1

HAITA
Comitatul Gerona, mai 1052
Se l\sa seara. Un grup de cinci c\l\re]i cu o `nf\]i -
[are aspr\ [i moroc\noas\ trecea pe o potec\ m\rgi -
nit\ de fagi, care desp\r]ea comitatul Ampurias de
cel al Geronei. Din `nf\]i[area lor se putea vedea
de la o po[t\ c\ nu erau vn\tori cu experien]\, ci
mercenari dintre cei care puteau fi `ntlni]i att de
des pe acele meleaguri, gata s\-[i tocmeasc\ spada pen -
tru oricare senior care ar fi vrut s\ recurg\ la aseme -
nea trupe pentru a invada o marc\ ori a-[i disputa o
mo[ie cu contele din vecin\tate. Porniser\ la drum
foarte devreme pentru a-[i omor` plictiseala, cu gn -
dul c\ a vna un cerb ori un pui de mistre] va fi o
treab\ mult mai u[oar\ dect a-[i m\cel\ri semenii
`ntr-o b\t\lie. Cu toate acestea, lipsa lor de experien]\
`i tr\da: nu urm\riser\ direc]ia vntului [i nici nu [tiau
s\ se mi[te prin desi[ f\r\ s\ rup\ ramuri ori s\ fac\
zgomote inutile, motiv pentru care vn\toarea fusese
un fiasco. De aceea, sfr[i]i de oboseal\, fl\mnzi [i
sup\ra]i, se `ntorceau la Gerona cu b\nuiala c\ din
mijlocul p\durii cerbii, veveri]ele, mistre]ii [i coco[ii
s\lbatici `[i b\teau joc de ei [i d\deau de veste `n gura
mare despre lipsa lor de pricepere.
Deodat\, cel care p\rea s\ conduc\ grupul a ridicat
mna dreapt\ pentru a-[i opri tovar\[ii. Ajutorul s\u,
un munte de om pntecos [i cu o musta]\ stufoas\,
s-a apropiat de el.
Ce se `ntmpl\, Wolfgang?
Cel numit astfel a f\cut un semn `nspre `nainte
[i a replicat:
Oameni!
La un semn al c\peteniei, to]i au desc\lecat [i [i-au
continuat drumul pe jos, ]inndu-[i caii de drlogi.
Pu]in dup\ aceea au sim]it miros de fum. S-au oprit
`ntr-un lumini[ [i, dup\ ce [i-au legat caii de copaci,
au `naintat apleca]i [i foarte aten]i de aceast\ dat\ s\
nu rup\ vreo ramur\ sau s\ fac\ orice alt zgomot. Cnd
au ajuns la marginea crngului, s-au oprit din nou [i au
`nceput s\ observe locurile. Ce au v\zut i-a umplut de
bucurie, `ntruct presim]eau c\ nereu[ita partid\
de vn\toare putea s\ aib\ un final fericit. ~n fa]a lor
se `n\l]a o gospod\rie `ngrijit\, din co[ul c\reia ie[ea
fum. Cei care o locuiau erau ocupa]i cu muncile cm -
pului. Doi b\rba]i tocmai potcoveau un per[eron ar\ -
tos. Animalul era legat cu friele de un crlig din perete.
Cel mai tn\r dintre ei `i ]inea piciorul stng din spate
`ndoit pentru a-i u[ura celui mai `n vrst\ sarcina.
16 CHUFO LLORNS
Acesta din urm\, `ncins cu un [or] de piele, lovea cu
un mai capetele netede ale cuielor, `ncercnd s\ fixeze
potcoava pe copita nobilului animal. La dreapta, o
feti]\ avnd `n mn\ o biciu[c\ `ndemna un m\gar,
care, cu ochii lega]i, str\b\tea indolent drumul f\r\ sfr-
[it `n jurul ro]ii cu teici. ~n arman, o b\trn\ d\r\cea
ln\, `n timp ce o alt\ femeie, care nu mai avea mult
pn\ s\ nasc\, cernea boabe de gru `ntr-o sit\ mare,
mi[cnd-o `n ritmul `n care `[i unduia coapsele.
Gunter, vezi ce v\d eu? [opti Wolfgang.
A[ zice c\ da [i am impresia c\ ziua asta ar putea
fi salvat\. Vezi cum `[i mi[c\ fundul fata?
Va fi timp pentru toate. Spune-i lui Ricardo s\ vin\.
Gunter s-a `ntors [i, cu un gest scurt care cerea grab\
[i lini[te, l-a chemat pe unul dintre tovar\[ii s\i care
r\m\seser\ ascun[i `n spate. Acesta s-a supus f\r\ a
face nici cel mai mic zgomot.
Cnd primul l-a sim]it lng\ el, l-a `ntrebat:
Ai preg\tit\ balestra?
~ntotdeauna o am preg\tit\, Wolfgang.
Uit\-te bine [i spune-mi dac\ po]i s\-l nimere[ti
de aici pe b\rbatul care ]ine piciorul animalului.
Te referi la cel mai tn\r?
Da, la el.
Pot s\ m\ ridic `n picioare?
Da, dar f\r\ s\ ie[i din desi[ [i numai cnd `]i
spun eu.
Individul a m\surat distan]a cu privirea, a apucat
balestra [i, dup\ ce a scos din tolb\ o s\geat\, a a[e -
zat-o `n mecanism [i a `ntins coarda.
MO{TENIREA LUI MART BARBANY 17
Consider\-l mort.
Nici nu m-a[ fi a[teptat la altceva de la price -
perea ta.
~n [oapt\, a dat apoi ordine celorlal]i trei.
Planul era simplu, iar factorul cel mai important
`l constituia surpriza. Scopul: jefuirea de animale [i
bu nuri, iar dac\ era posibil\ [i satisfacerea poftelor
trupe[ti, cu att mai bine. Poate c\ astfel nenorocoasa
zi de vn\toare ar fi fost uitat\.
Dup\ ce a verificat dac\ to]i `[i ocupaser\ pozi -
]iile stabilite, Wolfgang a dat semnalul. Arca[ul s-a
ridicat `n picioare, a pus balestra `n pozi]ie de tragere,
a ochit [i a ap\sat pe tr\gaci. Un [uierat nu prea puter -
nic a spart lini[tea clipei, iar spre surprinderea b\rba -
tului mai `n vrst\, tn\rul a c\zut la p\mnt, o pat\
mare de snge l\]indu-se pe c\ma[\.
Un concert de l\tr\turi a zguduit amurgul.
Solda]ii s-au gr\bit s\ ias\ din desi[. B\trna, `ngro -
zit\, a l\sat furca din mn\ [i s-a ridicat `n picioare,
ne[tiind ce s\ fac\; femeia `ns\rcinat\ a alergat la so]ul
ei [i, strngndu-i capul inert la piept, i-a strigat feti]ei:
Fugi, Mara, fugi! Cotcod\citul asurzitor al g\inilor
care alergau `nnebunite s-a `mpletit cu beh\itul speriat
al mieilor din ocol. Unul dintre b\rba]i s-a repezit s\
o `n[face pe feti]\, dar aceasta, cu biciu[ca pe care o
fo losise pentru a `ndemna m\g\ru[ul, i-a ars o lovi -
tur\ teribil\ peste fa]\ [i a luat-o la fug\ spre p\dure.
Matahala a dat-o la o parte pe femeia mai `n vrst\,
a pus vrful ascu]it al jungherului la beregata b\rba -
tului cu [or] [i a spus cu un accent ciudat:
18 CHUFO LLORNS
Nu face]i zgomot. Dac\ asculta]i de noi, vom
pleca imediat [i ve]i r\mne `n via]\. Altfel nu ve]i mai
putea povesti nim\nui ce vi s-a `ntmplat. {i, adre -
sndu-se celui care p\rea s\ fie conduc\torul grupului,
a ad\ugat: Ce facem acum, Wol?
Vocea lui Wolfgang l-a `ntrerupt, furioas\.
Tmpitule! }i-am spus de o mie de ori s\ nu-mi
roste[ti numele!
Cel\lalt a b\lm\jit o scuz\.
~n acel moment, un cine uria[, corcitur\ a o mie
de rase, care se afla mai departe, p\zind `mprejmuirea
iepelor gestante, a ie[it din desi[ [i s-a n\pustit asupra
celui cu balestra. I-a `n[f\cat bra]ul drept cu f\lcile-i
puternice [i [i-a scuturat capul de parc\ ar fi vrut s\
i-l smulg\ din um\r. Wolfgang s-a apropiat pe la spate
[i, cu o mi[care precis\, i-a t\iat animalului beregata.
Strig\tele b\rbatului r\nit s-au amestecat cu ]ipetele
feti]ei. Aceasta se zb\tea cu disperare `n bra]ele b\rbatu -
lui care o prinsese [i care avea pe fa]\ o umfl\tur\ vine-
]ie, urma loviturii de biciu[c\. Wolfgang a poruncit:
Bor]oasa [i plodul, `n [ura de paie! Duce]i-l pe
b\rbat `n\untru, ca s\ v\ arate c\r\mida sub care `[i
ascunde economiile. Nu `i face]i niciun un r\u dac\
nu e nevoie. ~nchide]i-o [i pe b\trn\ cu el.
Grupul s-a desp\r]it: Gunter [i Ricardo, arca[ul,
care `ncerca s\ opreasc\ cu o crp\ sngele ce `i curgea
din bra]ul sf[iat, s-au `ndreptat spre locuin]\, `n timp
ce Wolfgang [i ceilal]i doi indivizi le trau pe femeia
gravid\ [i pe feti]\ `n grajd. De `ndat\ ce primii au
MO{TENIREA LUI MART BARBANY 19
intrat pe u[\, i-au [i cerut b\trnului s\ le dea econo -
miile pe care le avea.
Mi-a]i ucis fiul, care era singura comoar\ din
aceast\ cas\. Avem doar ce vede]i. Lua]i tot [i l\sa]i-ne
`n pace. Nora mea e `ns\rcinat\.
Pui de c\]ea blestemat! Ne iei drept pro[ti? Ara -
t\-ne locul `n care ]i-ai ascuns economiile, c\ de nu,
vei afla ce `nseamn\ mnia unui normand!
V\ repet c\ nu am nimic.
O s\ te fac eu s\-]i aduci aminte!
Dup\ ce [i-a proferat amenin]area, Gunter a smuls
laib\rul care acoperea trupul femeii, l\snd la vedere
c\rnurile ofilite.
B\rbatul, care trebuie c\ fusese `n tinere]ile sale
un om voinic, l-a `nfruntat pe cel care o ultragiase pe
femeia lui, dar cel cu balestra l-a dobort pe ]\ran, lo-
vin du-l cu o sap\ `n spate. Femeia ]ipa, `nsp\imntat\.
Cel\lalt s-a `nver[unat pe cel c\zut, `ncepnd s\-l lo -
veasc\ f\r\ `ncetare [i f\r\ m\sur\, pn\ cnd a f\cut
din capul acestuia o ran\ vie.
Zgrciobi afurisi]i, mai bine r\mne]i f\r\ femeie
[i f\r\ via]\ dect s\ scoate]i banii.
Ricardo, ]innd `nc\ `n mn\ sapa, gfia destul de
tare din ca uza efortului.
Lega]i-o pe femeie de scaun [i veni]i cu mine s\
vedem ce hot\r\[te [eful.
Du-te, c\ eu vreau s\ prezint un omagiu.
Cui, sacului \stuia de oase?
{tii ce spune proverbul: G\ina b\trn\ face
zeama bun\. De altfel, `n vremuri grele nu e bine
20 CHUFO LLORNS
s\ faci mof turi. Am f\cut eu de paz\ [i `n locuri
mai rele!
Femeia suspina `ntr-un col].
M\ rog, fiecare cu obiceiurile lui. Oricum, s\
nu `ntrzii, pentru c\ mai avem `nc\ de luat prada.
Gunter a ie[it [i [i-a `ndreptat pa[ii spre grajd.
Ajuns acolo, `n fa]a ochilor i-a ap\rut o scen\ deopo -
triv\ cunoscut\ [i a]]\toare.
Femeia `ns\rcinat\ era `n genunchi [i `l implora
pe Wolfgang.
Nu-i face]i r\u feti]ei! Nu are dect doisprezece
ani [i e virgin\! Fie-v\ mil\ [i lua]i-m\ pe mine!
Nu e[ti de ajuns pentru to]i. ~n afar\ de asta,
b\rbatul cu care se va m\rita va fi astfel mul]umit:
o vom ajusta pentru ca el s\ se bucure mai mult.
{i a `nceput s\-[i descheie prohabul.
Dup\ ctva timp, cei cinci tlhari de drumul mare
au ie[it din gospod\rie avnd atrna]i de oblncurile
[eilor doi saci plini cu g\ini [i iepuri f\r\ capete. ~n
urma lor l\saser\ foc [i groaz\: doi b\rba]i mor]i [i
trei femei dezonorate. Una dintre ele, de doar doi -
sprezece ani, z\cnd zdrobit\ pe p\mntul [urii, era
consolat\ de mama ei, care `i mngia p\rul plin de
noroi, paie [i snge.
MO{TENIREA LUI MART BARBANY 21
2
ERMESENDA DE CARCASSONNE
Gerona, mai 1052
Vocile care r\sunau prin pere]ii gro[i p\reau ca
de tunet. Ermesenda de Carcassonne st\pnitoarea
Geronei, v\duva lui Ramn Borrell, conte de Barce -
lona, [i contes\ prin origine era vestit\ pentru izbuc -
nirile firii sale aprige atunci cnd ceva nu-i era pe plac.
~n prezen]a ei, uria[ul Roger de Tony, comandantul
o[tilor care ap\rau cetatea, p\rea fstcit ca un copil
prins cu minile `n strachina cu c\p[une.
Faptul c\ `mi e[ti ginere nu numai c\ nu-]i d\
dreptul s\ comi]i samavolnicii, ci, dimpotriv\, te oblig\
s\ fii un exemplu. Cu toate acestea, ineficien]a dumi -
tale pare s\ dea un fel de `ncuviin]are pentru stric\ciu -
nile [i silniciile pe care le comit zi de zi adun\ tura de
nemernici care se afl\ la ordinele dumitale.
{eful companiilor normande care `[i aveau tabe -
rele `n `mprejurimile capitalei st\tea `n picioare, cu
coiful sprijinit pe antebra]. Flfitul pana[ului care
`mpodobea viziera tr\da nervozitatea r\zboinicului,
care nu era obi[nuit s\ fie apostrofat.
Vede]i, doamn\, nu e u[or s\ st\pne[ti trupe de
lefegii trecu]i prin multe, care se plictisesc atunci cnd
nu se r\zboiesc [i care, neavnd bani pentru nevoile
lor, `[i arog\ uneori dreptul de a-[i lua singuri ceea
ce `[i doresc. A trecut mult timp de cnd a fost `mp\r -
]it\ ultima prad\, iar inactivitatea nu face dect s\-i
irite `n loc s\-i lini[teasc\.
Vrei s\ spui c\ prefer\ r\zboiul r\sf\]ului [i vie]ii
bune pe care o duc pe p\mnturile mele? `ntreb\ tot
mai indignat\ contesa.
Doamn\, `ncerca]i s\ `n]elege]i: sunt r\zboi nici
Ce alt\ meserie li se potrive[te mai bine dect cea pe
care [i-au ales-o? a r\spuns Roger de Tony, `ncer cnd
s\ atenueze mnia st\pnei.
Sarcina de a-i distra `]i revine dumitale. Po]i s\
le aduci saltimbanci, `mblnzitori de [erpi sau dansa -
tori pe srm\, dar s\ [tii c\ nu voi consim]i s\ se `n -
tmple lucruri precum cele de seara trecut\. Supu[ii
mei ar trebui s\ fie ap\ra]i de hoarda aceea de s\l ba -
tici Iar `n loc de asta se v\d obliga]i s\-[i ]in\ bunu -
rile sub [apte lac\te [i femeile `nchise `n cas\!
V\ `n]eleg sup\rarea, dar mi-e foarte greu s\
`mpiedic ca ni[te b\rba]i afla]i sub influen]a vinului,
`mpin[i de inactivitate [i de lipsa femeilor s\ mai fac\
din cnd `n cnd cte o boroboa]\.
~ndr\zne[ti s\ nume[ti boroboa]\ uciderea unui
b\rbat cu s\geata, omorrea altuia `n b\taie [i violarea
MO{TENIREA LUI MART BARBANY 23
femeilor care locuiau pe domeniu, dintre care una
de doar doisprezece ani? Po]i fi sigur c\, dac\ nu e[ti
`n stare s\-i ]ii `n fru pe ace[ti nemernici, va trebui
s\ o fac eu {i pe cinstea mea c\ nu voi ezita!
Normandul a r\mas `n picioare, a[teptnd s\ vad\
ce va urma.
~]i voi spune ce trebuie s\ faci, a continuat con -
tesa. Vei afla cine sunt autorii acestei fapte viteje[ti,
iar cnd `i vei descoperi `i vei spnzura `n pia]a arme -
lor, `n prezen]a camarazilor lor, pentru a b\ga spaima
`n cei prea `ndr\zne]i [i a-i face s\ ia aminte pe cei rebeli.
Roger de Tony a zmbit strmb.
Spune]i-mi, doamn\, crede]i cu adev\rat c\ vreunul
dintre oamenii mei `[i va denun]a un tovar\[ de arme?
M\ crezi proast\? Nu-mi pas\ ctu[i de pu]in dac\
o vor face sau nu! Dac\ nu sunt descoperi]i cei vino -
va]i, spnzur\-i pe doi dintre cei mai cunoscu]i ca fiind
`n stare de a[a ceva [i ai rezolvat cazul. ~]i voi spune
adev\rul: prefer s\ tac\. A[a vor [ti c\ niciunul nu e
`n siguran]\. Sper s\ nu se mai `ntmple asemenea
fapte lamentabile, dar, dac\ vor mai exista, ai s\ fii
uimit de ct de repede se vor afla numele f\pta[ilor.
Doamn\, dar astfel vor pl\ti cei drep]i pentru
cei p\c\to[i, a protestat normandul.
Dac\ e[ti att de scrupulos, spune-mi atunci ce
vin\ au supu[ii mei leza]i. Dac\ sim]i nevoia s\ te
justifici `n fa]a c\pitanilor t\i, atribuie boroboa]a
b\trnei contese.
O t\cere ap\s\toare s-a l\sat `ntre cei doi. R\z boi -
ni cul [i-a rec\p\tat aplombul, [i-a seme]it trupul imens
24 CHUFO LLORNS
[i s-a `ndreptat cu pa[i mari spre ie[ire, `nclinnd u[or
capul. ~n urma sa a r\sunat glasul b\trnei Ermesenda.
Ct despre dumneata, ai face bine s\ mai vii din
cnd `n cnd `n patul lui Estefana `n loc s\-]i pierzi
nop]ile bnd vin [i jucnd zaruri. Fiica mea e proast\
de bun\ Peste mine ar fi trebuit s\ dai!
Mai bine mort, doamn\! Mai bine mort!
{i a p\r\sit `nc\perea, trntind u[a cu zgomot.
R\mas\ singur\, b\trna contes\ [i-a luat ceas lo -
vul, `mpodobit cu superbe miniaturi pictate de vreun
c\lug\r talentat, pe care i-l d\ruise fratele ei, p\rin tele
Roger, episcop al Geronei, [i s-a preg\tit s\ citeasc\.
Zadarnic\ `ncercare, `ntruct gndurile ei r\t\ceau
nelini[tite pe meleagurile vie]ii sale `nfl\c\rate, `mpie -
di cnd-o s\ se concentreze. S-a ridicat din jil] [i, `n -
drep tndu-se spre biroul aflat `ntr-unul din col]urile
camerei, a scos din el un clondir [i a b\ut o `nghi]itur\
bun\ din lichiorul de cire[e pe care ea `ns\[i `l prepara
`ntr-o mic\ `nc\pere de lng\ cram\, plin\ de alam -
bi curi [i tot felul de sticlu]e. S-a instalat apoi lng\
o fereastr\ mare, arcuit\, dubl\, `ntr-un fotoliu pliant
din esen]\ de lemn nobil, cu incrusta]ii [i cu piele lu-
crat\ `n relief, prins\ de cadru cu ]inte de alam\ str\ -
lucitoare, l\sndu-[i gndurile s\ r\t\ceasc\, hot\ rt\
s\ apere cu orice pre] drepturile so]ului ei, Ramn
Borrell, asupra comitatelor Gerona [i Osona ca tax\
de logodn\.
Toate acestea se `ntmplau `n anul de gra]ie 992.
Suita barcelonez\ care-l `nso]ea pe Ramn Borrell la
MO{TENIREA LUI MART BARBANY 25
Carcassonne era cu adev\rat impresionant\. Nobili
c\lare escortau cale[tile `mpodobite cu ghirlande de
flori `n care se aflau doamnele. Harna[amentele cai -
lor, cu p\r]ile lor metalice [i cu hamurile lucitoare,
dar [i ve[mintele albe ale clericilor atr\geau privirile.
Vrfurile l\ncilor solda]ilor p\reau f\cute din argint
curat, tobele [i trompetele f\ceau ca aerul s\ vibreze:
timpani[tii ]ineau hangul, iar surlele `[i lansau acor -
durile `n aer, `n timp ce `[i fluturau banderolele. Alaiul
putea s\ rivalizeze `n privin]a farmecului [i a elegan-
]ei cu cel al oric\rui monarh de pe fa]a p\mntului.
Mul]imea, masat\ la marginea drumului sau la ferestre,
flutura ramuri de palmier [i aplauda uimit\, aruncnd
pe drum o cascad\ de petale de trandafir. Seniorul cu
p\rul ro[u, care era `n fruntea acelei procesiuni maies -
tuoase, urma s\ se logodeasc\ cu tn\ra contes\, data
avnd s\ r\mn\ `n analele din Carcassonne.
~n acea zi, biserica i s-a p\rut Ermesendei mai
solemn\ ca niciodat\. Nobilimea se `nghesuia `n b\n -
cile ornamentate, `n timp ce poporul se bulucea `n
fa]a caselor, `ncercnd s-o vad\ pe mica lui contes\.
Cnd a intrat la bra]ul tat\lui ei [i a auzit sunetele
orgii, i s-a p\rut c\ cerul i se pr\bu[ea pe cap. Prin
v\lul gros ce `i acoperea chipul a putut s\-l observe,
f\r\ a fi z\rit\, pe impozantul cavaler cu p\r lung [i
ro[u, care purta o armur\ princiar\ pe pieptarul c\reia
str\lucea un magnific colier de aur. De lan] atrna o
camee de coral `n care fusese d\ltuit un mistre]. Cava -
lerul o a[tepta drept `n fa]a altarului. Timpul i s-a
p\rut c\ se opre[te, iar pentru o clip\ a crezut c\ era
26 CHUFO LLORNS
iar\[i copila care visa `n patul ei momente precum
acela. Ermesenda a ajuns lng\ el. Tat\l ei i-a l\sat
bra]ul [i s-a a[ezat pe o latur\ a prezbiteriului. Dup\
ce s-a `nclinat, Ramn Borrell a venit `n stnga ei.
Brusc, muzica [i-a oprit acordurile splendide [i o t\ -
cere solemn\ a pus st\pnire pe l\ca[.
Ermesenda `[i amintea de toate am\nuntele cere -
moniei [i de fiecare `n parte. Doi episcopi conduceau
slujba: cel din Bziers [i cel din Barcelona, `mpreun\
cu decanul din Carcassonne; o pleiad\ de clerici de
vaz\ de pe ambii versan]i ai Pirineilor, g\ti]i minu -
nat cu feloane de un alb imaculat [i mantii brodate
cu fire aurite, `ndeplineau oficiul de simpli acoli]i.
La momentul culminant, `n stil roman, unul dintre
ministran]i i-a spus s\-[i ]in\ minile `n form\ de c\u[,
iar atunci Ramn Borrell a a[ezat `n ele monedele
vechi de argint, al c\ror simbol `l cuno[tea att de bine.
Totul se succeda rapid. I-au luat mna stng\, care
s-a ar\tat timid\ [i foarte alb\ din man[eta ajus tat\
a rochiei, [i, `n timp ce Ramn Borrell `i punea
verigheta, tn\ra i-a ascultat vorbele.
Ego Raimundus Borrellius comes civitatis Barcino -
nensis, accepto te Ermesenda sicut uxor mea et promisso
cavere te, omni perculos, rispetare et cautelare vos a
malo et esere fidelis in salute et malaltia usque tandem
Deus Dominus nostro cridi me al seu costat at finem
dels meus dies.
1
MO{TENIREA LUI MART BARBANY 27
1
Autorul inventeaz\ o limb\ romanic\ din combinarea cata -
lanei primitive [i cu latina vulgar\ pentru a se apropia de epoca
Dac v-a plcut acest fragment de carte, mai multe detalii despre
modalitile de livrare i plat putei gsi n paginile Nemira.ro.