Metamateriale cu indice optic negativ

Metamaterialele create artificial demonstreaza fara precedent proprietati electromagnetice ce nu pot fi

obtinute cu materialele din natura. Acestea sunt o cale de a crea materiale care detin indice de refractie
negativ si ofera noi perspective in manipularea luminii. In acest review sunt descrise recentele
progrese in crearea de nanostructuri de metamateriale cu indice negativ la lunigimi de unda optice si
sunt discutate ce dispozitive ar rezulta din aceste materiale.
Lumina este formata din 2 campuri electric si magnetic- numai cel electric afectand atomii.
Metamaterialele (materiale artificiale ) permit ca ambele componente ale campului sa fie cuplate la
meta atomi, asfel incat sa avem noi proprietati optice cum ar fi indicele de refractie negativ. Indicele de
refractie este una din caracteristicile fundamentale ale propagarii luminii. Metamaterialele cu indice de
refractie negativ ar putea conduce la dezvoltarea unor super lentile capabile sa observe obiecte si
structuri fine care sunt mult mai mici decat lungimea de unda a luminii.
Metamaterialele sunt materiale create de om, cu proprietati care nu se gasesc in natura.
Notiunea de metamateriale, ce include si o gama larga de materiale ingineresti cu proprietati proiectate,
au fost folosite, spre exemplu, in comunitatea microundei. Ideea de metamateriale a fost adoptata in
cercetarea optica, datorita dezvoltarii rapide nanofabricatiei si tehnici de imagine sublungimi de unda.
Metamaterialele sunt o noua poarta catre proprietati electromagnetice fara precedent si functionalitati
ce nu pot fi gasite in materialele din natura.Unitatile structurale dintr-un metamaterial pot fi modificate
in forma si marime. Compozitia si morfologia poate fi reglata artificial, iar dopajele pot fi proiectate si
plasate in locatiile dorite astfel incat sa se obtina noi functionalitati. Una dintre cele mai mari
oportunitati pe care metamaterialele o pot oferi este dezvoltarea materialelor cu indice negativ sau
NIMs. Aceste NIMs aduc conceptul de indice de refractie intr-un nou domeniu de explorare , in acest
fel creandu-se noi perspective de a manevra radiatia luminoasa, cu un impact revolutionar in tehnologia
optica din prezent.
Descoperirea acestor NIMs asigura o oportunitate unica pentru cercetatori pentru a reconsidera
si eventual pentru a revizui interpretarea legilor de baza. Notiunea de indice de refractie negativ este un
astfel de caz deoarece acesta intra in formulele de baza ale opticii. Ca rezultat, marind domeniu
indicelui de refractie catre un domeniu de valori negative, a starnit imaginatia cerecetatorilor de pe
intreg globul.
Indicele de refractie este un numar complex

, unde partea imaginara

caracterizeaza pierderi ale radiatiei luminoase. Partea reala a indicelui de refractie ofera un factor prin
care viteza fazei radiatiei luminoase este scazuta intr-un material fata de vid. NIMs au indicele de
refractie negativ, astfel incat faza vitezei este indreptata in sens invers fata de flow-ul de energie intr-un
NIM. Acest aspect este foarte neobisnuit din punct de vedere al opticii conventionale.De asemenea, la
interfata dintre indice pozitiv si negativ, lumina refractata este deviata gresit din perspectiva
normalului. Mai mult de atat vectorii E,H si k formeaza o regula a mainii stangi.
In ciuda acestor neobisnuite proprietati, nu este deloc surprinzator sa aflam ca unii din marii
cercetatori au luat in considerare acest fenomen al NIM de ceva timp in urma. Studiile lor probabil erau
prea timpurii spre a fi apreciate de catre contemporanii sai. Viteza de faza negativa si consecintele
acesteia au fost discutate in lucrarile lui Sir Arthur Schuster si H. Lamb in anii 1904. Mai tarziu
proprietatile optice ale NIM-urilor au fost studiate de catre fizicienii rusi L.I. Mandelstam, D.V.
Sivukhin si V.G. Veselago. Veselago a dedus o reteta moderna a permitivitatii negative/
premeabilitatii negative pentru refractie negativa, si a continuat cu multe fenomene optice. Recenta
explozie a NIM-urilor a fost inspirata de catre Sir John Pendry, ce a avut contributii critice in acest
domeniu inclusiv predictia sa asupra superlentilelor bazate pe NIM cu o rezolutie mai mare decat limita
de difractie.
Niciun NIM nu a fost descoperit pentru gama de frecvente pentru optica. Prin urmare, este
necesar s se apeleze la materiale artificiale, sintetice sau artificiale, care sunt compuse n aa fel nct
indicele de refracie efectiv este mai mic dect zero, n

eff
<0.
Exist mai multe abordri pentru obinerea NIM, cum ar fi cristale fotonice (vezi, de exemplu,
ref 7-14), linii de transmisie 15 i analogi theiroptical 16. Datorit limitrilor de spaiu, cu toate
acestea, aceast revizuire este axat exclusiv pe eforturile recente de a dezvolta NIM optice folosind
nanostructuri metal-dielectric. Proprietile optice ale materialelor sunt guvernate de dou constante de
material: permitivitatea i permeabilitate, care descriu cuplarea unui material pentru componentele
electrice-i magnetice ale cmpului de lumin, respectiv. O posibil (dar nu numai) abordare pentru
realizarea unui indice de refracie negativ ntr-un mediu pasiv este de a proiecta un material (izotrop)
n care permitivitate, = '+ i , iar (izotrope) permeabilitate, = ' + i , respecta ecuaia
'| | + ' | | <0 (refs 17 i 18). Acest lucru conduce la o parte real negativ a indicelui de refracie
n = n '+ in =

.
Inegalitatea de mai sus este intotdeauna multumiti dac ambele '<0 i -<0. Cu toate acestea,
reinei c acest lucru nu este o condiie necesar. S-ar putea fi un suport magnetic activ (care este,
1), cu o partea real pozitiv ", pentru care inegalitatea este ndeplinit i care, prin urmare, arat o
parte negativ real a indicelui de refracie n". Cu toate acestea, factorul de merit F = | n '| / n n
ultimul caz este de obicei mic.
De asemenea, amintim aici c n afar de " () i ()" abordare pentru NIM utilizate aici,
exist, de asemenea, o descriere
19
alternativ bazat pe generalizat,

permitivitate spaial dispersive

(, k), n acest caz, tensor

non-local (, k) descrie att rspunsuri electrice i magnetice.

De mai sus, am considerat medii izotrope unde i sunt numere complexe scalare. S-a artat
c, n ceea ce privete materialele anizotrope, unde i sunt tensori, un indice de refracie negativ
este fezabil, chiar dac materialul, care este plasat ntr-un ghid de und, nu prezint rspuns magnetice
( = 1). De exemplu, n '<0 poate fi realizat pentru o constant dielectric uniaxial cu
x
= <0 i

y
=
z
=
| |
> 0.
Au fost propuse i alte sugestii de refracie negativ n ghiduri de und. n ciuda faptului c,
folosind mediu anizotrop i structuri speciale ghid de und sunt abordari promitatoare, nu vom lua n
considerare aceste subiecte aici. Acest lucru este, n principal pentru c un indice negativ de frecvene
optice a fost realizat doar pn acum, urmnd abordarea mass-media magnetic active. Mai jos vom
concentra pe progresele recente n scalarea magnetism i refracie negativ pn la frecvenele optice, i
s discute unele proprieti neobinuite de metamateriale optice.