management de caz treAuie s- fie cunoscut
consilierului pentru incluziune social- deoarece este posiAil ca atunci c?nd refer- cazulC
Aeneficiarul s- devin- centrul unei intervenii %n reea0 )onsilierul pentru incluziune sociala va
urm-ri nu doar intervenia instituiei la care a referit cazulC ci va %ncerca s- urm-reasc-
evoluia managementului de caz0
De asemeneaC %n unele cazuriC consilierul poate /uca rol de manager de caz deoarece
%ndepline$te o funcie de planificare $i de monitorizare a interveniilor %n cazul Aeneficiarului
referitC asigur?nduse permanent c- serviciile primite sunt utile %ndeplinirii planului s-u de
aciune0
Managementul $e ca' asigur- leg-tura dintre oameni $i resursele sistemului de servicii
socialeC f-c?nd acest sistem accesiAil potenialilor Aeneficiari $i adaptat nevoilor comunit-ii0
Putem trasa c?teva etape specifice managementului de caz pe care consilierul le parcurge %n
intervenia sa2 i$enti%icarea bene%iciarului sau preluarea cazului 5atunci c?nd este trimis
c-tre el7C evaluarea nevoilor $i resurselorC plani%icarea ac+iunilor ce urmeaz- a fi
%ntreprinse pentru a %ndeplini nevoile identificateC care presupune staAilirea %mpreun- cu
Aeneficiarul a oAiectivelor specificeC a responsaAilit-ilor p-rilor $i a limitelor de timp %n
%ndeplinirea oAiectivelorC re%erirea c-tre alte servicii $i facilitarea acces-rii acestoraC
promov?nd $i iniiind relaii de colaAorare $i parteneriat cu speciali$tii din instituiile c-tre care
a referit AeneficiarulC %n scopul rezolv-rii proAlemelor acestuiaC termin?nd cu monitori'area
&i urmrirea ca'ului p?n- la %ndeplinirea planului de aciuneC cer?nd $i oferind %ee$bac@
asupra progresului acestui proces0
)u caracter informativC prezent-m mai /os elementele de Aaz- ale modelului de management
de caz0
Etapele managementului $e ca' )
a0 #dentificarea $i preluarea cazurilor2 persoane de etnie rrom-C femei aAuzateC familii in
situatii de riscC tineri postinstituionalizaiC fo$ti deinuiC persoane aflate %n dificultate
sau %n situaii de riscL
A0 Evaluarea initiala
c0 Evaluarea compre<ensiv- $i multidimensional- a situaiei clientului %n conte,t socio
familialL
21
d0 Planificarea serviciilor $i interveniilor concretizat- %ntrun plan individualizatL
e0 Furnizarea serviciilor $i interveniilor pentru client8sistemul clientL
f0 ;onitorizarea $i reevaluarea periodic- a progreselor %nregistrateC deciziilor $i
interveniilor specializateL
g0 Fnc<iderea cazuluiC respectiv a procesului de furnizare a serviciilor $i interveniilor
Etapele meto$ei managementului $e ca'1 te:nici &i instrumente $e lucru
Etapele managementului
$e ca'
Meto$e &i te:nici Instrumente $e lucru
I$enti%icarea &i preluarea
ca'urilor) persoane $e
etnie rrom1 %emei
abu'ate1 %amilii n situa+ii
$e risc1 tineri post.
institu+ionali'a+i1 %o&ti
$e+inu+i1 persoane a%late
n $i%icultate sau n
situa+ii $e riscA
vizita la domiciliuC
%ntrevederea
documentaia
oAservaia
convorAirea
telefonic-
Bi&a $e evaluare
psi:osocial ini+ial
Raportul $e vi'it
Raportul $e evaluare
ini+ial
Evaluarea compre:ensiv
&i multi$imensional a
situa+iei clientului
documentarea
oAservaia
genograma
ecomapa
interviul de e,plorare
convorAirea telefonic-
%ntrevederea
reuniunea de ec<ip-
%i&a $e evaluare
psi:ologic
rapoarte $e ntreve$ere
$iagno'a social
ecomapa
genograma
anc:eta social
procese verbale $e
&e$in+
raport $e evaluare
comple6
Plani%icarea serviciilor &i
interven+iilor concreti'at
ntr.un plan in$ivi$uali'at
oAservaia
analiza campului
de fore
interviul
diagnostic
Planul in$ivi$ual
%i&a $e evaluare
psi:ologic
rapoarte $e ntreve$ere
procese verbale $e
22
interviul terapeutic
consilierea
convorAirea
telefonic-
planificarea
activit-ilor
vizite la domiciliu
&e$int
rapoarte $e vi'it
Monitori'area &i re.
evaluarea perio$ic a
progreselor nregistrate1
$eci'iilor &i interven+iilor
speciali'ate
oAservaia
interviul diagnostic
interviul terapeutic
consilierea
convorAirea
telefonic-
%nt?lniri individuale
grup de suport
vizite la domiciliu
rapoarte $e monitori'are
procese verbale $e
&e$in+
rapoarte $e vi'it
rapoarte $e ntreve$ere
%i&e $e evaluare
rapoarte $e vi'it
raport $e re.evaluare &i
revi'uire
<nc:i$erea ca'ului1
respectiv a procesului $e
%urni'are a serviciilor &i
interven+ilor
observa+ia
ntreve$erea
convorbirea
tele%onic
vi'ita la
$omiciliu
$eci'ia $e ncetare a
Planului In$ivi$ual
rapoarte vi'it
$eci'ie $e
re%erireCorientare
proces verbal &e$in+ $e
ca'
Rolurile managerului $e ca'
1. Liant0 Rolul de liant se refer- la aciunea managerului de caz de a menine relaii de
cooperare cu structuri din afara unitatii in care %$i desf-$oar- activitatea 5furnizorului
de servicii7 si intre memArii ec<ipei multidisciplinare0
2. Repre'entare0 Sunt situaii care presupun ca managerul s- reprezinte furnizorul de
servicii2 $edine de cazC %nt?lniri cu reprezentanii partenere %n activitatea prev-zut- %n
cadrul Planului #ndividual etc0
23
3. Managerul acioneaz- ca un $ispecer al in%orma+iilorC o foarte mare parte a
timpului s-u de lucru fiind utilizat- %n recepionarea sau furnizarea de informaiiC rol
%mp-rit %n trei domenii2
a. Monitori'are0 )um managerii de caz sunt AomAardai cu o multitudine de
date + rapoarte de evaluareC telefoaneC analize ale acompanierii $i minute ale
$edinelor de cazC ei treAuie s- decid- ce informaii treAuie reinute ca fiind
semnificative pentru derularea P#P +ului copilului $i folosite %n luarea deciziilor
$i care dintre informaEiile primite pot fii ignorate sau am?nate0
b. /iseminare0 ;anagerul de caz treAuie s- acioneze ca o plac- turnant- a
comunicaiilor din cadrul unei ec<ipe multidisciplinare $i in cadrul
sc<emei8organigramei funcionale %n care se %ncadreaz-0 El transmite
informaii din interiorul ec<ipei multidisciplinare responsaAilizat- %n
implementarea Planului #ndividualC copilC familia acestuia sau informaii ce vin
dinspre anga/ator 8 furnizorul de servicii 8 parteneri 8 autorit-i8 comunitate0
c. Li$er( ;anagerul acioneaz- %n primul r?nd ca o resurs- aflat- la dispoziia
grupului pe care %l conduce8 sau ii conduce aciunile0
d. Purttor $e cuv>nt0 Fn acest rol managerul furnizeaz- informaiiC %nc<eie
relaii de colaAorareC negociaz- relaiile de la nivelul ec<ipei multidisciplinare0
4. )ea mai important- activitate managerial- este luarea $eci'iilor0 Sunt identificate
patru roluri %n aceast- categorie2
a. <ntreprin'tor0 ;anagerul de caz treAuie s- identifice oportunit-i $i s- ia
decizii care presupun asumarea unor riscuri $i realizarea unor sc<imA-ri0 De
e,empluC dac- managerul de caz constat- nepotrivirea ofertei de servicii care
este pus- la dispoziia unui AeneficiarC el poate analiza motivele $i decideC
%mpreun- cu Aeneficiarul modificarea planului de aciune0
b. Re'olvare cri'e( Fn orice ec<ip- apar evenimente neprev-zute care
declan$eaz- crize sau deregl-ri %n derularea activit-ii0 Fn aceste momente
critice managerul treAuie s- ia decizii $i s- acioneze0 Deoarece este practic
imposiAil- anticiparea eventualelor deregl-ri 5de e,0 proAleme de comunicare
%ntre memArii ec<ipei multidisciplinare care pot duce la aciuni prin
suprapunere asupra 8 %mpreun- 5cu7 AeneficiaruluiC astfel %nc?t rezultatele
activit-ilor s- nu fie cele scontate7C treAuie s- %$i staAileasc- o anumit-
direcie de urmat %n situaiile de criz- 5p?rg<ii de control si evaluareC reuniuni
de ec<ip- etc70
c. Reperarea resurselor( ;anagerul de caz treAuie s- fie %n permanen-
desc<is s- poat- identifica %n comunitate persoane resurs-C profesioni$ti care
%$i e,prim- disponiAilitatea de a colaAora cu furnizorul de serviciiC poteniali
parteneri 5persoane fizice sau /uridice care pot susine financiarC material sau
oferind locuri de munc-C de e,70
d. Negociator( Este frecvent %nt?lnit- necesitatea interveniei managerului de
caz %n negocierea relaiilor care sunt %ntre Aeneficiar $i instituiile la care se
24
adreseaz-C dintre diversele instituii intervenante %n planul de aciune al
Aeneficiarului0
Un parteneriat la nivel local de oAicei este elaAorat %n asa fel %nc?t s- aduc- %mpreun- toi
actorii 8 partenerii sociali relevani din regiune si care pot contriAui la %mAun-t-irea situaiei
%ntro m-sur- egal-0 *ceast- etap- aparent usoar- poate ridica %ns- o serie de discuii0
Etapele construirii unui parteneriat
Un pas important %n construirea parteneriatului este s- ne asigur-m c- toi cei implicai %n
parteneriat cunosc despre ce anume este parteneriatulC fiecare ce face $i care sunt
rezultatele a$teptate0 StaAilirea $i implementarea unui parteneriat este un proces dinamic0
Procedura include mai multe etape2
!0 Preg-tirea2
crucial- pentru dezvoltarea unui parteneriat de succes
cercetarea atent- asupra conte,tului %n care va opera parteneriatul
identificareaC evaluarea si m-surarea punctelor tari si a punctelor slaAe %n aria %n
care va funciona
identificarea partenerilor potrivii $i staAilirea de roluri clare pentru fiecare
2. ElaAorarea $i semnarea contractului2 prin semnarea acestuia partenerii vor %mp-rt-Di
strategia $i vor implementa programul prin cooperare pentru o perioad- staAilit- prin
contract0
"0 StaAilirea programului de lucru2 indic- interesele $i oAiectivele tuturor partenerilor $i
include activit-i $i m-suri care vor contriAui la %mAun-t-irea ariei de lucru0
90 #mplementarea2 partenerii sunt %n contact pentru a coordona implementareaC e,tinde
$i suplimenta programul de activit-i $i %n unele cazuri s- testeze noi aAord-ri0
*ctivit-ile de comunicare puAlice vor treAui s- informeze puAlicul larg despre
oAiectiveleC activit-ile $i m-surile adoptate prin parteneriat0
60 ;onitorizarea $i evaluarea2
oAserv- rezultatele parteneriatuluiC determin- %mAun-t-irile care sunt necesare
de realizat $i adapteaz- planific-rile viitoare
un parteneriat treAuie evaluat periodic $i totodat- este necesar- puAlicarea de
rapoarte care s- demonstreze valoarea ad-ugat- a muncii din parteneriat0
Poten+iali parteneri)
*sociaii ale comunelorC municipiilor si oraDelorL
Sectorul privat 5de Ausiness7 + companii mariC %ntreprinderi de dimensiuni medii si
miciL
25
)amera de munc-C agricultur-C comerC etc0
#niiative ale cet-enilor 5spre e,empluC asociaia naional- a Airourilor de consiliere
pentru cet-eni si Airourile de consiliere pentru cet-eni de la nivel local7L
)onsultaniL
Organizaii de educare sau formareL
;inistere si autorit-i puAlice centraleC regionaleC localeC ageniiC inspeciiC etc0
Organizaii din domeniul transferului de cunoDtinEe 53GnoK<oK47
O'PuriL
Organizaii sindicale si ale patronatelorL
Universit-iC instituii de cercetareC scoliC gr-dinie
Parteneri socialiL
*sociaii pentru egalitatea de Danse0
-(=(9 <nc:eierea ca'ului
#nformaiile sunt confidenialeC ca urmareC la %nc<eierea cazului toat- informaia va fi predat-
ec<ipei de management a proiectului0 Fn cazul consilierilor realizate %n afara proiectuluiC
%nc<eierea cazurilor se face conform procedurilor instituiei %n care se face consilierea0
-(=(9(- Bee$bac@ pentru consilier
)onsilierea pentru incluziune social- este un tip de spri/in careC pe l?ng- dezvoltarea relaiei
de consiliereC %ncura/eaz- orientarea Aeneficiarului c-tre accesarea resurselor puse la
dispoziiei de instituii puAlice $i private %n vederea %ndeplinirii propriului s-u plan de aciune0
De aceeaC este Aenefic $i poate c<iar necesar pentru consilier s- aiA- informaii despre
traiectoria Aeneficiarului %n procesul de %ndeplinire a ceea ce $ia propus0
)onsilierul este interesat de utilitatea serviciilor accesate $i spre care Aeneficiarul a fost
direcionat0 De e,empluC un Aeneficiar a vrut s- urmeze un curs de calificare $i a fost
%ndrumat c-tre *=OF;0 Este important pentru consilierul de incluziune social- s- afle dac- el
a reu$it s- g-seasc- %n oferta *=OF; tipul de curs pe care %l doreaC dac- %ndepline$te toate
condiiile pentru a se %nscrieC ce dificult-i a %nt?lnit $i care sunt oportunit-ile de care poate
Aeneficia %n urma %nscrierii la acest curs0 Dac- Aeneficiarul nu are toate actele necesareC a
pierdut cartea de identitate sau nu poate dovedi nivelul de studii aAsolvitC pentru a putea
accesa serviciile oferite de alte instituii puAlice $i privateC este necesar ca Aeneficiarul s-
solicite asisten- de la prim-rie sau DP*SP) din localitatea de care aparine0 )onsilierul va
ine leg-tura cu toi ace$ti speciali$ti cu care Aeneficiarul intr- %n contactC monitoriz?nd
permanent avansarea c-tre %ndeplinirea scopurilor pe care lea fi,at %mpreun- cu
Aeneficiarul0
Este important pentru consilier s- afle2
26
- serviciul sau resursa spre care a fost orientat Aeneficiarul spri/in- %ndeplinirea
oAiectivului urm-ritH Este util- aceast- orientareH
- care este calitatea relaiei pe care o staAile$te Aeneficiarul cu speciali$tii c-rora li se
adreseaz-H
- ce alte tipuri de servicii $i resurse sunt necesare a fi accesate pentru %ndeplinirea
nevoilor AeneficiaruluiH
- care dintre toate aciunile %ntreprinse i sa p-rut cea mai util- %n %ndeplinirea nevoilor
saleH
1oate aceste informaii pot fi oAinute de c-tre consilier prin contactarea speciali$tilor c-tre
care a referit AeneficiarulC dar mai ales prin discuie direct- cu acesta0 >eneficiarul poate
spune din perspectiv- suAiectiv- c?t de Aine sa relaionat cu speciali$tii din instituiile
accesateC c?t de util- i sa p-rut %nt?lnirea cu ace$tiaC c?t de consistent este spri/inul pe care
%l prime$teC de ce alte tipuri de servicii ar avea nevoie pentru a$i %ndeplini nevoile0
-(=(9(4 8%aturi pentru consilieri)
- s- se asigure c?t de des poate c- Aeneficiarul este con$tient de rolul $i de
responsaAilitatea asumat- de consilier
- s- r-spund- c?t mai Aine nevoilor de informare ale Aeneficiarului din faa sa
- s- nu ofere spri/in %n afara limitelor proiectului %n cadrul c-ruia se afl-
- s- asigure Aeneficiarul de spri/inul s-u c<iar $i atunci c?nd este direcionat spre alte
instituii
- s- fie preg-tit s- fac- fa- frustr-rii acumulate de persoanele aflate %n grupuri
marginalizateC confruntate cu multe e$ecuri dea lungul vieii
- s- fie preg-tit s- menin- $i s- creasc- nivelul de motivaie al Aeneficiarului %n
%ndeplinirea nevoilor sale0 )alitatea relaiei cu consilierul $i rezultatele consilierii sunt
surse importante pentru motivaia Aeneficiarului $i %ntro mare proporie determinate
de aciunile $i atitudinea consilierului0
- s- respecte anga/amentele luate fa- de Aeneficiar
- s- nu promit- mai mult dec?t pot face
- s- trateze fiecare Aeneficiar ca pe o persoan- distinct- $i nu ca pe reprezentantul
unui grup vulneraAil
I(3( Poate consilierul s Doace rolul unui mentor pentru bene%iciarE
O persoan- la care g-se$ti %nelegereC %ndrumare pentru dificult-ile pe care le %nt?lne$tiC
care simi c- este interesat- de ceea ce i se %nt?mpl- $i care se implic- %n activitatea ta
esteC f-r- %ndoial- o persoan- important- %n viaa fiec-ruia dintre noi0 *ceste calit-i le poate
avea $i consilierul pentru incluziune social-0 Dac- la aceste dimensiuni se adaug- $i cele
legate de respect $i apreciereC de preuire $i admiraieC de e,pertiz- %ntrun domeniuC acea
persoan- poate deveni un mentor0
27
'evoia de a fi %ndrumat este un refle, pe care toi %l avem %nc- din copil-rieC c?nd c-utam
modele $i spri/in %n momente de dificultate0 *cceptarea $i %ncercarea de a copia modele de
comportament $i de %nf-i$areC dar $i dorina $i nevoia de spri/in r-spunde modalit-ilor
noastre intime de a ne manifesta %n relaiile interumane dup- reete verificate $i de succes0
;entorii sunt cei care te %nva- lucruri preioaseC te modeleaz-C %i traseaz- o conduit-
moral- $i profesional-0 Fi lanseaz- provoc-riC te %ncura/eaz- s- %i dep-$e$ti limitele $i
te spri/in- atunci c?nd te %ndoieDti de tine0
;entoratul ca aciune este important %n anumite perioade ale vieii noastre0 Fn cadrul
procesului de mentorat g-sim resurse $i energie s- ne construim personalitateaC astfel %nc?t
din punct de vedere social $i profesional s- fim mult mai rapid acceptai ca parteneri %n
relaiile cu semenii no$tri0 Un model valaAil de comportament are avanta/ul de a ne %nlesni
ocuparea unei poziii sociale0
Din punct de vedere profesionalC un mentor este e,trem de important %n a e,plica $i %ndruma
at?t moduri de comportamentC c?t $i transferul rapid de cuno$tine0 *ceste cuno$tine sunt
procesul unor filtr-ri $i acumul-ri dea lungul mai multor ani de e,perien-0
)e face mentorulH
* recurge la un mentor %n aceste condiii %nseamn- s- scurtezi ciclul de autodezvoltare
personal-0 (a nivelul comunit-ilor restr?nse $i mai ales din mediul ruralC ace$ti mentoriC care
de cele mai multe ori sunt voluntari care presteaz- aciuni Aenevole pot fi g-sii %n r?ndul
O'Purilor preoilorC cadrelor didacticeC oamenilor politici $i %n special a %ntreprinz-torilor
privai0
)onsemn-m relatarea unui Aeneficiar asupra relaiei sale cu un mentor2
,,$u existat perioade n !iaa mea c"nd am a!ut ansa s am di!eri mentori. /iecare dintre
ei mi#a pus la dispo.iie at"t informaii, c"t mai ales modele de comportament care mi#au dat
posibilitatea s#mi forme. o abordare proprie n relaiile inter#umane. 0mpre1urrile n care ei
s#au manifestat au aparinut at"t unei perioade de deci.ii importante pentru mine, c"t i
acelor timpuri n care acumulrile profesionale m obli2au s fac fa unei concurene
acerbe. $!anta1ul de a a!ea un mentor n acele momente nu a fost doar faptul c am a!ut
oca.ia s n! mai mult, ci c a repre.entat i o alian strate2ic pe care am nc)eiat#o cu
o persoan care a in!estit, la r"ndul ei, timp i emoii ntr#o relaie de !iitor.
Balorile profesionale pe care le pot transmite mentorii2
munca $i insistena %n a munci p?n- c?nd aceasta devine un simplu refle, $i nu o
oAligaie memorat-L
creativitatea dorina de a face ceva nouC deoseAitL
empatiaL
%nelegerea $i respectarea unor valori care stau la Aaza societ-ii2 familiaC liAertatea
de
voin- a individuluiC respectul pentru opiniile altora etc0
28
capacitatea de a se conecta la ceilaliC de ai %nelegeC de a le simi temerileC dar $i
cura/ul $i fora interioaraC atunci c?nd nu $i le g-sesc
Fn generalC toat- lumea se dezvolt- at?t personal c?t $i profesional suA influena mentorilor0
'u neap-rat unul singur $i nu neap-rat celeAru0 Fi numim mentori pe acei oameni cu care ne
identific-m din mai multe puncte de vedere2 al valorilor $i al idealurilor comuneC al tr-s-turilor
de caracter $i al modalit-ilor de aciune0
Fn cazul grupurilor vulneraAile mentorul poate aciona cu un spri/in de reinserie pe piaa
munciiC %n stimularea %ncrederii %n sine $i a valoriz-rii resurselorC dar mai ales a aAilit-ilor
restante ale suAiecilor no$tri0
Persoanele care devin mentori la nivel comunitar pot fi de un real spri/in %n re%nseria
grupurilor vulneraAile pe piaa muncii %ntruc?t prin atitudine $i prezen- pot avea un impact
<ot-r?tor asupra unui t?n-rC a unei victime a violeneiC a unei persoane marginalizate etc0
;entorul poate gr-Ai parcurgerea unor etapeC %l a/ut- pe individ s- identifice riscuriC s-
g-seasc- soluii $i s- vad- oportunit-Ei cu o mai mare vitez- dec?t %n mod normal0 Fn plusC
acesta %ncura/eaz- persoanele care devin %nv--cei s- inteasc- sus c-p-t?nd aspiraii
care le pot dep-$i c<iar limitele $tiute0
Este de fapt una din primele lecii pe care orice mentor i le poate oferi2 s- %i con$tientizezi
limitele $i s- vezi c- nu sunt reale dec?t pentru tineC cel care lea construit0
*um recuno&ti un mentor2
are aptitudini $i competente pe care tu le admiri $i pe care ai dori sa i le
perfecioneziL
%i %mp-rt-$e$te valori moraleL
se Aucur- de apreciere $i de recunoa$tere profesional-L
identific- $i %ncura/eaz- la tine calit-i pe care alii nu A-nuiau c- le aiL
nu se fere$te s- te criticeC %ntrun mod constructivL
se afl- de/a %n postul %n care tu doar visezi s- a/ungi0
;entoratul nu %nseamn- doar relaii formale0 #storic vorAindC mentoratul este un proces
informal care e,ist- din antic<itate0 Prima dat- cuv?ntul apare %n Odiseea lui JomerC c?nd un
A-tr?n pe nume ;entor este 3copiatQ de zeia *tena care dorea s- %l a/ute pe t?n-rul
1elemac %n momentele dificile0 De atunciC dea lungul secolelorC genul de relaie maestru
elev a luat diverse forme2 gurudiscipol 5%n Audism7C raAindiscipol 5%n tradiia iudaic- $i
cre$tin-7C ucenicia 5%n Areslele medievale70
Fn esent- mentoratul este mai degraA- o platform- de dezvoltare dec?t un instrument sau o
te<nic-0 Este mai mult decat coac<ingulC pentru c- presupune o relaie pe termen lung $i
pentru c- nu inte$te s- rezolve proAleme punctuale0 ;entoratul poate fi $i un mod de via-C
%n ideea 3cre$teriiQ sau %ndrum-rii altora prin %mp-rt-$irea e,perienei personale $i a
provoc-rii de a se dezvolta0
29
De oAicei mentorii investesc timpC cunoa$tere $i r-Adare doar %n aceia %n care se reg-sescC
motiv pentru care recrutarea acestora mai ales pentru grupurile vulneraAileC se face %n mod
Aenevol0
*apitolul 4 ? Planuri $e lec+ii
*m denumit aceste planuri 3de lecii4 cu toate c- nu sunt lecii ci planuri orientative pentru
desf-$urarea $edinelor de consiliere0 ;otivul este c- am dorit s- fluidiz-m limAa/ul0
Lec+ia - ? Pre'entarea serviciului $e consiliere pentru inclu'iune social
Rmi pare bine s ne cunoatem!
0n aceast lecie se stabilete i ncepe construcia relaiei de consiliere, se ofer informaii
beneficiarului despre proiect i tipul de ser!icii oferite, consilierul completea. fia de
pre.entare a beneficiarului i face in!entarul de ne!oi ale beneficiarului. $mbele pr3i i
stabilesc rolurile i formulele de adresare.
Obiective generale)
!0 #nformarea Aeneficiarului despre resursele oferite prin proiect
2. )olectarea de c-tre consilier a informaiilor esenEiale despre Aeneficiar
"0 Evaluarea nevoilor Aeneficiarului
90 StaAilirea termenilor relaiei de consiliere
Obiective operaFionale)
!0 >eneficiarul s- se decid- dac- serviciile oferite %l intereseaz- sau nu
20 )onsilierul s- identifice care sunt interesul $i a$teptarea Aeneficiarului fa- de proiect
"0 )omunicarea %ntre consilier $i Aeneficiar s- fie eficient- $i adecvat-
90 )onsilierul s- completeze fi$a de prezentare a Aeneficiarului
60 )onsilierul s- fac- evaluarea de nevoi a Aeneficiarului
Meto$e &i te:nici)
- discuia liAer-
- e,punerea
- completarea formularelor
MiDloace materiale)
- fi$a de prezentare format *9
- instrument de scris
/es%&urarea lec+iei)
30
Pentru consilier:
Unul dintre scopurile principale ale primei %nt?lniri %ntre consilier $i Aeneficiar este staAilirea $i
clarificarea rolurilor fiec-ruia dintre ei2 consilierul ofer- ni$te servicii %n cadrul unei instituEii %n
cadrul unui proiectC Aeneficiarul prime$te genul de servicii pe care consilierul le poate oferi0 Fn
ciuda faptului c- acest sc<imA de informaii poate p-rea unilateralC ceea ce este important %n
prima etap- este staAilirea relaiei0 #ar relaia nu este una de simpl- informare
unidirecional-0 Relaia care se cere a fi staAilit- %n acest moment este una de parteneriat0
)onsilierul $i Aeneficiarul sunt doi c-l-tori care merg um-r l?ng- um-r pe un drum al c-rui
final poate %nsemna oAinerea unui loc de munca0 )onsilierul nu este Rspecialistul4 $i nici
Aeneficiarul nu este cel Rnea/utorat40 )onsilierul este pentru Aeneficiar spri/inulC reperulC
oglinda %n care %$i reg-se$te r-spunsurile propriiC c-ci el %nsu$i este singurul specialist %n
privina vieii $i intereselor sale0
#EN!IEG
Este greu de acceptat uneori pentru orgoliul profesionistului c- elC %n calitate de consilierC nu
treAuie s- ofere r-spunsuriC nu treAuie s- conving- $i nici nu treAuie s- decid-0 1ot ceea ce
poate s- fac- un Aun consilier este s- %ndrumeC s- spri/ineC s- oglindeasc- c?t mai clar
procesul intern de c-utare $i direcionare al Aeneficiarului0 *cesta este singurul care decide
de ce informaii are nevoieC el decide care sunt interesante pentru el $i care nuC el decide ce
faceC c?nd face $i cum face0
(a aceast- prim- %nt?lnireC sc<imAul AidirecEional de informaie este iar-$i important0
>eneficiarul treAuie s- aiA- c?t mai multe informaii clare despre serviciile oferite de proiectC
a$a cum $i consilierul treAuie s- afle c?teva informaii eseniale despre Aeneficiar0 *mAii
treAuie s- decid-2 Aeneficiarul dac- este interesat de serviciile oferiteC dac- ele concord- cu
scopurile luiC iar consilierul treAuie s- decid- dac- Aeneficiarul se %nscrie %n grupul int- al
proiectului $i dac- sunt $anse s- continue relaia de consiliere cu acesta0
Este etapa %n care consilierul are datoria s- identifice a$tept-rile Aeneficiarului legate de
serviciile oferite $i s- clarifice orice nel-murireC s- se asigure c- ceea ce a$teapt-
Aeneficiarul de la el concord- cu ceea ce el $i proiectul pot oferi0 *cest aspect c<eie ofer-
$ansele construirii unei relaii de consiliere pe Aaze solide $i veritaAile0 Un Aeneficiar care
a$teapt- s- fie anunat de c-tre consilier c- i sa g-sit un loc de munc-C este un Aeneficiar
care va pune presiune pe consilier $i va fi nemulEumit s- afle c- acesta nu Rlucreaz-4 pentru
el sau %n locul lui0 S- nu uit-m c- principala menire a consilierului %n cazul serviciului nostru
este spriDin pentru orientarea pentru acces la resurseG Evitarea conflictelor ulterioare ori
a frustr-rii %n caz de e$ec rezid- %n staAilirea corect- a rolului fiec-ruiaC care are loc %n prima
%nt?lnire0
Primul pas
)onsilierul poate %ncepe prin a %ntreAa Aeneficiarul Rdac- are informaii despre proiect40
ntrebri posibile
ce tii despre noi4
de unde tii despre noi4
31
Pentru consilier
Este important de $tiut $i care este sursa acelor informaii pentru a putea %mAun-t-Ei
promovarea serviciului %n comunitate0 #nformaia va fi notat- %n Fi$a Aeneficiarului0
Pasul $oi
)onsilierul prezint- c?t mai clar $i mai detaliat posiAil serviciile oferite0
Pentru consilier
Este recomandat ca s- e,iste o sc<i- a acestei prezent-ri pe care consilierul s- o
foloseasc- pentru fiecare Aeneficiar0 Fn acest fel se asigur- c- fiecare Aeneficiar prime$te
aceea$i informaie %n acela$i format0 )onsilierul va avea pentru aceast- informare
urm-toarele date2 ce ofer- serviciulC cui se adreseaz-C de ce grupul int- este limitatC
proiectul %n cadrul c-ruia se ofer- serviciulC necesitatea de a se completa Formularul de
%nregistrare a AeneficiaruluiC prevederile (egii !!. din 2002C ce %nseamn- spri/in $i orientare
pentru acces la resurse $i lista resurselor accesiAile %n mod real %n comunitate cu spri/inul
consilierului0
Este recomandat de asemenea ca prezentarea s- nu fie f-cuta suA forma unui discurs care
poate plictisi0 >eneficiarul este %ncura/at s- pun- %ntreA-ri %n orice moment %n care simte
nevoia s- o fac-0 )onsilierul poate r-spunde la %ntreA-ri pe loc sau poate s- noteze
%ntreAarea $i s- precizeze c- se va interesa ulterior0
#EN!IEG
Dac- Aeneficiarul %ntrerupe cu foarte multe %ntreA-ri care se aAat de la suAiectul consilieriiC
consilierul %i va cere cu un ton respectuos s- pun- %ntreA-rile pe alte teme dup- %nc<eierea
prezent-rii0 Este momentul %n care Aeneficiarul poate decide dac- este interesat de oferta de
servicii sau nu $i poate s- ceara informaii suplimentare necesare lu-rii unei astfel de decizii0
Fn acela$i timp este necesar ca Aeneficiarul s- afle toat- informaia oferit- de consilier0
Decizia de a continua consilierea este o decizie pe care Aeneficiarul o poate comunica sau
nu %n mod direct consilierului0 El treAuie %ns- s- fie asigurat c- poate primi numele $i datele
de contact ale consilierului pentru eventuale %ntreA-ri ulterioareC necesare lu-rii unei astfel de
decizii0
Pasul trei
Fn continuareC consilierul cere informaii despre persoana pe care o are %n fa-0
ntrebri posibile
5utei s#mi spunei c"te!a date despre dumnea!oastr pentru c aa !oi ti mai
uor cu ce ! pot a1uta
Pentru consilier
Pe l?ng- oferirea informaiilor legate de servicii $i proiectC consilierul are $i sarcina de a
colecta $i p-stra informaiile eseniale despre Aeneficiar0 1impul pe care %l petrece %mpreun-
cu Aeneficiarul este important0 (a fel de important- este %nregistrarea datelor pentru
construirea relaiei de consiliere0 )el mai Aun instrument de lucru nu este Rmemoria
32
e,traordinar-4 a consilieruluiC ci o fi$- a AeneficiaruluiC pe care acesta o completeaz- %n
prezena Aeneficiarului cu datele importante despre acesta0
Sugestii de adresare:
6$m ne!oie s tiu c"t mai multe lucruri despre datele dumnea!oastr personale, adresa,
educaie, experiena profesional, tocmai pentru a a!ea o ima2ine c"t mai complet despre
persoana dumnea!oastr. Cu c"t !oi nele2e mai bine c"t mai multe lucruri despre
dumnea!oastr, cu at"t spri1inul meu !a fi mai bine adaptat ne!oilor dumnea!oastr7. 6Ceea
ce mi spunei este important, de aceea !oi nota, pentru a fi si2ur%- c informaia este
pstrat corect7.
Pentru consilier
Fn timpul complet-rii fi$ei AeneficiaruluiC consilierul %i va solicita documentele de identitate
pentru a avea o copie )0#8>0# de pus %n dosarul s-u0 # se poate recomandaC de asemeneaC s-
aduc- la urm-toarea $edin- de consiliere $i copii dup- actele de studii sau de calificare
profesional-0 Uneori acestea sunt necesare consilierului pentru a c-p-ta informaii
suplimentareC pe care Aeneficiarul nu le $tie sau nu $i le aminte$teC dar $i pentru a verifica
veridicitatea a ceea ce afirm- la un moment dat acesta0 Fn proiectul 3Participarea grupurilor
vulneraAile %n economia social-4 %n cadrul c-ruia este realizat acest manual se vor solicita
consilierul un anumit set de instrumente de lucru cu Aeneficiarul0 Fns- dup- %nc<eierea
proiectului consilierul $i instituia care vor continua aceast- form- de consiliere pot modifica
setul de instrumente0 Fn orice caz %n prima $edin-8%nt?lnire cu Aeneficiarul vor treAui
%nregistrate %n instrumentele de lucru toate informaiile de Aaz- despre Aeneficiar0
#EN!IEG
Fnc- din acest moment al primei %nt?lniriC consilierul %ncepe evaluarea nevoilor Aeneficiarului
$i clarific- %mpreun- cu acesta care sunt nevoile ce se pot %ndeplini prin serviciile oferite de
proiect0 )onsilierul completeaz- c<estionarul de evaluare a nevoilor $i de evaluare a
motivaiei pentru incluziune social- $i integrare profesional-0 EsteC a$adarC necesar s- se
acorde o importan- crescut- acestui gen de evaluareC deoarece %ntreg procesul de
intervenie $i planul de acEiune din viitor %$i au r-d-cinile eficienei %ntro Aun- realizare a
evalu-rii nevoilor Aeneficiarului0 *cesta nu este un proces at?t de simplu cum ar putea p-rea
la prima vedere0
De asemeneaC este important s- fie evaluat- $i motivaia Aeneficiarului pentru a se %ncadra
%n acest demers0 F-r- ca Aeneficiarul s- fie motivatC procesul de consiliere nu se poate
desf-$ura&&& ;otivaia Aeneficiarului este Aaza pe care se pot construi treptat toate nivelurile
demersului de incluziune social-0 Este important pentru consilier s- se preocupe continuu de
meninerea nivelului ridicat al motivaEiei2 orice $edin- de consiliere poate fi ultima&
Pentru consilier
)onsilierul poate s- evalueze motivaia Aeneficiarului de a se implica %n demersul de
incluziune social- $i integrare profesional- din mai multe surse2 din ceea ce spune
Aeneficiarul %n mod direct despre motivele saleC din ce afirm- %n mod indirect sau din
comportamentul acestuia0 De e,empluC un Aeneficiar care a/unge punctual la $edina de
consiliere dovede$teC printre alteleC motivaie $i implicare0
33
Pentru ca integrarea socioprofesional- s- fie un oAiectiv tangiAilC consilierul are nevoie s-
se asigure c- alte nevoiC secundare celei de a fi integrat socioprofesionalC sunt %ndeplinite0
De e,empluC o persoan- f-r- ad-postC f-r- locuin- sau domiciliu fi,C nu poate %ncepe
c-utarea unui loc de munca0 De asemeneaC o persoan- care tr-ie$te %n condiii de
insecuritate psi<ic- $i fizic- nu poate s- se anga/eze %ntrun demers de c-utare a unui loc de
munc-0 O persoan- care are dificult-i de relaionare social-C care nu are dezvoltat un
minimum de aAilit-i socialeC care nu $ia dezvoltat aAilit-ile de viaE- independent-C nu este
preg-tit- pentru a accesa un loc de munc-0 1oate aceste condiii preliminare sunt tot at?tea
nevoi de a c-ror %ndeplinire este necesar s- ne asigur-m %nainte de a se %ncepe c-utarea
unui loc de munc- pentru un Aeneficiar0 'u pentru c- oAinerea anga/-rii ar fi imposiAil-C ci
pentru c- meninerea acelui loc de munca ar putea fi imposiAil- %n asemenea condiii0 #ar
dac- la sf?r$itul unui proces de c?teva s-pt-m?ni %n care se reu$e$te anga/area
AeneficiaruluiC acesta p-streaz- locul de munc- doar pentru mai puin de o lun-C %nseamn-
c- tot procesul a fost construit pe Aaze $uAredeC c- sau irosit timpC Aani $i energieC din
cauza unei evalu-ri de nevoi gre$it f-cute0
Pasul patru
)onsilierul e,trage din discuia cu Aeneficiarul care sunt nevoile acestuiaC de e,emplu2
nevoia de a fi informatC nevoia de a %nv-a cum s- se relaioneze cu instituiileC s- scrie
cereriC s- completeze formulareC s- cear- informaiiC nevoia de a afla cum s- %ntocmeasc- un
)BC nevoia de a cunoa$te legislaia munciiC nevoia de a fi asistat pentru a Aeneficia de
servicii socialeC nevoia de a g-si o locuin- provizorieC etc0 Fn acela$i timp este interesat de
implicarea $i convingerea cu care Aeneficiarul se %nscrie %n procesul de incluziune0 1oate
aceste nevoi sunt suAsumate scopului final de a fi integrat socioprofesional0
u2estii de adresare8
60n afar de informaii le2ate de datele dumnea!oastr personale, de experiena n munc i
educaie, a !rea s aflu mai multe despre moti!ele care ! determin s ncepei aceast
aciune.
6cum !#ai )otr"t c a!ei ne!oie de un loc de munc47
6de ce !rei s ! 2sii un loc de munc47
6Ce repre.int munca pentru dumnea!oastr4 *e ce !rei s muncii47
<nc:eiere
*$adarC la prima %nt?lnire cu Aeneficiarul este necesar s- fie foarte clar staAilite rolurile
5identitatea fiec-ruiaC felul de adresareC genul relaiei7 $i conte,tul %n care se afl- cei doi0 De
asemeneaC consilierul oAine o imagine mai clar- despre persoana din faa saC despre
educaia $i e,periena sa %n munc-C despre nevoile sale legate de incluziunea social-0
Este necesar ca la sf?r$itul primei %nt?lniriC consilierul s- rezume datele eseniale ale %nt?lnirii
$i s- programeze %mpreun- cu Aeneficiarul urm-toarea %nt?lnire0 Scopul ei treAuie s- fie de
asemenea clar e,primat $i agreat de c-tre amAele p-ri0 RData viitoare vom discuta c?teva
detalii legate de meseria8locul de munc- pe care vil dorii40
34
Lec+ia 4 . Planul in$ivi$uali'at $e ac+iune
ncotro? Cum? Cu ce resurse?
*up ce i#a conturat o ima2ine mai ampl despre beneficiarul care solicit ser!iciul de
inclu.iune social prin inte2rare socio#profesional, dup ce a identificat ne!oile cu care
acesta se confrunt, consilierul spri1in beneficiarul s i construiasc un plan de aciune
care s rspund scopurilor acestuia de inte2rare socio#profesional i s#i ndeplineasc
ne!oile.
OAiective generale2
!0 #erar<izarea nevoilor cu care Aeneficiarul vine la consilierea pentru incluziune social-
20 #dentificarea resurselor oferite de proiect care r-spund nevoilor Aeneficiarului
"0 Spri/inirea Aeneficiarului pentru a realiza propriul plan de aciune
OAiective specifice2
1. )onsilierul $i Aeneficiarul s- staAileasc- urgena $i natura nevoilor identificate la
Aeneficiar
20 )onsilierul $i Aeneficiarul s- identifice resursele oferite de proiect care se adreseaz-
nevoilor Aeneficiarului
"0 >eneficiarul s- %$i asume un plan propriu de aciune pentru a$i susine scopurile
;etode
- Discuia liAer-
- )ompletarea planului de aciune
- *naliza SSO1 5puncte taripuncte slaAeC oportunit-i $i oAstacole7
#nstrumente
- )oli alAe
- Fi$a planului de acEiune
- Pi,uri
Pentru consilier
)apacitatea serviciului de consiliere pentru incluziune sociala prin integrare socio
profesional- de a fi fle,iAil $i adaptaAil la nevoile Aeneficiarului asigur- acestuia $ansa de a
primi spri/in centrat pe nevoile lui0 *stfelC nu toi Aeneficiarii treAuie s- urmeze aceia$i paDiC
acelea$i etapeC astfel %nc?t s- oAin- acelea$i rezultate0 Este important s- avem %n centrul
35
ateniei nevoile Aeneficiarului %n funcEie de care se face designul de aciuneC $i nu invers0 Fn
urma evalu-rii de nevoiC pot rezulta planuri foarte diferite de aciuneC cu scopuri $i oAiective
diferite0 De e,empluC un Aeneficiar nu are suficient- motivaie s- a/ung- p?n- la oAinerea
unui loc de muncaC dar ar putea s- %nvee s- caute anunuri de anga/are $i s- identifice
locuri de munc- disponiAile0 *ltul ar avea nevoie doar de orientare profesional-C nu $i de
mediere %n vederea oAinerii unui loc de munc-0 Unii au nevoie s- se cunoasc- pe sine mai
mult $i s- descopere aAilit-i $i aptitudini ascunseC de aceea au nevoie s- treac- prin sesiuni
de consiliere pentru cunoa$tere $i dezvoltare personal- %nainte de a c-uta un loc de munc-0
1oate acestea sunt %ns- discutate direct cu Aeneficiarul $i nu sunt convingeri $i recomand-ri
aAsolutiste ale consilierului c-tre Aeneficiar0 Planul de acEiune este un proiect care aparine
%n e,clusivitate AeneficiaruluiC c<iar dac- el este %ntocmit cu %ndrumarea $i ca urmare a
procesului de evaluare de nevoi de c-tre consilier0 Un plan de acEiune din care Aeneficiarul
se simte e,clus sau inclus doar ca e,ecutantC este un drum sigur c-tre e$ec0
Primul pas
)onsilierul rezum- ce sa %nt?mplat %n prima $edin- $i se intereseaz- de evenimentele
semnificative pentru consiliere care sau petrecut %ntre timp0
/ormulri i ntrebri recomandabile8
6Ce mai facei47
6Ce s#a mai nt"mplat de ultima dat c"nd ne#am nt"lnit47
Pentru consilier:
Este important s- arate preocupare sincer- pentru persoana din faa saC pentru
evenimentele vieii sale care pot influena procesul de incluziune social- $i integrare socio
profesionala0 *ceast- atitudine spri/in- construirea relaiei de consiliere $i a/ut- Aeneficiarul
s- %$i %ndeplineasc- scopurile0 De asemeneaC consilierul treAuie s- aiA- %n vedere faptul c-
el este un reper pentru AeneficiarC un spri/inC un partener consultativ de discuie $i decizie $i
nu cel care ia decizii %n locul Aeneficiarului0 De aceeaC este necesar ca Aeneficiarul s- fie
%ncura/at s- fie c?t mai independent %n acest demers $i s-$i asume c?t mai mult din
realizarea oAiectivelor propuse0 )eea ce consilierul poate s- fac- este s- spri/ine
Aeneficiarul s- con$tientizeze nevoile sale $i s- le pun- %n leg-tur- cu resursele sale sau cu
cele oferite de proiect0 *cesta este un demers facilitat de consilier dar nu realizat de c-tre el0
Fn privina nevoilor AeneficiaruluiC este important de reinut faptul c- ele se condiEioneaz-
unele pe altele $i unele depind de celelalte0 Este necesar ca Aeneficiarul s- fie spri/init %n a$i
da seama care dintre ele treAuie %ndeplinite %nt?i $i care mai apoi0 De e,empluC un t?n-r care
se preg-teDte s- p-r-seasc- centrul de plasament are nevoie s- se g?ndeasc- la o locuin-
%n primul r?ndC $i apoi la un loc de munc-0 De cele mai multe oriC nevoia de a avea o locuin-
depinde de cea de a avea Aani pentru c<irie $iC implicitC de necesitatea de a avea un loc de
munc-0 Fns-C oric?t de interdependente ar p-rea aceste nevoiC din perspectiva integr-rii
socioprofesionaleC ordinea lor este clar-2 %nt?i locuinaC apoi c-utarea locului de munc-0
E,plicaia este simpl-2 pentru ca o persoan- aflat- %n risc de marginalizare social- s- oAin-
$i mai ales s- p-streze un loc de munc-C are nevoie s- $tie c- are un loc sigur unde poate
dormi $i m?nca0 'evoile Aazale de securitateC de <ran- $i somnC de igiena corporal- %i sunt
36
astfel satisf-cute0 Doar a$a se poate anga/a mai apoi %n aciunea de g-sire a unui loc de
munc-0 F-r- o locuina staAil-C unei astfel de persoane %i va fi foarte greu s- respecte
programul de lucru $i s- se integreze corespunz-tor %n colectivul de munc-0
Pasul $oi
)onsilierul esteC a$a cum am mai spusC interesat de relaia dintre nevoile Aeneficiarului0 )are
dintre ele este mai urgent- $i treAuie %ndeplinit- %nt?i0 Face o ierar<izare a acestora0 De
asemeneaC este nevoie s- pun- %n relaie aceste nevoi cu ceea ce ofer- proiectul $i serviciul
de incluziune sociala prin integrare socioprofesional-0
/ormulri recomandabile8
6$m !orbit data trecut despre dumnea!oastr, am notat c"te!a date personale importante
i am discutat i despre ceea ce ! moti!ea. s 2sii un loc de munc. 9aidei s relum
aceste moti!e, s !edem ce ne!oi am identificat data trecut i s ne dm seama cu ce !
poate spri1ini proiectul. 5entru aceasta, ! recomand s ne concentram asupra acestor
lucruri pe care eu le !oi scrie in fia mea.7
Pentru consilier
)onsilierul reia $i discut- cu Aeneficiarul nevoile pe care lea identificat n %nt?lnirea
anterioar-0 Este necesar ca $i Aeneficiarul s- fie con$tient de aceste nevoi $i s- se implice
ulterior %n %ntocmirea unui plan de %ndeplinire a lor0 Discuia despre nevoi este urmat- de cea
despre resursele pe care le pune la dispoziie proiectul0 Este necesar ca Aeneficiarul s-
conDtientizeze ce se poate $i ce nu se poate oAine prin acest serviciu de incluziune social-
prin integrare socioprofesional-0 De asemeneaC Aeneficiarul treAuie asigurat c-C pentru ceea
ce proiectul nu poate s- ofereC va fi %ndrumat $i spri/init s- oAin- de la alte organizaii sociale
$i de la instituiile statului0
/ormulri recomandabile8
6$m !.ut care sunt ne!oile dumnea!oastr. 9aidei s re!enim la ceea ce am spus despre
proiectul nostru n nt"lnirea anterioar. 0n acest context, ser!iciul poate s ! ofere .... 5Fn
acest punct consilierul apeleaz- la Aaza de informaii actualizat- pe care treAuie s- $io
alc-tuiasc- %n cadrul proiectului $i care cuprinde toate resursele disponiAile conform legii $i
%n mod real din comunitate70 5entru a putea beneficia de o locuin temporar %de exemplu-
putem apela la *irecia (eneral de $sisten ocial i 5rotecia Copilului pentru a ! oferi
un loc ntr#un centru de noapte sau ntr#un centru re.idenial. $colo putei primi i )ran
2ratuit. 5entru a n!a cum s facei un C: sau o scrisoare de moti!aie necesare s
obinei un loc de munc, !om apela la Centrele de Consiliere i Orientare 5rofesional din
cadrul $2eniei &udeene pentru Ocuparea /orei de ;unc7.
Pasul trei
)onsilierul poate s- propun- ca oAiectiv $i dezvoltarea capacit-ii Aeneficiarului de a se
responsaAiliza $i de a iniia $i susine singur aciunile care duc la %ndeplinirea oAiectivelor
personale0 De aceeaC poate s- iniieze o discuie legat- de formularea acestor oAiective $i s-
%ncura/eze Aeneficiarul s- g?ndeasc- asupra %ndeplinirii lor0 1oate aceste aciuni sunt
susinute prin Planul $e ac+iune pe care consilierul %l propune Aeneficiarului pentru a fi
completat0
37
/ormulri recomandabile
R$m discutat despre multe lucruri importante le2ate de ceea ce ! dorii s obinei i de
ceea ce ! poate oferi proiectul. : propun s ! 2"ndii la un plan concret de a ndeplini
scopurile pe care le a!ei. <ste necesar s ! 2"ndii la nite obiecti!e simple, la nite aciuni
prin care s le atin2ei i la nite termene de timp de reali.are a acestor aciuni.6
Pentru consilier
Pentru a$i %ndeplini scopul de responsaAilizare $i de determinare a Aeneficiarului s- %$i
asume anumite aciuniC consilierul poate s- propun- Aeneficiarului s- semneze Planul $e
ac+iune %ntocmit0 Este o proiecie a ceea ce %$i dore$te s- fac- pentru a$i %ndeplini scopul0
Pasul patru
Planul de aciuneC care reflect- un set de aciuni asumate de Aeneficiar $i pentru care el se
simte responsaAilizat fiind vorAa despre propriile sale propuneriC cap-t- greutate $i este
asumat cu mai mare realism dac- Aeneficiarul face %i $i o analiz-0 >eneficiarul lucreaz-
%mpreuna cu consilierul urm?nd criteriile de analiz- pe sc<ema SSO1 sau puncte tari +
puncte slaAe0 *naliza se face %n funcie de2
ResurseleC respectiv punctele tari ale Aeneficiarului $i oportunit-ile $i spri/inul e,tern
pe care poate conta
Piedicile8dificult-ile reprezentate de punctele sale slaAe $i de oAstacolele e,terne
Rezultatul analizei este asumarea de c-tre Aeneficiar a unui Plan $e ac+iune realist0
<nc:eiere
PracticC p?n- %n acest momentC Aeneficiarul este l-murit despre ceea ce %nseamn- acest
serviciu de incluziune social- $i care sunt resursele concrete care %l pot a/uta s- %$i
%ndeplineasc- nevoileC fie %n cadrul proiectuluiC fie apel?nd la alte instituEii $i organizaiiC cu
spri/inul consilierului0
Este posiAil ca unii dintre Aeneficiari s- %$i propun- s- %nvee cum s- caute un loc de munc-C
cum s- %ntocmeasc- un )B sau o scrisoare de motivaie0 Fn acest conte,tC consilierul poate
s-i %ndrume c-tre )entrele de )onsiliere $i Orientare Profesional- din cadrul *genEiilor
(ocale de Ocupare a Forei de ;unc-C unde vor Aeneficia de a/utor specializat %n a realiza
aceste lucruri0 )u a/utorul acestor speciali$ti vor Aeneficia de orientare profesional-C de
testare psi<ologic- $i de informare despre diverse ocupaii $i profesii de pe piaa muncii0
;edierea %n munc- este tot un serviciu oferit de aceste centreC prin care solicitanii sunt pu$i
%n leg-tur- cu anga/atorii care %$i anun- locurile de munc- vacante c-tre *(OF;0
38
Lec+ia 9 . Posibile variante $e evolu+ie a consilierii pentru inclu'iune social prin
integrare socio.pro%esional
0n aceast lecie !om explora c"te!a posibile !ariante de desfurare a consilierii dup
ntocmirea planului de aciune.
OAiective generale
1. Spri/inirea Aeneficiarului pentru a$i %ndeplini planul $e ac+iune
2. Dezvoltarea capacit-ii Aeneficiarului de a relaiona cu instituii puAlice $i alte
organizaii care %l pot spri/ini %n demersul s-u
"0 #dentificarea c-ilor alternative de aciune
OAiective specifice
!0 >eneficiarul s- se raporteze %n continuare la consilier ca la un reper %n %ndeplinirea
planului s-u de aciune
20 )u a/utorul consilieruluiC Aeneficiarul s- fie capaAil s- oAin- spri/inul altor instituii
"0 )onsilierul s- %$i dezvolte aAilitatea de ascultareC de oAservare $i de identificare de
alternative posiAile de aciune
;etode
- Discuia liAer-
- E,erciiul
- Refle,ia asupra propriei activit-i
- OAservarea $i autooAservarea
#nstrumente
- Fi$e de lucru
- Pi,uri
- )oli alAe
*ceast- lecie se desf-$oar- dup- ce Aeneficiarul a %ntreprins m-car o aciune din Planul $e
ac+iune0 Fn funcie de ceea ce %$i propune Aeneficiarul ca oAiectiv principalC planul de acEiune
este individualizat $i reprezentativ pentru fiecare persoan-0 )u %ndrumarea consilieruluiC
Aeneficiarul $ia trasat un plan de acEiune %n funcie de nevoile identificate %mpreun- cu
consilierul $i %n acord cu scopurile propuse0
)?teva dintre c-ile de evoluie a Aeneficiarului pot fi2
se adreseaz- instituiilor c-tre care a fost referit conform planuluiC $i are succes
se adreseaz- instituiilor c-tre care a fost referit conform planuluiC $i nu are succes
39
aAandoneaz- %nainte de a face vreo aciuneC dar vine la urm-toarea $edin- de consiliere
s- spun- acest lucru
*ctivitatea consilierului devine %n acest moment %ntrun mod mai accentuatC una de g<idare
$i de motivareC mai mult dec?t una de implicare propriuzis- %n aciunile Aeneficiarului de
care acesta este %n %ntregime responsaAil0 *ceast- postur- a consilierului necesit-
dezvoltarea unor aAilit-i AazaleC precum spiritul de oAservaieC capacitatea de ascultare
veridic- $i de identificare de alternative la situaia %nt?lnit-0
Fn acest conte,tC consilierul este cel care identific- $i coaguleaz- %n /urul Aeneficiarului toate
resursele e,istente pe pia- necesare satisfacerii nevoilor lui $i %ndeplinirii scopului asumat
de planul de acEiune0 El este cel care pune %n mi$care mecanismele sistemuluiC cunosc?nd
p?rg<iile lui de funcionare apel?nd inclusiv la intervenia %n reea atunci c?nd este cazul $i
este posiAil0
Evoluia consilierii porne$te de la rezultatul care poate fi una dintre situaiile de mai sus0
Pentru fiecare variant- se vor analiza2
- )auzele 5succesuluiC insuccesului sau aAandonului7
- Fn cazul aciunii de succes se vor identifica punctele tari care vor genera $i %n
continuare rezultate pozitive0 >eneficiarul are nevoie de confirmarea calit-ilor sale0
- Fn cazul insuccesului se vor identifica punctele slaAe care proAaAil au determinat
e$ecul $i imediat punctele tari care pot susine mai departe aciunile Aeneficiarului0
1reAuie de asemenea analizate c-ile de intervenie pentru rezolvarea punctelor slaAe0
*ici consilierul se poate g-si %n situaia de a analiza cu Aeneficiarul posiAilitatea ca
acesta s- participe la un program de dezvoltare de aAilit-i0 Dac- Aeneficiarul este de
acordC se modific- planul de aciune %n mod corespunz-tor0 Uneori Aeneficiarul nu are
disponiAilitatea de a se anga/a %ntrun alt program care i se pare inutil pentru scopul pe
care $i la propus0 )onsilierul poate s- ofere c?teva sugestii practice care sunt modele
de aciune eficient-2 s- nu$i piard- r-Adarea c?nd este l-sat s- a$tepte c<iar $i dou-
oreC s- nu se enerveze c?nd funcionarul de la g<i$eu nul Aag- %n seam- sau vorAe$te
pe un ton inadecvatC s- nu %$i e,teriorizeze furia %n aciuni violente %n puAlicC s- nu se
%nvinov-easc-C s- nu aAandoneze dup- primul e$ecC s- cear- a/utorC s- se
concentreze asupra scopului $i nu asupra piedicilor0 >eneficiarul poat- s- decid- s-
reia aciunea urm?nd sugestiile consilierului sau s- decid- s- nu mai vin- la consiliere0
Este o decizie pe care consilierul va treAui s- o respecte0
- Fn cazul aAandonului se vor discuta motivele0 )onsilierul poate din nou s- spri/ine
Aeneficiarul s- identifice punctele sale slaAe0 )a $i %n cazul anterior poate s- ofere
c?teva sugestii practice care sunt modele de aciune eficient-2 s- nu$i piard-
r-AdareaC s- nu se enervezeC s- nu aAandoneze din convingerea c- nu va ie$i nimic
AunC s- cear- a/utorC s- se concentreze asupra scopului $i nu asupra piedicilor0
>eneficiarul poat- s- decid- s- reia aciunea urm?nd sugestiile consilierului sau s-
decid- s- nu mai vin- la consiliere0 Din nou este o decizie pe care consilierul va treAui
s- o respecte0
Fn urma acestor discuii clarificatoare e,ist- $i posiAilitatea de a se identifica aciuni
alternativeC astfel planul de aciune se modific- $i consider-m c- asemenea modific-ri sunt o
40
%mAun-t-ire0 ;odificarea planului poate s- relanseze motivaia Aeneficiarului de a se
implicaC deoarece crede c- este ascultatC %neles $i i se respect- opiunea0
O alt- cale de acordare a spri/inului de c-tre consilier este meninerea unui contact
permanent cu instituiile la care a fost referit Aeneficiarul pentru a avea feed AacG asupra
evoluiei acestuia0 *ciunea are dou- scopuri2 s- %ncura/eze intervenia %n reea $i s-
transmit- Aeneficiarului mesa/ul c- spri/inul consilierului este real0
<n nc:eiere
Reguli pentru desf-$urarea %nt?lnirilor2
!0 Orice %nt?lnire are un oAiectiv0 OAiectivul e formulat simplu si practic2 de e,0 3*zi
vorAim despre motivul pentru care treAuie s- cunoa$tei )odul muncii04
20 'e d-m seama c- oAiectivul sa atins %ntreAand la final Aeneficiarul 2 a7 )e ai reinut
din %nt?lnirea de aziH A7 Formul-m oAiectivul ca %ntreAare $i io adres-m
Aeneficiarului0
"0 S- fim creativi + putem folosi $i instrumente alternative fa- de cele din planurile de
leciiC care s- ne a/ute %n e,plicaii0 5povestiri relevante sau e,erciii %nv-ate la curs70

41
*apitolul 9 Pre'entarea situa+iei grupurilor vulnerabile
Prupurile vulneraAile supuse riscului de marginalizare sau marginaliz-riiC suspuse e,cluziunii
socialeC grupuri care vor putea fi Aeneficiari ai consilierii descrise %n manualul nostruC sunt2
1. persoane de etnie roma supuse e,cluziunii socialeC care nu au acces la acelaDi nivel
cu ma/oritatea populaiei la servicii de s-n-tate $i educaieC $i condiii de locuire
2. persoane aflate %n detenie care se preg-tesc pentru eliAerare sau care nu
Aeneficiaz- de suport din partea familiei sau a comunit-ii din afara penitenciarului $i
care caut- s- desf-$oare activit-i de munc- %n timpul detenieiL $i persoane anterior
aflate %n detenie care se afl- %n c-utarea unui loc de munc-
3. persoane dependente de droguriC care au urmat un program de asisten- integrat- $i
care au nevoie de suport pentru reintegrarea social-
4. victime ale violenei %n familie care sunt femeiC nu mai Aeneficiaz- de aportul
financiar al agresorului $i au nevoie de suport pentru %ntreinerea unei familii din care
agresorul nu mai face parte
5. tineri peste !I ani care p-r-sesc sistemul instituionalizat de protecie a copilului $i
care se afl- %n c-utarea unui loc de munc-
)onsilierea pentru incluziune social- se adreseaz- %n egal- m-sur- tuturor persoanelor din
grupurile enumerate mai susC supuse marginaliz-rii sociale0 Serviciul care va fi oferit nu
conine te<nici difereniate pentru fiecare grup deoareceC a$a cum am v-zut %n )apitolul !C
consilierea pentru incluziune social- este centrat- pe proAlema marginali'rii $i a integr-rii
sociopro%esionale $i nu pe proAlematica specific- fiec-rui grup de Aeneficiari0 *utorii
acestui manual au avut e,periena faptului c-C totu$iC e,ist- difereneC c- aceea$i proAlem-
se rezolv- cu unele variaii %n funcie de grupul din care face parte Aeneficiarul0 *cest
fenomen este cauzat de comAinaia dintre proAlemele de fond specifice ale Aeneficiarilor din
fiecare grup $i proAlema comun- a tuturorC cea a marginaliz-rii0 Fn capitolul de fa- vom trece
%n revist- c?teva informaii generale despre fiecare din grupurile enumerate mai sus $i vom
prezenta succint e,emple de modul %n care proAlema de grup 5discriminare etnic-C
victimizareC discriminare de genC statutul /uridic7 poate influena relaia de consiliere0
*$a cum am mai afirmatC dup- %nc<eierea proiectului aceast- form- de consiliere poate fi
oferit- $i altor categorii de persoane vulneraAile supuse marginaliz-rii socialeC categorii de
care nu ne ocup-m aici0 'oi nu putem s- acoperim %n manual o gam- mai larg- de grupuri
de persoane marginalizateC dar vrem s- suAliniem c- recomand-m respectarea aceluia$i
principiu2 %nainte de a lucra cu un Aeneficiar ce aparine unui grup cu o proAlematic- nou-
consilierul este Aine s- se documenteze cu privire la caracteristicile grupului respectiv0
9(- Persoane $e etnie rom ca grup $e poten+iali bene%iciari ai consilierii pentru
inclu'iune social
Una din categoriile sociale cele mai vulneraAile la costurile sociale ale tranziEieiC dup-
RevoluEia din I:C a fost minoritatea romaC deoarece ea se situa de/a pe poziii de risc crescut0
Romi sunt slaA calificaiC sunt grav afectai de $oma/C cei care$i c?$tigau e,istena pe Aaza
economiei complementare au r-mas f-r- oAiectul munciiC meseriile tradiEionale au fost
%nl-tura din peisa/ul economic %n aceast- perioad- 5!:I: + 20!070
42
Pe de alt- parteC sc-derea veniturilor salariale $i a alocaiei de stat pentru copii a dus la
sc-derea dramatic- a nivelului de trai pentru o proporie semnificativ- a populaiei de etnie
roma0
Datorit- nivelului de trai foarte sc-zutC multe dintre familiile de romi au renunat dup- !:I:
s-$i mai trimit- copiii la $coal-0
Factorii care determin- un nivel redus al educaieiC %n comparaie cu populaia ma/oritar-
sunt2 condiiile de via- precareL discrimin-rile careC %n funcie de conte,tC %mArac- forme mai
mult sau mai puin graveL costurile mariC %n raport cu veniturileC pe care le presupune
%ntreinerea unui copil %n $coal-L deficienele %n socializarea primar-L atitudinea negativ- a
p-rinilor fa- de $coal-L inadecvarea sistemului de %nv--m?nt rom?nesc la particularit-ile
acestei categorii de copii0
Fn peisa/ul tuturor acestor proAleme e,ist- ca o contrapondere numeroase proiecte $i
programe cu finan-ri din surse diverse $i de asemenea Strategia Puvernului Rom?niei de
%mAun-t-ire a situaiei romilor0 Este greu de estimat %n ce m-sur- aciunile %ntreprinse
acoper- nevoile evaluate dar opinia unanim- este c- p%n- %n prezent acestea nu sunt
suficiente0
/iscriminare &i rasism la a$resa romilor
Romii suntC f-r- %ndoial-C o minoritate cu un statut precarC nu doar %n Rom?niaC ci la nivel
European0 De sute de aniC ei au fost situai din mai multe puncte de vedere la limita inferioar-
a societ-ii $i au constituit inta constant- a unor pre/udec-i $i oAiectul unor puternice
stereotipuri negative0 ;ai multC romii au reprezentat $i reprezint- c<iar %n prezent %n multe
-riC inclusiv la noiC imaginea tipic- a diferenei culturale0 *ceast- diferen- cultural- a fost
accentuat- de elaAorarea $i punerea %n practic- dea lungul istoriei a unor politici de
e,cludereC de reprimare sau c<iar de ani<ilare a romilor ca identitate cultural-C ca grup etnic
sau ca mod de via-0
Discriminarea poate fi de trei tipuri2
a) /iscriminarea $irect apare %n situaia %n care 3o persoan- este tratat- mai puin
favoraAil dec?t altaC dac- ar putea fi tratat- %ntro manier- similar-4 5*irecti!a
Consiliului =niunii <uropene nr. 2000>?@>C< din 2, iunie 2000 pri!ind implementarea
principiului tratamentului e2al acordat persoanelor indiferent de ori2inea lor rasial
sau etnic @ 70 E,emple clasice pentru discrimin-rile directe s?nt anunurile de
anga/are care specific- 3e,clus romi4C afi$ele cu te,te similare postate la intrarea
localurilor puAlice0
b) Fn cazul $iscriminrii in$irecte1 3o prevedereC un criteriu sau practic- aparent neutr-
dezavanta/eaz- anumite persoane T000U fa- de alte persoane4 5*irecti!a ?@>200070
E,emplul tipic al acestei forme de discriminare este introducerea uniformelor scumpe
%n unele $coli generaleC care are drept urmare diri/area copiilor provenii dintrun
mediu s-rac spre alte $coli0
c) /iscriminarea structural %nseamn- slaAa reprezentare a unor categorii de
persoane %n diferite domenii0 Spre e,empluC datele statistice relev- procente foarte
sc-zute ale minorit-ilor %n aparatul /udiciar0
Dea lungul secolelorC un %ntreg set de imagini a fost construit $i dezvoltatC cristaliz?nd
stereotipurile colective $i form?nd un rezervor de reprezent-ri transferate din memoria
colectiv- %n cea individual-0 Fie ca promoveaz- respingerea sau asimilareaC aceste
reprezent-ri se constituie ca un fundal de argumente $i /ustific-ri ale aciunilor discriminatorii0
Fn faptC romii nu sunt niciodat- definii a$a cum suntC ci mai degraA- sunt percepui a$a cum
ar treAui s- fie pentru a /ustifica politicile $i comportamentele celorlali fa- de ei0 Procesul de
<eteroidentificare a romilor treAuie s- corespund- orizontului de a$teptare colectivC
43
eminamente negativC de aceea orice deviere spre pozitiv este resimit- ca fiind o e,cepie de
la regul-0
E,istena la nivel social a unor tendine de discriminare a memArilor unui grup social
defavorizat cum este cazul romilor are mai multe tipuri de consecine2 socialeC legate de
perpetuarea unor raporturi de inegalitate %ntre grupuriC economice dar $i psi<ologice0
*stfelC o strategie individual- frecvent utilizat- %n cazul romilor este aceea de p-r-sire a
grupuluiC de refuz al identit-ii rome $i de asimilare %n restul populaiei0 Dintre strategiile
colectiveC putem meniona2
creativitatea social-C care se refer- la tendina de identificare a unor criterii de
comparaie cu celelalte grupuri care s- pun- romii %n situaie avanta/oas- 53romii au
un sim+ practic %oarte $e'voltat1 sunt $escurcre+i etc,A Hromii sunt
ntreprin'tori1 artiIti1 47
redefinirea caracteristicilorC adic- reevaluarea unor caracteristici stereotipe dintro
perspectiv- care s- le confere valoare pozitiv- 53romii sunt boemi sunt liberi,J
competiia social-C adic- anga/area %ntrun proces care s- duc- la modificarea
raporturilor intergrupuri la nivelul societ-ii prin formularea $i susinerea unor
revendic-ri puAlice %n acest sens0
*ceast- ultim- strategie este e,trem de relevant- %n cazul romilor0 Dup- cum se $tieC %n
conte,tul unei mari diversit-i sociale $i culturaleC asist-m de mai mult- vreme la un proces
ce vizeaz- coagularea unei identit-i culturale comune a romilorC la nivel naionalC european
$i internaional0 Putem vorAi ast-zi de e,istena unei mi$c-ri a romilorC cu mai multe
generaiiC $i cu un mesa/ din ce %n ce mai clar articulatC at?t c-tre romiC c?t $i c-tre restul
societ-ii0 Un aspect esenial al acestui mesa/C ce tinde s- devin- parte a identit-ii
promovate de mi$carea romilor este tocmai comAaterea discrimin-rii $i militarea pentru
integrarea social-0
Reprezent-rile despre romiC care se Aazeaz- pe pre/udec-ile $i stereotipurile populaiilor din
/urC sunt de prim- importan-C pentru c- aceste reprezent-ri determin- atitudini $i
comportamente0 De cele mai multe ori ele sunt singura sursa de informaie care %i leag- pe
romi de mediul social din /ur0 Romii par a fi o realitate familiar-2 orice persoana %ntreAat- are
o opinieC deseori categoric-C despre ace$tia0
*dev-rul este c- romii sunt receptai eronatC cu at?t mai r-uC cu c?t realitatea pierde %n faa
imaginarului0 Dea lungul secolelorC un %ntreg set de imagini a fost construit $i dezvoltatC
cristaliz?nd stereotipurile colective $i form?nd un rezervor de reprezent-ri mai mult sau mai
puin fi,ate %n memorie0 Fie c- promoveaz- respingerea sau asimilareaC aceste reprezent-ri
se constituie ca un fundal de argumente $i /ustific-ri ale aciunilor0 Fn faptC romii sunt rareori
definii a$a cum suntC mai degraA- sunt percepui a$a cum ar treAui s- fie pentru a /ustifica
politicile $i comportamentele celorlali fa- de ei0
Difuzarea reprezent-rilor despre romi desc<ide calea unui fenomen circular cauz-efect2
formularea unor normeC definiiile de dicEionarC referinele %n tot felul de c-riC %n televiziune $i
pres-C toate se conduc dup- opinia comun- $i pun %n lumin- fr?nturi de imagineC %n
concordan- cu starea momentului0 *ceste imagini se consolideaz- ca tot at?tea adev-ruri
eterneC care pot fi aduse %n actualitate sau trimise de unde au venitC totdeauna privite ca
elemente de confirmare pentru persecuiile prezentului0 *cest sistem de reprezent-ri
constituie un foarte dificil oAstacol %n aplicarea noilor politici0
Fn m-sura %n care noile politici treAuie s- se Aazeze pe o atitudine de respectC iar perioada
actual-C de %ntreA-ri $i incertitudineC poate desc<ide calea unor viziuni %mAun-t-iteC este
imperativ necesar ca aceste reprezent-ri %nvec<iteC care Aloc<eaz- orice %ncercare de
%nelegere $i comunicare dintre romi $i societateC s- fie supuse unui proces de demantelare0
44
Fn Romania e,ist- un procent semnificativ de romi integrai %n momentul de fa- 0 )ei mai
Aine integrai sunt memArii elitei intelectuale $i a celei economiceC dar $i cei cu nivel mediu
de preg-tire sau profesii moderne0 Factorii care pot $i treAuie s- aiA- un rol decisiv %n
perfectarea procesului de integrare funcional- a etniei romilor %n societatea CC interculturala4
a mileniului ### sunt2 sistemul educaionalC massmediaC asistena social- $i factorii de decizie
de la nivel guvernamental0 1oi ace$tia au datoria de a elaAora o politic- coerent- privind
toate minorit-ile etnice din Rom?nia care s- respecte %n egal- m-sur- drepturile tuturor
minorit-ilor $i eliminarea $i prevenirea manifest-rilor discriminatorii $i rasiste0
*specte specifice ale lucrului cu Aeneficiari romi
1. )el mai important aspect este diferena cultural-0 S- nu uit-m c- ma/oritatea
cov?r$itoare a rom?nilor $tiu puin $i8sau foarte puin despre cultura romilor0 BalorileC
aspiraiileC nevoile $i proAlemele sunt diferite de cele ale rom?nilorC sunt specifice0 Un
consilier care nu este de etnie rom- nu le cunoa$te #;P(#)#10 #deea de cunoaDtere
implicit- este una dintre cele mai importante piedici %n calea %nelegerii proAlemei
reale a Aeneficiarului0 (a fel de neproductiv- este tendina de a folosi cli$ee pentru
%nelegerea culturii roma0 Fn prezentC ca urmare a evoluiei condiiilor socio
economiceC dinamica dezvolt-rii culturale a grupului de persoane de etnie roma a
produs forme e,trem de variate $i putem spune c- e greu dac- nu imposiAil s- faci o
afirmaie care s- se verifice %n procent mare despre e,istena unei tr-s-turi generale
de grup0
'u vrem s- spunem aici c- 'U 1RE>U#E SV )VU1V; #'FOR;*W## )U(1UR*(E
S*U DE SPE)#*(#1*1E despre grupul cu care lucr-m0 *vem nevoie de informaii
despre conte,t pentru a %nelege mai Aine mesa/ul fiec-rui Aeneficiar %n parte0 Dar s-
reinem c- informaia de la Aeneficiar este %ntotdeauna ;*# #;POR1*'1V dec?t
ceea ce $tiam noi anterior0
)alea de dep-$ire a Aarierei2 )ea mai sigur- metod- este s- acord-m prioritate
informaiile date de Aeneficiar0 1reAuie s- %ntreA-m tot ce avem nevoie s- $tim de la
el cu decen- $i s- ascult-m p?n- la cap-t0 'u putem niciodat- spune ca $tim ceva
mai Aine dec?t elC deoarece numai el %$i cunoa$te proAlemeleC viaaC conte,tul din
care vine0 *scultarea activ-C solicitarea de informaii suplimentare pentru a %nelege
corect situaia $i oferirea $i solicitarea feed AacGului sunt eseniale0 Recomand-rile
noastre sunt aplicaAile $i utile $i %n lucrul cu celelalte grupuriC dar asupra acestui
aspect vom mai reveni0
E,emple de diferene culturale relevante2 rolul femeii %n familieC relevana caracteristicilor
culturale ale suAgrupurilor etniceC ierar<iile sociale din interiorul etnieiC ierar<ia valorilor de
Aaz-C rolul copiilor in %amilie1 rolul e$ucaFiei in%ormale0
2. O alt- piedic- este etic<etarea sau stereotipurile0 *cestea Aloc<eaz- %nelegerea
corect- a proAlemei individualeC a fiec-rui Aeneficiar0 Stereotipul poate fi %n sens
negativ dar $i %n sens pozitiv0
E,emple de stereotipuri negative2
neserios8neserioas-
3Wiganii %$i pierd slu/Aa pentru c- e neseriosC nu vine la programC nu$i treaAa ca lumea4
Stereotip care poate determina aprecierea gre$it- a resurselor de inserie socioprofesional-
ale persoanei0
manipulativ8-
)?nd vrea s- oAin- ceva pe o cale u$oar- prezint- situaia %n a$a fel %nc?t s- impresionezeC
s- par- victim- $i s- par- c- i se cuvine lucrul respectiv0
45
Stereotip care poate determina suspiciunea consilierului cu privire la adev-rul declaraiilor
persoanei0
emoional8-
3*$a fac eiC din E?nEar arm-sarC se ceart- de $tie toat- strada sau se Aucur- de $tie tot
cartierul4
Fn leg-tur- cu acest stereotip este important de precizat c- nu treAuie s- ne %ntreA-m asupra
cauzei unui comportament mai mult dec?t ne indic- Aeneficiarul0 *cest stereotip poate
determina evaluarea gre$it- a gravit-ii proAlemelor persoanei0
incult8-
3Oric?t iai e,plicaC tot nu %nelege&4
*cest stereotip determin- tendina consilierului de a e,plica mai mult dec?t este necesar din
dorina de a se a sigura c- a fost Aine %neles0 Efectul este c- Aeneficiarul simte c- e luat
drept prost $i nu mai e interesat0
E,emple de stereotipuri pozitive2
sentimental8-
Romii $i romiile sunt foarte implicai emoional %n relaiile pe care le tr-iesc0
Efectul acestui stereotip este de a acorda o valoare distorsionat- relaiilor de c-s-torieC
concuAina/ $i relaiilor cu copiii0
victim- nevinovat-
31reAuie s-l a/ut-m $i pe elC c- e igan&4
Efectul acestui stereotip este discreditarea capacit-ii de autodeterminare a persoanei $iC
logicC lipsa de interes fa- de consiliere0
nea/utorat8-
3;ai Aine fac eu %n locul luiC ce el nu e %n stare0004
Efectul acestui stereotip este c- Aeneficiarul devine dependent de consilier0
erou
Romii pot fi considerai eroi pentru c- au supravieuit vicisitudinilor istoriei0
*cest stereotip creeaz- o imagine uniform pozitiv- care supraliciteaz- posiAilit-ile reale de
adaptare ale persoanei0
Un aspect central al culturii etniei roma este predominana traiului %n grup0 *ceasta poate fi
privit ca un plus %n consiliere0 >eneficiarul poate avea un foarte Aun grup de suportC spre
deoseAire de alte categorii de Aeneficiari0 De asemeneaC %ntotdeauna va avea aAilit-i de
socializare foarte Aune0

9(4 Persoane a%late n $eten+ie care se pregtesc pentru eliberare &i persoane anterior
a%late n $eten+ie ca grup $e poten+iali bene%iciari ai consilierii pentru inclu'iune
social
)omponena acestui grup este urm-toarea2 persoane condamnate definitiv care e,ecut-
pedeapsa %n unit-i ale sistemului penitenciar $i se afl- %n perioada dinaintea liAer-rii $i
persoane care au e,ecutat o condamnare $i se afl- %n liAertate condiionat- sau %n liAertate0
(ucrul cu persoanele aflate %n detenie are c?teva caracteristici importante de care treAuie s-
inem seama0 *cestea sunt2
46
#mpactul lungimii pedepsei efectuate0 Unii deinui pot fi la sf?r$itul unei pedepse de
peste zece aniC ceea ce %nseamn- c- %n aceast- perioad- au avut o leg-tur- mediat-
cu realitatea e,terioar-0 )a urmareC de e,emplu2 nu sunt oAi$nuii cu moneda nou-C
nu sunt con$tieni de noua putere de cump-rare a monedei ca efect al inflaieiC nu
mai cunosc piaa muncii0 (a nivel personal de cele mai multe ori se petrec mutaii
ma/ore2 soiile sau concuAinele divoreaz-C copiii cresc $i pleac- de acas-C $i spri/inul
la %ntoarcerea %n societate poate fi un p-rinte foarte A-tr?ne sau un frate0 )apacitatea
lui de a$i evalua nevoile la ie$irea din penitenciar este mai mic-0 Un rol <ot-r?tor
pozitiv %l poate /uca faptul ca deinutulC %n ultima perioad- a pedepsei %n condiiile %n
care se afl- %n regim desc<isC s- %$i g-seasc- sau s- i se g-seasc- un loc de munc-
%n comunitateC a$a cum %i d- dreptul legea0 5Bezi (egea 2768200. cu modific-rile
ulterioare din )apitolul 97 0
'evoile educaionale0 ;ulte persoane condamnate au un nivel de educaie foarte
sc-zut sau $iau completat I clase %n penitenciar0 De aceea sunt eligiAili pentru
meserii necalificate $i cu un nivel de remuneraEie mic0 Ei au nevoie de calificare
pentru a accesa meserii care s- le aduc- ceva mai mult- satisfacie material-C dar
pentru acestea au nevoie de completarea studiilorC lucru care cere Aani $i
perseveren-0 Pentru consilier acest gen de situaie reprezint- una dintre cele mai
mari provoc-ri deoarece persoana care a fost condamnat- consider- c- are mereu
alternativa unui c?Dtig rapid $i u$or 5furtC t?l<-rieC %n$el-ciuneC trafic de droguriC trafic
de persoane7 $i nu g-se$te %ntotdeauna suficiente motive pentru a nu apela la
asemenea soluii0 Soluia este participarea8referirea Aeneficiarului c-tre un program
de sc<imAare a comportamentului antisocial $i de %nv-are de aAilit-i prosociale0
*ceste programe se desf-$oar- %n unele penitenciareC de asemenea de c-tre c?teva
O'Puri0 O alt- oportunitate este %nscrierea Aeneficiarului %ntrun program de
calificare organizat c<iar de unitatea penitenciar- %n parteneriat cu *=OF;0
(ipsa de alternative la presiunea grupului infracional0 Persoanele care sau liAerat se
%ntorc %n grupul familieiC prietenilor $i cuno$tinelor careC f-r- s- fie infractoriC tolereaz-
activitatea sa infracional-0 Fn acest mediu nu are unde s- %$i g-seasc- spri/in %n faa
presiunii directe a grupului de fo$ti tovar-$i de infraciuni2 a$a cum %nainte de a fi
condamnat cei care nu sunt infractori din mediul lui nu lau putut determina s- se
opreasc-0 )?nd fo$tii tovar-$i %l solicit- Aeneficiarul ar treAui s- aiA- o activitate
alternativ- care s- fie cel puin la fel de interesant- ca $i infraciunea0 Dar pe el
grupurile de persoane str-ineC interesanteC prosocialeC nu %l accept- datorit-
convingerilorC pre/udec-Eilor legate de trecutul lui0 Fn acela$i timp la noi %n ar- nu
e,ist- centre de zi sau orice fel de alt tip de spaiu de socializare %n condiii de
siguranE- %ntre persoane prosociale $i persoane cu un trecut infracional care doresc
s-$i sc<imAe stilul de via-0 Singura cale la care se poate g?ndi Aeneficiarul este
g-sire a unui partener de via- prosocial cu un caracter puternic suficient ca s-l
motiveze pentru sc<imAare0
*specte specifice ale lucrului cu Aeneficiarul care a e,ecutat sau e,ecut- o sentin-
pentru o fapt- penal-
1. OAi$nuina lor de a fi considerai o categorie social- foarte /oas- are un impact
puternic negativ asupra eficienei lucrului consilierului0 >eneficiarul nu crede despre
sine c- este de o categorie at?t de /oas-C dar este oAi$nuit s- fie considerat astfel $i
47
de aceea nu comunic- cu sinceritate cu privire la proAlemele lui reale0 Ori de c?te ori
crede c- este considerat a$a Aeneficiarul folose$te cli$eul ca o scuz- pentru a nu se
implica sau a continua activitatea infracional-0 Recomandarea noastr- este utilizarea
f-r- rezerve a unui stil de adresare $i relaionare respectuosC decentC politicos caC de
altfel %n general %n relaionarea cu Aeneficiarii0
20 OAi$nuina lor cu un anumit stil de via- face ca %n consilierea lor s- fie nevoie de
regula ca nimic din comportamentulC aspectulC modul de e,primare $i decorul
spaiului de consiliere s- nu provoace tentaii $i s- nu foreze limitele rezistenei
Aeneficiarului0 Recomand-m consilierului o inut- soAr-C f-r- conotaii se,ualeC de
asemenea recomand-m s- nu fie e,puse la vedere oAiecte personale ale
consilierului0 Soluia ideal- este ca $edina de consiliere s- se desf-$oare %ntrun
spaiu dedicat0
)omplet-m %n continuare relatarea din e,perienele practice cu c?teva consideraii teoretice
relativ la acest grup de Aeneficiari0
a( Ina$aptarea social
E,cept?nd <andicapaii congenitali sau cei cu alienare doA?ndit-C inadaptaii in%ractori sunt
%n general persoane care nu au Aeneficiat de o educaie eficient-C de un mediu optim de
dezvoltare0 *namneza de cele mai multe ori evideniaz- %n ma/oritatea cazurilor c- ace$tia
sunt provenii din familii dezorganizate0
*titudinile antisociale derivate din carene ale influenei educative %n perioada copil-rieiC dac-
nu sunt %nl-turate prin aciuni educative nuanateC modelate pe situaieC duc la staAilizarea
unor deprinderi negative care actualizate %n condiii social economice nefavoraAileC pot
genera devian- $i c<iar infraciune0
*ceste considerente se confirm- prin anamneza am-nunit-0
*aren+ele e$ucative se manifest- $i prin lipsa de staAilitate $i continuitate a influenelor
educative0 Dac- %n perioadele timpurii copilul are liAertatea s- vagaAondezeC prin natura
situaiilor cu care vine %n contactC i se ofer- posiAilitatea parcurgerii evoluiei infracionale de
la insignifianteleC micile <oii spre marile furturi $i crime0
Vagabon$aDul este o form- complet- a inadapt-rii $i o cale de ad?ncire $i fi,are a
deprinderilor legate de inadaptare0
Lipsa $omiciliului %nseamn- sustragerea t?n-rului de la influenele educative familiale $i o
posiAil- %ncadrare a lui %n Aande de in%ractori0
b( *utarea satis%ac+iei materiale sau morale prin in%rac+iune
*ciunea infracional- prezint- o suit- de caracteristici de pe diferite poziii0 SuA raport socialC
este o aciune nociv- societ-ii reprezent?nd un fenomen de inadaptare social-0 SuA raport
psi<ologicC este o reacie atipic- caracteristic- prin c-utarea folosului material $i moral pe
care+l aduce0
)aracterul atipic al reaciunilor deriv- din faptul c- diferii e,citani din mediul amAiant
e,ercit- asupra delincvenilor o stimulare cu mult mai mare dec?t a celorlali indivizi0 *ceast-
stimulare e,cesiv- provine at?t din sensiAilitatea e,cesiv- a infractoruluiC din fora specific- a
48
stimulentului de aciune asupra luiC %n condiiile %n care lipsesc in<iAiiile pe linie
social-0 Lipsa $e %r>u este considerat- de muli cercet-tori o caracteristic a
in%ractorului0 Lipsa $e in:ibi+ie social treAuie %neleas- ca o rezultant- a form-rii
intereselor %n direcia antisocial-0
Organi'area &i %unc+ionarea serviciilor $e proba+iune1 %ostele servicii $e reintegrare
social &i supraveg:ere
*ceste servicii sunt organizate prin prevederile Ordonanei Puvernului nr0 :282000 privind
organizarea $i funcionarea serviciilor de reintegrare social- a infractorilor $i de
supraveg<ere a e,ecut-rii sanciunilor neprivative de liAertate coroAorate cu prevederile
Jot-r?rii Puvernului nr0 !2":82000 privind aproAarea Regulamentului de aplicare a
dispoziiilor Ordonanei Puvernului nr0 :282000 modificate prin JP nr0 7978200I modificarea
Regulamentului de aplicare a OP nr0 :282000 privind serviciile de reintegrare sociala a
infractorilor si supraveg<erea e,ecut-rii sancEiunilor0
Implicarea &i atragerea comunit+ii n procesul $e reintegrare social &i supraveg:ere
a in%ractorilor const n colaborarea serviciilor $e probaFiune cu organi'a+iile
neguvernamentale ce $es%&oar activit+i n $omeniu1 cu speciali&ti $in alte $omenii
$e activitate1 cu voluntari $in r>n$ul comunit+ii1 precum &i cu repre'entan+i ai
societ+ii civile(
Fn ceea ce prive$te competena teritorial- a serviciilor proAaEiune reglementeaz- dou-
ipoteze2
a7 %n cazul persoanelor condamnateC meninute %n stare de liAertateC fa- de care instana a
dispus m-suri de supraveg<ere $i8sau una ori mai multe dintre oAligaiile prev-zute %n art0I.
"
alin0" lit0a7f7 sau %n art0!0" alin0" lit0a7c7 din )odul penalC precum $i cu privire la inculpaii
pentru care instana a solicitat referate de evaluareC este competent serviciul de reintegrare
social- $i supraveg<ere care funcioneaz- pe l?ng- triAunalului %n a c-rui circumscripie se
afl- domiciliul persoanelor sus menionateL
A7 %n cazul persoanelor condamnate la o pedeaps- cu privare de liAertate care sunt incluse
%n programe de resocializareC competent este serviciul de reintegrare social- $i
supraveg<ere de pe l?ng- triAunalul %n a c-rui circumscripie se afl- unitatea penitenciar-
unde acestea e,ecut- pedeapsa0
*e poate %ace comunitateaE
Dezvoltarea %n comunit-ile locale de servicii de asisten- postdetenie care s- spri/ine
persoana eliAerat- din penitenciar %n reintegrarea social-C %n special cu2
ad-post
asisten- pentru g-sirea unui loc de munc- 5%n acest sensC este necesar- o
restr?ngere a dreptului anga/atorilor de a solicita cazierul /udiciar al anga/area unei
persoane7
cursuri de calificare 8 recalificare
continuarea studiilor
49
refacerea actelor de identitate
dezvoltarea $i spri/inirea leg-turilor $i aAilit-ilor prosociale
organizarea constructiv- a timpului liAer
Pot fi dezvoltate activit-i cum ar fi2
consiliere
informare
socializare
activit-i sportive
activit-i culturale
ateliere prote/ate
grupuri de %nt?lnire cu memArii familiei 5%nainte $i dup- eliAerarea din penitenciar7
grupuri de suport
Pregtirea $e eliberare %a' a procesului $e inclu'iune
Fn generalC preg-tirea pentru liAerare a deinuilor treAuie s- in- cont de dou- imperative2
necesitatea ca %ntregul sistem penitenciar s- fie preocupat de aceast- proAlem- 5un
climat de pre eliAerare %ndreptat spre e,terior $i spre viitor7L
necesitatea unor programe speciale derulate de speciali$ti %n asisten- social-0
(ucrul cu condamnatul va fi eficient doar atunci c?nd se va cunoa$te de ce are nevoie
deinutulC pentru a putea influena comportamentul $i personalitatea acestuia0 Fn acest sens
este necesar ca pentru condamnaii venii %n instituia penitenciar- s- fie %ntocmit un plan
individual de lucru 8de intervenieC %ntocmirea c-ruia s- fie efectuat- %n dependen- de2
evaluarea comisiei + va fi %ndeplinit- din punct de vedere2 psi<ologicC
socialC educaionalC vocaionalC profesionalC a aAilit-ilor sociale $i criminologicL
raportul de evaluare psi<osocial presentenialC dac- a fost %ntocmitL
nevoile socialeC $colareC profesionale $0a0
1otu$iC %n ultima perioad- a deteniei 5". luni7 necesit- a fi intensificate activit-ile de
preg-tire pentru liAerare prin intermediul programelor specializate ce real s- poat- m-ri
gradul de reintegrare social- a deinutuluiC orientate la conturarea unor deprinderi necesare
pentru viaa de la liAertate2
Deprinderi pentru viaa cotidian-2
Deprinderi de igien- personal-L
50
Pestionarea AanilorL
Deprinderi pentru locuire $i folosirea resurselor comunit-ii2
)um s- apel-m la a/utorul instituiilor $i serviciilor puAliceH
Deprinderi pentru viaa %n societate2
*sumarea propriei identit-iL
Familia meaL
)ontrolul emoiilor $i gestionarea conflictelorL
)omunicareaL
)e pot face %n timpul liAerH
Deprinderi pentru activitatea individual- $i munc-2
Deprinderi de gestionare a timpuluiL
Deprinderi de %nv-areL
Deprinderi de munc-L
)um %mi pot crea propria mea afacereH
9(9 Persoanele $epen$ente $e $roguri ca grup $e poten+iali bene%iciari ai consilierii
pentru inclu'iune social
;otivele consumului de droguri sunt dintre cele mai diverse0 UneoriC %nceputul poate fi f-cut
prin prescrierea %n scopuri medicale 5terapeutice7 a unui medicament sau a unei suAstane
psi<otrope0 DarC pentru ma/oritatea consumatorilor de droguriC la %nceput a fost vorAa de
curiozitateC c-utarea unei pl-ceri sau de dorina de apartenen- la un grup de egali0
Presiunea grupuluiC curiozitateaC ignoranaC alienareaC modificarea structurilor sociale $i
$oma/ulC sunt tot at?ia factori care pot declan$a consumul de droguri0
Pentru un individ care se simte izolat %n familieC %ntrun grup sau comunitateC drogul poate
constitui un refugiu temporar0 (ipsa unei educaii adecvateC disfuncii ale familiei sau
diversele proAleme personaleC modificarea unor structuri sociale de suportC pot deveni cauze
ale consumului de droguri0
;otivaia psi<ologic- a consumului de droguri la tineriC este una plurimodal-0 'imeni nu
consum- droguri pentru a deveni dependent de ele0 DarC %n mod certC motive 5cauze7 pot fi
singur-tateaC dorina de a evada din realitateC nevoia de a se adapta vieii cotidiene
stresanteC insecurizanteC dorina de a fi acceptatC dar $i stresul pierderii identit-iiC
evenimente familiale negativeC crize psi<ologiceC ne%ncredereC etc
8peci%icul consumului $e $roguri la a$olescen+i &i tineri
51
Fn urma oric-rei e,perieneC are loc o sc<imAare0 ;odalitatea de r-spuns la diferii stimuli se
realizeaz- prin %nt-rire0 Omul are tendina s- repete un comportament al c-rui efect este
resimit ca fiind pozitiv $i s- evite comportamentele care au avut consecine negativeC care
au produs suferin-0 *stfel se produce %nv-area din e,periena personal-0 Drogul are de
multe ori forma unei astfel de e,periene care reune$te2 curiozitateaC dorina de a %ncerca
ceva nouC de a e,perimentaC dorina de a$i ridica performanele intelectuale sau c<iar
dorina de conformare social-0
Pe l?ng- %nv-area din e,periena personal-C un rol important %l constituie modelele oferite de
p-rini sau de cei din /ur0
Un alt aspect deoseAit de important este faptul c- drogul %ncepe s- fie din ce %n ce mai
prezent %n principalele grupuri %n care se afl- adolescentul sau t?n-rulC la aceast- v?rst-2
antura/ulC $coalaC promovarea unor modele de consum %n mass media0 ;odelul
Aiopsi<osocial consider- c- dependena este determinat- de interaciunea dintre factorii de
mediuC Aiologici $i psi<ologici0 *stfelC sc<imA-rile determinate de dependen- treAuie
interpretate prin raportarea nivelului individual la conte,tul sociocultural %n care are loc uzul
de droguri0
Personalitatea %n formare a t?n-rului este %ntro permanent- c-utare de repere valoriceC de
modele $i de puncte de referin-0 De multe oriC at?t %n mediul $colar c?t $i %n antura/ele
oAi$nuiteC are loc un fenomen de imitaie %n grupC %n care adolescenEiiC copiindu$i QeroulQC
recurg la drog $i %n care factorul psi<ologic este determinant0
*dolescena este v?rsta tensiunilor emoionale $i a angoaselor aparent insurmontaAile $i de
ne%neles pentru cei din /ur0 De multe oriC pentru adolesceni $i tineri agresiunile 5mai mult
sau mai puin reale7 din e,teriorC drogul pare singura $i cea mai Aun- soluie0
Prin urmareC enumer-m printre principalii factori determinani ai consumului de drog2 tulAur-ri
emoionaleC an,ietateC depresie $i %nsingurareC frustr-ri $i conflicte interpersonaleC %ntrun
cuv?nt st-ri emoionale negative0
B*#ORII /E RI8* <N *ON8UMUL /E /ROGURI
)<iar dac- deocamdat- nu se poate staAili o relaie de cauzalitate pe Aaza cercet-rilor
e,istenteC circumstanele asociate %ntrun mod consistent cu aAuzul de droguri au fost
descrise ca factori de risc0
Factorii de risc sunt circumstanele prezente %nainte de iniierea consumuluiC aAuzului sau
consumului proAlematic de droguri0
Fn !::9C )ommittee on Prevention of ;ental Disorders of t<e ;edicine #nstitute din SU* a
definit factorii de risc ca Xacele caracteristiciC variaAile sau circumstane careC conflu?nd %n
viaa unei persoaneC contriAuie la cre$terea proAaAilit-ii ca acea persoana s- dezvolte o
proAlem- de comportamentC %n comparaie cu orice alt- persoan- din populaia general-C
selecionat- la %nt?mplare0
Pe Aaza datelor disponiAileC diver$i autori au propus diferite categorii de factori de risc0
Pentru facilitarea prezent-riiC vom utiliza clasificarea f-cut- de JaKGins $i colaA0 5!::27C care
au grupat diferitele categorii %n dou- mari grupe2
52
Fn primul grup se afl- factorii sociali $i culturali de amploare 5conte,tuali7C care includ factorii
relaionai sau %ncadrai prin aspecte legale $i normative sociale e,plicite sau percepute %n
relaie cu comportamentele de consum sau aAuz de droguri0
*l doilea grup include factorii cu caracter individual $i interpersonal0
Bactorii $e risc conte6tuali
Persoanele $i grupurile e,ist- $i se dezvolt- %n conte,te sociale marcate prin valori $i
structuri ale societ-ii0
De e,empluC sc<imA-ri %n normele culturaleC %n perceperea anumitor comportamente $i
sc<imA-ri ale aspectelor economice relaionate cu drogurileC au demonstrat a fi asociate cu
sc<imA-ri %n comportamentele de consum de droguri $i %n prevalena gloAal- a consumului
diferitelor suAstane psi<oactiveC inclusiv al drogurilor legale0
Principalii %actori $e risc conte6tuali sunt)
Legile &i normele sociale %avorabile comportamentelor de consum $i aAuz0 O legislaie
foarte permisiv- $i favoraAil- intereselor economice care menin diferite afaceri relaionate cu
drogurileC %mpreun- cu o %nalt- toleran- social- cu privire la orice suAstane sunt factori
conte,tuali c<eie favoraAili consumului $i aAuzului de diferite suAstane psi<oactive0 Fn cazul
drogurilor legaleC de e,empluC este amplu demonstrat c- o serie de m-suri cum sunt
restr?ngerea num-rului punctelor de v?nzare $i a orarelor de v?nzareC cre$terea preurilor
5prin legislaie $i impozite7C legislaia care limiteaz- v?rsta de cump-rare $i limitarea locurilor
puAlice de consum au un efect important de limitare a consumului0
/isponibilitatea $rogurilor pe pia+ este relaionat- cu aspectele normative $i legaleC dar
poate fi considerat- $i un factor independent0 De e,empluC faptul ca un drog este sau nu
legal determin- o mai mare sau mai mica disponiAilitate $iC %n consecin-C nivelul de consum
gloAal0 Pradul de disponiAilitate 5num-rul $i accesiAilitatea punctelor de v?nzareC eficiena
mecanismelor de promovare $i distriAuie etc07C at?t pentru drogurile legale c?t $i pentru cele
ilegaleC constituie un factor de risc independentC odat- eliminai ali posiAili factori generatori
de confuzie0
E6trema $eprivare social( Rezultatele studiilor arat- c- anumii indicatori de deprivare
social-C precum s-r-ciaC aglomer-rile umane $i condiiile de via- precare sunt asociate cu
un risc crescut de apariie a comportamentelor antisociale0 O lectur- simplist- a acestor
rezultate a condus la interpretarea conform c-reia s-r-cia este un factor per se pentru
consumul de droguri0 F-r- %ndoial-C acest stereotip nu a fost confirmat prin cercet-rile
centrate pe studii comparative %ntre clasele sociale0 Fn acela$i timpC diverse studii au
demonstrat c- educaia superioar- a p-rinilorC un loc de munc- Aun al acestora sau
posiAilit-i materiale care permit c<eltuieli personale mai mari sunt asociate cu cre$terea
consumului de alcoolC tutun sau canaAis printre adolescenii ce provin din astfel de medii0 Fn
acest cadruC deprivarea social- se poate considera un factor de risc pentru aAuzul de
droguriC pe termen lungC %n condiii de s-r-cie e,trem- %n care se asociaz- $i alte tipuri de
proAleme personale $i familiale0
/e'organi'area n me$iul social ime$iat( *tunci c?nd o populaie este confruntat- cu
sc<imA-ri culturale Aru$teC se produce o deteriorare a aAilit-ilor familiei %n a transmite
valorile prosociale copiilor $i adolescenilor0 *ceast- deteriorare %n funcia de socializare a
53
mediului social imediat 5familieC cartierC reele sociale de spri/in7 poate conduce la apariia
proAlemelor legate de aAuzul de alcool $i alte suAstane0
Bactori $e risc in$ivi$uali &i interpersonali
O$at elimina+i posibilii %actori $e con%u'ieC precum apartenenEa la un grup determinat
sau o clas- social- $i e,punerea la norme sociale modificaAile %n timpC cercet-rile disponiAile
au permis identificarea a diver$i factori de risc cu caracter individual0 Factorii de risc
prezentai %n continuare %n detaliu se evideniaz- ca factori individuali asociai consumului $i
aAuzului de droguri0
Bactorii %i'iologici0 )uno$tinele8studiile despre factorii de risc genetici sunt %nc- limitateC
c<iar dac- se dispune de evidene provenite din studii 5pe animale sau gemeni7 cu privire la
predispoziia ereditar- la aAuzul de anumite suAstane psi<oactive 5e,0 alcool70
Bactorii psi:ologici( Unele studii semnaleaz- e,istena unei relaii pozitive %ntre anumite
caracteristici psi<ologice $i comportamentale de consum $i aAuz de droguri c-utarea de
senzaii noiC un prag sc-zut de toleran- la durere r-nirii 5capacitate sc-zuta de evitare7C
incapacitatea de control a emoiilorC laAilitatea emoional- sau agresivitatea $i ostilitatea0
F-r- %ndoial-C analizate %mpreun-C evidenele disponiAile cu privire la importana acestor
factoriC sunt contradictorii0 )ontrar a ceea ce se credea iniialC nu sau g-sit asocieri pozitive
%ntre consumul de droguri $i simptomatologia de tip an,ietateC depresie sau stim- de sine
sc-zut-0 ;ai multC alte studii au adus date asupra faptului c- laAilitatea emoional- pare a fi
mai degraA- o consecin- a aAuzului de droguri dec?t o cauz-0
titu$inile &i comportamentele %amiliale permisive fa- de consumul de droguri0
)onsumul de droguri care se produce %n familie influeneaz- consumul de droguri al copiilor
$i adolescenilor0 ;odelarea e,ercitat- de c-tre p-rini prin propriul lor consum influeneaz-
semnificativ consumul de droguri de c-tre copii0 *ceast- asociere pozitiv- a fost %n mod
consistent oAservat-C at?t pentru drogurile legale c?t $i pentru cele ilegale0 Diverse studii
indic- relaia pozitiv- e,istent- %ntre apartenena la entit-i familiale unde cel puin unul dintre
p-rini este consumator de droguri $i dezvoltarea pe termen lung la copiii acestora a unor
proAleme de dependena de droguri0
/is%unc+iile e$ucative ale %amilieiC stilurile parentale inconsistente0 Diverse studii arat-
relaia e,istent- %ntre ineficacitatea sau inconsistena %n e,ercitarea rolurilor parentale $i a
funciilor familiale %n staAilirea de norme de comportament %n familie $i proAlemele de aAuz
de droguriC mai ales la copii care prezint- comportamente dezadaptative 5tulAur-ri de atenieC
iritaAilitate $i agresivitate70 'u sa staAilit cu claritate o relaie direct- %ntre stilul de educaie
permisiv sau atitudinile parentale permisive cu privire la consumul de droguri $i iniierea $i
meninerea ulterioar- a consumului de droguri0
Lipsa unor legturi a%ective %amiliale0 *Asena p-rinilor sau a unor tutori capaAili s- ofere
suport emoional pozitiv copiilor lorC adic- aAsena unor leg-turi afective puternice %n mediul
familial poate fi relaionat pe termen lung cu dezvoltarea unor comportamente de aAuz de
droguri0
E&ecul &colar( Randamentul $colar sc-zut a fost identificat ca factor de predispoziie al
frecvenei $i intensit-ii consumului de droguri0 Pe de alt- parteC nu e,ist- nici o eviden-
54
care s- arate c- un coeficient intelectual sc-zut ar fi un factor predictiv pentru aAuzul de
droguri0
ngaDamentul sc'ut %a+ $e &coal( Diverse studii indic- o relaie invers- %ntre aAuzul de
droguri $i integrarea $colar- $i8sau e,istena e,pectativei de continuare a studiilor
secundare0
socierea cu colegi care consuma $roguri KanturaDulJ( )onsumul de droguri de c-tre
grupul de egali este unul dintre factorii asociai cu consistena cea mai mare pentru
consumul individual0 F-r- %ndoial-C %ns-C evidenele recente relev- c- relaia %ntre afilierea la
un grup $i consumul de droguri nu este o relaie unidirecional- 5influena grupului asupra
individului7 ciC %n acest sensC se produce o relaie Aiunivoc- 5indivizii tind s- se integreze %n
grupuri cu acelea$i afinit-i7 $iC %n mod evidentC intrarea %n grupuri f-r- norme se produce
%naintea iniierii consumului de droguri0
titu$inile %avorabile consumului $e $roguri( Sa oAservat e,istena unei relaii pozitive
%ntre deAutul consumului de droguri $i meninerea atitudinilor $i credinelor pozitive cu privire
la droguri0 Rareori adolescenii %ncep s- consume droguri f-r- a porni de la convingerea c-
Aeneficiile poteniale ale consumului sunt mai mari dec?t posiAilele costuri0
/ebutul timpuriu al consumului $e $roguri( Studiile epidemiologice au oferit informaii
suficiente pentru a demonstra c- intensitatea $i frecvena consumului $i a consumului
proAlematicC precum $i proAlemele asociate vor fi mai mari cu c?t v?rsta de deAut este mai
mic-0
*ON8UMUL /E /ROGURI <N L*OLI LI <N RN/UL POPUL!IEI #INERE
Fn anul 2007 a fost implementat- pentru a treia oar- la nivel naional componenta pentru
Rom?nia a studiului European ESP*D 5derulat la nivel internaional %n !::6C !:::C 200"C
200770 #nstituiile implicate %n derularea studiului 2007 au fost2 @coala 'aional- de S-n-tate
PuAlic- $i ;anagement SanitarC *genia 'aional- *ntidrog $i ;inisterul EducaieiC )ercet-rii
$i 1ineretului0
Prevalena consumului dea lungul vieii a oric-rui drog ilegal
!
dea lungul vieii %n r?ndul
elevilor de !. ani a fost %n anul 2007 de !9C6Y 5!9C:Y %n cazul A-ieilor $i !9C2Y %n cazul
fetelor70 )onsumul e,perimental de alcool cu pastile a %nregistrat cel mai ridicat procent
59C9YL 6Y %n cazul A-ieilor $i "CIY %n cazul fetelor7C urmat de consumul e,perimental de
in<alante 59C!Y at?t %n cazul fetelorC c?t $i %n cel al A-ieilor70
)omparativ cu anul 200"C sau %nregistrat prevalene dea lungul vieii mai ridicate pentru
consumul oric-rui tip de drog ilegalC e,cept?nd consumul de tranc<ilizante8sedative f-r-
prescripie medical- 5sc-dere de la .C.Y la 9C!Y70 )onsumul e,perimental de ecstasZC
cocain-C droguri in/ectaAile a %nregistrat o duAlare fa- de anul 200" 5ecstasZ + de la 0C.Y %n
anul 200" la !C2Y %n anul 2007L cocain- + de la 0C7Y %n anul 200" la !C6Y %n anul 2007L
droguri in/ectaAile + de la 0C"Y %n anul 200" la 0C7Y %n anul 200770
1
ESPAD24a (marijuana), ESPAD28a (ecstasy), ESPAD2a (!i"ici#"renande$#aur%!a#&!ue), ESPAD3'a-e
(tranc(i!i$ante#sedati)e, am*etamine, +SD#a!te (a!ucin%&ene, crac,, c%cain-), ESPAD3'&-m ((er%in-, ciu"erci
(a!ucin%&ene, ./0, ster%i$i ana!b%!i$an1i, dr%&uri injectabi!e, a!c%%! 2m"reun- cu "asti!e, 3%m"ar,in,
4%dein-#5%rtra!#6ia!&in)
55
Prafic2 Prevalena consumului de droguri dea lungul vieii 5ESP*D 200"C ESP*D 20077
514
519
51=
512
512
51M
-1M
412
212
514
51M
512
-
-14
-13
=1-
913
=1=
914
=1-
5 - 4 9 = 3 2 M N
*iuperci :alucinogene
Vreun $rog inD ectabil
m%etamine
8teroi'i anaboli'an+i
EcstasO
*ocain
In:alante
Mari:uanaC:a&i&
lcoolPPastile
#ranc:ili'anteC8e$ativeCBPM
/
r
o
g
u
r
i
Q
4559 455M
)oncluzii2
*naliza comparativ- a studiilor de prevalen- a consumului efectuate %n Rom?niaC %n anii
2007 $i 200"C arat- c-C de$i ponderile care redau aceste consumuri sunt %n general
nesemnificative statisticC preferinele de consum redate prin tipologia mai sus menionat-
sunt %n concordan- cu cele din 2009C c<iar dac- diversitatea produselor consumate %n 2007
este mai mare dec?t %n 20090
Fn ceea ce prive$te studiul ESP*D 2007C comparativ cu anul 200"C sau %nregistrat
prevalene dea lungul vieii mai ridicate pentru consumul oric-rui tip de drog ilegalC
e,cept?nd consumul de tranc<ilizante8sedative f-r- prescripie medical- 5sc-dere de la .C.Y
la 9C!Y70 )onsumul e,perimental de ecstasZC cocain-C droguri in/ectaAile a %nregistrat o
duAlare fa- de anul 200" 5ecstasZ + de la 0C.Y %n anul 200" la !C2Y %n anul 2007L cocain- +
de la 0C7Y %n anul 200" la !C6Y %n anul 2007L droguri in/ectaAile + de la 0C"Y %n anul 200" la
0C7Y %n anul 200770 *ceast- dinamic- a consumului de droguri ilegale %n r?ndul populaiei
$colare esteC %ntradev-r alarmant-C r-spunsul integrat al instituiilor puAlice $i societ-ii civile
%n planul politicilor puAlice de prevenire a consumului $i asisten- a consumatorilor de droguri
asigur?ndC pe termen mediu $i lungC eventuala staAilizare sau descre$tere a consumului %n
r?ndul tinerilor0
9(= Bemeile victime violen+ei n %amilie ca grup $e poten+iali bene%iciari ai consilierii
pentru inclu'iune social
Fn Rom?niaC violena %n familie este un fenomen larg r-sp?ndit0 )onform unor estim-ri
violena %n familie deine 26Y din totalul infraciunilor de violen- din lume0
Doar 6Y din atacurile violente asupra femeilor sunt raportate la poliie $i mai puin de !Y
sunt pedepsite0 Din statistici rezult-C de asemeneaC c- I2Y dintre agresori sunt A-rAaiC
cunoscui ai victimelor0 Una din 7 femei este violat- de so0 70Y dintre femei au fost <-ruite
56
se,ual %ntrun anumit moment al vieii lor0 Una din dou- fete va fi victima unei forme de aAuz
se,ual %nainte de !I ani0
Fn Rom?niaC amploarea fenomenului violenei fa- de femeie $i a violenei intrafamiliale
reiese din datele statistice colectate de *genia 'aional- pentru Protecia Familiei p?n- %n
anul 200: urm?nd ca din anul 20!0 aceast- proAlem- s- fie monitorizat- de *utoritatea
'aEional- pentru Protecia Familiei $i Drepturilor )opilului precum $i de *genia 'aional- a
@anselor Egale %ntre >-rAai $i Femei0
Biolena fa- de femeie $i violena %n familie reprezint[ o proAlem[ universal[ care afecteaz[
toate [rile lumii indiferent de gradul lor de dezvoltareC manifest?nduse la nivelul tuturor
segmentelor societ[ii0 Biolena %n familie poate afecta orice persoan[C indiferent de religieC
culoare sau statut social0 Biolena se poate %nt?lni at?t %n familiile AogateC c?t $i %n cele
s[raceC %n familiile monoparentale $i %n cele cu amAii p[rini0 Pot fi %nt?lnite forme de violen[
e,ercitate at?t asupra femeiiC copiluluiC persoanelor v?rstniceC dar $i asupra A[rAatului $i
tinerilor0
)omunitatea internaional[ a recunoscut c[ violena fa- de femeie e,ercitat- mai ales %n
familie reprezint[ un fenomen gravC care afecteaz[ drepturile fundamentale ale omului la
via[C siguran[C liAertateC demnitateC integritate fizic[ $i psi<ic[0 Pentru stoparea violenei au
fost iniiate o serie de documente internaionale %n care se recomand[ statelor s[ ia toate
m[surile ce se impun de ordin politicC administrativ $i financiar pentru a preveni $i comAate
fenomenul violenei %mpotriva femeiiC inclusiva violenei domestice0
#ar violena %nflore$te %n intimitate0 )u e,cepia poliiei $i a armateiC familia devineC astfelC cel
mai violent grup social0 O persoan- este e,pus- la loviri sau alte aAuzuri %n propria cas- de
c-tre un alt memAru al %amiliei mai mult dec?t oriunde altundeva0 Fn ara noastr-
proAlemaica violenei domestice a ap-rut in !::0C %n special datorit- presiunilor create de
procesul de integrare european-0
Plasarea violenei %n %amilie pe agenda puAlic- a avut ca rezultat importante ac<iziii
legislative cum ar fi introducerea %n )odul Penal a sanciunilor m-riteC prev-zute %n special
pentru agresiunile s-v?r$ite %n cadrul %amilieiC precum $i adoptarea (egii nr02!78200" pentru
prevenirea $i comAaterea violenei %n %amilie0 O alt- consecin- a transferului proAlemei
violenei domestice din zona privat- %n zona puAlic- este %nfiinarea unor centre de ad-post
pentru victimele acesteiaC precum $i derularea unor programe $i campanii de comunicare
puAlic-C care au venit %n spri/inul inform-rii $i educaiei populaiei0
Opinia puAlic- a fost $i ea influenat- de aceste dezAateri0 De$i rom?nii r-m?n %n marea lor
ma/oritate tradiionali$ti $i patriar<ali %n ceea ce prive$te rolul femeii %n %amilie $i %n viaa
social-C percepia asupra violenei domestice %mpotriva femeilor este ma/oritar negativ-0 *$a
cum arat- rezultatele cercet-rii naionale privin$ violena %n %amilie $i la locul de munc-
"C79Y dintre cei c<estionaEi consider- ca fiind ceva grav sau foarte grav atunci c?nd o
femeie este A-tut- de partenerul ei0 Biolena se,ual- %mpotriva femeii este perceput- $i ea
ca fiind grav- sau foarte grav- de 70Y dintre respondeni0
Biolena psi<ologic- este %ns- perceput- negativ de un procenta/ mai mic2 numai "7Y
consider- ca fiind grav atunci c?nd un A-rAat %$i Aate /oc de credinele $i valorile partenereiC
2IY atunci c?nd o femeie este insultat- de A-rAatul eiC 2:Y atunci c?nd unei femei %i este
interzis de c-tre partener s- %$i caute de lucruC 29Y atunci c?nd un A-rAat interzice
57
partenerei lui s- aiA- prieteni0 *titudinea aceasta este e,plicat- de viziunea tradiional-
asupra rolului celor dou- se,e2 femeia treAuie s- fie ascult-toare $i supus- A-rAatuluiC care
nu are neap-rat nevoie de o via- social-0 'umai formele foarte grave de violen- %n %amilie
cum ar fi A-taia sau violul domestic sunt considerate fapte repro$aAileC formele mai suAtile
de violen- fiind tolerate0 *ceast- atitudine %ng-duitoare fa- de violena %n %amilie ne
situeaz- pe unul dintre ultimele locuri %n Europa %n ceea ce prive$te tolerana fa- de acest
fenomen0
Fn Rom?nia amploarea fenomenului de violen[ %n familie reiese din datele statistice
colectate de *genie %ncep?nd cu anul 2009 dup- cum urmeaz-2
20092 din totalul de I9 decese .! sunt de se, feminin 5" minori $i 6I aduli7C 2" sunt de se,
masculinL
20062 din totalul de !.: decese 9. sunt de se, feminin 59 minori $i 92 aduli7C "9 sunt de
se, masculinC restul nu au se,ul $i v?rsta precizateL
200.2 din totalul de !6! decese .7 sunt de se, feminin 5: minori $i 6I aduli7C 97 sunt de
se, masculinC restul nu au se,ul $i v?rsta precizateL
20072 din totalul de !". decese .: sunt de se, feminin 57 minori $i .2 aduli7C "I sunt de
se, masculin 5. minori $i "2 aduli7C restul nu au se,ul $i v?rsta precizateL
200I2 din totalul de !"7 decese 6. sunt de se, feminin 5. minori $i 60 aduli7C "" sunt de
se, masculin 5: minori $i 29 aduli7C restul nu au se,ul $i v?rsta precizateL
200: sem0 !2 din totalul de 9. decese !I sunt de se, feminin 5! minori $i I aduli7C !I sunt
de se, masculin 59 minori $i 7 aduli7C restul nu au se,ul $i v?rsta precizate
Repartiia cazurilor BF %n funcie de se,2
20062 :6"7 victime din care 2 9000 de se, feminin 59!C:9Y7C !.29 de se, masculin 5!7C02Y7C
restul nu au se,ul $i v?rsta precizate 59!C09Y7L
200.2 :"72 victime din care 2 6!.0 de se, feminin 566C0.Y7C !:22 de se, masculin 520C6!Y7C
restul nu au se,ul $i v?rsta precizate 529C9"Y7L
20072 I7I7 victime din care 2 67:9 de se, feminin 5.6C:9Y7C 227! de se, masculin 526CI67C
restul nu au se,ul $i v?rsta precizate 5IC2!Y7L
200I2!!6"9 victime din care 2 6:7I de se, feminin 56!CI2Y7C 2.0: de se, masculin 522C.27C
restul nu au se,ul $i v?rsta precizate 526C6.Y7L
200: sem0!2 ."I. victime din care 2 "!.7 de se, feminin 59:C.0Y7C !!60 de se, masculin
5!IC007C restul nu au se,ul $i v?rsta precizate 5"2C90Y70
Se estimeaz- c[ num[rul real al cazurilor de violen[ %n familie este mult mai mare datorit[
faptului c[ multe victime nu se prezint[ la instituiile competenteC respectiv poliieC direcia
general de asisten- $i protecia copiluluiC serviciile de primire $i recuperare a victimelor
violenei %n familieC ad-posturiC $i nu declar[ proAlema real[ cu care se confrunt[0 De
asemeneaC multe instituii nu %ncadreaz[ faptele de violen[ %n familieC ca atareC sau nu le
raporteaz[0
58
(egislaia rom?neasc[ se circumscrie cadrului legislativ generos inspirat $i impus de tratateC
acorduri $i convenii internaionale pe aceast[ proAlematic[C principalul act normativ fiind
(egea nr0 2!78200" pentru prevenirea $i comAaterea violenei %n familieC %n Aaza c[reia a fost
%nfiinat[ *genia 'aional[ pentru Protecia Familiei 5*0'0P0F07 ca organ de specialitate al
administraEiei puAlice centrale din suAordinea ;inisterului ;unciiC Familiei $i Egalit[ii de
@anseC coordon?nd punerea %n aplicare a m[surilor de prevenire $i comAatere a violenei %n
familieC m[suri reunite %n cadrul unei Strategii 'aionale aproAate prin J0P0 nr0 .I.820060
Potrivit )onsiliului Europei + )omitetul de ;ini$triC !:I6C violena %n familie este 3orice act
sau omisiune comis[ %n interiorul familiei de c[tre unul dintre memArii acesteia $i care aduce
atingere vieiiC integrit[ii corporale sau psi<ologice sau liAert[ii altui memAru al acelei familiiC
$i pericliteaz[ %n mod serios dezvoltarea personalit[ii acestuia04 5Recomandarea R 5I67 cu
privire la violena %n familieC adoptat[ la 2. martieC!:I6 70
Fn art02 din Rezoluia O'U 9I8!098!::"C se arat[ c[ violena %mpotriva femeii include
urm[toarele aciuni c<iar dac[ nu se limiteaz[ la ele2 violena fizic[C se,ual[ $i psi<ologic[
care se produce %n cadrul familieiC inclusiv maltrat[riC aAuzul se,ual al copiilor din cadrul
c[minului con/ugalC e,ploatareaC violena ce are ca efect c<iar $i $tirAirea dreptului
patrimonialC mutilarea genital[ $i alte practici tradiionaleC nocive pentru femeie0
(a cea dea #Ba )onferin[ ;ondial[ a FemeilorC >ei/ing !::6C violena %mpotriva femeii este
definit[ drept orice act de violen[ fundamentat pe diferena de genC care genereaz[ o
v[t[mare sau suferin[ fizic[C se,ual[ sau psi<ologic[C inclusiv amenin[rile cu asemenea
acteC interzicerea sau privarea de liAert[iC indiferent dac[ acestea apar %n viaa puAlic[ sau
privat[0
Fn consecin[C violena %mpotriva femeilor cuprinde urm[toarele formeC f[r[ a se limita doar la
acestea2
#ipuri &i %orme $e mani%estare a violen+ei n %amilie
violen+a %i'icR poate lua multe %orme) lovituriC A[t[iC scutur[riC zg?rieriC arsuriC
ciupituriC mu$c[turiC sufoc[riC arunc[ri cu oAiecteC AiciuiriC A[t[i $i alte aciuni ce pot
cauza r[ni fiziceC pot l[sa urme sau pot produce durere fizic[L tot %n cadrul violenei
fizice se poate %nt?lni ameninarea cu forme de aAuz sau tortur[ $i intimidarea
victimei cauzat[ de aciuni $i gesturi fiziceL
violen+a psi:ologicR const[ %n insulteC /igniri 5referitoare la aspectul fizicC la
capacit[ile intelectuale $i la %ndeplinirea responsaAilit[ilor pe care le are victima %n
cadrul familiei7C amenin[riC intimidareC $anta/ emoionalC inducerea friciiC presiune
psi<ic[ continu[C teroareC privare de alimente0 Fn ceea ce prive$te copilulC aAuzul
emoional poate afecta imaginea $i respectul de sine al copilului $i poate avea
anumite efecte asupra capacit[\ii sale de a func\iona %n societateC de a oferi $i de a
primi afeciuneL
violen+R se6ualRC este considerat[ %n cazul deflor[rii forate $i oAligarea partenerului
la orice contact se,ual nedorit de c[tre acesta0 *Auzul se,ual asupra copilului
presupune antrenarea copilului %ntro activitate realizat[ cu intenia de a produce
pl[cere sau de a satisface nevoile unui adult sau ale unui alt copil careC prin v?rst[ $i
dezvoltareC se afl[ fa[ de el %ntro relaie de r[spundereC %ncredere sau putereL
59
violen+a economicR const[ %n diminuarea resurselor $i autonomiei victimei prin
control asupra resurselor financiare $i a accesului victimei la AaniC lucruri personaleC
<ran[C mi/loace de transportC telefon $i alte surse de protecie sau %ngri/ire de care ar
putea Aeneficia aceastaL
violen+a socialR const[ %n restr?ngerea accesului la informaieC controlul e,cesiv al
activit[ilor victimeiC av?nd ca efect izolarea acesteia de familieC prieteniC colegiC
precum $i limitarea sau interzicerea unor activit[iC av?nd ca rezultat %ntreruperea
relaiilor sociale merg?nd p?n[ la izolarea social[ a victimeiL
negliDarea reprezint[ omisiuneaC voluntar[ sau involuntar[C a unei persoane care are
responsaAilitatea cre$teriiC %ngri/irii sau educ[rii copilului de a nesocoti orice m[sura
impus[ de aceast[ responsaAilitateC fapt care pune %n pericol viaaC dezvoltarea fizic[C
mental[C spiritual[C moral[ sau social[ integritatea corporal[C s[n[tatea fizic[ sau
psi<ic[ a copilului 5(egea nr027282009C art0 I:C alin 27L
e6ploatarea prin muncR a %emeii $i a unor categorii defavorizate0 SuA aspectul
v?rstei $i al s[n[t[ii este %n prezent cel mai r[sp?ndit mod de e,ploatare $i de aAuzC
mai ales asupra copiilor din %ntreaga lume $i include constr?ngerea acestora la
munc[ forat[0 Fn cazul copiilor e,ploatarea prin munc[ vizeaz[ constr?ngerea la o
munc[ ce comport[ un risc potenial sau care este susceptiAil[ s[ %i compromit[
educaia ori s[ %i d[uneze s[n[t[ii sau dezvolt[rii sale fiziceC mentaleC spiritualeC
morale ori socialeC menion?nd c[ este interzis[ orice practic[ prin intermediul c[reia
un copil este dat de unul sau de amAii p[rini ori de reprezentantul lui legal %n
sc<imAul unei recompense sau nuC %n scopul e,ploat[rii copilului sau a muncii
acestuia0
Fn ma/oritatea cazurilorC violena %n familie include formele asociate ale violenei fiziceC
se,ualeC psi<ologiceC economice $i ale izol[rii sociale0 Fn situaia %n care violena se
manifest[ pe perioade lungi de timpC e,ist[ riscul cre$terii frecvenei $i diversific[rii asocierii
formelor de violen[ listate mai /os2 )onform unor estim-ri violena %n %amilie deine 26Y din
totalul infraciunilor de violen- din lume0
*titudinea aceasta este e,plicat- de viziunea tradiional- asupra rolului celor dou- se,e2
femeia treAuie s- fie ascult-toare $i supus- A-rAatuluiC care nu are neaparat nevoie de o
via- social-0 'umai formele foarte grave de violen- %n %amilie cum ar fi A-taia sau violul
domestic sunt considerate fapte repro$aAileC formele mai suAtile de violen- fiind tolerate0
Dar violena psi<ologic- este forma cea mai foarte frecvent- de violen- fa- de femeiei $i
r-m?ne de cele mai multe ori nem-rturisit-0 *ceast- atitudine %ng-duitoare fa- de violena %n
%amilie ne situeaz- pe unul dintre ultimele locuri %n Europa %n ceea ce prive$te tolerana fa-
de acest fenome0
*ircuitul inter.institu+ional al victimei
Bictima violenei %n familie se poate adresa urm[toarelor instituii2
Poli+iei + pentru a depune o pl?ngereL
UnitR+ii $e Primiri Urgen+e $in ca$rul 8pitalului C Me$icului $e %amilie + pentru a
oAine %ngri/iri medicaleL
60
InstitutuluiC8erviciuluiCLaboratorului $e Me$icinR LegalR + pentru a oA\ine un
certificat medicolegalL
/irec+iei Generale $e sistenFR 8ocialR &i ProtecFia *opilului C 8erviciul Public
$e sisten+R 8ocialR + pentru a Aeneficia de servicii sociale comple,eC mai ales %n
cazul %n care sunt implicai $i copiii victimeiL
*entrului $e Violen+R n Bamilie 5ad[post sau centru de recuperare pentru victimele
violenei %n familie7 + pentru a Aeneficia de g[zduire temporar[C asisten[ social[C
consiliere psi<ologic[ $i /uridic[C reinserie social[ $i profesional[C informareC
%ndrumare c[tre alte instituiiL
Unui ONG care ofer[ servicii sociale specializate pentru victimele violenei %n familieL
*Aordarea integrat- a cazurilor de violen- %n familie asistate $i a serviciilor din reea care
sunt eficiente pentru acoperirea acestor nevoi0
*specte specifice ale lucrului cu Aeneficiarii femei victime ale violenei %n familie
!0 Femeia victim- a violenei domestice a pierdut deprinderile de via- independent- %n
urma anilor de supravieuire %mpreun- cu agresorul0 O cale de control a agresorului a
fost limitarea ie$irilor din cas-C limitarea la treAurile gospod-re$tiC restricionarea
telefonului $i controlul Aanilor0 Femeia poate s- fi avut un loc de munc-C dar $i %n
acest caz deplasarea %n afara casei singur- sa f-cut doar de la cas- la serviciu $i
%napoiC iar c?$tigul a fost %ntotdeauna gestionat de agresor0
2. Femeia victim- a violenei %n familie are o stim- de sine foarte sc-zut-C astfel %nc?t
crede c- merit- tratamentul la care este supus-C fapt care reprezint- principala
piedic- pentru ie$irea din situaie0 )onsilierul poate s- spun- c- niciodat- victima nu
este vinovat- pentru agresiunea care a avut loc asupra sa0 De asemenea din
perspectiva relaiei de consiliere s- fie preg-tit s- ofere mai mult spri/in $i %ncura/are0
3. Datorit- izol-rii la care a fost supus- percepia asupra realit-ii este distorsionat- $i
ca urmare nu are a$tept-ri realiste $i foarte greu %$i asum- un plan de aciune realist0
Singura m-sur- de ec<iliArare a caracteristicii acesteia din partea consilierului este
r-Adarea $i perseverena0
9(3 #inerii peste -N ani care prsesc sistemul institu+ionali'at $e protec+ie a
copilului &i care se a%l n cutarea unui loc $e munc . ca grup $e poten+iali
bene%iciari ai consilierii pentru inclu'iune social
Situaia copiilor din orfelinate a fost o stigma pe care Rom?nia a purtato muli ani dup-
momentul revel-rii internaionale a acestei realit-i sociale dup- !:I:0 De la situaia izol-rii $i
stigmatiz-rii copiilor aAandonai p?n- la necesitatea integr-rii acestora %n societateC ara
noastr- a parcurs etape importanteC catalizate de necesitatea racord-rii la principii de
funcionare social- $i norme de respectare a drepturilor omului unanim recunoscute $i
promovate %n Uniunea European-0 Faptul c- %nc- mai sunt muli pa$i de parcurs %n aceast-
direcie este dovedit de e,istena %ns-$i a acestui proiect0
61
*st-zi %n Romania tr-iesc apro,imativ 600000000 de copiiC cu v?rste cuprinse %ntre 0 si !I
aniC din care 2C2Y se afl- %n evidena Serviciilor PuAlice Specializate pentru Protecia
)opilului0 )onform datelor oferite de c-tre *utoritatea 'aional- pentru Protecia )opilului $i
*dopieC num-rul copiilor aflai %n centrele de plasament se ridic- la "902.2 $i constituie
9!C9!Y din totalul copiilor aflai %n evidena serviciilor puAlice specializate0
(a %nceputul anului 200:C se aflau %n sistemul de ocrotire "20I2! de copiiC %ntre care o
pondere important- o reprezint- cei cu v?rste cuprinse %ntre !9 si !7 aniC respectiv !20297
copii $i 60:I" copii de !I ani $i peste0 Procentul mai sc-zut al copiilor de v?rst- mic- este o
dovad- a faptului c- m-surile alternative la instituEionalizare au %nceput s- funcioneze prin
dezvoltarea serviciilor de %ngri/ire a copiilor aflai %n dificultate %n familii suAstitutive 5asisteni
maternaliC rude p?n- la gradul #B inclusiv70
)opiii instituEionalizaEi necesit- o atenie special-C ei fiind privai de spri/inul mediului familial
natural0 (a %mplinirea v?rstei de !I aniC dac- nu$i continu- studiileC oAligaiile sistemului
legal de ocrotire a copilului %nceteaz-C t?n-rul treAuind s-$i asume responsaAilit-Eile vieii
adulte0
*nualC cca0 60000 de tineri urmeaz- s- p-r-seasc- sistemul de ocrotire $i s- se integreze %n
viaa social- $i profesional-0
8)a nivel de instrucieC 9C67Y dintre copiii $i tinerii din sistemul de ocrotire social- au aAsolvit
sau sunt cuprin$i %n %nv--m?ntul primarC 60C6Y %nv--m?ntul gimnazialC 2.C0I cel
profesionalC !"C!7 %nv--m?ntul licealC 6C"IY sunt ne$colarizaiC 0C27Y au aAandonat
$coala $i 0C02Y sunt cuprin$i sau au aAsolvit %nv--m?ntul universitar0 )a $i calificareC cei
mai muli dintre tinerii din sistemul de protecieC cu v?rste cuprinse %ntre !9 si !I aniC sunt
orientai cu prec-dere spre confeciiC t?mpl-rieC mecanic-C construcii $i alimentaie puAlic-0
1inerii adolesceni continu- %ns- s- reprezinte categoria cea mai vulneraAil-0 ;uli dintre
ace$tia $iau petrecut cea mai mare parte a vieii %n instituie0 *deseori leg-tura lor cu familia
sa pierdut0 (umea de dincolo de centrul de plasament %i sperie0 (a !I ani ei treAuie s-
p-r-seasc- instituiaC f-r- a avea un minimum de condiii $i aAilit-ile necesare pentru un trai
independent0
Sentimentul de dependen- pe care %l creeaz- instituionalizarea de lung- durat-C precum $i
o insuficient- cunoa$tere a aptitudinilorC o autoevaluare gre$it-C de cele mai multe ori cu
tendine de suAapreciere sunt premizele favoraAile care duc la o integrare socioprofesional-
greoaie a tinerilor ce provin din centrele de plasamentC sau uneori c<iar la e$ec social0
De asemeneaC pe fondul deprecierii continue a situaiei economiceC cre$terea $oma/ului
afecteaz- cu prioritate tinerii0 Pentru tinerii din instituii lipsa unei calific-ri sau slaAa calificare
fac e,trem de dificil- g-sirea unui loc de munc-0
Fn aceste condiii integrarea social- a copiilor instituionalizai continu- s- constituie una
dintre cele mai delicate proAleme c-reia societatea rom?neasc- nu reu$e$te s-i g-seasc-
un r-spuns adecvat0 #nsuficienta dezvoltare a sistemului de servicii sociale comunitare a
generat o cre$tere a variatelor riscuri la care sunt e,pu$i mai ales copiii $i tinerii2 violena %n
familie $i %n comunitateC aAandonul $colarC cer$etoriaC consumul de droguri $i alcoolC traficul
de persoane0 De asemeneaC duce $i la cre$terea riscului e,cluderii sociale $i marginaliz-riiC
deoarece nu au locuin- $i nici posiAilit-i de %nc<iriere sau de cump-rareC %nt?mpin- greut-i
62
la anga/areC fiind e,pu$i $oma/uluiC nu au mi/loace proprii de suAzisten- $i cad adesea
victime ale criminalit-iiC e,ploat-rii se,uale sau aAuzului de alcool sau droguri0
Dintrun studiu realizat %n 200" cu finanarea U'#)EFului2 pe un lot de I! de copiii care au
fost instituionalizai mai mult de !0 ani reiese c- mediul de tip 3cazon4C marcat de violen-C
mai ales %n raport cu cei nou venii sau de v?rst- mai fraged-C lipsa afeciunii $i ruperea
contactelor cu societatea real- le altereaz- capacitatea de integrare %n societate la ie$irea
din instituieC suferind un $oc %n lipsa unui spri/in din partea familiei sau a comunit-ii locale0
1oate programele destinate tinerilor postinstituionalizai se %nscriu pe dou- coordonate
principale2 asigurarea unei locuine 5%n apartamente asistateC centre de tranzitC ad-posturi
temporareC de noapte etc07 $i asigurarea unui loc de munc-0 Fn privina spaiului de locuitC
apro,imativ o cincime dintre programe sunt de tipul ad-posturilorC puine programe fiind de
tipul locuinelor asistate0
Pentru integrarea pe piaa munciiC programele %ntreprinse vizeaz-C pe de o parte preg-tirea
$i formarea profesional- a tinerilor $i pe de altaC asistena %n oAinerea efectiv- a unui loc de
munc-0 Programele de consiliere $i preg-tire socioprofesional- sunt de altfel cele mai
r-sp?ndite pe ansamAlul tuturor programelor menionate 5". din I2 programe identificate70
*cestea sunt desf-$urate fie %n centre specifice de asisten- $i spri/inC fie prin planuri
individuale de preg-tire a tinerilor %n instituii0
Puvernul Rom?niei continu- reforma %n domeniul proteciei copilului acion?ndC cu prioritateC
%n direcia integr-rii sociale a copiilor $i tinerilor instituionalizaiC promov?nd m-suri de
integrare social- pentru tinerii instituionalizai %n v?rst- de peste !I aniC %n vederea integr-rii
acestora %n viaa social-0
Fn )omunicatul )omisiei Europene nr0 .:"82006C privind r-spunsul la preocup-rile tinerilor
europeni $i aplicarea Planului European pentru 1ineret $i promovarea cet-eniei activeC se
suAliniaz- c- viitorul Europei depinde tot mai mult de capacitatea acesteia de a oferi copiilor
$i tinerilor o societate favoraAil-0
*dopt?nd in 2006 Pactul European pentru 1ineret din cadrul strategiei revizuite de la
(isaAonaC )onsiliul European a recunoscut faptul c- integrarea tinerilor %n societate $i %n
viaa activ-C precum $i folosirea optim- a potenialului lor reprezint- elemente eseniale
pentru a/ungerea la o cre$tere duraAil- %n Europa0 Propun?nd Pactul European pentru
1ineretC $efii de stat $i de guvern din FranaC PermaniaC Spania $i Suedia au identificat patru
teme principale2 vulneraAilitatea tinerilorC necesitatea solidarit-ii intergeneraionale %ntro
societate pe cale de %mA-tr?nireC necesitatea %mAun-t-irii competenelor tinerilor prin
educaie $i formareC necesitatea coerenei %n aplicarea politicilor privind tinerii0
Un studiu lansat %n 2006 de )omisia EuropeanaC referitor la integrarea social- a tinerilor
marginalizaiC analizeaz- oportunitatea inseriei lor pe piaa munciiC autonomia $i participarea
lor activ- %n societate0 )omisia %ncura/eaz- anga/amentul partenerilor sociali %n contriAuia la
aceast- iniiativ-C prin aciuni comune %n cadrul dialogului socialC invit- anga/atorii $i
companiile s- dea dovad- de responsaAilitate social- %n domeniul inseriei profesionale a
tinerilor $i recunoa$te ca prioritare pentru o cet-enie activ- activit-i precum participareaC
informarea $i voluntariatul0
63
*specte specifice %n lucrul cu tinerii care p-r-sesc sistemul instituionalizat de protecie a
copilului2
!0 (ipsa lor de %ncredere %n a/utorul efectiv al sistemuluiC suspiciozitate fa- de un a/utor
realC sc-derea motivaieiC corelat cu num-rul redus de servicii sociale care s- susin-
incluziunea social- a tinerilor
20 DependenEa de sistem $i de asistena permanent- 3s- m- a/utaiC s- %mi daiC s- m-
anga/ai4
"0 1olerana sc-zut- la frustrareC limAa/ agresiv %n relaie cu consilierulC revendic-ri $i
cereri care nu pot fi acoperite de specificul serviciilor oferite prin proiectC repro$uri li
%nvinov-iri
90 Dificultatea de a menine motivaia integr-rii sociale $i de a persista %n %ndeplinirea
activit-ilor specificate %mpreun- cu consilierul %n planul de intervenieC aAandonul
u$or
60 F$i propun realiz-ri imediate $i simpleC nu pot urm-ri un scop %ndep-rtatC au nevoie de
%nt-rire imediat- $i pozitiv-C au nevoie s- fie motivai prin %ndeplinirea unor nevoi
Aazale2 <ran-C %mAr-careC distracie
.0 'u au suficient de dezvoltate aAilit-ile de via- independenta + nu g-sesc singuri cu
u$urin- o adres- la care treAuie s- mearg-C nu $tiu s- se adreseze corespunz-tor
autorit-ilorC nu $tiu s- cear- o informaie lips-C nu rein informaii standard 5numele
firmei unde au mai lucrat7C ci informaii cu conotaie suAiectiv- 5$coala din
Pantelimon7C au dificult-i de furnizare a informaiilor despre e,periena profesional-
$i educaional-
70 *u dificult-i de comunicare ma/oreC nu p-streaz- un ton adecvat %n adresareC nu
cunosc $i nu folosesc formule standard de adresare politicoas-
I0 F$i asum- cu dificultate un parcurs de viat- independentC $tiu c- dac- e$ueaz- vor fi
mereu a/utatiC a/ung?nd astfel s- apeleze la mai multe organizaii care le ofer- spri/in
:0 'ecesitatea unei intervenii integrateC viz?nd diverse tipuri de nevoiC se poate pune %n
aplicare cu destul de multe fracturi $i sincopeC c-ci nu toate serviciile sunt disponiAile
permanent $i nici simultan
!00 Promovarea pe piaa muncii este dificil- din cauza lipsei unei calific-ri profesionale
competitive
!!0 Stigmatizarea de care ei %n$i$i sunt con$tieni $i pe care o v-d ca pe o cauz- a tuturor
e$ecurilor lorC indiferent de cauza real- 53vorAii dumneavoastr- le telefon $i s- nu le
spunei c- sunt de la c-min4C 3pai mau v-zut c- sunt de la c-min $i mau dat afar-47
64
*PI#OLUL = LEGI8L!I PRIVIN/ IN#EGRRE GRUPURILOR VULNERSILE PE
PI! MUN*II
*Aordarea integratoareC insuficient discutate $i dezvoltate %n Rom?nia %n politicile sociale
presupune adoptarea unor Strategii comuneC programeC proiecteC m-suri destinate
categoriilor sociale defavorizate din r?ndul lor f-c?nd parte2 rromiiC persoanele %n detenieC
victimele aAuzului domestic $i tinerii peste !I ani care p-r-sesc o instituie de tip rezidenialC
femeileC copiii str-ziiC A-tr?nii etc0
)onceptul de 3aAordare integratoare4 utilizat pentru prima dat- %n !:I6C %n cazul politicilor
socialeC definiia pune accent pe necesitatea unei integr-ri active $i viziAile a proAlemelor
categoriilor vulneraAile %n toate politicile $i la toate nivelurileC utilizarea e,pertizei acestora %n
elaAorarea $i planificarea politicilorC lu?nd %n considerare %n mod activ $i desc<isC %nc- din
stadiul planific-rii acestoraC a posiAilelor efecte a politicilor asupra situaiei grupurilor
vulneraAile0
Fn perioada !::0!::"C ;inisterul ;uncii $i Proteciei Sociale a iniiat primele m-suri de
descentralizareC ca proces de transfer de responsaAilitate administrativ- $i financiar- de la
structurile centrale c-tre cele locale0 Fncep?nd cu !::7C sistemul de protecie a copilului a
fost descentralizat0 De asemeneaC a e,istat $i o descentralizare a instituiilor $i serviciilor
pentru persoanele cu <andicapC prin staAilirea *utorit-ii 'aionale pentru Persoane cu
JandicapC dup- reorganizarea Secretariatului de Stat pentru Persoane cu Jandicap0
Fn 200"C sau iniiat c?teva aciuni pentru coordonarea sistemului naEional de asisten-
social-2 *utoritatea 'aional- pentru Protecia Drepturilor )opilului $i *utoritatea 'aional-
pentru Persoane cu Jandicap au fost transferate suA autoritatea ;inisterului ;unciiC
Solidarit-ii Sociale $i Familiei $i nu au mai funcionat ca autorit-i separate suA directa
coordonare a Puvernului0
Stadiul reformelor sectoriale
Sectorul de securitate social- este deconcentratC ceea ce %nseamn- c- administraia
acestuia se Aazeaz- pe Direciile Penerale de ;unc-C Solidaritate Social- $i FamilieC din
cele 9! de /udee $i din >ucure$ti0
Sectorul de asisten- social- este descentralizat la nivel /udeean0 Direciile Penerale de
*sisten- Social- $i Protecia )opilului au fost create %n Aaza (egii nr0 272 82009 privind
protecia $i promovarea drepturilor copilului 5care a intrat %n vigoare la ! ianuarie 20067C prin
fuziunea serviciilor puAlice de asisten- social- $i a serviciilor puAlice specializate pentru
protecia copilului la nivel /udeean $i la nivelul sectoarelor din >ucure$tiC $i prin preluarea
atriAuiilor $i funciilor acestor servicii0 Direciile Penerale de *sisten- Social- $i Protecia
)opilului implementeaz- m-surile de asisten- social- %n domeniul proteciei copiluluiC
familieiC v?rstnicilor $i a persoanelor cu <andicapC precum $i %n domeniul proteciei oamenilor
cu o situaie material- precar-C la nivel /udeEean $i la nivelul sectoarelor din >ucure$ti0 De
aceeaC activitatea acestor direcii este coordonat- la nivel central de c-tre ;inisterul ;unciiC
Familiei $i Proteciei SocialeC prin Departamentul de *sisten- Social- $i prin cele trei agenii
suAordonate2 *utoritatea 'aional- pentru Protecia Drepturilor )opiluluiC *utoritatea
'aional- pentru Persoane cu Jandicap $i *genia 'aEional- pentru Protecia Familiei p?n-
%n data de "0 decemArie 200:C iar din data de ! iulie 20!0 de Departamentul de *sisten-
Social- al ;inisterului ;unciiC Familiei $i Proteciei Sociale0 Pe l?ng- acesteaC asistena
65
social- este administrat- la nivelul municipiilor $i ora$elor de c-tre Serviciile PuAlice de
*sisten- Social- ale ;inisterului ;unciiC Familiei $i Proteciei Sociale0
#nspecia Social-C av?nd ca scop controlul implement-rii legislaiei %n domeniu precum $i
inspectarea activit-ii instituiilor implicate %n asistena social-L
*genEia 'aional- pentru Prestaii SocialeC instituie suAordonat- ;;FESC pentru asigurarea
unui sistem unitar de plat- $i gestiune a tuturor prestaiilor socialeL
OAservatorul Social cu scopul cre$terii capacit-ii ;;FES de a defini politici sociale
adecvate $i de a lua decizii care se adreseaz- nevoilor familiilor $i grupurilor vulneraAile din
Rom?niaC care potrivit legii urmeaz- s- intre %n funciune0
#nstituiile de *sisten- Social- se pot clasifica %n2
#nstituii cu responsaAilit-i %n S*S rol metodologicC de monitorizare $i controlC
#nstituii specializate asigur- protecieC g-zduireC %ngri/ireC activit-i de recuperare $i
reintegrare social- pentru copiiC persoane cu <andicapC persoane v?rstnice $i alte
categorii de persoane aflate %n nevoie0
#nstituiile de specialitate sunt %nfiinate la nivel /udeean8local $i sunt finanate de la
Augetul /udeean sau de la Augetele locale0 Ele se afl- %n suAordinea DP*SP)urilor
sau a )onsiliilor locale0
#nstituii cu responsaAilit-i %n sistemul de asisten- social- de la nivelul *dministraiei
PuAlice )entrale sunt instituii 5agenii8autorit-i7 cu atriAuii directe sau tangeniale %n
asisten- social- $i care sunt suAordonate diferitelor ministere0 Ele au atriAuiile de
ordin metodologicC de monitorizareC de elaAorare de politici punctuale ca r-spuns la
diferite proAleme socialeC propuneri legislative0
;;FPS a avut %n suAordineC p?n- la ! iulie 20!0C urm-toarele instituii cu atriAuii %n sfera
sistemului de asisten- social-2
*utoritatea 'aional- pentru Persoanele cu Jandicap
*utoritatea 'aional- pentru Protecia Familiei $i a Drepturilor )opilului
*genia 'aional- pentru Egalitatea de @anse %ntre Femei $i >-rAai
*genia 'aional- pentru Prestaii Sociale
*geniile 1eritoriale pentru Prestaii Sociale
#nspecia ;uncii
Departamentul de #nspecie Social-
Organisme intermediare regionale pentru Programul Operaional Sectorial pentru
Dezvoltarea Resurselor Umane
66
#nstituii suA autoritatea ;inisterului ;unciiC Familie $i Proteciei Sociale sunt2
)asa 'aional- de Pensii $i alte Drepturi de *sigur-ri Sociale
*genia 'aional- pentru Ocuparea Forei de ;unc-
#nstituiile care funcioneaz- %n coordonarea ;inisterului ;unciiC Familiei $i Proteciei Sociale
sunt2
#nstitutul 'aional de )ercetare @tiinific- %n Domeniul ;uncii $i Proteciei Sociale
#0'0)0S0;0P0S0 >ucure$ti
#nstitutul 'aional de )ercetare Dezvoltare pentru Protecia ;uncii #0'0)0D0P0;0
Q*le,andru DaraAontQ >ucure$ti
Revista QOAiectivQ0
Fnt?lnim $i alte agenii guvernamentale suAordonate altor ministere2
;inisterul S-n-t-ii 5Direcia de S-n-tate PuAlic-7 ce coordoneaz- %n principal
reeaua sanitar- $i de s-n-tate puAlic-C dar are unele atriAuii $i %n sfera socio
medical- av?nd %n suAordine instituii %n care se desf-$oar- $i activit-i de asisten-
social- 5spitale pentru persoanele cu Aoli terminaleC spitale pentru v?rstniciC spitale
pentru dependenii de drog $i alcoolC spitale pentru persoane cu Aoli psi<iceC etc70
;inisterul *dministraiei $i #nternelor 5#nspectoratul /udeean de Poliie7 are unele
atriAuii $i %n domeniul asistenei sociale 5proAlematica delincveneiC a violenei %n
general $i a celei domestice %n specialC comercializareaC consumul $i traficul de drogC
proAlematica prostituieiC copiii str-ziiC vagaAonda/ul $i cer$etoriaC aAuzul asupra
copiluluiC g-$tile stradale70
;inisterul =ustiiei are un rol important %n aceea ce prive$te serviciul de proAaiune
prin care se urm-re$te dezvoltarea m-surilor educative ca alternativ- la pedeaps-0
Prin Direcia Peneral- a Penitenciarelor are atriAuii de asisten- social- cu privire la
minorii delincveni din $colile de reeducare $i a persoanelor adulte condamnate la
%nc<isoare %n vederea reinseriei sociale a acestora dup- isp-$irea condamn-rii0
*utorit-i suAordonate ministerelor2
De la ! iulie 20!0 atriAuiile *utorit-ii 'aionale pentru Protecia Familiei $i a Drepturilor
)opilului 5*'PFD)7 $i ale *utorit-ii 'aionale pentru Persoanele cu Jandicap 5*'PJ7
precum $i ale #nstitutului 'aional pentru Prevenirea $i )omAaterea E,cluziunii Sociale a
Persoanelor cu Jandicap 5#'P)ESPJ7 $i ale *geniei 'aionale pentru Egalitatea de @anse
%ntre Femei $i >-rAai au fost preluate integral de ;inisterul ;unciiC Familie $i Proteciei
Sociale in mod direct in toata integralitatea responsaAilit-ilor lor aDa cum apar mai /os2
*utoritatea 'aional- pentru Protecia Familiei $i a Drepturilor )opilului 5*'PFD)72
elaAoreaz- strategia naional- %n domeniul proteciei $i promov-rii drepturilor
copiluluiL
elaAoreaz- proiecte de acte normativeL
67
autorizeaz- organismele private s- desf-$oare activit-i %n domeniuL
ine evidena tuturor asociaiilorC fundaiilor $i federaiilor care activeaz- %n domeniuL
asigur- respectarea )onveniei O'U cu privire la drepturile copiluluiL
asigur- controlul %n ceea ce prive$te aplicarea legislaieiL
%nc<eie documente de cooperare internaional-L
elaAoreaz- normeC standarde $i metodologii pentru funcionarea serviciilor de
specialitateL
liceniaz- serviciile de specialitateL
monitorizeaz- gestionarea fondurilor pentru finanarea programelor de specialitateL
finaneaz- 8 cofinaneaz- proiecte %n cadrul programelor de interes naionalL
elaAoreaz- strategia %n domeniul prevenirii $i comAaterii fenomenului de violen- %n
familieL
elaAoreaz- programe $i planuri de aciuneL
colaAoreaz- cu instituiile din domeniul socialL
particip- la armonizarea cadrului legislativL
monitorizeaz- si evalueaz- politicile $i programele %n domeniuL
identific- resursele financiare $i umane pe tipuri de activit-iL
cartografiaz- nevoile sociale la nivel naional0
*utoritatea 'aional- pentru Persoanele cu Jandicap 5*'PJ72
coordoneaz- la nivel central activit-ile de protecie special- $i promovare a
drepturilor persoanelor cu <andicapC
elaAoreaz- politicileC strategiile $i standardele %n domeniuC
asigur- aplicarea reglement-rilor din domeniu $i controlul activit-ilor de protecie
special- a persoanelor cu <andicapC
dezvolt- activit-i de protecie social- a persoanelor cu <andicap fizicC senzorialC
mintal0
;-surile de protecie social- pentru persoanele cu <andicap se refer- %n principal la2
recuperareC integrare socioprofesional-C orientare profesional-C plasament %n munc-C
etc0
)entre de consiliere pentru persoanele cu dizaAilit-i funcioneaz- %n #a$iC Foc$aniC
Pite$tiC SlatinaC Re$iaC )lu/C SiAiuC >ucure$ti0
68
#nstitutul 'aional pentru Prevenirea $i )omAaterea E,cluziunii Sociale a Persoanelor cu
Jandicap 5#0'0P0)0E0S0P0J07
elaAoreaz- studiiC strategii $i programe necesare proiect-rii $i implement-rii politicii
*utorit-ii 'aionale a Persoanelor cu Jandicap %n domeniul proteciei speciale a
persoanelor cu <andicap 5prevenieC recuperareC integrare socioprofesional-7L
elaAoreaz- lucr-ri $tiinifice 5articoleC monografiiC dicionareC etc07 destinate
speciali$tilorC precum $i altor persoane interesate %n domeniuL
elaAoreaz- standarde %n domeniu promov-rii drepturilor persoanelor cu <andicapL
elaAoreaz- materiale de natur- metodologic- 5planuri $i programe de %nv--m?ntC
manualeC teste $i grile de evaluareC etc07 destinate activit-ilor de preg-tire
5iniiere8perfecionare7 a personalului care activeaz- %n domeniul asistenei speciale a
persoanelor cu <andicapL
elaAoreaz- lucr-ri cu caracter informativ de orientare $i consiliereC destinate
persoanelor cu <andicap $i familiilor acestoraC precum $i asistenilor personali
specializai 5g<iduri practiceC programe de recuperareC aAilitare8reaAilitare vocaional-
etc07L
elaAoreaz- $i puAlic- un Auletin informativ precum $i alte lucr-ri cu caracter $tiinific
5%n limita resurselor disponiAile7L
desf-Doar- activit-i de consiliereC instruire $i editare de puAlicaii %n vederea
autofinan-riiL
organizeaz- 8 spri/in- realizarea de conferine 8 seminarii naionale $i internaionale 8
regionale 8 /udeene pentru promovarea drepturilor persoanelor cu <andicapC suA
coordonarea pre$edintelui *utorit-ii 'aionale a Persoanelor cu JandicapL
promoveaz- relaii de reprezentare $i colaAorare cu instituii guvernamentale $i
neguvernamentale de profil din ar- $i str-in-tateC %n domeniul proteciei speciale a
persoanelor cu <andicapL
%ndepline$te orice alte atriAuii staAilite de pre$edintele *utorit-ii 'aionale a
Persoanelor cu Jandicap0
*genia 'aional- pentru Egalitatea de @anse %ntre Femei $i >-rAai2
elaAoreaz- strategia $i politica Puvernului %n domeniul egalit-ii de $anseL
elaAoreaz- proiecte de acte normativeC planuri naionale de aciune pentru egalitatea
de $anseL
elaAoreaz- rapoarteC studiiC analize $i prognoze privind aplicarea principiului egalit-ii
de $anse $i de tratament %ntre femei $i A-rAai %n toate domeniile de activitateL
coordoneaz- programele )omisiei Europene privind egalitatea de genL
69
coordoneaz- $i monitorizeaz- modul %n care structurile teritorialeC persoanele $i
instituiile implicate %n acest domeniu aplic- legislaia aferent-L
transmite cazurile de discriminare pe criteriul de se, c-tre )onsiliul 'aional pentru
)omAaterea Discrimin-riiL
ofer- consiliere persoanelor victime ale discrimin-rii la nivel administrativ $i %n /ustiie0
*genia 'aional- *ntidrog 5*'*7 devenit- Direcie Peneral- %n cadrul ;inisterului de
#nterne $i a Reformei *dministrative are urm-toarele atriAuii2
elaAoreaz- Strategia 'aional- *ntidrogC
asigur- coordonarea %n domeniu %ntre instituiile guvernamentale $i
neguvernamentaleC
coordoneaz- programe naionale de comAatere a produciei $i traficului ilicit de
droguri $i a sp-l-rii de Aani rezultai din astfel de activit-iC
coordoneaz- activitatea la nivel naional a centrelor de prevenire $i consiliere
antidrogC
ine leg-tura cu )entrul European de ;onitorizare a Drogurilor $i Dependenei de
Droguri $i cu alte organisme internaionale %n domeniuC
staAile$te indicatorii $i criteriile de apreciere a fenomenului drogurilorC
elaAoreaz- studiiC sintezeC documentareC analize de fenomen %n domeniul luptei
antidrogC acion?nd prin materiale puAlicate pentru prevenirea $i limitarea producieiC
traficului $i consumului ilicit de droguriC
efectueaz- activit-i de cercetare %n domeniu0
)onsiliul 'aional pentru )omAaterea Discrimin-rii0
Este autoritatea de stat autonom-C suA control parlamentarC care %$i desf-$oar- activitatea %n
domeniul discrimin-rii0 Este garant al respect-rii $i aplic-rii principiului nediscrimin-riiC %n
conformitate cu legislaia intern- %n vigoare $i cu documentele internaionale la care Rom?nia
este parte0
)onsiliul %$i e,ercit- atriAuiile %n urm-toarele domenii2
Prevenirea faptelor de discriminare prin realizarea de campanii de informareC de
con$tientizare privind drepturile omuluiC efectele discrimin-riiC principiul egalit-iiC cursuri de
formareC de informareC proiecte $i programe la nivel localC regional $i naionalC realizarea de
studiiC rapoarte etc0
;edierea faptelor de discriminare a p-rilor implicate %n cazul de discriminareC %n prezena
reprezentanilor )onsiliului 'aional pentru )omAaterea Discrimin-rii0 )onsiliul 'aional
pentru )omAaterea Discrimin-rii urm-re$te reducerea $i eliminarea faptelor de discriminare
$i nicidecum s- aplice amenzi0
70
#nvestigareaC constatarea $i sancionarea faptelor de discriminare0 Pentru analizarea c?t mai
corect- a cazurilor $i pentru luarea deciziilor %n cazul petiiilor primite sau autosesiz-rilorC
)olegiul Director dispune de m-suri pentru a investiga cazurileC %n urma c-rora acesta
constat- e,istena sau nu a faptei de discriminare $i dup- cazC sancionarea acesteia0
;onitorizarea cazurilor de discriminare %n urma constat-rii unor cazuri de discriminare de
c-tre )')DC prin supraveg<erea ulterioar- a p-rilor implicate0
*cordarea de asisten- de specialitate victimelor discrimin-rii prin e,plicarea legislaiei celor
interesai de c-tre consilierii /uridici ai )')DC prin %ndrumarea asistat- %n ceea ce prive$te
activitatea de depunere a petiiei $i informaii suplimentare ce decurg din aceast- procedur-0
#nstituii cu responsaAilit-i %n sistemul de asisten- social- de la nivelul *dministraiei PuAlice
(ocale Serviciile descentralizate ale ministerelor in /udee2
Direcia de ;unc- $i Protecie Social-C
Direcia Sanitar-C
#nspectoratul @colar =udeeanC
#nspectoratul /udeean de Poliie0
Direciile de ;unc- $i Protecie Social- compartimente de specialitate denumite servicii
puAlice de asisten- social-2
realizeaz- la nivel /udeean evidena Aeneficiarilor $i a sumelor c<eltuite cu *SC
acrediteaz- personalul specializat care acord- servicii sociale la domiciliuC
monitorizeaz- aplicarea legislaiei %n domeniuC
spri/in- derularea programelor din domeniul asistenei sociale pe plan localC
administreaz- $i gestioneaz- fondurile alocate pentru asistena social-C
elaAoreaz- propuneri pentru alocarea de fonduri pentru asistena social- $i le
transmite ;;FPSC
controleaz- activitatea instituiilor puAlice $i private de asisten- social- cu privire la
acordarea prestaiilor $i serviciilor socialeC precum $i a O'Purilor care activeaz- %n
domeniul socialC
realizeaz- studii $i analize %n domeniul asistenei sociale0
)onsiliile /udeene2
aproA- planul /udeean de asisten- social-C
staAilesc m-suri de prevenire a situaiilor de marginalizare $i e,cludere social- $i
asigur- mi/loacele umaneC materiale $i financiare necesare pentru soluionarea
urgenelor sociale la nivel /udeeanC
71
aproA- %nfiinareaC finanarea sau cofinanarea instituiilor puAlice de asisten- social-C
colaAoreaz- cu serviciile puAlice de asisten- social- %n vederea aplic-rii strategiilor
din domeniul asistenei socialeC
iniiaz- parteneriate cu reprezentanii societ-ii civileC
realizeaz- o diagnoz- continu- a st-rii sociale a /udeului0
Direciile Penerale de *sisten- Social- $i Protecia )opilului
Realizeaz- la nivel /udeean m-surile de asisten- social- %n domeniul proteciei copiluluiC
familieiC persoanelor singureC persoanelor v?rstniceC persoanelor cu <andicapC precum $i a
oric-ror persoane aflate %n nevoie0
#nstituii %n suAordine2
centre maternaleC
centre de ziC
centre de plasament de tip clasicC
centre de plasament familial 5case familiale7C
apartamente socialeC
centre de primire %n regim de urgen-C
ad-post pentru copiii str-zii0
Serviciile de suport2
consiliere psi<ologic- pentru copil8familieC
consiliere antidrogC
consiliere $i spri/in pentru copilul maltratatC aAuzat sau negli/atC
consiliere pentru copilul seropozitivC
consiliereC orientareC spri/inire $i monitorizare pentru copiii str-ziiC
consiliere pentru victimele traficului de persoaneC
consiliere pentru victimele violenei domesticeC
monitorizareC asisten- $i spri/in a gravidei predispus- la aAandonul copiluluiC
prevenirea aAandonului copilului %n perioada preconceptiv-L
planificare familial-C
prevenirea aAandonului copilului prin a/utor material8financiarC
72
preg-tire $i spri/in pentru integrare8reintegrare familial-C
asisten- $i spri/in pentru copil %n e,ercitarea drepturilor saleC
terapie $i recuperare pentru copilul cu dizaAilit-iC
prevenirea delincvenei $i a infracionalit-ii copiilorC
orientareC supraveg<ere $i spri/in pentru reintegrarea social- a copilului delincventC
preg-tirea copiilor8tinerilor pentru via- independent-0
Servicii puAlice locale de la nivel municipal $i or-$enesc 5SP*S72
Serviciul PuAlic de *sisten- Social- 5 SP*S7 este un compartiment ce are atriAuii %n sfera
asistenei sociale a familieiC copiluluiC persoanelor cu <andicap $i persoanelor v?rstniceC %n
suAordinea SP*S intr- instituii ca2
c-mine spital pentru Aolnavii croniciC
centre de ad-post pentru2 femei aAuzateC victime ale traficuluiC refugiaiC
cantinele de asistenta socialaC etc0
)onsiliile locale ale municipiilorC ora$elor $i sectoarelor ;unicipiului >ucure$ti organizeaz-
compartimente de asisten- social-C iar consiliile locale comunale anga/eaz- %n aparatul
propriu persoane cu atriAuii de asisten- social-0
*triAuii2
asigur- identificarea $i soluionarea proAlemelor socialeC
administreaz- $i gestioneaz- fondurile alocate pentru asistena social-C
organizeaz- $i susin financiar sistemul de servicii de asisten- social-C
aproA- programe de colaAorare cu organizaii non + guvernamentaleC
%nc<eie convenii %n vederea asigur-rii serviciilor socialeC
acord- spaiiC mi/loace financiare $i logistice pentru activit-ile de asisten- social-C
asigur- locuine socialeC
finaneaz- sau cofinaneaz- instituiile puAliceC programele $i serviciile de asisten-
comunic- lunar Direciei de munc-C solidaritate social- $i familie /udeeneC num-rul de
Aeneficiari de asisten- social- $i sumele c<eltuite cu aceast- destinaie0
*utoritatea tutelar- + %n suAordinea prim-riilor $i se ocup- de tutelaC curatelaC interdicie $i
atriAuirea minorului %n caz de divor0
73
)entrul de PrevenireC Evaluare $i )onsiliere *ntidrog 5)PE)*7 este o structur- teritorial- a
*geniei 'aionale *ntidrog $i are dou- direcii de activitate2 prevenirea consumului de
droguri $i asistena consumatorilor de droguri0 )PE)* ofer-2
#nformare direct- asupra riscurilor asociate consumului de tutunC alcool $i droguri
iliciteL
Servicii de asisten- medical-8asisten- social-L
Evaluare $i consiliere psi<ologic- consumatorilor de droguriC familiilorC prietenilor $i
cuno$tinelor acestoraL
1erapie individual- $i de grup0
Rolul lucrtorului social n %urni'area $e servicii sociale cu accent pe inclu'iunea
social
Datorit- multitudinii conceptelor $i metodelor de lucru folositeC practica asistenei sociale
este un teritoriu foarte comple,0 *sistena social- folose$te cuno$tine $i metode din diverse
domeniiC iar asistenii socialiC %n activitatea lorC interacioneaz- cu ali profesioni$ti care au
diferite specializ-ri0 *cest vast domeniu poate fi clasificat %n foarte multe feluri2 asistena
social- lucreaz- cu indiviziC grupuriC comunit-iL asistena social- ofer- spri/in copiilorC
v?rstnicilorC alcoolicilorC s-racilorC persoanelor cu deficieneC femeilor aAuzateC etc0
Scopul asistenei sociale este acela de a a/uta oamenii s- sc<imAe unele aspecte ale
funcion-rii sociale0 )u alte cuvinteC asistenii sociali %i a/ut- pe oameni s-$i %mAun-t-easc-
interaciunile la diferite nivele ale vieii acestora + cu copiiiC p-riniiC familiaC prieteniiC colegiiC
instituii sau cu comunitatea0
Printre diversele definiii care descriu asistena social- se num-r- c?teva care prezint-
aceast- profesie la confluena dintre $tiin- $i art-0 )u siguran- practica asistenei sociale
poate fi asem-nat- cu o art- c-ci ea se Aazeaz- foarte mult pe aAilit-ile %nn-scute ale
persoaneiC precum $i pe tr-s-turile de personalitate ale asistentului social0 F-r- %ndoial-
unele persoane posed- calit-i speciale care poteneaz- capacitatea de a oferi suport social
de calitate0 Fn orice cazC multe din aAilit-ile necesare pentru practica asistenei sociale au o
Aaz- de cuno$tine $i pot fi %nv-ate $i %nsu$ite prin antrenament0 )u toate acesteaC %ns-C
calitatea serviciilor sociale oferite clienilor cre$te simitor atunci c?nd asistentul social
comAin- aAilit-ile naturale cu cele formate %n mod profesionist0
*sistena social- este activitatea profesionist- de a/utare a indivizilorC grupurilor sau
comunit-ilorC activitate prin care se %nt-re$te sau se restaAile$te capacitatea acestora pentru
funcionarea social- $i se creeaz- condiii favoraAile pentru atingerea oAiectivelor propuse
pentru fiecare 5dup- '*SS + 'ational *ssociation of Social SorG70
Practica asistenei sociale const- %n aplicarea %n mod profesionist a valorilorC principiilor $i
te<nicilor %n scopul2
a/ut-rii persoanelor s- accead- la serviciiL
oferirii de consiliere $i psi<oterapie individual-C familial- $i de grupL
74
a/ut-rii comunit-ii sau grupurilor s- ofere sau s- %mAun-t-easc- serviciile sociale $i
de s-n-tateL
particip-rii la sc<imAarea $i implementarea politicilor sociale0
Profesia de asistent social ofer- o Aaz- de cuno$tine formaleC de concepte teoreticeC aAilit-i
de funcionare specifice $i valori eseniale care sunt folosite pentru a oferi servicii sociale
sigureC constructive $i de calitate0 *sistena social- este diferit- de profesii ca psi<ologia sau
psi<iatria datorit- faptului c- are responsaAilitatea de a oferi servicii sociale clienilor s-i0
Scopul asistenei sociale este acela de a promova sau restaAili o interaciune mutual- %ntre
indivizi $i societate pentru a %mAun-t-i calitatea vieii indivizilor0
Pentru atingerea acestui scopC munca asistenilor sociali are urm-toarele oAiective2
a/ut- oamenii s-$i dezvolte competenele $i aAilit-ile de rezolvare a proAlemelorL
a/ut- oamenii s- oAin- resurseL
responsaAilizeaz- organizaiileC instituiileC pentru ai a/uta pe oameniL
faciliteaz- interaciunea %ntre indiviziL
influeneaz- interaciunile dintre organizaiiC instituiiL
influeneaz- politicile sociale0
De la sf?r$itul anilor ]I0 discuia $i aciunea social- $i asistena social- sau transformat
datorit- apariiei ideilor de 3practic- antidiscriminatorie4 $i 3implicare a utilizatorului4 %n cele
mai avansate -ri europene ale Aun-st-rii sociale0
* devenit unul din principiile directoare ale serviciilor sociale0 )erinele practicii
antidiscriminatorii au fost incluse %n legislaia $i %ndrum-rile guvernamentale referitoare la
%ngri/irea copiilor $i asistena comunitar-0 *ceasta $ia g-sit e,presie %ntro cre$tere masiv- a
cercet-rilor pieei $i a iniiativelor de consultare %n munca $i asistena social-0 5>eresford $i
)roftC !::"70 Sa reflectat %ntrun interes pentru noile forme de proces politic $i %n democraia
local- $i 3cea mai Aun- valoare4 a politicilor autorit-ilor locale $i a serviciilor0 Ea este inclus-
ca m-sur- %n auditul oficial $i %n 3competenele4 de %nv-are0
Fn anii ]:0 accentul pe practica antidiscriminatorie $i pe implicarea utilizatorului poate fi v-zut
ca o e,presie a sc<imA-rilor din procesele de dezvoltare comunitar-C al-turi de o dezvoltare
distinct- dar legat- de aceasta2 apariia mi$c-rilor de utilizatori ai serviciilor0
;i$carea persoanelor cu dizaAilit-i este proAaAil cea mai puternic- $i mai viziAil- dintre
aceste mi$c-riC cu cea mai Aine elaAorat- filozofie 5Oliver $i >arnesC !::IL S<aGespeareC
!:::L >arnesC ;ercer $i S<aGespeareC !:::7 dar aceasta nu treAuie s- ne aAat- atenia de
la alte mi$c-riC de e,empluC a supravieuitorilor sistemelor psi<iatriceC a persoanelor cu
dificult-i de %nv-areC a persoanelor cu J#B8S#D* etc0 5>eresfordC !:::7 )eea ce distinge
aceste mi$c-ri este faptul c-2
75
se Aazeaz- ferm pe autoidentificare2 de e,empluC ca mi$c-ri ale persoanelor cu
dizaAilit-iC ale supravieuitorilor sistemelor psi<iatrice 8 de s-n-tate mental- sau ale
oamenilor %n v?rst-L
sunt autoorganizate $i autoconduse2 organizate %n /urul unor grupuri localeC
naionale $i internaionale $i a unor organizaii pe Aaza propriilor lor identit-iC pe care
o controleaz- ei %n$i$iC dezvolt?ndu$i modalit-i de munc-C filozofii $i oAiectiveL
sunt anga/ate %n loAAZ $i %n aciuni directe2 acestea din urm- sau reflectatC de
e,empluC %n activit-ile mi$c-rii persoanelor cu dizaAilit-i Reeaua de *ciune Direct-
$i )ampania de reclam- >edlam a supravieuitorilor sistemelor psi<iatrice0
*ceste caracteristici deoseAesc %n mod semnificativ astfel de mi$c-ri de provoc-rile
tradiionale ale politicii sociale a statului $i ale inegalit-ilor sociale $i economice asociateC
reflectate %nc-C de e,empluC %n campaniile antis-r-cie $i %mpotriva $oma/uluiC mai ales dac-
sunt controlate c<iar de utilizatorii serviciilor sau de familiiC at?t %n interiorulC c?t $i %n afara
sistemului serviciilorL %n grupurile de utilizatori $i de autoafirmareL la mitinguri $i %n campanii0
Se poate spune astfel c- lucr-torii sociali au ca principii de lucru 5#nfluena rogerian-72
convingerea c- fiinele umane au o dorin- fireasc- de a progresa
e,ist- o anumit- reticen- %n acceptarea noilor construcii ale realit-ii
cel mai important progres personal implic- sc<imAarea concepiei despre sine
(ucr-torii sociali sunt2
mai puin protectori fa- de constructele $i convingerile lor
mai capaAili s-i asculte pe utilizatoriC mai ales c?nd e vorAa de sentimentele
acestora
%nclinai s- acorde mult- atenie relaiilor cu utilizatoriiC coninutului $i impactului
interveniilor lor
desc<i$i s- accepte feedAacGC at?t pozitiv c?t $i negativC $i s-l foloseasc- %n calitate
de informaie constructiv- despre ei %n$i$i $i comportamentul lor
%ncura/atori fa- de utilizatori ca ace$tia s-$i asume r-spunderea pentru propria
sc<imAare
gata s- ofere mai multe variante de sc<imAare ca noi c-i de urmat $i nu soluii dea
gata pentru proAleme
Dezvoltarea $i activitatea comunitar-
Dezvoltarea comunitar- este un proces cu o Aaz- de valori fundamentale care folose$te
procese $i metode specifice0 Dezvoltarea comunitar- recunoa$te valoarea celorlalte strategii
care au drept scop %mAun-t-irea vieii oamenilor din comunit-i0 Unele dintre ele pot avea
puncte de plecare $i scopuri similare0
76
Dezvoltarea comunitar- poate cuprinde un mare num-r de preocup-ri socialeC politice $i
economiceC implicarea comunit-ii $i participarea acesteia pentru realizarea sc<imA-rii $i
atingerea scopurilor propuse0
Balori ale dezvolt-rii comunitare2 Este incorect s- e,iste comunit-i care cunosc nedrept-iC
e,cluziune $i discriminare + aceste comunit-i au dreptul s- primeasc- spri/in pentru a$i
%mAun-t-i calitatea vieii0 (ucr-torii din comunitate urm-resc %n mod activ o practic-
antidiscriminatorie0 Procesul dezvolt-rii comunit-ii caut- %n permanen- s- g-seasc-
modalit-i pentru ca interesele oamenilor s- fi reprezentateC formal $i informalC prin structurile
localeC naionaleC politice $i organizatorice0
Scopurile2 Dezvoltarea comunitar- spri/in- rezolvarea colectiv- a proAlemelor egalit-ii prin $i
cu comunit-ileC pentru2
* promova imagini pozitive ale persoanelor individuale $i ale grupurilor din diferite
comunit-i
* rezolva inegalit-ile care le afecteaz- $i pentru a %ntreprinde aciuni %n vederea
asigur-rii sc<imA-rii
* s-rA-tori diversitatea $i diferena
;etode2 Dezvoltarea comunitar- funcioneaz- %n a$a fel %nc?t a/ut- la transmiterea de
%mputerniciri c-tre persoanele individualeC grupurile $i organizaiile care compun aceste
comunit-iC adic-2
s- le dea posiAilitatea s-$i identifice nevoile $i resurseleC s-$i evalueze drepturile $i
s- elaAoreze modalit-i pentru atingerea propriilor scopuri
s- spri/ine dezvoltarea grupurilor comunitare noi $i a celor e,istente care sunt
democraticeC duraAile $i responsaAile
s- spri/ine participarea $i capacitatea oamenilor de a lua parte la activitatea
comunitar- %n mod c?t mai larg 5de e,0C la construirea %ncrederiiC la dezvoltarea
deprinderilor etc07
s- %ncura/eze oamenii s- aiA- un cuv?nt de spus $i s- se organizeze pentru a
influena8a face campanii %n leg-tur- cu deciziile care afecteaz- direct comunit-ile lor
s- a/ute la facilitarea reelelor $i a leg-turilor %ntre grupurile comunitareC agenii $i alte
organizaiiC pentru a e,ercita o influen- pozitiv- asupra egalit-ii vieii oamenilor din
aceste comunit-i0
(ucr-torii comunit-ii $i )omunitatea
'u toi cei care lucreaz- pentru dezvoltarea comunit-ii au titlul de lucr-tor comunitar0
1oate tipurile de organizaii au lucr-tori comunitariC adic- departamentele 8 autorit-ile de
s-n-tateC autorit-ile localeC parteneriatele de regenerareC forumurile comunitareC marile
organizaii voluntare $i comunit-ile mici $i grupurile de autoa/utorare0 (ucr-torii comunitari
lucreaz- %n $i cu o mare diversitate de comunit-i diferite0
77
1ermenul 3comunitate4 este utilizat %n multe moduri diferite pentru a promova anumite ideiC
idealuriC activit-i $i politici0 )u toate acesteaC pentru scopurile studiului de fa-C %nelegem
comunitatea ca orice grup de oameni care lucreaz- %mpreun- pentru a %mp-rt-$i ideiC pentru
a$i %mAun-t-i condiiileC pentru a promova egalitatea $i pentru a lic<ida dezavanta/ele0 Fn
plusC folosim termenul de comunitate pentru a descrie grupuri de oameni definite prin
identitateC interes sau geografieC care nu sunt anga/ate %n momentul de fa- cu alii pentru a
realiza sc<imAarea0
(ucr-torii comunitari pot lucra cu toate p-rile comunit-ii dintro anumit- zon- geografic-
sau pot lucra cu anumite grupuri cu interese $i identit-i specificeC de e,emplu2
Prupuri etnice minoritare sau de negri
Oameni f-r- ad-post
Femei $i tinere fete
P-rini singuri
>-rAai $i tineri A-iei
Familii
@omeri
1ineri
(ucr-torii comunitari lucreaz- uneori pe proAleme foarte specificeC de e,0 aAuzul de
suAstaneC proAleme de mediuC arte comunitareC s-n-tate mental-0
Penerarea capitalului social la nivelul )O;U'#1*W##
)?nd e,amin-m proAlemele sociale cu care se confrunt- copiiiC familiile $i comunit-ileC %n
ansamAluC ne d-m tot mai mult seama de cre$terea importanei cartierului ca unitate social-
de Aaz- c<emat- s- /oace un rol %n crearea esenei unei societ-i civile a muncii0 Fn multe
cazuriC cartierele reprezint- unitatea de organizare social- aflat- cel mai aproape de cet-eni
acolo unde tr-iesc $i muncesc ace$tiaC unde cresc $i merg la $coal- copiiiC iar vecinii se
socializeaz- unii cu alii0
)eea ce lipse$te %n multe comunit-i este o infrastructur- civic- suA forma proceselor
formale $i informale de conducere care %i pot aduce pe vecini la un loc pentru a lucra la
rezolvarea proAlemelor comuneC de a construi pornind de la resursele colective $i de a crea
reeaua de relaii care formeaz- capitalul social0
(a nivelul cartieruluiC capitalul social localizat 5leg-turile care menin grupurile $i organizaiile
la un loc7 are un loc foarte important0 )u toate acesteaC la nivelul comunit-ii ca ansamAluC
capitalul social generalizat devine nu numai AeneficC ci aAsolut necesar pentru acel gen de
colaAorare care este esenial pentru o societate civil- eficace0
1ransformarea teoriei %n practic- pe Aaza e,perienei
78
)um se transpune acest lucru %n principii care s- poat- g<ida aciunea instituional- la nivelul
%ntregii comunit-iH Din literatura de specialitate despre capitalul social se pot e,trage patru
recomand-ri2
)reai o viziune pentru comunitate0
De$i instituiile locale nu pot impune armonia rasial- sau cooperarea %ntre factorii de decizie
aflai %n disput- %n comunitateC pot %ns- alinia modul %n care opereaz- cu o viziune a ceea ce
constituie o comunitate s-n-toas-C Aazat- pe un capital social puternic0 Prin susinerea
principiilor autonomiei $i autoguvern-rii la nivelul cartierului $i prin luarea deciziilor %n mod
colectiv %n cadrul grupurilor $i al intereselor comunit-ii %n ansamAluC instituiile comunit-ii pot
a/uta la definirea unei viziuni a modului %n care treAuie s- arate o cultur- civic- divers- $i
duraAil-0
Fnelegei diferena dintre planificarea raional- $i edificarea comunit-ii0
;ult prea des paradigma planific-rii raionale este utilizat- pentru a identifica deficitele
e,istente %n comunit-i $i pentru a oferi o comAinaie corespunz-toare de resurse %n vederea
rezolv-rii proAlemei f-r- ai asculta pe memArii comunit-ii $i f-r- ai l-sa s-$i identifice
propriile interese $i priorit-i reciproceC s- lucreze ca parteneri %n procesul %ntreprinderii de
aciuni $i al dezvolt-rii capacit-ii de a$i rezolva singuri proAlemele0 Planificatorii treAuie s-
acorde o atenie special- elaAor-rii de programe $i politici care produc capital social ca un
produs secundar0 *ceasta nu implic- o trecere la planificarea iraional-C ci %nseamn- pur $i
simplu redefinirea scopurilor $i oAiectivelor %n a$a fel %nc?t s- includ- edificarea comunit-ii
al-turi de alte valori0
*cionai ca o punte de leg-tur- %ntre cartiereC organizaii comunitare $i instituii sociale0
)apitalul social nu este ceva ce poate fi construit numai de comunit-i0 *utorit-ile locale $i
alte organisme puAlice $i private treAuie s- fie con$tiente de edificarea capitalului social
generalizat cu a/utorul tuturor factorilor interesai cu care are dea face %n procesul zilnic al
guvern-rii0 )<iar dac- acest capital social generalizat lipse$te la nivelul factorilor interesai
dintro comunitateC cele mai importante instituii locale au adesea capacitatea de a organiza
procese de luare a deciziilorC dialoguri cu sponsoriiC politici care %ncura/eaz- genul de luare a
deciziei %n mod colectiv care poate edifica un capital social0 Fn plusC aceste instituii au
capacitatea de a spri/ini $i de a lucra cu 3instituiile de mediere4 aflate %n cartiereC cum ar fi
asociaiile nonprofitC grupurile civice care %i leag- pe indiviziC familiile $i cartierele %ntro reea
mai larg- de resurse disponiAile %n comunitate0
Practicai o conducere prin colaAorare0
*utorit-ile locale sunt mai con$tiente ca oric?nd de faptul c- programele $i politicile eficace
nu pot fi realizate din prim-rie sau din Airoul /udeean0 )et-enii $i organizaiile care %i
reprezint- nu sunt ni$te simpli clieniC ei sunt parteneri cu drepturi egale %n procesul
guvern-rii0 (a nivelul cartieruluiC aceasta %nseamn- s-i anga/-m pe cet-eni %n procesele de
luare a deciziilor care %i afecteaz- $i s- ascult-m modul %n care ace$tia %$i formuleaz-
propriile nevoi $i s- acion-m %n consecin-0 *cest lucru devine deoseAit de important atunci
c?nd autorit-ile locale %ncep procesul de colaAorare mai str?ns- cu sectorul privat $i cu
furnizorii de servicii nonprofitC dintre care muli sunt localizai %n cartierele pe care le
deservesc0
79
)onte,t european0 (isaAona 5martie 20007C >arcelona 5martie 20007 $i Declaraia de la
)open<aga 5noiemArie 200272
dezvoltarea unei piee europene a munciiL
transformareaC modernizarea $i adaptarea educaiei europene $i a sistemului de
formare profesional-L
promovarea utiliz-rii capacit-ii de munc- $i a ^ncadr-rii socialeL
)onte,t naional0 (egea nr0 !!. din !6 martie 2002 privind prevenirea Di comAaterea
marginaliz-rii socialeC Programul 'aEional de Reform- 200720!02
)re$terea ocup-rii $i a ratei de activitate prin transformarea muncii nedeclarate %n
anga/areC %n special prin cre$terea eforturilor de a reduce costurile nesalariale pe
piaa munciiL
FmAun-t-irea accesului pe piaa munciiL
#nseria tinerilor pe piaa munciiL
Promovarea potenialului local pentru implementarea m-surilor de ocupare $i
incluziune social-L
Promovarea iniiativelor favoraAile ocup-rii grupurilor supuse riscului e,cluziunii
sociale0
*genia 'aional- pentru Ocuparea Forei de ;unc- 5*'OF;7C suAscrie 9! de agenii
/udeeneC *genia ;unicipiului >ucure$ti $i II de agenii locale $i !6. puncte de lucru0
Serviciile sale se adreseaz- $omerilor $i agenilor economici0 Principalul s-u oAiectiv este
cre$terea gradului de ocupare a forei de munc- $i implicit sc-derea ratei $oma/ului0
OAiectivele principale ale *geniei 'aionale pentru Ocuparea Forei de ;unc- sunt2
#nstituionalizarea dialogului social %n domeniul ocup-rii $i form-rii profesionaleL
*plicarea strategiilor %n domeniul ocup-rii $i form-rii profesionaleL
*plicarea m-surilor de protecie social- a persoanelor ne%ncadrate %n munc-0
Pentru realizarea oAiectivelor saleC *genia 'aional- pentru Ocuparea Forei de ;unc- are
urm-toarele atriAuii principale2
organizeaz-C presteaz- $i finaneaz-C %n condiEiile legiiC servicii de formare
profesional- pentru persoanele ne%ncadrate %n munc-L
orienteaz- persoanele ne%ncadrate %n munc- $i mediaz- %ntre acestea $i anga/atorii
din ar-C %n vederea realiz-rii ec<iliArului dintre cerere $i oferta pe piaa intern- a forei
de munc-L
face propuneri privind elaAorarea proiectului de Auget al asigur-rilor pentru soma/L
80
administreaz- Augetul asigur-rilor pentru $oma/ $i prezint- ;inisterului ;uncii $i
Solidarit-ii Sociale rapoarte trimestriale $i anuale privind e,ecuia Augetar-L
propune ;inisterului ;uncii $i Solidarit-ii Sociale proiecte de acte normative %n
domeniul ocup-rii $i form-rii profesionale $i al proteciei sociale a persoanelor
ne%ncadrate %n munc-L
organizeaz- serviciile de staAilireC plat- $i eviden- a a/utoarelorC alocaiilor $i
indemnizaiilor finanate din Augetul asigur-rilor pentru $oma/L
implementeaz- programe finanate din Fondul Social EuropeanL
elaAoreaz-C %n Aaza indicatorilor sociali de performan- staAilii de ;inisterul ;uncii $i
Solidarit-ii SocialeC programe anuale de activitate pe care le supune spre aproAare
;inisterului ;uncii $i Solidarit-ii Sociale0
=(- LEGI8L!I PRIVIN/ IN#EGRRE PER8ONELOR /E E#NIE RROMT
;-surile privind ocuparea pentru minoritatea romilor2
Prevederile =#; fac trimitere la finalizarea implement-rii Strategiei Puvernamentale pentru
FmAun-t-irea Situaiei Romilor2 %nt-rirea capacit-ii instituiilor guvernamentaleC eliminarea
cazurilor persoanelor f-r- acte de identitateC %mAun-t-irea condiiilor de via- ale romilorC
prin dezvoltarea de oportunit-i economice $i crearea de locuri de munc- salarialeC
%mAun-t-irea accesului la toate nivelele de educaieC completat- cu accesul la nivelul
educaional minim pentru generaiile tinereC identificarea $i atriAuirea de teren agricol %n
mediul rural $i de terenuri pentru construcia de locuine %n sistem tradiional sau modernC
asigurarea unui acces complet la servicii medicale primareC m-suri care s- aiA- ca rezultat
incluziunea social- a persoanelor de etnie rom- $i continuarea luptei %mpotriva discrimin-rii0
;-suri privind ocuparea2
Suport pentru dezvoltarea $i incluziunea persoanelor aparin?nd minorit-ii romilorC
prin2
Dezvoltarea de oportunit-i economice $i crearea de locuri de munc- salarialeL
#dentificarea $i atriAuirea de teren agricol %n mediul rural $i de terenuri pentru
construcia de locuine %n sistem tradiional sau modernL
(egislaie internaional-
Platforma European- pentru incluziunea social- a romilorC a fost lansat- %n aprilie 200: $i
este conceput- ca un cadru de cooperare consolidat-C pe Aaz- voluntar-C %ntre actorii
relevani pentru aceast- proAlematic-2 statele memAreC instituiile europene $i reprezentani
ai romilorC %n vederea sc<imAului de Aune practici %n domeniul incluziunii sociale0
)ele !0 principii de Aaz- comune privind incluziunea romilor vizeaz- orientarea instituiilor
UE $i a statelor memAreC a -rilor candidate $i potenial candidate %n momentul %n care
elaAoreaz- $i pun %n aplicare noi politici sau activit-i0 *cestea reprezint- o declaraie f-r-
for- /uridic- oAligatorie0 )u toate acesteaC prin trimiterea la aceste principii %n concluziile
81
)onsiliuluiC statele memAre sau anga/at s- pun- principiile respective la Aaza viitoarelor
iniiative0
)ele !0 principii de Aaz- comune privind incluziunea romilor sunt2 politici constructiveC
pragmatice $i nediscriminatoriiC vizarea clar- dar nu e,clusiv-C aAordarea intercultural-C
oAiectivul integr-rii %n societatea tradiEional-C sensiAilizarea la dimensiunea de genC transferul
de politici Aazate pe e,perienE-C utilizarea instrumentelor comunitareC implicarea autorit-Eilor
locale Di regionaleC implicarea societ-Eii civileC participarea activ- a romilor0
(egislaEia naEional- %n domeniu se raporteaz- Di la cadrul staAilit de urm-toarele documente
internaEionale2 Directiva )onsiliului 200089"8)EC 2:00.02000C cu privire la implementarea
principiului tratamentului egal %ntre persoane indiferent de originea rasial- sau etnic-L
Directiva )onsiliului 200087I8)E din 270!!02000 de creare a unui cadru general %n favoarea
tratamentului egal privind ocuparea forei de munc- $i condiiile de munc-L (ege nr0 "" din
2:0090!::6C pentru ratificarea )onvenieicadru pentru protecia minorit-ilor 'aionaleC
%nc<eiata la StrasAourg la !0020!::6L )onvenia internaional- privind eliminarea tuturor
formelor de discriminare rasial- din anul !:60L )onvenia )adru pentru Protecia
;inorit-ilor 'aionaleL Declaraia Universal- a Drepturilor Omului !00!20!:9I0
(egislaie general- naional-
Jot-r?rea de Puvern nr0 II! din 0:0!20!::IC puAlicat- %n ;onitorul OficialC Partea # nr0 97I
din !98!28!::IC pentru declararea zilei de !I decemArie _iua ;inorit-ilor 'aionale din
Rom?nia0
Jot-r?rea de Puvern nr0 !20. din 270!!0200!C puAlicat- %n ;onitorul OficialC Partea # nr0 7I!
din 078!28200!C pentru aproAarea 'ormelor de aplicare a dispoziiilor privitoare la dreptul
cet-enilor aparEin?nd unei minorit-i naionale de a folosi limAa matern- %n administraia
puAlic- local-C cuprinse %n (egea administraiei puAlice locale nr0 2!68200!0
Jot-r?rea de Puvern 26. din 0900"0200"C puAlicat- %n ;onitorul Oficial Partea # nr0 !7! din
!I80"8200" pentru aproAarea Programului privind elaAorarea actelor normative necesare
atriAuirii %n proprietate a unor terenuri agricole pentru romi0
Jot-r?rea de Puvern nr0 I"9 din !00070200"C puAlicat %n ;onitorul OficialC Partea # nr0 62.
din 228078200" privind %nfiinarea )entrului 'aional de )ultura al Romilor ca instituie cu
personalitate /uridic- %n suAordinea ;inisterului )ulturii $i )ultelor0
(egea nr0 !:I din 2" iunie 2006C puAlicat in2 ;onitorul Oficial nr0 660 din 2I iunie 2006C
privind aproAarea Ordonanei de urgen- a Puvernului nr0 !782006 pentru staAilirea unor
masuri organizatorice la nivelul administraiei puAlice centrale0
(egea nr0 .!282002C puAlicat- %n2 ;onitorul Oficial nr0 I6! din 2. noiemArie 2002C pentru
formularea unei declaraii privind recunoa$terea de c-tre Rom?nia a competenei )omitetului
pentru Eliminarea Discrimin-rii RasialeC %n conformitate cu art0 !9 din )onvenia
internaional- privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasial-C adoptat- de
*dunarea Peneral- a OrganizaEiei 'aEiunilor Unite la 'eK `orG la 2! decemArie !:.60
82
Ordonana de Puvern nr0 77 din 2I august 200" pentru modificarea $i completarea
Ordonanei Puvernului nr0 !"782000 privind prevenirea $i sancEionarea tuturor formelor de
discriminare0
Jot-r?rea de Puvern nr0 !6!9 din !I decemArie 2002C puAlicat- %n ;onitorul Oficial nr0 :."
din 2I decemArie 2002 pentru modificarea $i completarea Jot-r?rii Puvernului nr0
!0!:98200! privind organizarea $i funcionarea )onsiliului 'aional pentru )omAaterea
Discrimin-rii0
(egea nr0 9I82002C puAlicat- %n ;onitorul Oficial nr0 .: din "! ianuarie 2002 pentru
aproAarea Ordonanei Puvernului nr0 !"782000 privind prevenirea $i sancEionarea tuturor
formelor de discriminare0
Jot-r?rea de Puvern nr0 !!:9 din 27 noiemArie 200! privind organizarea $i funcionarea
)onsiliului 'aional pentru )omAaterea Discrimin-rii0
Jot-r?rea de Puvern nr0 9"08200!C privind Strategia guvernului Rom?niei de %mAun-t-ire a
situaiei romilorC puAlicat- %n ;onitorul OficialC Partea #C p?n- la 2I aprilie 200.0
Jot-r?rea nr0 622 din !: aprilie 200. pentru modificarea $i completarea Jot-r?rii Puvernului
nr0 9"08200! privind aproAarea Strategiei Puvernului Rom?niei de %mAun-t-ire a situaiei
romilor puAlicat- %n2 ;onitorul Oficial nr0 "7! din 2I aprilie 200.0
Principiile directoare ale Strategiei se suAsumeaz- celor !0 principii de Aaz- comune privind
incluziunea social- a romilorC cu scopul %mAun-t-irii situaiei acestoraC iar oAiectivele
asumate sunt2
#nstituionalizarea oAiectivelor politice asumate de guvern %n proAlematica romilor $i
responsaAilizarea autoritarilor puAlice centrale $i locale %n aplicarea masurilor concrete de
%mAun-t-ire a situaiei cet-enilor rom?ni de etnie rom-0
Eliminarea stereotipurilorC pre/udec-ilor $i practicii anumitor funcionari din instituiile puAlice
centrale $i locale care %ncura/eaz- discriminarea cet-enilor rom?ni de etnie rom- faa de
ceilali cet-eni0
Spri/inirea form-rii $i promov-rii unei elite intelectualeC economice $i politice din r?ndul
romilor care sa funcioneze ca facilitator al politicilor de integrare social- $i modernizare0
Producerea unei sc<imA-ri pozitive %n opinia puAlic- %n leg-tur- cu etnia romilorC pe Aaza
principiilor toleranei $i solidarit-ii sociale0
Stimularea particip-rii etniei romilor la via- economic-C social-C educaional-C cultural- $i
politic- a societ-iiC prin atragerea %n programe sectoriale de asisten- $i dezvoltare
comunitar-0
Prevenirea discrimin-rii instituionale $i sociale a cet-enilor rom?ni de etnie rom- %n accesul
acestora la serviciile oferite de societate0
*sigurarea condiiilor pentru $anse egale ale etnicilor romi cu ma/oritatea cet-enilor %n
vederea atingerii unui standard decent de via-0
83
*v?nd la Aaz- rezultatele cercet-rilor realizateC precum $i a rezultatelor implement-rii
Strategiei naionale privind %mAun-t-irea situaiei populaiei de etnie rom-C priorit-ile
Puvernului Rom?niei se a,eaz- pe o serie de m-suri care s- conduc- la incluziunea social-
a acestei categorii2
favorizarea accesului la serviciile de s-n-tate primar-C prin cre$terea num-rului de
persoane de etnie rom- %nscrise pe listele medicilor de familieL
continuarea programelor de formare $i preg-tirea a mediatorilor sanitari $i
mediatorilor $colariL
%mAun-t-irea particip-rii $colare a persoanelor de etnie rom-C reducerea
analfaAetismului $i a aAandonului $colarL
dezvoltarea programelor naionale destinate %ncadr-rii %n economia formal- prin
dezvoltarea de locuri de munc- pl-tite $i cre$terea aAilit-ilor profesionaleL
promovarea politicilor antidiscriminatoriiC prin realizarea de campanii naionale de
con$tientizare0
=(4 LEGI8L!I *U PRIVIRE L IN#EGRRE PER8ONELOR BL#E <N /E#EN!IE
Politicile %n domeniul e,ecut-rii pedepselor privative de liAertate %n Rom?nia sunt arondate
urm-toarelor reglement-ri internaionale2 Declaraia Universal- a Drepturilor Omului din !0
decemArie !:9I adoptat- de *dunarea Peneral- a Organizaiei 'aiunilor UniteL )onvenia
pentru ap-rarea Drepturilor Omului $i a (iAert-ilor fundamentale amendat- de Protocolul nr0
!! %nsoit- de Protocolul adiional $i de Protocoalele nr0 9C .C 7C !2 $i !"L )onvenia %mpotriva
torturii $i altor pedepse $i tratamente cu cruzimeC inumane sau degradante0
Fn acest sensC ansamAlul de m-suri aplicate persoanelor care e,ecut- pedepse privative de
liAertateC urm-reDte aplicarea concomitent- a urm-toarelor recomand-ri internaEionaleC fiind
reglementate conform acestora2 *nsamAlul de principii pentru prote/area tuturor persoanelor
supuse unei forme oarecare de detenie sau %ncarcerare ratificat %n Rezoluia O'U "68!77
din !6 decemArie !:I0L *nsamAlul de reguli minime pentru tratamentul deinuilorL Regulile
europene pentru penitenciareL *nsamAlul regulilor minime ale 'aiunilor Unite cu privire la
administrarea /ustiiei pentru minori 5Regulile de la >ei/ing7L Recomandarea nr0 R 5I:7 !2 cu
privire la educaia %n penitenciareL Recomandarea )omitetului de ;ini$tri ai statelor memAre
referitoare la Regulile Penitenciare EuropeneC Rec5200.72 + important- %n special pentru
realizarea m-surilor de reeducare Di reintegrare social- a deEinuEilor0
(egislaEia din Rom?nia privind e,ecutarea pedepselor privative de liAertate si regimul
persoanelor aflate in detenEie se %ncadreaz- prevederilor )odului penal al Rom?niei si
)odului de procedur- penala0
(egea nr0 276 din 9 iulie 200. puAlicat- %n ;0 Of0 nr0 .27 din 20 iulie 200.C privind
e,ecutarea pedepselor si a m-surilor dispuse de organele /udiciare %n cursul procesului
penal0
(egea face referiri specifice la necesitatea individualiz-rii regimului de e,ecutare a
pedepselor funcEie de personalitateaC v?rstaC starea de s-n-tate Di posiAilit-Eile de reintegrare
social- ale persoanei condamnate0 De asemenea e,ista prevederi referitoare la rolul
84
serviciilor de educaEieC consiliere psi<ologica si asistenta sociala in reintegrarea sociala a
deEinuEilorC iar %n situaEia detenEiei minorilor se prevede individualizarea regimului de detenEie
pentru minori si tineriC cu includerea acestora in programele specifice de educaEieC consiliere
Di asistenE- inclusiv cu posiAilitatea implic-rii organizaEiilor societ-Eii civile0
)apitolul . al legii e,pliciteaz- oAligativitatea realiz-rii de activit-Ei educativeC culturaleC
terapeuticeC de consiliere psi<ologic- si asistent- social-C instruire Dcolar- si formare
profesional- a persoanelor condamnate la pedepse privative de liAertateC in colaAorare cu
structuri guvernamentale si nonguvernamentale cu atriAuEii in domeniile respective de
competenta0
Jot-r?rea de Puvern 'r0 !I:7 din 2! decemArie 200. pentru aproAarea Regulamentului de
aplicare a (egii nr0 2768200. privind e,ecutarea pedepselor si a m-surilor dispuse de
organele /udiciare %n cursul procesului penalC puAlicat- %n ;O nr0 29 din !. ianuarie 20070
*ctul normativ statueaz- metodologia si normele de aplicare a legii menEionate anteriorC
inclusiv in domeniile cu importanta in incluziunea sociala a persoanelor care e,ecuta
pedepse privative de liAertateC prin masuri specifice de reintegrare socialaC consiliere
psi<ologica si asistenta socialaC educareC informareC formare profesionalaC acces la educaEie
si la servicii medicale0
Este menEionat separatC ca mecanism determinant in procesul de incluziune Serviciul de
educaEieC consiliere psi<ologic- si asistent- social- 5art0 2C A70
)u scopul reaAilit-rii deEinuEilorC o importanE- deoseAit- %n e,ecutarea pedepselor privative
de liAertate o au activit-Eile de educaEie si intervenEie psi<osocial-C prev-zute a se desf-Dura
%n grupuriC %n interiorul locului de deEinereC suA paz- si supraveg<ereC pe Aaza unor programe
care urm-resc dezvoltarea acelor aptitudini si deprinderi care s- permit- persoanelor private
de liAertate reintegrarea %n viaEa social-0
1ot %n conte,tul m-surilor de reintegrare actul normativ trateaz- %n capitole separate munca
prestat- de persoanele private de liAertate precum Di activitatea de educaEie Di intervenEie
psi<osocial- cu accent pe conEinutul activit-Eilor de educaEie si intervenEie psi<osocial-C
astfel2 activitatea de educaEie si intervenEie psi<osocial- se face %n Aaza planific-rii e,ecut-rii
pedepsei si are drept scop asistenta %n vederea reintegr-rii sociale a persoanelor private de
liAertate0
*ceasta cuprinde urm-toarele arii de intervenEie2
adaptarea la condiEiile priv-rii de liAertateL
instruire Dcolar- si formare profesional-L
activit-Ei educative si recreativeL
asistenta social-L
asistenta psi<ologic-L
asistenta religioas-L
preg-tirea pentru liAerare0
85
*dministraEia locului de deEinereC %n urma evalu-rii si identific-rii necesit-Eilor individuale ale
persoanei private de liAertate si %n funcEie de posiAilit-Eile instituEieiC este oAligat- s-
organizeze activit-Ei de educaEie si intervenEie psi<osocial-C Ein?nd cont de natura infracEiunii
comiseC durata priv-rii de liAertateC regimul de e,ecutareC gradul de riscC v?rst-C stare de
s-n-tate fizic- si mintal-0 Pentru fiecare persoan- privat- de liAertate se %ntocmeDte un plan
de evaluare si intervenEie educativ-C care este adus la cunoDtinE-C suA semn-tur-C persoanei
private de liAertate0 Planul de evaluare si intervenEie educativ- cuprinde date AiograficeC
informaEii despre mediul de provenienE-C istoricul infracEionalC date despre nivelul de instruire
Dcolar- si profesional-C date psi<ologice de interes general sau profilul psi<ologic0 Fn funcEie
de acestea se staAilesc ariile de intervenEie individualizat-0
Planul se adapteaz- la regimul de e,ecutare a pedepselorC acord?nduse o atenEie special-
categoriilor vulneraAile0 (a activit-Ei pot participaC %n calitate de colaAoratoriC consilieri de
proAaEiuneC voluntari si reprezentanEi ai societ-Eii civile0
Se organizeaz- activit-Ei de instruire Dcolar- la nivel primarC gimnazialC profesional si licealC
astfel2
5!7 *dministraEia locurilor de deEinere asigur- condiEiile necesare instruirii Dcolare a
persoanelor private de liAertate pentru ciclul primarC gimnazial si licealC %n concordant- cu
normele cuprinse %n legea %nv-E-m?ntului puAlicC si condiEiile staAilite %n protocolul de
colaAorare dintre ;inisterul EducaEiei si )ercet-rii si ;inisterul =ustiEiei privind Dcolarizarea si
profesionalizarea persoanelor aflate %n custodia *dministraEiei 'aEionale a Penitenciarelor0
527 Pentru persoanele analfaAete se organizeaz- cursuri de preg-tire %n vederea promov-rii
claselor # #BC prin programul Q* doua Dans-Q0
5"7 Fn fiecare loc de deEinere se organizeaz-C cu spri/inul inspectoratelor Dcolare /udeEene si
al municipiului >ucureDtiC scoli sau clase afiliate la instituEiile de %nv-E-m?nt din afara locului
de deEinere0
Se faciliteaz- accesul la %nv-E-m?ntul universitar + cu respectarea unor condiEii si reguli
specialeC in funcEie de tipul regimului de detenEie0
Fn locul de deEinere se pot organiza cursuri de calificare sau recalificare a persoanelor private
de liAertate %n diferite meseriiC %n funcEie de opEiunile si de aptitudinile acestora0
Decretul nr0 6968!:72 privind e,ecutarea m-surii educative a intern-rii minorilor infractori
%ntrun centru de reeducare + este documentul care normeaz- masurile prev-zute pentru
asigurarea accesului la educaEie pentru minorii care e,ecut- pedepse privative de liAertate0
*lte documente cu rol in normarea masurilor de incluziune8reinserEie sociala la nivelul
*dministraEiei 'aEionale a Penitenciarelor0
=(9 LEGI8L!I PRIVIN/ IN#EGRRE PER8ONELOR /EPEN/EN#E /E /ROGURI
Fn anul 2000 a ap-rut legea nr0 !9" 5cu modific-ri $i complet-ri aduse de2 (egea nr0 !.: din
2002C (egea nr0 ": din 200" $i (egea nr0622 din 20097 care cuprinde toate infraciunile
posiAile legate de traficul $i consumul ilicit de droguri0
Perfecionarea cadrului legislativ creat prin (egea nr0 !9"82000 a fost necesar- din mai multe
considerenteC legate at?t de amploarea consumului ilicitC c?t $i a traficului de droguriC
86
fenomen careC a$a cum a fost evideniat %n evalu-rile realizate de instituiile cu atriAuii %n
domeniuC tinde s- erodeze Aazele sistemului social0 *stfelC dac- deinerea de droguri de riscC
f-r- dreptC se pedepse$te cu %nc<isoare de la " la !6 ani $i interzicerea unor drepturiC
deinerea f-r- drept a drogurilor de mare risc se pedepse$te cu %nc<isoare de la !0 la 20 ani
$i interzicerea unor drepturi0 Dac- drogurile deinute de persoana %n cauza sunt pentru
consumul propriuC se pedepse$te cu %nc<isoare de la . luni la 2 ani sau amend-C iar dac-
drogurile sunt de mare risc pedeapsa este %nc<isoare de la 2 la 6 ani0
Potrivit art0 ! lit0 g consumul ilicit de droguri este consumul de droguri aflate suA control
naionalC f-r- prescripie medical-0 ;-surile %mpotriva consumului ilicit de droguri sunt
prev-zute %n art0 27 din lege0 *stfelC persoana care consuma ilicit droguri aflate suA control
naional poate fi inclus- cu acordul s-uC %ntrun program integrat de asisten- care cuprinde
totalitatea serviciilor de s-n-tateC psi<ologice $i sociale asigurate %n mod integrat prin unit-i
medicaleC psi<ologice $i sociale0 *cela$i acord este necesar $i pentru includerea %n circuitul
terapeutic a consumatorului care a s-v?r$it infraciunea prev-zut- %n art0 9 din lege0 Fn
aceast- situaieC legea dispune oAligativitatea evalu-rii consumatoruluiC m-sur- dispus- de
procurorC care se face de c-tre centrul de prevenireC evaluare $i consiliere antidrogC %n scopul
includerii acestuia %n circuitul integrat de asisten- a persoanelor consumatoare de droguri0
(egea prevede posiAilitatea neaplic-rii unei pedepse sau am?narea aplic-rii pedepseiC
pentru inculpatul care respect- m-surile programului integrat de asisten- la care a fost
inclusC aceasta fiindC de faptC un element esenial %n procesul motivaional al consumatorului
de a urma m-surile din planul individualizat de asisten- $i de a atinge scopul finalC anume
reintegrarea sa social-0
OAiectul evalu-rii este identificarea caracteristicilor individuale ale consumatoruluiC %n
vederea select-rii programului integrat de asisten- $i individualiz-rii serviciilor terapeuticeC
psi<ologice $i sociale0
*ceste servicii sunt asigurate consumatorului $i consumatorului dependent concomitent $i
continuu0 )onform art0 2:C persoanele incluse %n programul de asisten- a consumatorilor $i
consumatorilor dependeni de droguri Aeneficiaz- de confidenialitateC iar dup- !0 ani aceste
date vor fi distruse0
*ceste m-suri legislative corespund orient-rii strategiei europene pentru perioada 2006
20!2 ale c-rei oAiective urm-rescC printre alteleC reducerea consumului ilicit de droguri $i a
efectelor negative ale acestora asupra s-n-t-ii populaieiC mai ales asupra tinerilor $iC %n
acela$i timpC cre$terea num-rului dependenilor tratai cu succesC ca finalitate a eforturilor
con/ugate ale instituiilor statului $i ale societ-ii civile0 De altfelC prevenirea aAuzului de
droguri $i reducerea cererii $i a consecinelor nefaste ale consumului de droguri sunt
consacrate ca principii ale concepiei europene de lupt- %mpotriva fenomenului drogurilor0
*pariia (egii nr0 !9"82000 privind comAaterea traficului $i consumului ilicit de droguriC cu
modific-rile $i complet-rile ulterioareC a constituit un pas important %n evoluia legislativ-
specific- regimului drogurilorC fiind considerat- o lege e,trapenal- care cuprinde dispoziii
penaleC procesualpenale $i de reglementare a regimului drogurilorC al c-rei izvor se g-se$te
%n )onvenia Unic- a Stupefiantelor din anul !:.!C )onvenia asupra suAstanelor psi<otrope
87
din anul !:7! $i )onvenia pentru reprimarea traficului de stupefiante $i suAstane psi<otrope
din anul !:II0
Perfecionarea cadrului legislativ creat prin (egea !9"82000 privind comAaterea traficului $i
consumului ilicit de droguri a fost necesar- din mai multe considerenteC legate %n primul r?nd
de amploarea f-r- precedent a producieiC consumului ilicit $i traficului de droguriC care tinde
s- erodeze Aazele sistemului social $i s- afecteze instituiile fundamentale ale statului de
drept0
Fn acela$i timpC aceast- m-sur- este %n concordan- cu unele dintre oAiectivele Strategiei
europene antidrog 200620!2 referitoare la reducerea oferteiC a consumului ilicit de droguri $i
a efectelor negative ale acestora asupra s-n-t-ii populaieiC mai ales asupra tinerilorL
cre$terea num-rului dependenilor tratai cu succesC precum $i cu cele referitoare la
reducerea cererii $i consecinelor nefaste ale consumului de droguriC av?nd la Aaz- principiul
priorit-ii prevenirii folosirii gre$ite a drogurilor0
(egea 62282009 pentru modificarea $i completarea (egii !9"8200 privind comAaterea
traficului $i consumului ilicit de droguri aduce ca element de noutate reconsiderarea poziiei
fa- de consumatorii de droguriC careC a$a cum se contureaz- din ce %n ce mai clar %n opinia
organismelor internaionaleC %n sensul %n care dependena de suAstane este asumat- ca o
tulAurare psi<iatric-C ceea ce atrage dup- sine nevoia asigur-rii unui sistem integrat de
asisten- medicaleC psi<ologic- $i social-0 Doar refuzul consumatorului de a fi inclu$i %ntrun
program terapeutic determin- recurgerea la aplicarea sanciunilor de natur- penal-0
)ele mai importante modific-ri aduse de aceast- lege fa- de (egea !9"82000 privind
comAaterea traficului $i consumului ilicit de droguri sunt2
Fnlocuirea sau8$i redefinirea unor termeni2
Rto,icoman4 cu cel de Rconsumator4 $i Rconsumator dependent40 *stfelC 3consumatorul4 este
definit ca fiind persoana care %$i administreaz- sau permite s- i se administreze droguriC %n
mod ilicitC prin %ng<iireC fumatC in/ectareC prizareC in<alare sau alte c-i prin care drogul poate
a/unge %n organism0 3)onsumatorul dependent4 este consumatorul careC ca urmare a
administr-rii droguluiC %n mod repetat $i suA necesitate ori nevoieC prezint- consecine fizice
$i psi<iceC conform criteriilor medicale si sociale0
3cura de dezinto,icare4 $i 3supraveg<ere medical-4 cu 3program terapeutic40 3 Programul
terapeutic4 reprezint- totalitatea serviciilor $i a m-surilor medicale $i psi<ologice integrateC
individualizate prin evaluareC planificareC monitorizare si adaptare continu- pentru fiecare
consumator dependentC %n vederea %ntreruperii consumuluiC a %nl-tur-rii dependenei psi<ice
$i8sau fizice $i8sau a reducerii riscurilor asociate consumuluiL
#ntroducerea $i definirea noiunilor2
3Program psi<ologic $i social4 ce reprezint- 3totalitatea serviciilor de evaluareC consiliere $i
psi<oterapie individual- sau de grup $i a serviciilor $i m-surilor socialeC individualizate prin
evaluareC planificareC monitorizare $i adaptare continu- pentru fiecare consumatorC %n
vederea %nl-tur-rii dependeneiC reaAilit-rii $i reinseriei lui sociale4L
88
3)ircuitul terapeutic4 reprezint- 3ansamAlul de programe terapeutice aplicate consumatorului
dependent de droguri %n mod comple,C multidisciplinarC multisectorial $i continuuC av?nd ca
scop ameliorarea st-rii de s-n-tate4L
REvaluarea consumatorului4 reprezint- 3determinarea caracteristicilor psi<ologice $i sociale
ale consumatorului de c-tre centrele de prevenireC evaluare $i consiliere antidrogC %n vederea
includerii $i supraveg<erii consumatorului %ntrun program psi<ologic $i social de c-tre
managerul de caz40Q
"0 'uanarea sanciunii aplicate consumatorului de droguri %n funcie de categoria de risc din
care face parte drogul0 *stfelC cultivareaC producereaC faAricareaC e,perimentareaC
e,tragereaC preparareaC transformareaC cump-rarea sau deinerea de droguri de risc pentru
consum propriuC f-r- dreptC se pedepse$te cu %nc<isoare de la . luni la 2 ani sau amend-0
PedeapsaC %n cazul drogurilor de mare riscC este %nc<isoarea de la 2 la 6 ani0
90 #ntroducerea unor atriAuii operaionale noi ale *geniei 'aionale *ntidrog2
Participarea %n comisia de distrugere a drogurilorC printrun reprezentant care face parte din
)omisia de Distrugere a DrogurilorC al-turi de reprezentanii Parc<etului de pe l?ng- Fnalta
)urte de )asaie $i =ustiEieC ;inisterului ;ediuluiC ai formaiunii centrale specializate %n
prevenirea $i comAaterea traficului $i consumului ilicit de droguri din #nspectoratul Peneral al
Poliiei Rom?ne $i gestionarul camerei de corpuri delicte a aceleia$i unit-i0
*triAuii legate de constituirea Aazei de dateC %n sensul %n care *genia 'aional- *ntidrogC
prin OAservatorul Rom?n de Droguri $i 1o,icomanii reprezint- Aaza de date unic- integrat-
%n domeniul reducerii cererii $i ofertei de droguri0
(egate de elaAorarea $i implementarea programelor de asisten- a persoanelor
consumatoare de droguri0 *stfelC programele psi<ologice si sociale se elaAoreaz- de c-tre
*genia 'aional- *ntidrogC %n colaAorare cu instituiile de resort ;inisterul S-n-t-iiC
;inisterul ;unciiC Solidarit-ii Sociale $i Familiei $i ;inisterul =ustiieiC implementarea
acestora f-c?nduse prin centrele autorizate si8sau acreditate %n acest sensC centre a c-ror
clasificare este realizat- ulterior %n actul normativ de aplicare a legii0
)adrul de aplicare a prevederilor legii este staAilit prin Regulamentul de aplicare a (egii
nr0!9"82000 privind comAaterea traficului $i consumului ilicit de droguri modificat- $i
completat- prin (egea nr0 62282009C aproAat prin Jot-r?rea de Puvern nr0I.0820060
Sunt definiEi termeni $i e,presii ca2 servicii medicaleC servicii socialeC dependena de droguriC
polidependen-C urgen-C diagnostic dual2 sindrom de aAstinen-C into,icaie acut-C
supradoz-C reducerea riscurilor asociate consumuluiC afeciuni asociate consumuluiC decese
datorate consumuluiC dezinto,icareC manager de cazC metaAolii70
Fn Jot-r?rea de Puvern I.082006 se remarc- aAordarea logic- $i sistemic- a 3prevenirii $i
comAaterii traficului $i consumului ilicit de droguri4C cadrul fiind asigurat de definirea m-surilor
de prevenire $i comAatere0 Dac- pentru m-surile de comAatere a fost suficient- referirea la
activit-ile desf-$urate de organele administraiei puAlice $i organele /udiciareC m-surile de
prevenire sunt definite $i c<iar e,emplificate0 *stfelC m-surile de prevenire a consumului ilicit
constau %n totalitatea activit-ilor desf-$urate de c-tre instituiile aAilitateC %n scopul evit-rii
%nceperii consumuluiC %nt?rzierii deAutului acestuiaC trecerii la un consum cu risc mai mare $i
89
promov-rii unui stil de via- s-n-tosL acestea pot fi2 informareC educareC comunicare
sensiAilizareC con$tientizareC c?$tigare de aAilit-i etc
Programele de prevenire pe Aaza c-rora se desf-$oar- m-surile e,emplificate se
elaAoreaz- conform unor standarde de calitateC elaAorate de *genia 'aional- *ntidrogC pe
Aaza evalu-rii necesit-ilor $i %n raport cu anumite criterii2 situaia populaiei c-reia se
adreseaz-C a mediului %n care se implementeaz- $i a tipului de drog avut %n vedere0
Dezvoltarea dispoziiilor legale privind programele integrate de asisten- se realizeaz- %n
mod sistematicC %n funcie de etapele procesului de acordare a serviciilor de asisten-
medical-C psi<ologic- $i social-2
evaluareaC care are ca scop selectarea tipului de program pentru AeneficiarL
includerea %ntrun program integrat de asisten-L
elaAorarea planului individualizat de asisten-L
implementarea si monitorizarea m-surilor prev-zute %n planul individualizat0
evaluarea implement-rii m-surilor prev-zute %n planul individualizat si a rezultatelor
acestora0
Prima etap- a procesului de asisten- a consumatorului se desf-$oar- %n urm-toarele cazuri2
la solicitarea procuroruluiL
atunci c?nd consumatorul acesta se prezint- la centrul de prevenireC evaluare $i
consiliere antidrog pentru acordarea de servicii de asisten-L
la solicitarea altor furnizori de serviciiC atunci c?nd consumatorul sa adresat direct
acestora0
DeoseAit de important- %n selectarea serviciilor %n concordan- cu nevoile personale ale
AeneficiaruluiC evaluarea se realizeaz- pe arii multiple2
Potenial acut de into,icaie $i8sau de sindrom de aAstinen- Aazat pe istoricul
personal $i de consum si pe semnele specifice ale acestoraL
)ondiii Aio medicale $i complicaii curente careC de$i nu au leg-tur- cu sindromul
de aAstinen- sau into,icareaC necesit- tratament deoarece pot genera riscuri
sau pot complica procesul de asisten- $i reaAilitareL
)ondiii psi<ologice $i8sau psi<iatrice $i complicaiiC precum $i alte condiii care pot
genera riscuri sau pot complicaii procesul de asisten- $i reaAilitareC cum sunt2
acceptarea 8rezistena la tratamentC potenial de rec-dereC continuarea utiliz-rii etc0
)ondiii sociale $i familiale care pot fi surse de suport individualC familial sau
comunitar sau pot %ngreuna8%mpiedica procesul de asisten- $i reaAilitareL
Situaia /uridic- anterioar- $i prezent-0
90
;onitorizat- de managerul de cazC evaluarea este efectuat- de personalul centrului de
prevenireC evaluare $i consiliere antidrog precum $i de ali furnizori de servicii0 Regulamentul
de aplicare a legii conine dispoziii referitoare la elaAorarea raportului de evaluareC
prezentarea acestuia consumatorului $i la e,primarea acordului de includere %n programC
difereniind situaiile %n funcie de calitatea Aeneficiarului0 *stfelC dac- evaluarea se
realizeaz- la solicitarea procuroruluiC procedura staAilit- de lege este urm-toarea2 instituiile
medicolegale transmit centrului de prevenireC evaluare $i consiliere antidrog o copie a
raportului de e,pertiz- medicolegal- %n termen de 6 zile de la dispunerea acesteia de c-tre
procuror pentru %ntocmirea raportului de evaluare0
Pentru consumatorul care se prezint- la centrul de prevenireC evaluare $i consiliere antidrog
pentru acordarea de servicii de asisten- sau la solicitarea altor furnizori de serviciiC atunci
c?nd consumatorul sa adresat direct acestora evaluarea se realizeaz- f-r- e,pertiza
medicolegal-0
*cordul consumatorului cu includerea %n program este e,primat prin semnarea de c-tre
acesta a unui contract terapeutic la care este ane,at planul individualizat de asisten-0
Fn situaia %n care evaluarea a fost solicitat- de c-tre procurorC acesta prezint-
%nvinuitului8inculpatului raportul de evaluare cu recomandarea de includere %ntrun program
integrat de asisten- $i %i solicit- acordul0
Ultima etap- a procesului de asisten-C finalizarea programului intervine %n urm-toarele
cazuri2
la finalizarea programuluiL
la solicitarea consumatoruluiC caz %n care se impune semnarea unui documentC dup-
informarea completa asupra consecinEelor unei astfel de aciuniL
la sc<imAarea programuluiC ca urmare a evalu-rii implement-rii m-surilor de
asisten-0
)aracterul multidisciplinar al serviciilor de asisten- pentru consumator presupune clarific-ri
cu privire la furnizorii acestora0 )re$terea accesiAilit-ii consumatorilor la serviciile de
asisten- este permis- de varietatea pac<etelor de servicii ale furnizorilorC ace$tia put?nd fi
at?t puAlici 5serviciul puAlic de asisten- psi<osocial-C prevenireC evaluare $i consiliere
antidrogC serviciul puAlic de asisten- medical- de urgen-C primar-C amAulatorie sau de
specialitate serviciul puAlic de asisten- social-C potrivit legislaiei %n vigoareC alte servicii
puAliceC c?t $i privai asociaii $i fundaii $i orice alte forme organizate ale societ-ii civileC
persoane fizice $i /uridice autorizate %n condiiile legiiC organisme internaionale care
desf-$oar- activit-i %n domeniu0
Sunt reglementateC de asemeneaC tipurile de centre %n care se furnizeaz- servicii de
asisten- pentru consumatorii de droguri2
centrul de evaluareC prevenire $i consiliere antidrogL
centrul de zi2 acord- servicii de asisten- %n regim amAulatorC pe o perioad- de minim
9 oreL
91
centrul rezidenialC suA form- de comunitate terapeutic-C locuin- prote/at-C locuin-
social-C centre vocaionale care acord- servicii de asisten- %n regim rezidenialL
centrul amAulator de tratament care acord- unul sau mai multe servicii de tratament
%n regim amAulatorL
centrul de dezinto,icare %n regim spitalicesc care acord- servicii medicale de
dezinto,icare %ntro structur- de tip intraspitalicescL
centrul de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri care acord- servicii de
reducere a riscurilor asociate consumului de droguri %n regim amAulator sau de unit-i
moAileL
alte categorii de instituii puAlice sau privateC prev-zute de lege0
*stfelC sistemul legislativ %n domeniul serviciilor integrate de asisten- a consumatorilor este
%n concordan- cu nevoile Aeneficiarilor $i cu alte sisteme %n domeniuC inclusiv %n ceea ce
prive$te serviciile specializate de nivel " care au ca scop reinseria social- a consumatorilor
de droguri0 Din p-cateC %ns-C %n mod practicC %n acest moment %n Rom?nia nu e,ist- dec?t "
servicii specializate de tip comunitate terapeutic- pentru consumatorii de droguriC toate
dezvoltate de c-tre organizaiile neguvernamentale 5la SiAiuC *rad $i l?ng- >ucure$ti70
Datorit- 3reorganiz-rii4 *geniei 'aionale *ntidrog din suAordinea ;inisterului *dministraiei
$i #nternelorC %n suAordinea #nspectoratului Peneral al Poliiei Rom?neC %n martie 200:C
pierderii personalit-ii /uridice $i statutului de ordonator secundar de crediteC dou- comunit-i
terapeutice care urmau sa devin- operaionale ca servicii pilot ale *geniei 'aionale
*ntidrog 5la >-lanC /udeul Jarg<ita $i la De/aniC /udeul >ra$ov7 au r-mas %n stadiul de
proiect $i de investiie realizat-0 *ceea$i situaie este valaAil- $i %n cazul unicului )entru
Bocaional destinat consumatorilor de droguri al *'*0
*lte acte normative din sistemul politicilor puAlice antidrog din Rom?nia2
Strategia 'aional- *ntidrog %n perioada 200620!2C aproAata prin Jot-r?rea de
Puvern nr0 7"82006L
Planul de *ciune pentru implementarea strategiei 'aEionale *ntidrog pentru perioada
2006200IC aproAat prin J0P0 nr0 "2"820060 Pentru perioada 200:20!2 nu e,ist- nici
un act normativ prin care Planul de *ciune pentru implementarea Strategiei
'aionale *ntidrog 200:20!2 s- fie aproAatL
Programul R;area *lian- Rom?n- *ntidrog4C aproAat prin J0P0 nr0 !29"82006L
Fn vederea implement-rii prevederilor JP nr0 I.082006C a fost adoptat Ordinul )omun
al mini$trilor internelor $i reformei administrativeC s-n-t-ii puAlice $i muncii $i
egalit-ii de $anse privind aproAarea metodologiei $i criteriilor minime de autorizare a
centrelor furnizoare de servicii de asisten- pentru consumatorii de droguriC prin care
*'* este mandatat- s- constituie o comisie de autorizare cu competene la nivel
naional0
92
=(= LEGI8L!I PRIVIN/ IN#EGRRE VI*#IMELOR VIOLEN!EI /OME8#I*E
(egislaEia dezvoltat- %n Rom?nia se suAsumeaz- documentelor internaEionale relevante care
definesc politica in domeniul prevenirii si comAaterii violentei in familie2
)onvenEia 'aEiunilor Unite privind eliminarea tuturor formelor de discriminare
%mpotriva femeilorC adoptata in anul !:7: si ratificata de Romania in !:I!L
Recomandarea )onsiliului Europei nr0 98!:I6 cu privire la violenta in familieL
Recomandarea )onsiliului Europei nr0 !!8!:I6 privind protecEia victimeiL
Recomandarea )onsiliului Europei nr0 2!8!:I7 privind asistenta victimelor si
prevenirea victimiz-rii lorL
Recomandarea )onsiliului Europei nr0 28!::0 pentru adoptarea unor masuri sociale
privind violenta in familieL
DeclaraEia 'aEiunilor Unite cu privire la eliminarea violentei %mpotriva femeilorC
adoptata in anul !::"C in definiEia violentei in familie fiind inclusa si violenta
psi<ologicaL
RezoluEia )omisiei O'U pentru prevenirea crimei si /ustiEia penala privind QBiolenta
asupra femeilor si copiilorQC adoptata la Biena in anul !::9L
DeclaraEia celei dea patra conferinEe asupra proAlemelor femeii 5>ei/ing !::67 se
considera violenta %mpotriva femeilor ca fiind unul dintre cele !2 oAstacole %mpotriva
respect-rii drepturilor femeiiL
Recomandarea )onsiliului Europei nr0 682002 privind protecEia femeilor %mpotriva
violenteiL
Decizia Parlamentului European nr0 I0"82009 privind adoptarea programului de
acEiune a )omunit-Eii Europene pentru perioada 2009 200I referitor la prevenirea si
comAaterea violentei %mpotriva copiilorC tinerilor si femeilorC precum si la protecEia
victimelor si a grupurilor cu risc 5Programul Dap<ne ##70
Urm-rind priorit-Eile Di direcEiile de metodologice Di de acEiune dezvoltate %n actele
internaEionale menEionate anteriorC pe plan naEionalC proAlematica violentei in familie este
aAordata in urm-toarele acte normative2
)ODU( PE'*( Prin adoptarea (egii nr0 !:782000C de modificare si completare a
)odului penalC au fost prev-zute masuri si pedepse pentru persoanele care
s-v?rDesc acte de violenta cauzatoare de suferinEe fizice si psi<iceC s-v?rDite asupra
memArilor familiei0 De asemeneaC )odul penalC aproAat prin (egea nr0 "0!82009C
prevede la art0 !"9C ca o m-sur- de siguranE- speciala pentru prevenirea violentei in
familieC QinterdicEia de a reveni la locuinEa familieiC la cererea parEii v-t-mateC aceasta
m-sura put?nd fi luata in mod provizoriu si in cursul urm-ririi penale sau al /udecaEiiQ0
(egea nr0 20282002 privind egalitatea de Danse intre femei si A-rAaEiC prin care se
garanteaz- accesul la educaEieC cultura si la informare f-r- discriminareC
reglementeaz- m-surile pentru promovarea egalit-ii de Danse $i de tratament %ntre
93
femei $i A-rAaiC %n vederea elimin-rii tuturor formelor de discriminare Aazate pe
criteriul de se,C %n toate sferele vieii puAlice din Rom?nia0 5*rt0!C alin0 !70
(egea nr0 !!.82002 privind comAaterea marginaliz-rii socialeC prin care se faciliteaz-
accesul la un loc de munca si la o locuinE-C completeaz- cadrul legislativ necesar
pentru o implementare cat mai eficienta a legislaEiei in domeniul prevenirii si
comAaterii violentei in familie0
(egea nr0 2!78200" pentru prevenirea $i comAaterea violenei %n familieC defineste
termenii si notiunile generale care opereaza in cazurile de violenta in familieC
staAileste organismele cu atriAutii in prevenirea si comAaterea violentei in familie
precum si tipurile de servicii acordate0 RFn sensul prezentei legiC violena %n familie
reprezint- orice aciune fizic- sau verAal- s-v?r$it- cu intenie de c-tre un memAru
de familie %mpotriva altui memAru al aceleia$i familiiC care provoac- o suferin- fizic-C
psi<ic-C se,ual- sau un pre/udiciu material0 )onstituieC de asemeneaC violen- %n
familie %mpiedicarea femeii de a$i e,ercita drepturile $i liAert-ile fundamentale4 0
De asemeneaC sunt definite pentru prima oar- %n Rom?nia cadrul institutional necesar
5*gentia 'ationala pentru Protectia Familiei7 Di cadrul profesional specific 5asistentii familiali7
cu atriAutiile de referinta2
identific- $i in evidena familiilor %n care apar conflicte ce pot cauza violeneL
urm-resc desf-$urarea activit-ii de prevenire a violenei %n familieL
identific- soluii neviolente prin leg-tura cu persoanele %n cauz-L
solicit- spri/inul unor persoane fizice sau /uridice pentru rezolvarea situaiilor care
genereaz- violen- %n familieL
monitorizeaz- respectarea drepturilor persoanelor nevoite s- recurg- la serviciile
ad-posturilor0
1otodat- legea staAileste m-surile de prevenire $i comAatere a violenei %n familieC medierea
%n cazurile de violen- %n familieC cadrul privind functionarea centrelor pentru ad-postirea
victimelor violenei %n familieC precum si principalele m-suri de prote/are a victimelor violenei
%n familie0
Ordinul nr0 "I" din !2 iulie 2009 privind aproAarea standardelor de calitate pentru serviciile
sociale din domeniul protectiei victimelor violentei in familie0 Prin acest ordin sunt dezvoltate
criteriile minime de organizare Di funcEionare ale serviciilor rezidenEiale pentru femei + victime
ale violenEei %n familie 5standardele de calitate in organizarea si functionarea adaposturilor
pentru femei victime ale violentei in familie70
Ordinul nr0 "I98"0.8::" din !2 iulie 2009 pentru aproAarea procedurii de conlucrare %n
prevenirea si monitorizarea cazurilor de violenta %n familie0 Ordinul staAileste procedura de
conlucrare si institutiile care conlucreaza in prevenirea si monitorizarea cazurilor de violenta
in familie2 ;inisterul ;unciiC Solidaritatii Sociale si FamilieiC ;inisterul *dministratiei si
#nternelor si ;inisterul SanatatiiC prin persoanele desemnate din structurile suAordonate si
asistentii familiali0
94
Ordinul nr0 "098"I68!0!I din 2! iulie 2009 privind aproAarea #nstructiunilor de organizare si
functionare a unitatilor pentru prevenirea si comAaterea violentei %n familie0 Prin acest ordin
unitatile pentru prevenirea si comAaterea violentei %n familie sunt %ncadrate ca fiind unitati de
asistenta socialaC cu sau fara personalitate /uridicaC %nfiinEate prin <otar?ri ale consiliilor
/udeteneC sauC dupa cazC ale consiliilor localeC respectiv ale sectoarelor municipiului
>ucurestiC %n conditiile art0 27 "" din (egea nr0 7068200! privind sistemul national de
asistenta socialaC si ale art0 !6 !7 din Ordonanta Puvernului nr0 .I8200" privind serviciile
socialeC aproAata cu modificari si completari prin (egea nr0 6!68200"C pe Aaza documentatiei
si fundamentarii prezentate de serviciul puAlic de asistenta sociala de la nivelul consiliilor
/udetene sau consiliilor locale0
(egea nr0 2!!82009C privind unele m-suri pentru asigurarea proteciei victimelor infraciunilor
reglementeaza unele m-suri de informare a victimelor infraciunilor cu privire la drepturile
acestoraC precum $i de consiliere psi<ologic-C asisten- /uridic- gratuit- $i compensaie
financiar- de c-tre stat a victimelor unor infraciuni0
Jot-r?rea Puvernului nr0 .I.82006 pentru aproAarea Strategiei nationale in domeniul
prevenirii si comAaterii fenomenului violentei in familie0 * fost unica strategie in domeniu si a
avut ca scop promovareaC respectarea $i garantarea drepturilor persoanelor afectate de
violena %n familieC %n vederea dezvolt-rii fiec-rui memAru al familiei %ntrun mediu lipsit de
violen-0 OAiectivele generale urmarite in Strategie erau2
#mAun-t-irea cadrului legislativ necesar organiz-rii $i funcion-rii sistemului de
servicii sociale specializate din domeniul prevenirii $i comAaterii violenei %n familie0
Fnt-rirea capacit-ii instituionale a autorit-ilor administraiei puAlice centrale $i locale
de a implementa $i dezvolta programe $i servicii sociale specializate destinate
persoanelor afectate de violena %n familie0
Dezvoltarea unei culturi a parteneriatului $i solidarit-ii sociale %n dezvoltarea politicilor
de prevenire $i comAatere a violenei %n familie la nivel naional0
ResponsaAilizarea societ-ii rom?ne$ti fa- de proAlematica violenei %n familie0
Participarea $i implicarea activ- a statului rom?n la aciuni %ntreprinse la nivel
internaional %n domeniul prevenirii $i comAaterii fenomenului violenei %n familie0
Jot-r?rea de Puvern nr0 2"7820!0 cu privire la Strategia 'ational- Pentru Egalitatea de
sanse %ntre femei si A-rAati pentru perioada 20!0 20!2 prin Planul Peneral de *ctiuni isi
propune s- r-spund- prin m-suri si activit-ti concrete situatiilor proAlematice care au fost
identificate dea lungul timpului pe anumite arii de interventie specificeC precum educatiaC
piata munciiC viata social-C roluri si stereotipuri de genC participarea la procesul de luare a
deciziilor0
*ctivit-Eile prev-zute %n Planul Peneral de *ctiuni au ca grup tint- femeile aflate %n situatie
sau risc de marginalizareC reprezentantii organizatiilor sindicale si ai organizatiilor patronaleC
anga/ati si anga/atoriC elevi si studentiC educatoriC profesori si reprezentanti massmedia0
95
=(3 LEGI8L!I PRIVIN/ IN#EGRRE #INERILOR PE8#E -N NI *RE PTRT8E8*
8I8#EMUL IN8#I#U!IONLIU#
;-suri privind ocuparea pentru tinerii de !I ani care p-r-sesc sistemul de protecie2
=#; caracterizeaz- aceast- categorie vulneraAil- printrun deficit ridicat de capacitate de re
inserie social-C lipsa spri/inului familieiC lipsa locuineiC lipsa unui loc de munc-C lipsa
suportului socialC dificult-i de integrare social- datorit- faptului c- nu sunt preg-tii
profesional $i nu au nici educaia necesar- pentru viaa de adult0
;-suri privind ocuparea2
Dezvoltarea coordon-rii dintre serviciile de asisten- social- $i alte servicii puAliceC
precum2 $coalaC accesul pe piaa munciiC serviciile de s-n-tateC poliia0
#mplementarea politicilor e,istente $i continuarea spri/inului acordat %n vederea
facilit-rii accesului pe piaa muncii $i la locuine sociale0
Stimulente pentru integrarea ocupaional[ a persoanelor cu <andicapC cuprinderea pe
piaa munciiC implicarea activ- pentru protecia acestor persoane $i cre$terea
e,pertizei pentru %ngri/irea persoanele cu dizaAilit-i la v?rste mici + suA 7 ani0
)adrul legal $i instituional
Pentru inserEia sociala a tinerilor care p-r-sesc sistemul de ocrotire a copiluluiC precum $i
pentru inseria lor pe piaa muncii legislaia prevede o serie de responsaAilit-i care revin %n
plan local serviciilor de asisten- social- de la nivelul administraiilor puAlice localeC direciilor
/udeene pentru protecia drepturilor copiluluiC direciilor de munc-C solidaritate social- $i
familieC ageniilor /udeene pentru ocuparea forei de munc-C organizaiilor neguvernamentale
a c-ror activitate este legat- de protecia copiluluiC altor instituii $i organisme desemnate prin
lege0
)adrul legal care asigur- protecia social- a acestor tineri cuprinde o serie de reglement-ri
din domeniul asistenei sociale $i din cel al asigur-rilor sociale care ofer- diverse prestaii %n
AaniC precum $i servicii sociale $i ocupaionaleC inclusiv servicii de suport pentru oAinerea
unei locuine0
Programe Di m-suri pentru tinerii care p-r-sesc instituiile de ocrotire0 ;enion-m %n acest
sens2
Planul 'aional de *ciune pentru 1ineret 5P'*17C ca prim document de programare %n
domeniul politicii de tineretC elaAorat %n conformitate cu Programul 'aional pentru *derarea
Rom?niei la UEC 5capitolul RPolitica %n domeniul tineretului47C prevede masuri speciale pentru
aceasta categorie de tineri aflai %n situaii de risc de integrare prin Rpromovarea de
reglement-ri specifice $i dezvoltarea de programe alternative $i proiecte specifice de
prevenie $i comAatere a factorilor de riscC %n vederea reducerii num-rului de tineri aflai %n
pericol sau %n situaie de marginalizare sau e,cludere social- R0 Documentul specific- faptul
c- la ace$ti tineri vulneraAilitatea devine mai accentuat- datorit- unor elemente specifice 5au
greut-i insurmontaAile la anga/areC fiind e,pu$i $oma/uluiL sunt e,pu$i vagaAonda/ului $i
delincveneiL nu$i pot g-si olocuin- personal-L sunt adesea victime ale criminalit-iiC
96
consumului de droguriC ale pro,enetismuluiC prostituieiC pedofiliei etc0L nu au familie $i nici
mi/loace proprii de suAzisten-70
OAiectivele generale de dezvoltare a P'*1R sunt suAsumate standardelor e,istente %n
-rile UE referitoare la participarea economicosocial- a tineretului $i implementarea de
m-suri specifice de comAatere a marginaliz-rii $i e,cluderii sociale a tinerilor0
Programul de interes naional %n domeniul proteciei drepturilor copiilorC lansat de *utoritatea
'aionala pentru Protecia Drepturilor )opilului cuprindeC legat de proAlematica grupului int-C
m-suri pentru 3#ntegrarea socioprofesional- a copiilor8tinerilor din sistemul de protecie40
;-surile vizau2 crearea $i dezvoltarea de practici integrative %mAun-t-irii $anselor acestora
de integrare socioprofesional-L dezvoltarea unui set de m-suri $i mecanisme care s-
faciliteze doA?ndirea aAilit-ilor necesare pentru integrarea lor educaional-C ocupaional- $i
identificarea unei forme legale de anga/areL implementarea standardului minim de calitate %n
vederea %mAun-t-irii atitudinii $i comportamentului general privind proAlematica specific- a
copilului8t?n-ruluiL gestionarea eficient- a resurselor umane $i financiare implicate %n
sistemul de protecie a copiluluiL
Planul 'aional pentru Ocuparea Forei de ;unc- 5P'*O7 cu programele de ocupareC ultimul
fiind lansat de *'OF; %n anul 200.C prevede programe specifice pentru grupul int- de tineri
%ntre !629 ani %n cadrul Pilonului nr0!C 3FmAun-t-irea capacit-ii de anga/are4 (inia
directoare !3Prevenirea $i comAaterea $oma/ului %n r?ndul tinerilor $i a $oma/ului de lung-
durat-40 *u fost dezvoltate prin acest Plan programe active de informare $i consiliere privind
carieraC pe Aaza unui plan individual de consiliere0
Programul de ocupare a persoanelor marginalizate social pentru anul 2006 %ntocmit de
*;OF; potrivit atriAuiilor cei revin din (egea nr0 !!.82002 pentru prevenirea $i comAaterea
marginaliz-rii sociale 5Programul face parte din Programul de ocupare a forei de munc- pe
anul 2006C Aazat pe proieciile pe termen lung din P'*O70 Planul a fost fundamentat pe Aaza
propunerilor venite de la ageniile de ocupare a forei de munc- %n urma analizei la nivel local
a situaiei privind piaa forei de munc- $i a posiAilit-ilor de aAsorAie a tinerilor marginalizai
social0 Planul prevede pentru tinerii care p-r-sesc instituiile de protecie2 asigurarea de
servicii de mediere prin %ntocmirea unui plan individual de mediereL servicii de consiliere
profesional- privind piaa muncii $i posiAilit-ile de participare la cursuri de formare
profesional-L identificarea anga/atorilor de inserieL Prin acest program se estimeaz-
%ncadrarea la nivel naional a 2600 de persoane marginalizateL
Programe de inserie social- $i profesional- pentru tinerii privai de liAertate 52 penitenciare
pentru minori $i tineri $i " centre de reeducare7 prev-d programe educaionale pentru
continuarea studiilor la toate nivelele de %nv--m?ntC inclusiv cel universitar prin %nv--m?ntul
la distan- 5%n anul universitar 200"2009 au promovat 6 tineri la aceast- form- de
%nv--m?nt7L educaie profesional- prin cursuri de calificare $i recalificare recunoscute de
;;SSF $i ;E) prin diplome la aAsolvirea lor 5cca0 2"9 de minori $i !6! de tineri Aeneficiari
%n anul 20097L programe de terapie comple,- educativ-L de acces comunitar $i resocializareL
alte programe pentru reintegrarea social- a tinerilor derulate %n parteneriat cu autorit-ti
localeC O'Puri $i >iseric-L
97
)*SP#S + Planuri anti s-r-cie $i promovarea incluziunii sociale + cuprind m-suri e,prese
pentru tinerii post instituionalizai care se refer- %n principal la asigurarea unei locuine 5%n
apartamente asistateC centre de tranzitC ad-posturi temporareC ad-posturi de noapteC etc07 $i
asigurarea unui loc de munc-0 ;a/oritatea /udeelor au prev-zut %n planurile lor de m-suri
diferite aciuni de suport pentru incluziunea social- a acestor categorii de tineri0 Din raportul
de monitorizare a modului de implementare a Planurilor /udeene antis-r-cie $i promovare a
incluziunii socialeC %ntocmit de )*SP#S la sf?r$itul anului 2009C rezult- c- cele mai multe
programe identificate la nivelul /udeelor sau dezvoltat %n sfera serviciilor de consiliere $i de
preg-tire socioprofesional-0 *cestea sunt desf-$urate fie %n centrele specifice de asisten-
$i spri/inC fie prin planuri individuale de preg-tire a acestor tineri0 #n ceea ceprive$te spaiul de
locuitC apro,imativ o cincime dintre programe sunt de tipul ad-posturilorC puine programe
fiind de tipul locuinelor asistate0 Pentru integrarea pe piaa munciiC programele %ntreprinse
vizeaz-C pe de o parte preg-tirea $i formarea profesional- a tinerilor $i pe de alt- parteC
asisten- %n oAinerea efectiv- a unui loc de munc-0 Programele de consiliere $i preg-tire
socioprofesional- sunt de altfel cele mai r-sp?ndite pe ansamAlul tuturor programelor
menionate 5". din I2 programe identificate70 *cestea sunt desf-$urate fie %n centre specifice
de asisten- $i spri/inC fie prin planuri individuale de preg-tire a tinerilor %n instituii0 Fn privina
inseriei profesionaleC programele vizeaz- servicii care includ2
Pentru socializarea tinerilor care p-r-sesc sistemulC precum $i pentru inseria lor pe piaa
muncii legislaia prevede o serie de responsaAilit-i care revin %n plan local serviciilor de
asisten- social- de la nivelul administraiilor puAlice localeC direciilor /udeene pentru
protecia drepturilor copiluluiC direciilor de munc-C solidaritate social- $i familieC ageniilor
/udeene pentru ocuparea forei de munc-C organizaiilor neguvernamentale a c-ror activitate
este legat- de protecia copiluluiC altor instituii $i organisme desemnate prin lege0
)adrul legal care asigur- protecia social- a acestor tineri cuprinde o serie de reglement-ri
din domeniul asistenei sociale $i din cel al asigur-rilor sociale care ofer- diverse prestaii %n
AaniC precum $i servicii sociale $i ocupaionaleC inclusiv servicii de suport pentru oAinerea
unei locuine0
)adrul legal $i instituional din domeniul asistenei sociale2
(egea nr07068200! privind sistemul naional de asisten- social- reglementeaz- organizareaC
funcionarea $i finanarea sistemului naional de asisten- social-C categoriile de AeneficiariC
tipurile de prestaii $i servicii oferite de sistemC precum $i atriAuiile administraiilorpuAlice
locale %n acest sens0 1otodat-C legea %ncura/eaz- coeziunea social- %n vederea realiz-rii
aciunilor sociale comunitare0 Potrivit atriAuiilor ce le revin prin (egea nr07068200! privind
sistemul naional de asisten- social-C consiliile /udeene $i locale %nfiineaz- $i organizeaz-
prin Jot-r?rea de Puvern nr0:08200" serviciile puAlice de asisten- social-0 *triAuiile din
lege se completeaz-C prin aceast- Jot-r?reC cu atriAuii noiC %n funcie de caracteristicile
sociale ale unit-ilor administrativteritoriale0 *stfelC serviciile puAlice de asisten- social- pot
desf-$ura activit-i %n domeniile proteciei copiluluiC familieiC persoanelor cu <andicapC
persoanelor v?rstnice $i ale oric-ror persoane aflate %n nevoie0
(egislaia %n domeniul asistenei sociale prevede pentru tinerii care au %mplinit v?rsta de !I
ani $i care p-r-sesc sistemul de protecie diverse prestaii %n Aani $i servicii sociale dup-
cum urmeaz-2
98
*locaia de stat pentru copii 5(egea nr0 .!8!::"C (egea nr0 2.!8!::I7 devenit- un drept
universalC aceast- prestaie se acord- tuturor copiilorC indiferent de venitul p-rinilorC statutul
lor social sau rangul copilului %n familie0 Potrivit prevederilor (egii nr0 .!8!::" privind alocaia
de stat pentru copiiC repuAlicat-C cu modific-rile $i complet-rile ulterioareC Aeneficiaz- de
alocaie de stat $i tinerii care au %mplinit v?rsta de !I ani $i urmeaz- cursurile de %nv--m?nt
licealC profesional sau superiorC organizate %n condiiile legii0 Prestaia se finaneaz- de la
Augetul de stat0
Benitul minim garantat 5(egea nr0 9!.8200!7 venitul minim garantat este o component- a
sistemului de asisten- social- $iC totodat-C reprezint- o realizare important- a procesului de
reform- %n domeniu0 *ceast- prestaie se %ntemeiaz- pe art0 9" din )onstituie prin care
statul se oAlig- s- ia m-suri de protecie social- pentru cet-eni prin diverse forme de
asisten- social-0 Scopul pentru care sa creat aceast- form- de a/utor este de a asigura un
venit minim familiilor sau persoanelor singureC f-r- venituri sau cu venituri sc-zute0 (egea
e,tinde c?mpul de aplicare $i asupra persoanelor lipsite de venituri $i care nu au domiciliuC
precum $i asupra cuplurilor consensuale $i a soilor desp-rii %n faptC care erau e,clu$i din
categoriile de Aeneficiari %n vec<ea legislaie a a/utorului social0 Benitul se acord- pe Aaza
anc<etei sociale care verific- %ncadrarea %n condiiile de acces a prestaie $i staAile$te nivelul
acesteia0 Sumele alocate pentru aceast- prestaie se suport- din Augetele locale0 Pentru
stimularea interesului fa- de c-utarea unui loc de munc- persoanele Aeneficiare ale
venitului minim sunt oAligate s- se prezinte periodic la oficiile de $oma/C dac- sunt apte de
munc- $i s- efectuezeC lunarC un num-r de 72 de ore de munc- %n folosul comunit-iiC pentru
persoanele apte de munc-C %n vederea integr-rii pe piaa muncii 5nu au aceast- oAligaie
persoanele care2 au %n %ngri/ire unul sau mai muli copii %n v?rst- de p?n- la $apte aniL
urmeaz- o form- de %nv--m?nt p?n- la %mplinirea v?rstei de 2. de aniL sunt %n incapacitate
de munc-70
Diferite tipuri de a/utoare0 1inerii care Aeneficiaz- de a/utoare sociale au dreptul la asisten-
medical-C f-r- plata contriAuiei pentru asigur-rile sociale de s-n-tate0 )ontriAuia %n aceste
cazuri este suportat- de ;inisterul ;uncii Solidarit-ii Sociale $i Familiei0 */utoarele sociale
nu se impoziteaz-0
*/utorul social suA forma venitului minim garantat poate fi acordat %n AaniC dar $i %n natur-0
De asemeneaC acesta poate fi acordat $i indirectC prin plata c<eltuielilor de %ntreinere0
>urse sociale pentru studeni 5(egea nr0I98!:I6C Jot-r?rea de Puvern nr0.:08!::7 cu
modific-rile ulterioare0 >ursa social- const- %ntro sum- acordat- celor care provin din familii
s-raceC %n cazul %n care ace$tia nu Aeneficiaz- de o Aurs- de studiu sau de o Aurs- de merit0
*cordarea Aursei este condiionat- de venitul lunar pe memAru de familie care nu treAuie
s-dep-$easc- 76Y din salariul minim pe ar-0 >ursa de a/utor social se poate acorda $i
ocazionalC la cerereC pentru %mAr-c-minteC studenilor orfani de amAii p-riniC celor provenii
din casele de copii sau din plasament familial0 Pentru %mAr-c-minteC Aursa de a/utor social
se poate acorda de dou- ori %n decursul unui an universitar0 Suma este la nivelul
cuantumului lunar al Aursei de a/utor social0 Studentele mai pot primi o Aurs- de a/utor social
de maternitateC dac- soii lor sunt studeniC nu realizeaz- venituri sau efectueaz- stagiul
militar oAligatoriu0 Fn caz de deces al unuia dintre soi studenii pot primi $i o Aurs- social-0
Finanarea Aurselor sociale se realizeaz- de la Augetul de statC iar principalul ordonator de
credite este ;inisterul Educaiei $i )ercet-rii0
99
)antinele de a/utor social 5(egea nr0 20I8 !::77 sunt unit-i puAlice de asisten- social-C cu
personalitate /uridic- care funcioneaz- %n suAordinea consiliilor locale $i presteaz-servicii
sociale gratuite sau contra cost persoanelor aflate %n situaii economicosociale sau medicale
deoseAite0 De serviciile cantinei de a/utor social pot Aeneficia tinerii care nu au venituri sau
ale c-ror venituri sunt suA nivelul venitului net lunarC pentru o singur- persoan-C luat %n calcul
la staAilirea a/utorului social0 Serviciile cantinei de a/utor social se adaug- venitului minim
garantat0 De masa la cantina de a/utor social Aeneficiaz- $i tinerii care revin %n familie $i sunt
%n %ntreinerea acesteia dac- veniturile medii nete lunare pe o persoan- %n %ntreinere sunt
suA nivelul venitului net lunar pentru o persoan- singur- luat %n calcul la staAilirea a/utorului
social $i dac- urmeaz- cursurile de zi la instituiile de %nv--m?nt care funcioneaz- %n
condiiile legiiC p?n- la terminarea acestoraC dar f-r- a dep-$i v?rsta de 26 52.7 aniL
Persoanele care realizeaz- venituri peste nivelul venitului net lunar pentru o persoan-
singur-C luat %n calcul la staAilirea a/utorului socialC pot Aeneficia de serviciile cantinei de
a/utor social cu plata unei contriAuii de "0Y din venitul pe persoan-C f-r- a se dep-$i costul
meselor staAilit pentru perioada respectiv-0 )antinele de a/utor social presteaz- dup- cazC
urm-toarele servicii sociale persoanelor %ndrept-ite2 dou- meseC zilnicC de persoan-C pr?nzul
$i cinaC %n limita alocaiei de <ran- prev-zut- de reglement-rile legaleL aprovizionarea contra
costC de la sediul cantineiC cu produse agroalimentare de Aaz-C la preurile la care acestea au
fost ac<iziionateL transport gratuitC pentru persoanele care Aeneficiaz- de aproAare pentru
distriAuirea <ranei la domiciliuL
Pentru prevenirea $i comAaterea marginaliz-rii socialeC Puvernul a emis (egea nr0!!.82002
prin care se asigur- Rgarantarea accesului efectivC %n mod deoseAit al tinerilorC la drepturi
elementare $i fundamentaleC cum sunt2 dreptul la un loc de munc-C la o locuin-C la asisten-
social-C la educaieC precum $i instituirea unor m-suri de prevenire $i comAatere a
marginaliz-rii sociale40
;arginalizarea social-C %n %nelesul legiiC este definit- Rprin poziia social- periferic-C de
izolare a indivizilor sau grupurilor cu acces limitat la resursele economiceC politiceC
educaionale $i comunicaionale ale colectivit-iiL ea se manifest- prin aAsena unui minimum
de condiii sociale de via-04
'ivelul venitului p?n- la care o persoan- este considerat- marginalizat-C se staAile$te anualC
prin <ot-r?re a PuvernuluiC %naintea depunerii %n Parlament a (egii Augetului de stat0
)onsiliile locale au oAligaiaC potrivit acestei legiC s- identifice persoanele $i familiile care se
g-sesc %n aceast- situaie $i s- staAileasc- m-surile necesare pentru prevenirea
marginaliz-riilor socialeC %n principalC asigurarea accesului la o locuin- $i la serviciile puAlice
de strict- necesitate 5ap-C energie electric-C gaze naturaleC termoficareC etc07
Sarcina de urm-rire a modului de aplicare a prevederilor (egii nr0!!.82002 revine
;inisterului ;uncii $i Solidarit-ii Sociale $i Familiei care a %nfiinat un compartiment special
%ns-rcinat cu supraveg<erea realiz-rii m-surilor prev-zute pentru comAaterea marginaliz-rii
sociale0
Pentru realizarea oAiectivelor prev-zute de lege sunt moAilizate instituiile centrale $i locale
cu atriAuii %n domeniu2 *genia 'aional- pentru Ocuparea Forei de ;unc-C consiliile
/udeene $i locale $i ;inisterul Educaiei $i )ercet-rii0
(egislaia din domeniul ocup-rii forei de munc-
100
ROcuparea unui loc de munc- reprezint- proAaAil cea mai Aun- protecEie impotriva s-r-ciei si
a e,cluziunii4 0 Fn acest sensC o contriAuie importan- o au serviciile de ocupare0 Dezvoltarea
diferitelor tipuri de servicii de ocupare este cu at?t mai important- cu c?t amploarea
fenomenelor de marginalizare $i e,cludere social- este mai mare0 1ipurile de servicii puAlice
furnizate de c-tre *'OF; $i instituiile sale descentralizate au ca scop cre$terea $anselor de
ocupare a persoanelor %n c-utarea unui loc de munc-0 Serviciile puAlice de ocupare se
%ncadreaz- %n m-surile active de ocupare prin care seurm-re$te inseria $omerilor pe piaa
forei de munc- prin diverse aciuni de formareC calificare $i recalificare a $omerilor0 ;-surile
active de ocupare sunt reglementate prin (egea nr0 7.82002 privind sistemul asigur-rilor de
$oma/ $i stimularea ocup-rii forei de munc-0
Potrivit legislaieiC $omeriiC respectiv persoanele apte de munc- care nu pot fi %ncadrate pe
piaa muncii din lips- de locuri de munc- disponiAileC corespunz-toare preg-tirii lorC
Aeneficiaz- de prestaii $i servicii de protecie social-0
Unele servicii au un caracter personalizat $i sunt oferite %n cadrul ageniilor de ocupareC care
dein monopolul pe piaa serviciilor de ocupareC altele sunt oferite indirect prin diverse
programe de stimulare a anga/atorilor %n vederea anga/-rii persoanelor aflate %n $oma/0 O
serie de servicii vizeaz- categoria persoanelor dezavanta/ate pe piaa muncii 5$omerii de
lung- durat-C persoanele cu <andicapC femeile care se re%ntorc pe piaa muncii dup-
cre$terea copiilorC rromiiC tinerii care au %mplinit v?rsta de !I ani $i treAuie s- p-r-seasc-
instituiile de ocrotireC lucr-torii v?rstniciC persoanele ie$ite din detenie7 0
Prevederi legislative pentru asigurarea locuinei
Fn domeniul construciei de locuineC legislaia prevede construcia de locuine pentru tineri Di
familiile lorC care s- le fie atriAuite %n proprietate sau %nc<iriere %n condiiile pieei0 Fn nomele
metodologice de aplicare a (egii nr0!628!::IC aproAate prin J0P0 nr0 :.28200!C modificat- Di
completat- prin J0P0 nr0 !":.82002C se prevede c- pot Aeneficia de o locuin- construit- prin
programul de locuine pentru tineri destinate %nc<irieriiC persoanele %n v?rst- de p?n- la "6 de
ani0
Programul se adreseaza tinerilor care nu %$i permit s- cumpere un apartament sau s-
%nc<irieze o locuint- de pe piaEa liAer-0 >locurile construite de *'( au "9 eta/e $i sunt
%mp-rite %n garsoniere $i apartamente cu 2 sau " camere0 *u prioritate %n repartizarea unei
locuine tinerii provenii din casele de ocrotire social-C care au %mplinit v?rsta de !I aniC $i
solicitanii care au adoptat $i8sau adopt- copii din casele de ocrotire social-0
101
RE)O;*'DVR# >#>(#OPR*F#)E

*Ara<amC P0 5200!72 3#ntroducere %n proAaiune0RC >ucure$tiC Editura 'aional0
>ala<urC D0 5200!72 3Fundamente socio/uridice ale proAaiuniiRC #a$iC Editura >et0
>ala<urC D0 5200!72 3Practica drepturilor copilului ca principiul al asistenei socialeRC >ucure$tiC
Editura *ll >ecG0
>rinGer<offC David >0C a S<iteC (Zn b0C !:IIC 'etKorG #nterventionC %n >rinGer<offC D0>0C a
S<iteC (0b0C SociologZC Second EditionC Sest PuAlis<ing )ompanZC 'eK `orG0
Pra<amC P0 5200!72 3*dministrarea )omunitar- a =ustiieiRC >ucure$tiC Editura E,port0
PolednaC S0 5200!72 3ProAaiunea %n Rom?nia0 PoliticiC legislaieC proceduriRC )lu/C Editura
Presa Universitar- )lu/ean-0
Popescu #on *ndreiC !::"C #zolare social-C %n _amfir )0C Bl-sceanu (0C 5coord07C Dicionar de
sociologieC Ed0 >aAelC >ucure$ti0
R-dulescu SorinC !::"C ;arginalitateC %n _amfir )0C Bl-sceanu (0C 5coord07C Dicionar de
sociologieC Ed0 >aAelC >ucure$ti0
St-noiu R0 5!::I72 3)riminologieRC >ucure$tiC Editura Oscar Print0
DO)U;E'1E
Declaraia Universal- a Drepturilor Omului0
Pactul #nternaional cu privire la Drepturile )ivile $i Politice0
*l doilea protocol facultativ la Pactul #nternaional cu privire la Drepturile )ivile $i Politice
viz?nd aAolirea pedepsei cu moartea0
)onvenia 'aiunilor Unite %mpotriva 1orturii $i a altor 1ratamente crudeC inumane sau
degradante0
Regulile $i Standardele ;inime al 'aiunilor Unite cu privire la *dministrarea =ustiiei
=uvenile 5Rez0*P0'r0908"" din noiemArie !:I6L Regulile 'aiunilor Unite de la >ei/ing70
Reguli $i standarde ;inime ale 'aiunilor Unite pentru protecia ;inorilor care isp-$esc o
Pedeaps- Privativ- de (iAertate 5Rez0*P nr0968!!" din !9 decemArie !::0L
Reguli $i Standarde ;inime ale 'aiunilor Unite cu privire la Sanciunile 'eprivative de
(iAertate 5Rez0*P0 'r0968!!0 din !9 decemArie !::0L Regulile 'aiunilor Unite de la 1oGZo70
102
P<idul 'aiunilor Unite cu privire la prevenirea Delicvenei =uvenile 5Rez0 *P0'r0 968!!2 din
9 decemArie !::0L Regulile 'aiunilor Unite de la RiZad<0
Recomandarea )onsiliului Europei 'r05:27!. din !: octomArie !::2 5Regulile Europene cu
privire la Sanciunile $i ;-surile )omunitare7
Recomandarea )onsiliului Europei 'r0 5:27!7 din !: octomArie !::2
(#'bUR# U1#(E @# *R1#)O(E
<ttp288KKK0un0org
<ttp288KKK0un<c<r0c<8<tml
<ttp088KKK0coe8engl8fr8legalt,t
<ttp288KKK0undp0ro8JDR2009RO;0p<p
<ttp288rroma0siteuri0ro8discriminare0p<p
FPD( + Fundatia Parteneri pentru Dezvoltare (ocalaC Email2 fpdlcfpdl0roC SeAsite2
KKK0fpdl0ro
<ttp288KKK0fpdl0ro8SJ*1d#SdE1J'#)d)O'F(#)1dRO0doc
<ttp288KKK0presidencZ0ro0
<ttp288KKK0romanot<an0ro8romana8studii8concepte8segr0<tm
3#n Romania nu e,ista discriminare etnicaQ interviu cu )ristian =uraC presedintele
)onsiliului 'ational pentru )omAaterea Discriminarii *utor2 ;arian )<iriac
)um s- %i cuno$ti drepturile $i s- lupi pentru ele P<id pentru activi$tii romi 5*cest manual
a fost realizat %n cadrul unui proiect spri/init de >ritis< Foreign and )ommonKealt< Office7
European Roma Rig<ts )enter0 >arriers to t<e Education of Roma in Europe0 >udapestaC
2002
United 'ations Office of t<e Jig< )ommissioner for Juman Rig<ts0 Fact S<eet 'o0!IC
;inoritZ Rig<ts0 *ccesaAil la <ttp288KKK0un<c<r0c<8<tml8menu.828training0<tm
RingoldC DenaC ;itc<ell Orenstein a EriGa SilGens0 Roma in an E,panding Europe2
>reaGing t<e PovertZ )Zcle0 Sas<ington D)2 1<e Sorld >anGC 200"C p0!:0
*mnestZ #nternational0 Using t<e #nternational Juman Rig<ts SZstem to )omAat Racial
Discrimination0 (ondon2 200!0
103
Oficiul OS)E pentru comunit-i rome $i sinti KKK0o<c<r0org8odi<r8cprsi
)omisia european- %mpotriva rasismului $i intoleranei KKK0coe0int8ecri
)entrul European de ;onitorizare a Rasismului 5EU;)7 KKK0eumc0eu0int8eumc
Open SocietZ #nstitute 5OS#7 KKK0soros0org
<ttp288KKK0roportal0ro8articole8.:20<tm
<ttp288KKK0romanot<an0ro8romana8rapoarte8docs8programulddedmonitorizaredadacce0<tm
1e,tul integral al pl?ngerii colective a ERR) %mpotriva #taliei este disponiAil pe #nternet la2
<ttp288KKK0errc0org8*dvocacZlettersdinde,0p<p0
ERR) )ountrZ Report + 1ime of t<e SGin<eads2 Denial and E,clusion of Roma in SlovaGiaC
poate fi accesat la <ttp288KKK0errc0org8)ountrZrepdinde,0p<p0
Ordonana nr0 !"7 din "! august 2000 privind prevenirea $i sancionarea tuturor formelor
de discriminareC puAlicat- %n ;onitorul Oficial nr0 9"! din 2 septemArie 2000C aproAat- prin
(egea nr0 9I din !. ianuarie 2002C cu modific-rile $i complet-rile ulterioar
Jot-r?rea nr0 9"0 din 26 aprilie 200! privind aproAarea strategiei guvernului Rom?niei de
%mAun-t-ire a situaiei romilor puAlicat- %n ;onitorul Oficial nr0 262 din !. mai 200!C
modificat- prin Jot-r?rea nr0 622 din !: aprilie 200.
>#>(#OPR*F#* (U)RVR##
>-Aan *drianaC 5200!7 )onsiliere educaional-C )lu/'apoca0
>erg<manC E,cluziunea Social- %n Europa2 )onte,tul Politic $i )adrul *naliticC %n Pra<am
RoomC editorC !::.0
)aceC S0C 5coord07C )opii rromi care muncescC Ec<osoc8U'#)EF8PJ*REC >ucure$tiC
RomediaC 20020
DumitruC #onC *l0C 5200I7C 6Consiliere psi)opeda2o2ic4 >aze teoretice $i sugestii practiceC
Editura PoliromC #a$i
PiddensC *0C * treia cale2 rena$terea socialdemocraieiC #a$iC PoliromC 200!0
JoldeviciC #rinaC 5!::I7C 3Elemente de psi<oterapie4C ed0a ###aC Editura *llC >ucure$ti
burtzC P0C *nt<onZ Piddens]s 1<ird SaZ2 * )ritieueC KKK0logosonline0<ome0igc0org0
;-rgineanC #0 5coord07C *naliza comparativ- a finan-rii politicilor sociale0 Rom?nia + W-ri
%n tranziie + W-ri UEC )*SP#SC 20020
PredaC ;0C Politica social- rom?neasc- %ntre s-r-cie $i gloAalizareC #a$iC PoliromC 20020
104
Smit<C E0C 520067 3#ntroducere %n psi<ologie4 ediia a O#BaC Editura 1e<nic- >ucure$ti0
St-nculescuC ;0C #lieC S0C Economia informal- %n Rom?niaC >ucure$tiC )reative #DC 200!0
1e$liucC E0C PopC (0C 1e$liucC )0C S-r-cia $i sistemul de protecie social-C #a$iC PoliromC
200!0
_amfirC )0 5coord07C S-r-cia %n Rom?nia2 cauzeC dimensiuniC direcii de aciuneC )reativ #DC
>ucure$tiC 200!0
_amfirC )0C Preda0 ;0C 5coord07C Rromii din Rom?niaC >ucure$tiC Editura E,pertC 200"0
Planul 'aional *ntis-r-cie $i de Promovare a #ncluziunii Sociale0
)O;;#S#O' of t<e European )ommunities 5)E)7C 1oKards an Europe of SolidaritZ2
#tensifZing t<e Fig<t *gainst Social E,clusionC Fostering #ntegrationC >russelsC !::"0
;etode de m-surare a s-r-cieiC P'UDC P'UD8)'S8#))BC >ucure$tiC !::I0
Raport )ES1*1C "8200!0
;;SSF + Raport privind sistemul de asisten- social- %n Rom?niaC 20000
R)onsiliere $i orientare $colar-4 )asa )orpului Didactic >ucure$tiC 200.
Rapoarte de cercetare care au servit ca Aaz- de informare2
Raport privind Strategii antis-r-cie $i de promovare a incluziunii socialeC proiect )eres ##C
finanat ;E) 5nepuAlicat7C coordonator S0 #lie0
Rapoarte intermediare realizate %n cadrul proiectului #nteraciunea s-r-ciee,cluziune
social-C finanat de ;;SSF $i >;0
Fundamentarea teoretic- a conceptelor de s-r-cie $i e,cluziune social-C ;0 PredaC S0
BonicaC (0 Stoica0
Raport privind serviciile sociale 5revizuitC puAlicat %n prezentul num-r al revistei7C ;0
PredaC D0 *rpinte0
Raport privind serviciile de educaie 5revizuitC puAlicat %n prezentul num-r al revistei7C (0
StoicaC (0 SurduC P0 'eagu0
Raport privind e,cluziunea ocupaional- 5nepuAlicat7C S0 BonicaC *0 >lea<uC P0 ;acriC D0
Pescaru
105
106
Titlul programului: Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!
Titlul proiectului: Participarea grupurilor vulnerabile n economia social
"#itorul materialului: Agenia Naional pentru Romi
Data pu$lic%rii: Octom$rie 200
&oninutul acestui material nu reprezint% 'n mo# o$ligatoriu poziia o(icial% a Uniunii "uropene sau a
)uvernului Rom*niei+
GUVERNUL ROMNIEI GEN!I
N!IONL" PEN#RU ROMI
107