IOAN DOLEAN DACIAN DORIN DOLEAN

Meseria de
printe
CUPRINS
INTRODUCERE........................................................................................... 7
PARTEA NTI................................................................................... 9
I. Printele........................................................................................ 10
1. Ce ne dorim de la copilul nostru?............................................. 10
2. Ce am !cut pentru el?.............................................................. 1"
3. Cum m! comport cu copilul meu?............................................ 17
II. coala........................................................................................... ##
1. Care este rolul $colii?................................................................ ##
#. Ce %nseamn! o $coal! &un!?..................................................... #"
'. Ce %nseamn! un dasc!l &un?..................................................... #"
". Cum poate i %n(eleas! competi(ia $colar! ?................................ #)
III. Mediul........................................................................................ #9
1. Ce rol *oac! +rupul de prieteni?................................................ #9
#. Ce inluen(! are tele,i-iunea?................................................... ''
PARTEA A ./0A.............................................................................. 42
I. Cunoaterea copilului................................................................. "'
1. Inteli+en(a................................................................................. ""
#. A %n,!(a %nseamn! a memora?.................................................. "1
'. Importan(a lim&a*ului................................................................ "9
". 2ocul $i de-,oltarea ima+ina(iei................................................. 30
3. Personalitatea............................................................................ 3'
3.1. Temperamentul................................................................. 3"
3.#. Caracterul.......................................................................... 3)
3.'. Aptitudinile....................................................................... 39
PARTEA A TREIA.............................................................................. 61
I. Situaii pro!le"....................................................................... 1#
1. 4iolen(a %n $coal!...................................................................... 1#
#. Timiditatea $i o&r!-nicia........................................................... 1'
'. 5tresul $colar............................................................................. 11
". 6inciuna $i c7iulul................................................................... 1)
II. 6etode de modiicare a comportamentului....................... 70
1. nt!rirea po-iti,! 8recompensa9................................................ 70
#. 5tin+erea................................................................................... 71
'. nt!rirea ne+ati,! 8pedeapsa9.................................................... )0
". Comunicarea eicient!.............................................................. )3
EPILOG........................................................................................................... 9"
BIBLIOGRAFIE................................................................................................. 93
,Mi copii, pn la urm nar !i ru"
IN#R$%UC&R&
%& C& a aprut cartea :Me'eria de printe()
Aceast! lucrare s;a n!scut dintr;o n#c#$i%a%# de a r!spunde numeroaselor %ntre&!ri
pe care p!rin(ii le;au adresat educatorilor< %n,!(!torilor< proesorilor $i psi7olo+ilor
$colari< %n le+!tur! cu comportamentul $i perorman(ele $colare ale copiilor lor.
R!spunsul la aceste %ntre&!ri este re-ultatul unei munci %n ec7ip!< de lun+! durat!<
%n care se %mpletesc< %n mod optim< suportul %#or#%ic cu cel prac%ic.
/&iecti,ul urm!rit a ost pre-entarea %ntr;o manier! c=t mai condensat a
situa(iilor de ,ia(! cu care se conrunt! p!rin(ii %n mod rec,ent. %n urma acestor
pre-ent!ri< sper!m ca cititorii s! a*un+! s! %n(elea+! mai &ine comportamentul copiilor<
s!;$i r!spund! sin+uri la %ntre&!rile pe care $i le adresea-!< s! %n,e(e s! comunice
mai eicient cu copiii< s! %n(elea+! mai &ine rolul pe care ceilal(i actori %l au %n
de-,oltarea copiilor etc. .e asemenea< lucrarea %ncearc! s! &n%r#a$c legturile
dintre amilie ; copil ; $coal!< e,iden(iind responsa&ilit!(ile ce re,in iec!rei
componente a triadei.
CUI 'e adre'ea*)
'M#$#ria (# prin%#" se adresea-! %n special prin)ilor care au copii de ,=rst!
$colar! mic! $i nu numai< %ns! este recomandat! %u%uror a(ul)ilor implica)i &n
#(uca)ia copiilor.
>iind con$tien(i de ,arietatea pu&licului cititor< prioritatea autorilor a ost aceea
de a ace lucrarea c=t mai accesi&il! at=t din punctul de ,edere al lim&a*ului< c=t $i
al con(inutului $tiin(iic.
C& conine)
>iecare persoan! este unic %n elul ei? iecare om %$i tr!ie$te propria ,ia(!? iecare
p!rinte are stilul propriu de educa(ie< con,in+erile $i ,alorile personale? iecare copil
are particularit!(i care %l deose&esc de oricare alt copil. .e aceea lucrarea nu %$i
propune s! emit! r!spunsuri uni,ersal ,ala&ile la %ntre&!rile i,ite. Ea %ncearc! s!
pro*oac# cititorul pentru a +!si r!spunsurile cele mai potri,ite la situa(iile cu care
se conrunt!? %ncearc! s! pre-inte $i%ua)ii au%#n%ic# #rori $i mo(ali%)i (# pr#*#nir#
ale acestora.
@ucrarea este structurat! %n trei p!r(iA partea %nt=i %$i propune s! pre-inte cititorilor
factorii car# inluen(ea-! de-,oltarea armonioas! a copilului $i rolul pe care %l *oac!
iecare dintre ace$tia? partea a doua con(ine c=te,a #l#m#n%# (# p$i+olo,ia copilului,
a c!ror cunoa$tere este necesar! iec!rui adult implicat %n educarea copilului? partea
a treia tratea-! unele probleme rec,ent ap!rute %n comportamentul copiilor $i
su+erea-! c=te,a metode de modiicare a acestuia.
+
P,R#&, -N#.I
:6eseriaB de p!rinte este< %n acela$i timp< cea mai diicil! $i cea "ai uoar
meserie din lume. Este deose&it de +reu s! re-i$ti tot timpul ritmului antrenant i"pu'
de copilul t!u< s! ai r!&dare s! r!spun-i adec,at la %ntre&!ri :puerileB< ' reueti '
,e-i lumea prin oc7ii lui. Pe de alt! parte< este oarte u$or c=nd ,ii acas! de la ser,iciu<
s! ordoni c=te,a sarcini copilului< '/1 pedepse$ti la cea mai mic! 0reeal1 iar1 dup
c=(i,a ani s! eCclami cu m=ndrieA '-#.i, ac#la #$%# copilul m#u/ Da%ori% mi# a a0un$
a,aDB
Responsa&ilitatea care cade pe umerii p!rintelui este una imens!. &l e'te "odelul
pe care copilul %l urmea-!< el %i oer! acestuia condi(ii de ,ia(!< 'ecuritate a2ecti31
educa(ia de &a-! etc. Practic< de modul %n care printele %$i %ndepline$te rolul depinde
,iitorul copilului.
0n alt actor care are un rol deose&it de important %n ,ia(a copilului %l repre*int
coala $i tot ceea ce este le+at de acti,itatea $colar!. 0n p!rinte care 4i e5ercit
meseria cu mult proesionalism ,a $ti s! oriente-e copilul spre o $coal! care '
corespund! cu aptitudinile sale $i ,a $ti s! ie un &un partener al cadrelor didactice
pentru a ac(iona simultan %n ,ederea spri*inirii e,olu(iei acestuia.
Pe m!sur! ce copilul ,a cre$te< "ediul1 antura*ul %n care se %nscrie ,a de,eni o a
doua amilie care treptat %l ,a pre+!ti pentru ,ia(a adult!. Practic una dintre cele "ai
strin+ente pro&leme care se pun o dat! ce copilul %naintea-! spre ,=rsta adole'cenei
o repre-int! inte+rarea sa %n colecti,ele :importanteB< semniicati,e pentru el1
cuprinderea sa %n acti,it!(ile %n care sunt cuprin$i prietenii s!i.
I. P6RIN#&7&
'Ai ,ri0 c#)i (or#1%i, cci (orin)a
poa%# (#*#ni r#ali%a%#..."
8pro,er& american9
1. C& N& %$RIM %& 7, C$PI7U7 N$S#RU)
%n mod normal< ,enirea unui copil pe lume este un prile* de &ucurie. P!rin(ii %$i
pun mari speran(e %n el< %$i ac planuri pentru c=nd ,a cre$te< %$i in,estesc toate
resursele de care dispun pentru a;i asi+ura condi(iile optime de de-,oltare. .in
p!cate< o dat! cu trecerea timpului< %n unele amilii se pot :cule+e roadeleB unor
,r#1#li !cute %n iCarea o&iecti,elor< %n +estionarea resurselor in,estite sau< mai
simplu spus< %n $%ra%#,iil# #(uca%i*# !olo$i%#. A$a a*un+em s! ,edem p!rin(i care %$i
renea+! copiii< ii care %$i &at p!rin(ii< ra(i care nu se %n(ele+ %ntre ei... .e$i oricine
cite$te aceste r=nduri ,a spune A:.a< e ade,!rat< dar aceste lucruri nu or s! mi se
%nt=mple c7iar mieB< ne permitem s! airm!m c! $i persoanele care au a*uns %n aceaste
situa(ii pro&a&il< ini(ial< ar i r!spuns la el.
%n urm!toarele r=nduri eCempliic!m c=te,a dintre o2i#c%i*#l# rec,ent ormulate
de p!rin(i< ale c!ror re-ultate s;au do,edit a a,ea ulterior $i repercusiuni ne+ati,e.
Aceste consecin(e nu s;au datorat ale+erii o&iecti,ului< ci m#%o(#i prin care s;a
%ncercat reali-area lui.
3 !i# cumin%#, (i$ciplina%. .esi+ur< tuturor ne;ar pl!cea s! a,em o iic! sau un
iu pe care< asemeni unei *uc!rii< s! o E %l po(i mane,ra dup! &unul plac. Realitatea
%ns!< $tim cu to(ii< este alta? copilul are mult! ener+ie< iar modul %n care $i;o c7eltuie$te
este de multe ori deran*ant< o&ositor 8%n special atunci c=nd te %ntorci de la ser,iciu9<
%n aceste situa(ii< p!rintele se ,ede ne,oit s! ia o atitudine< s! impun! re+uli. Nu de
pu(ine ori a*un+e ca< din eCces de -el< s! pretind! o disciplin! eCa+erat!< care;i
%n+r!de$te copilului orice orm! de maniestare. P!rintele crede c! astel $i;a c=$ti+at
18
respectul printr;un mod autoritar de a a&orda situa(ia< pe c=nd< %n realitate< ceea ce
st! la &a-a re+l!rii comportamentului este 2rica.
Urmril# ac#$%#i m#%o(#, *or apr#a mai pr#,nan% a%unci cn( copiii *or a0un,#
la *r$%a a(ol#$c#n)#i $au &n mom#n%ul cn( $# *a i*i 1an$a (# a a*#a o *ia)
au%onom. A$%!#l, pu%#m a$i$%a la !u,a (# aca$ $au la c$%orii pr#ma%ur# 4&n $p#cial
&n rn(ul !#%#lor5, car# $# (o*#(#$c a !i n#r#u1i%#, %in#r#l# $c+im2n( ' un ru cu
un al% ru ". D# a$#m#n#a, 2i#)ii car# au cr#$cu% o *ia) &n%r#a, cu !rica (# 2%ai#,
cn( *or (#*#ni mari 1i $u!ici#n% (# pu%#rnici, nu *or #.i%a $ r$pun( a,r#$i* &n
li%i,iil# cu prin)ii lor. Mai mul% c+iar, #i *or pr#lua &n mo( in*olun%ar mo(#lul (#
#(uca)i# 1i &1i *or cr#1%# copiii &n ac##a1i mani#r.
3 !i# a$cul%%or. /rice p!rinte %$i dore$te copii ascult!tori< care s! r!spund! cu
promptitudine de iecare dat! c=nd le cere ce,a. Ins!< rec,ent po(i %nt=lni p!rin(i
care se lamentea-!A : C# $ m mai !ac6 Copilul m#u nu m a$cul%ai". .e la cele
mai ra+ede ,=rste< unii copii maniest! indieren(! la solicit!rile p!rin(ilor sau c7iar
mai mult< preiau :controlul amilieiB atunci c=nd se pune pro&lema lu!rii unei deci-ii.
Atunci c=nd ne punem pro&lema : Cum $a a0un$ &n ac#a$% $i%ua)i# 1i c# # (#
!cu%6 ", e &ine s! ne %ntre&!m %nt=i ce am !cut noi pentru ca el s! de,in! ascult!tor?
'Miam r#.#r*a% c%#*a or# p# .i (in %impul m#u p#n%ru ai o2$#r*a #*olu)ia 1i
p#r!orman)#l# 6 ", 'Am a*u% r2(ar# la *r$%a DE CEului $ r$pun( a(#c*a% la
!i#car# &n%r#2ar#6", 'Mam implica% &n 0ocuril# p# car# l#a ini)ia%6 Cum mam
implica%6 C% %imp6", 'Mam ,n(i% c, &n %imp c# &i ((#am prim#l# $arcini
4prim#l# r#$pon$a2ili%)i5, copilul #ra a(nc implica% &n%ro ac%i*i%a%# an%r#nan%
40oc, *i.ionar#a pro,ram#lor T.-.56", 'Mam l$a% %ran$!orma% &n $cla*ul lui,
&n(#plinin(ui %oa%# (orin)#l#6" #%c.
3 !i# ca 1i copilul 7 8 Adic! ,8i#r#l# (in ,r(ina *#cinului $un% &n%o%(#auna
mai ,u$%oa$# "5. >iecare copil este unic1 ori+inal. @a ,enirea sa pe lume< el &eneicia;
-! de un tratament speciic mediului %n care se de-,olt! primind o amprent! cultural!
8de eCemplu< un rom=n are o -estre cultural! dierit! de cea a unui *apone-9. El se
,a de-,olta %n aceea$i direc(ie %n care se de-,olt! cei din +rupul %n care este inclus<
%ns! 4ntr/o "anier per'onal. .ac! ne iC!m cu %nd=r*ire %n minte un prototip al
copilului nostru ideal $i %ncerc!m s! ne model!m propriul copil dup! acest eCemplu<
a,em cele mai mari $anse ca re-ultatul s! ne de-am!+easc! %ntr;o &un! -i.
Ai c#r# copilului %u $ (#*in ca al%ul, &n$#amn alpri*a (# o i(#n%i%a%#, ai
r#!u.a (#.*ol%ar#a $in#lui. Mai mul% c+iar, $olici%n( unui copil $ !i# a$#m#ni al%uia
# ca 1i cum lai !or)a $ poar%# o p#r#c+# (# pan%o!i cu c%#*a num#r# mai mici, ca
&n !inal 4pr#a %r.iu, cn( piciorul #$%# (#0a rni% $au (#!orma%5, $ r#ali.#.i c nu
11
&i $un% 2uni. Culm#a ironi#i # c, un#ori, (up c# %# $%r(ui#1%i c)i*a ani $)i &n*#)i
copilul c#*a c# nu i $# po%ri*#1%# a0un,n( $l #9a$p#r#.i, &)i *#i (a $#ama c
mo(#lul urma% # un !ia$co.
3 !i# c#l mai 2un. Pe orice p!rinte< ,estea c! iul sau iica sa a c=$ti+at o
competi(ie sau se al! %n runtea colecti,ului de ele,i din perspecti,a re-ultatelor
$colare< nu poate dec=t s!;l &ucure. Atunci< %ns!< c=nd i se solicit! copilului s! ie
cel mai &un %n orice domeniu 8:4reau ca iul meu s! ie un c=$ti+!torB9< situa(ia se
sc7im&!. .in p!cate< %n orice +rup< %n special %n colecti,ele de ele,i< se conturea-!
%ntotdeauna c=te,a ,=ruri $i c=(i,a coda$i? iar de-ideratul de a a,ea un copil;campion
este pe c=t de +reu de reali-at< pe at=t de lipsit de sens. C7iar dac! acesta dispune de
poten(ialul intelectual necesar pentru a putea %n,!(a oarte &ine la toate materiile<
c7iar dac! este talentat la toate disciplinele artistice $i are a&ilit!(i motrice deose&it
de &une< re-ultatele o&(inute nu sunt at=t de importante %n aceast! perioad!.
Competiia colar
%n urma cercet!rilor eectuate pe $colarii mici< a re-ultat c! ace$tia %ncep a&ia
de la ,=rsta de 9;10 ani s! ie preocupa(i $i$%#ma%ic de perorman(ele lor $i s! se
compare cu ceilal(i copii de aceea$i ,=rst! 857roue A.< Cooper R.< .eFart G.< 199#9.
.e aceea< nu este necesar $i nu a*ut! la nimic sta&ilirea :celui mai &un ele, din clas!B.
%n aceast! etap! $colarii a&ia %ncep s!;$i do&=ndeasc! primele no(iuni de
autoe,aluare< %$i consolidea-! sistemul de ,alori 8ce e &ine< ce e rumos9. Ca o
consecin(!< pot i %nt=lnite situa(ii de +enul celor care urmea-!.
12
Un 2i#)#l *in# 2ucuro$ aca$, !lu%urn( carn#%ul (# no%#. Primi$# prima lui
no%. La in%rar#a &n ca$, copilul $# (uc# r#p#(# la mama lui 1i &i ara% &ncn%a%
p#r!orman)a. Mama rmn# uimi%: !iul $u primi$# no%a ;.
Cum %# po)i 2ucura %u, cn( ai primi% c#a mai r#a no%6
Fcn( oc+ii mari, copilul rmn# n#(um#ri%. A (oua .i, cn( m#r,# la 1coal,
$# a(r#$#a. cu ur &n*)%orului:
Dac a)i 1%iu% c ; # o no% r#a, (# c# mia)i (a%o6/
Doi col#,i (i$cu% &n pau.:
; Eu am lua% a.i (ou no%#: un < 1i un =>.
; ?a/ Eu $un% mai 2un (#c% %in# p#n%ru c am trei note: un @ 1i (oi (# A/
.ac! am compara e,olu(ia copilului cu cea a unei lori< credem c! e'te uor de
%n(eles c!< dac! or(!m &o&ocul s!;$i desac! petalele %nainte de ,reme< nu ne ,om
&ucura prea mult de splendoarea lorii? %ns!< dac! acest &o&oc este l!sat s! se de-,olte
normal< ,om asista la o %nlorire natural! de lun+! durat!.
Copilul ar putea i un :sa,ant %n de,enireB< dar nici pe departe nu tre&uie s! ne
pripim %n a;1 considera un :mic +eniuB. Nu aceasta este ,=rsta la care s! tra+em
linia $i s! num!r!m reali-!rile. Acesta este doar nceputul...
3 nu $u!#r# c# am $u!#ri% #u, $ nu-i lip$#a$c nimic. A$a cum am su&liniat
mai sus< eCist! tendin(a ca p!rintele s! oere totul copilului s!u< s!;$i in,esteasc!
toate resursele de care dispune :pentru a;i i &ineB acestuia. %n unele ca*uri1 4n 'pecial
c=nd p!rin(ii au ost rustra(i %n copil!rie de dierite &unuri materiale sau nu au
&eneiciat de suicient! aten(ie< dra+oste $i E sau %n+ri*ire< pentru a compensa lip'urile
a,ute se %nt=mpl! ca< din eCces de -el< s! oere prea "ult. Ca ur"are a ace'tei atitudini
parentale< copiii de,in r'2ai1 ceea ce repre-int! o pro&lem! serioas! 9uneori
nea$teptat de +ra,!9< at=t pentru cadrele didactice c=t $i pentru 'ocietate 4n 0eneral
8!r! a i scuti(i de urm!ri nici c7iar propriii p!rin(i9.
Un#i #l#*# (# cla$a a 1ap%#a i $a c#ru% $1i c+#m# mama la 1coal p#n%ru a
a*#a o (i$cu)i# cu (iri,in%a, &n l#,%ur cu a2a%#ril# 1colar# al# !#%#i, in mom#n%ul
&n car# mama a in%ra% &mpr#un cu !iica $a &n $ala (# cla$, (iri,in%a a rma$
&nmrmuri%: +ain#l# lu9oa$#, mac+ia0ul i.2i%or 1i a#rul in(i!#r#n% al !#%#i
con%ra$%au pu%#rnic cu )inu%a mo(#$%, c+iar $rccioa$ a mam#i, compl#%a%
(# o a%i%u(in# 2in#*oi%oar# 1i umil.
Trei aspecte merit! luate %n discu(ieA
; %n primul r=nd copilul< o&i$nuit s! i se oere "ult1 ,a a,ea pretenia s! pri;
measc! din ce %n ce mai mult< p=n! c=nd p!rin(ii nu ,or mai putea ' r'pund
13
solicit!rilor sale. El nu ,a %n(ele+e situa(ia $i;i ,a acu-a de rea;,oin(!< iar< ulterior< e
u$or de ima+inat ce se poate %nt=mpla?
; %n al doilea r=nd< tre&uie men(ionat aptul c!< %n momentul %n care copilul
sesi-ea-! sl!&iciunea p!rin(ilor pentru el< ,a %ncepe :$anta*ul sentimentalB la care %i
,a supune p=n! la epui-are. 4a proita tot timpul de ei< iar c7iar $i atunci c=nd ,a
de,eni adult $i ,a tre&ui s! ai&! o responsa&ilitate< el se ,a comporta %n continuare
ca un om imatur< presupun=nd c! %ntotdeauna p!rin(ii ,or i al!turi de el c=nd ,a
a,ea ne,oie de a*utor?
; %n al treilea r=nd< preci-!m c! p!rin(ii nu tre&uie< neap!rat< s! ai&! o situa(ie
material! oarte &un! pentru a;$i r!s!(a copiii. .in pu(inul pe care %l au< o mare
parte %i re,ine odraslei lor. Aceasta< %ns!< rareori ,a aprecia eorturile !cute de p!rin(i<
iar c=nd ei ,or a$tepta din partea copilului anumite +esturi< atitudini prin care s!;$i
manieste recuno$tin(a< ,or i surprin$i 8nepl!cut9 ,!-=nd c! acesta nu le onorea-!
a$tept!rile....
3 nu... .e o&icei copiii %i o&osesc oarte repede pe adul(i cu ener+ia pe care o
maniest!. P!rin(ii se ,!d ne,oi(i s! recunoasc! aptul c! este +reu s! (ii pasul cu
ini(iati,ele maniestate de copil< de aceea mul(i preer! s! impun! restric(ii.
Impunerea de re+uli $i de restric(ii este un apt l!uda&il< %ns!< atunci c=nd se
eCa+erea-! $i restric(ia de,ine o prioritate %n ela&orarea strate+iilor educati,e<
p!rintele risc! s! a*un+! incapa&il de a ,edea :copacii din cau-a p!duriiB.
; Ui%# c# 2ia% cumin%# am/ El nu $# 0oac &n cur%# cu c#ilal)i copii, nu $# ui%
la T.-., nu a$cul% mu.ic '(# car%i#r", nu ...
; Dar c# !ac#6
.esi+ur< orice demers educa(ional are la &a-! c=te,a o&iecti,e clar conturate?
c7iar $i cele pre-entate mai sus< dac! se ormulea-! %ntr;un mod pertinent $i nu se
cade %n eCtreme pot i %ncununate de succes. Tre&uie s! (inem cont %ns! de aptul c!
scopul oric!rui adult implicat %n educarea unui copil este ca acesta s! a*un+! la un
ec7ili&ru dinamic %ntre interesele personale $i cele al# $oci#%)ii, %ntre ceea ce *r#a
el $i ceea ce vrem de la el.
#. CE A6 >HC0T PENTR0 E@?
Pentru a ne dori ce,a de la copilul nostru este &ine s! ne %ntre&!m %nt=i 'C# am
!cu% p#n%ru #ll"
5untem tenta(i s! trat!m copilul ca iind un &un ce ne apar(ine $i asupra c!ruia
a,em toate drepturile. 0nii eCa+erea-! %n ilustrarea acestei ideiA 'Tu #1%i al m#u/
Tr#2ui# $ !aci %o% c# $pun #u/". .in cau-! c! ne consider!m proprietarii de drept ai
14
acestui :&unB< uit!m uneori c! este responsa&ilitatea noastr! s! a,em +ri*! de el<
pentru a nu se altera? uit!m uneori c!< pentru a a,ea proit< tre&uie !cute in,esti(ii?
uneori ne %n$el!m cre-=nd c! in,esti(ia se re-um! doar la %m&r!c!minte< 7ran!< *uc!rii
$i un acoperi$ deasupra capului? uneori uit!m c!< poate mai mult dec=t orice< ceea
ce %i tre&uie copilului nostru este $#curi%a%# a!#c%i* $i #(uca)i# corespun-!toare.
Ce presupune securitatea aecti,!?
Unui 2ia% i $a c#ru% $ r#ali.#.# un (#$#n al !amili#i $al#. Dup c# $a (#$#na% p#
#l, p# mama 1i p# $ora $a, 1ia &n%r#2a% &n*)%oar#a: Aici c# $ mai (#$#n#. c
mia mai rma$ +r%i# ,oal6
; Pi cin# mai !ac# par%# (in !amilia %a6 a &n%r#2a% la rn(ul #i &n*)%oar#a.
; Ta%a/ a r#plica% copilul. Dar #l aproap# %o% %impul # pl#ca%. Mai 2in# (#$#n#.
o ma1in.
ECist! situa(ii %n care unul dintre p!rin(i pleac! de acas! pentru o perioad!
%ndelun+at!< din moti,e %ntemeiate. %ns! pu(ini p!rin(i reali-ea-! care este eectul
pe care %l are asupra copiilor mici o asemenea a&sen(! prelun+it!.
E &ine de $tiut c! de-,oltarea a%a1am#n%ului la copii %n primii ani de ,ia(!
repre-int! o etap! cel pu(in la el de impor%an% ca $i ac7i-i(ia m#r$ului $i a lim2a0ului.
%ns!< dac! e,olu(ia ultimelor dou! este e,ident! pentru oricine< nu acela$i lucru se
poate spune despre ata$ament. Eectele de-,olt!rii sale deectuose sunt trecute cu
,ederea u$or iar p!rin(ii de,in %n+ri*ora(i de maniest!rile copiilor lor uneori !r! s!
&!nuiasc! moti,ul.
A$a cum deicien(a de ,or&ire este o consecin(! a nede-,olt!rii adec,ate a
lim&a*ului< in$#curi%a%#a a!#c%i* este o consecin(! a de-,olt!rii inadec,ate a
ata$amentului. Copiii cu insecuritate aecti,! pot maniesta %ul2urri #mo)ional#
de +enulA st!ri de ric! aparent ne*ustiicate< ner,o-itate crescut!< apatie< dependen(!
eCa+erat! de p!rin(i etc.
Nu ,i s;a %nt=mplat s! au-i(i ca-uri de p!rin(i care %ntorc=ndu;se acas! dup! o
perioad! de a&sen(! prelun+it! au constatat c! copiii lor au de,enit mai speria(i de
ideea de a i l!sa(i sin+uri? C! se lipeau mai mult ca niciodat! 8latant< nu;i a$a?9 de
ei $i nu %i l!sau s! plece nici m!car la cump!r!turi 8:4e-i ce mult m! iu&e$te?B9?
5au< dimpotri,!< nu ,i s;a %nt=mplat s! cunoa$te(i ca-uri %n care< dup! o a&sen(!
prelun+it!< p!rintele se %ntoarce acas! iar copilul se comport! cu el la %nceput ca $i
cu un str!in< iar< mai apoi< dup! ce lucrurile :au re,enit la normalB< nu mai ascult!
nimic din ce %i spune?
Asemenea simptome se pot %nt=lni $i dup! perioade de spitali-are prelun+it! 8a
copiilor $au a prin)ilor5, dup! o perioad! de concediu prelun+it 4(# #9#mplu, p#n%ru
1:
un copil (# (oi ani, o $p%mn poa%# con$%i%ui o p#rioa( (# conc#(iu pr#lun,i%5,
din cau-a an+a*!rii unei :&oneB< a di,or(urilor< deceselor etc.
%nainte de a ne +r!&i s! tra+em o conclu-ie la cele scrise mai sus< tre&uie $tiut c!
apari(ia tul&ur!rilor emo(ionale ,aria-! %n unc(ie de inten'itatea ataa"entului1
%n unc(ie de rolul pe care %l *oac! p!rintele respecti, %n ,ia(a copilului.
Prin urmare< este &ine s! ne +=ndim de dou! ori %nainte de a lua o deci-ie at=t de
important! ca $i aceea de a ne :a&andonaB temporar copilul. El are ne,oie de cine,a
care s!;i oere dra+oste necondi(ionat! 4' Oric# ai !ac#, #u tot %# iu2#$c p#n%ru c
#1%i copilul m#u"5B el uit! c! l;am p!r!sit< dar nu ,a %n(ele+e $i nu ,a putea s! ne
eCplice de ce nu ne mai respect! $i nu ne mai iu&e$te at=t de mult ca %nainte.
Ce ,i-ea-! educaia corespun-!toare?
Practic< orice p!rinte %$i educ! copilul. C7iar $i acel p!rinte care ,ine rareori pe
acas!< %l %n,a(! pe copil c! e &ine s! nu te &a-e-i prea mult pe unii adul(i. .ar ce
%nseamn! a;i acorda copilului o educa(ie corespun-!toare?
O !#%i) *in# (# la 1coal 1ii $pun# %a%lui #i:
C Ta%, iar ai lua% pa%ru p# %#ma p#n%ru aca$/
.in eCces de -el sau din team!< unii p!rin(i cred c! este &ine s! %i prote*e-e pe
copiii lor p=n! la ,=rsta maturit!(ii $i c7iar dincolo de ea. .in aceast! cau-!< ei %$i
educ! %n a$a el copiii< %nc=t ace$tia s! ie %n permanen(! dependen(i de ci:'Nu !ac#
(#c% c##a c# &)i $pun #u/". Ca urmare a acestei orme de educa(ie< putem %nt=lni
tineri care nu pot reali-a nici o aciune care s! nu ie precedat! de %ntre&area 'Po%
$...6" adresat! adultului. .e$i este l!uda&il!< aceast! orm! de comportament 8: C#
copil cumin%# ai/ "5 dus! la eCtrem< scoate %n e,iden(! lipsa capacit!(ii copilului de
a lua cele mai elementare deci-ii 4,Am %#rmina% (# mnca%. Po% $ 2#au ap6"5.
.in aceast! cau-!< atunci c=nd ,or da de li&ertate< ace$ti copii nu ,or $ti cum s! o
oloseasc!.
Educarea copilului astel %nc=t s! de,in! c=t mai dependent de adult se poate
o&ser,a $i la ,=rsta $colar! mic!A
Un a(ul% &l &n%r#a2 p# copil:
; C)i ani ai6
Ar# D ani1ori/ r$pun(# mn(r mama lui.
Cu toate acestea< p!rintele insist! oarte mult s!;i orme-e copilului deprinderi
de comunicare politicoas!< !r! a;i da oca-ia s! le eCerse-e din proprie ini(iati,! $i
s! le con$tienti-e-e. .e aceea putem %nt=lni situa(ii de +enulA
Un prin%# &n$o)i% (# copilul $u $# &n%ln#1%# cu un pri#%#n mai *#c+i. Dup c#
$%au (# *or2 un %imp, la (#$pr)ir# $# $alu%, iar prin%#l# $# ,r2#1%# $1i
a%#n)ion#.# copilul:
16
; Cum &i $pui la n#n#a 6
; 3ru% mna p#n%ru ma$/
0n alt aspect care uneori scap! din ,edere p!rin(ilor atunci c=nd %$i educ! copiii
este acela c! ei %i pre+!tesc s! se poat! adapta doar la condi(iile sociale actuale 'P#
copilul m#u cn( *a !i mar#, am $l!ac avocai". Putem a,ea certitudinea c! peste
#0 de ani meseria pe care ne;o dorim pentru copilul nostru ,a mai i (# ac%uali%a%#
sau< mai mult dec=t at=t< ,a mai #9i$%ai Putem $ti ce meserii se ,or mai na$te peste
c=te,a decenii? Cum %l pre+!tim pentru -iua de m=ine?
'. C06 6H C/6P/RT C0 C/PI@0@ 6E0?
%ndeplinirea eicient! a meseriei de p!rinte presupune cunoa$terea stilurilor
parentale cu toate a,anta*ele $i de-a,anta*ele care decur+ %n urma adopt!rii acestora.
.e aceea< %n r=ndurile de mai *os< le ,om pre-enta %n detaliu< urm=nd ca iecare cititor
s=;$i identiice stilul personal de a a&orda copilul. E &ine de $tiut aptul c! aceste
stiluri nu se +!sesc %ntotdeauna %n :stare pur!IB? o persoan! poate oscila %ntre dou!
sau c7iar mai multe stiluri parentale< %n unc(ie de personalitatea sa< de dispo-i(ia de
moment< de con*unctur! sau de momentul e,olu(iei copilului.
a. indul0ent
5tilul indul+ent se caracteri-ea-! prin aceea c! p!rintele %i permite copilului s!
se manieste cum ,rea el< !r! a;i impune prea multe restric(ii. >ilosoia de ,ia(! a
p!rintelui care adopt! acest stil este 'Copiii *or &n!lori $in,uri la timpul potrivit".
Pentru el< cea mai mare ,aloare o repre-int! li&ertatea de eCpresie. P!rintele indul+ent
maniest! sensi&ilitate la drepturile altora< se consult! cu copilul atunci c=nd ia o
deci-ie< maniest! c!ldur! $i interes a(! de tot ceea ce ace copilul< iar ca-urile %n
care %l pedepse$te sunt oarte rare.
Aceast! atitudine %i permite copilului s!;$i de-,olte o i(#n%i%a%# proprie $i s! ai&!
o personalitate distinct!< marcant!< ori+inal!. El se simte important< special< apt ce
determin! cre$terea ni,elului $%im#i (# $in# 8care repre-int! o condi(ie esen(ial! %n
de-,oltarea armonioas! a personalit!(ii9. 0n stil parental indul+ent mai st! la &a-a
de-,olt!rii creativitii i a capacitii de a lua deci-ii.
Pe de alt! parte< copilului crescut %ntr;o manier! indul+ent!< %i ,a i +reu s!
%n(elea+! rolul limitelor< al re+ulilor $i s! (in! cont de ele atunci c=nd situa(ia o ,a
cere? de aceea< pentru oarte mul(i dintre adul(i< el poate i considerat o2ra.nic sau
c7iar copilpro2l#m. P!rin(ii se pot a$tepta ca %n cur=nd el :s! preia controlul
amilieiB %n sensul c! nu ,a mai ace dec=t ce ,rea el $i cu +reu ,a accepta saturi.
P!rintele ,a i :dep!$itB.
!. autoritar
P!rintele care adopt! stilul autoritar se caracteri-ea-! prin aptul c! %i cere copilului
s! respecte cu stricte(e< !r! s! comente-e< re+ulile impuse. Aceste re+uli au o ,aloare
a&solut!< iar cea mai mic! +re$eal! este urmat! de pedeaps!. >ilosoia de ,ia(!
adoptat!A ,JVimic nu e mai presus de legeDB. .in aceast! cau-!< p!rintele nu se simte
o&li+at s! r!spund! %ntre&!rilor suplimentareA 'D# c#6 P#n%ru c $un% mama %a/ Nu
(i$cu%m/". Inten(ia copilului de a;$i maniesta independen(a este interpretat! ca o
orm! de r!-,r!tire< apt ce repre-int! o surs! important! a conlictelor
p!rinte ; copil.
.e o&icei< p!rintele este rece $i deta$at a(! de copil< impun=nd respectul muncii
$i al eortului. Astel< stilul autoritar %l %n,a(! pe copil s! de,in! ordonat, disciplinat,
respectuos a(! de cei de care 4i e'te 2ric; %i de-,olt! simul cri%icB %l %n,a(! s! de,in!
perfecionist 4"Dac !aci c#*a, a%unci !o p#r!#c)/"5.
.in p!cate< adoptarea acestui stil parental atra+e dup! sine numeroase de-a,anta*e<
%n primul r=nd< copilul crescut de p!rin(i autoritari ,a %n,!(a oarte +reu s! de,in!
malea&il< sensi&il la dorin(ele altora? el ,a i neierttor cu cei care +re$esc 4'Cum
poa%# !i a1a proa$%6"5. .e asemenea< acest copil ,a %nt=mpina dificulti %n reali-area
unei comunicri eficiente; ,a i rec,ent lipsit (# iniiativ, (# cura0 $i ,e$nic
nemulumit, deoarece se teme %n permanen(! c! ar putea +re$i. Pentru el< :a +re$iB
e sinonim cu afi un ratat". .e aceea< preocuparea lui ma*or! este 'C# *a .ic# %a%a
4mama5 cn( *a a!la 6 "
Tr!s!turile de mai sus relect! diminuarea stimei de sine 4'Am ,r#1i%/ Nu $un%
2un (# nimic/ Nicio(a% nu *oi pu%#a $.../ "5. 0nele cercet!ri 8J. .amon< .. Fart<
19))9 arat! c! un ni,el sc!-ut al stimei de sine %n copil!rie are urm!ri ne+ati,e
marcante pe parcursul %ntre+ii ,ie(i< asemeni unui co$mar care te urm!re$te %n
permanen(! $i de care 8%n ca-urile ericite9 scapi cu mare +reutate.
c. indi2erent
P!rintele indierent ne+li*ea-! copilul< nu este preocupat de reali-!rile lui $i nici
nu maniest! rec,ent tr!iri emo(ionale po-iti,e pentru el. 6ai mult c7iar< %n unele
ca-uri duse la eCtrem< las! de %n(eles c! acesta este :%n plusB< repre-int! o po,ar! de
care s;ar putea lipsi oric=nd. >ilosoia de ,ia(! pe care o su+erea-! esteA ,En *ia)
nu te poi baa pe nimeni altcineva dec!t pe tine &n$u)i".
Copilul al c!rui p!rinte se maniest! indierent< %n,a(! c! p!rerea lui nu con%#a.
prea mult< se simte lipsit de importan $i uneori a&sol,it de orice responsa&ilitate.
El poate a,ea o stim (# sine scut 8asemeni copilului crescut autoritar9< poate
de,eni timorat $i urm!rit %n permanen(! de un puternic comple" de inferioritate
4Nicio(a% nu *oi !i &n $%ar# $ !ac c#*a $u!ici#n% (# 2un ca $i mul)um#$c p# ai
1)
m#i"5. 5pre deose&ire de copilul crescut autoritar 8care toat! ,ia(a se ,a +7ida dup!
re+ulile stricte pe care le;a %n,!(at %n copil!rie9< copilul crescut indierent se ,a &a-a
doar pe #9p#ri#n)a lui (# *ia). .e aceea< dup! ce ,a a*un+e la ,=rsta adult! $i se
,a pune pro&lema s! primeasc! saturi reeritoare la cum ar tre&ui s! se comporte<
cum ar tre&ui s!;$i educe copilul< de ce ar tre&ui s! se ereasc! etc< el nu ,a i dispus
s! asculte 4'C# 1%ii %u 6Ai %ri% c# am %ri% #u6", ' Cin# #1%i %u ca $mi (ai $!a%uri 6 "5.
.in cau-a lipsei de aec(iune< c7iar dac!< pe de o parte< %l ,a ace mai re-istent la
+reut!(ile ,ie(ii< copilul crescut indierent ,a i mai ri,i(, mai in$#n$i2il, mai apa%ic,
mai pra,ma%ic. 0nii se +r!&esc s!;1 etic7ete-e ca iind un copil ,!r $u!l#%", !i#
",+#a)", !r! s! &!nuiasc! aptul c! pre*udiciul aecti, pe care %l resimte %l
determin! s! se +7ide-e dup! principiul BIu2ir#a %# !ac# mai *uln#ra2il, mai
$la2".
d. protector
P!rintele protector este aparent un p!rinte modelA el este eCtrem de atent la ne,oile
copilului $i se dedic! cu toat! iin(a sa meseriei de p!rinte. Prioritatea lui este s!;i
oere copilului securitate< deoarece con$tienti-ea-! c! un copil este o iin(! oarte
ra+il!< care are ne,oie %n permanen(! de spri*in $i protec(ie. Educa(ia pe care i;o d!
copilului se cl!de$te %n *urul ideii c! 'Nu %o% c# .2oar $# mnnc" $i are +ri*!
s!;$i %n,e(e copilul ca< %n primul r=nd< s! ie precaut $i re-er,at a(! de tot ce ,ine
din aara serei amiliei.
.in p!cate< uneori protec(ia acordat! copilului este eCa+erat!< p!rin(ii de,in ,e$nic
&n,ri0ora)i, ,!d catastroe $i calamit!(i la iecare col( de strad!. C=nd %$i ,!d copilul
pl=n+=nd< ei de,in a,i%a)i, cre=nd !r! s!;$i dea seama< mai mult! %#n$iun# 8: C# %#
(oar#, puiul#6 Un(#6 T# (oar# ru6 -ai, $rcu)ul (# %in#/"5.
Atunci c=nd apare o pro&lem!< p!rin(ii eCa+erat de protectori se +r!&esc s! cau%#
*ino*a)ii $i s! !in moral 4' D# c%# ori )iam .i$... 6 "5, apt care duce la sc!derea
eicien(ei re-ol,!rii conlictului $i a %n,!(!rii unor re+uli de disciplin!. Asemeni
p!rin(ilor autoritari< accept! +reu situa(ia %n care copilul %ncepe s!;$i de-,olte
independen(a< %ns! ei nu creea-! conlicte< ci intr! %n panic!< :se consum!B.
Acest stil parental mai atra+e dup! sine alte numeroase de-a,anta*e. Atunci c=nd
sunt mici< copiii care au p!rin(i eCa+erat de protectori pot maniesta %ul2urri al#
$omnului $i ale r#,imului alim#n%ar, precum $i st!ri (# !ric ne*ustiicate. / dat!
cu trecerea timpului< copilul se simte din ce %n ce mai $u!oca% $i are tendin(a de a $#
&n(#pr%a de p!rin(i? el +!se$te c! este (i!icil $ comunic# direct cu p!rintele despre
pro&lemele personale< de team! c! acesta nu;1 ,a %n(ele+e $i se ,a %n+ri*ora 4"Mai
2in# nui $pun mam#i c numai $# &n,ri0or#a."5.
Astel< copilul ,a %n,!(a s! ascund! inorma(ii< ,a a,ea o ,ia(! secret!< personal!<
ne&!nuit! de p!rinte. .e asemenea< atunci c=nd ,a i pus %n situa(ia de a;$i eCprima
1<
rustrarea sau m=nia< preer! s! se #9prim# in(ir#c% prin acte de r.2unar# sau
$a2o%a0.
e. democratic
P!rintele care se comport! democratic are %n ,edere %ntotdeauna ca drepturile
copilului s! ie respectate< !r! a omite sta&ilirea unor r#,uli care s! ie aplicate
con$#c*#n% $i urmate de %o)i m#m2rii !amili#i 8cu eCcep(ia situa(iilor %n care este
imposi&il acest lucru9. Impunerea de re+uli implic! o anumit! leCi&ilitate< deoarece
pentru el nu le+ea este cea mai important! 8a$a cum este pentru p!rintele autoritar9<
ci omul este pe primul loc. P!rintele care %m&r!(i$ea-! stilul democratic se +7idea-!
dup! principiul 'To)i $un%#m #,ali &n !a)a lui Dumn#.#u" $i este %mpotri,a ideii
: Unii $un% mai #,ali (#c% al)ii".
Prin urmare< p!rintele care %m&r!(i$ea-! acest stil parental este suicient de
in(ul,#n%, !l#9i2il $i (#$c+i$ $pr# nou pentru a accepta tot ce ar putea ameliora ,ia(a
copilului $i a amiliei< %ns! este %n acela$i timp suicient de au%ori%ar pentru a impune
0 disciplin! ri+uroas!< a;1 %n,!(a pe copil s! respecte re+uli $i s! %ndeplineasc!
eicient
sarcinile care i se dau.
Pe de alt! parte< p!rintele care are un stil parental democratic este suicient de
pro%#c%or pentru a;i oeri copilului securitatea de care are ne,oie $i pentru a;1 spri*ini
atunci c=nd situa(ia o cere? %ns! este suicient de &n)#l#,%or $i &ncr#.%or &n capacitatea
copilului de a lua unele deci-ii personale. El %ncura*ea-! copilul s! ie independent<
respect=ndu;i opiniile< interesele $i personalitatea. 6aniest! c!ldur! a(! de copil<
%l aprecia-!< %l consider! un mem&ru responsa&il al amiliei.
Ca urmare a acestor atitudini parentale< copilul %$i ,a de-,olta un #c+ili2ru
#mo)ional ca%# ,a sta la &a-a de-,olt!rii armonioase a personalit!(ii< %$i ,a de-,olta
deprinderi de comunicar# #!ici#n%, ,a maniesta cr#a%i*i%a%#, ini)ia%i*, capaci%a%#
(#ci.ional, au%onomi# p#r$onal. Ca urmare a %ncura*!rilor $i a %ncrederii care i
se acord!< copilul ,a a,ea un ni*#l ri(ica% al $%im#i (# $in#, care %i ,a permite s!
o&(in! #!ici#n) $i pro(uc%i*i%a%# %n ac(iunile %ntreprinse.
Respectul pentru om< culti,at de stilul democratic %l ,a %n,!(a pe copil s! &i r#$p#c%#
p# al)ii, s! ia %n considerare opinia celorlal(i< s! acc#p%# o2$#r*a)ii, a,=nd totodat!
cura*ul s!;$i #9prim# punc%ul (# *#(#r#. Pe m!sur! ce ,a cre$te< independen(a care
i s;a acordat %l ,a a*uta s!;$i identiice propriile aptitudini $i s! alea+! meseria care
i se potri,e$te mai &ine< $ &1i &n(#plin#a$c propriil# *i$#, nu pe cele ale p!rin(ilor.
Cu toate c! %n aparen(! stilul democratic are numai a,anta*e< totu$i e &ine s!
men(ion!m aptul c! un copil crescut %n acest mod se ,a adapta cu +reu stilului
autoritar 8pe care %l poate %nt=lni la $coal!< %n +rupurile de prieteni< %n armat! etc9.
20
El ar putea i considerat '2l#," pentru c! nu ,a eCecuta prompt sarcinile care i se
dau< sau dimpotri,!< 'imp#r%in#n%F pentru c! Bdiscut!B ordinele.
.up! cum se poate ,edea< iecare stil parental are a,anta*ele $i de-a,anta*ele
sale? mai mult dec=t at=t< %n timp ce unii p!rin(i consider! anumite ,alori ca iind
calit!(i 8independen(!< eCprimare li&er!9< al(ii le consider! deecte 8:r!-,r!tireB<
:comentarea ordinelorB9. .e aceea ne este +reu s! oerim :solu(iiB cu ,aloare
uni,ersal! pri,ind stilul adoptat.
ns!< ceea ce consider!m c! e util s! amintim cititorului cu riscul de a ne repeta<
este ideea c! o persoan! poate a,ea mai mul%# $%iluri par#n%al#, %n unc(ie de dieri(i
actori? de asemenea< e &ine de $tiut c!< %ntr;o amilie< !i#car# dintre p!rin(i poate
a,ea propriul $%il par#n%al, care uneori se completea-! cu cel al partenerului< iar
alteori se do,ede$te a i incompati&il< a*un+=nd s! de-oriente-e copilul $i s!;i cree-e
un clima% a!#c%i* n#!a*ora2il de-,olt!rii armonioase 4'D# c# m c#r)i6 Mama mia
.i$ c po% $ m ui% la %#l#*i.or/"5
.e aceea< o&iecti,ul pe care ni l;am propus atunci c=nd am scris acest capitol< a
ost acela ca p!rintele s! %$i identiice stilul E stilurile parentale adoptat8e9 $i s! cunoasc!
con$#cin)#l# 4a%% p# c#l# po.i%i*#, c% 1i p# c#l# n#,a%i*#5 aplic!rii acestuia
8acestora9.
21
II. KC/A@A
'Anal!a2#%ul (# min# nu *a mai !i c#l car# nu 1%i# $
ci%#a$c, ci *a !i c#l car# nu a &n*)a% cum $ &n*#)#"
8Fer&ertGer*ouL9
Gn%ro .i, la o 1coal primar (in m#(iul rural, ar# loc un inci(#n% n#plcu%. Un
2ia% &i 2a%# p# c)i*a copii mai mici (#c% #l, (up car# !u,# (# la 1coal. Gn*)%orul,
pu$ &n%ro $i%ua)i# (#lica%, &1i ia inima &n (in)i 1i m#r,# aca$ la 2ia%ul *ino*a%
p#n%ru a r#la%a #*#nim#n%ul. Dup c# a$cul% c#l# &n%mpla%#, %a%l 2ia%ului &l
&n%r#a2 p# &n*)%or:
DaF (umn#a%a (# c#)i pui min%#a cu copiii6
C=t de mult e &ine s! se implice p!rintele %n ,ia(a de $colar a copilului s!u? Care
este rolul $colii? C=t de mult tre&uie s! se implice $coala %n educa(ia copiilor?
ndeplinirea cu proesionalism a meseriei de p!rinte presupune cunoa$terea de
c!tre acesta a rolului $i a impor%an)#i pe care le are 1coala 8$i< %n +eneral< $i$%#mul
(# &n*)mn%5 %n ,ia(a copilului. .e aceea< %n cele ce urmea-! ,om %ncerca s!
r!spundem celor mai rec,ente %ntre&!ri adresate de c!tre p!rin(i %l le+!tur! cu ,ia(a
de $colar a copilului lor.
1. CARE E5TE R/@0@ KC/@II?
.in punctul de ,edere al p!rin(ilor< (#!inir#a rolului 1colii este oarte (i!#ri%.
Aceasta cu at=t mai mult cu c=t iecare p!rinte a a,ut o eCperien(! personal! 8pl!cut!
sau nepl!cut!9 %n postura de ele,.
.e eCemplu< unii p!rin(i ,!d $coala ca pe un la&orator %n care copilul< odat!
introdus< este supus unor opera(iuni $tiin(iice. %n urma acestora< se presupune c!<
dup! c=(i,a ani< el ,a de,eni mai de$tept< mai %n,!(at< mai luminat. Prin urmare<
p!rin(ii de acest tip maniest! %ncredere deplin! %n institu(ia de %n,!(!m=nt< !r $
$# implic# %n mod deose&it %n acti,it!(ile care se des!$oar! %n ea 4'D# aia %# %rimi%
#u la 1coal: $ &n*#)i/ "5. Ei consider! c! doar $colii %i re,ine &n #9clu$i*i%a%# rolul
de a educa $i instrui copilul 4'A1a %# &n*a) la 1coal, $ *or2#1%i ur%6"5.
Alt! cate+orie de p!rin(i ,!d $coala ca iind o institu(ie pu&lic! a c!rei sarcin!
este s! ai&! +ri*! de copiii lor c=te,a ore pe -i $i s! le dea sarcini pentru a;i men(ine
ocupa(i %n restul -ilei. Ei consider! c!< oricum< ce %n,a(! la $coal! este n#$#mni!ica%i*
comparati, cu '1coala *i#)ii", de aceea nu se o&osesc s! dea o mare importan(!
acestei institu(ii 4'La$ c 1%iu #u c# $# !ac# la 1coal/"5.
/ alt! cate+orie de p!rin(i se implic! deose&it de mult %n acti,itatea $colar!< uneori
#9a,#rn( !r! s! %$i dea seama. Ei sunt %n stare s! ac! aproape orice< %nc=t copilul
lor s! primeasc! cea mai &un! educa(ie. 0neori< din eCces de -el< a*un+ c7iar s! le
impun cadrelor didactice s! oloseasc! metode pe care ei le consider! eiciente< s!
le spun! cum s! reali-e-e acti,it!(ile etc. .in aceast! cau-!< uneori se poate a*un+e
la repro$uri< mai ales c=nd perorman(ele ele,ilor sunt mai sc!-ute dec=t s;ar i
a$teptat p!rin(ii. Atitudinile p!rin(ilor a(! de $coal! sunt doar c=te,a din multe altele
care apar %n ,ia(a de -i cu -i.
Cine are dreptate? Care e cea mai &un! atitudine pe care tre&uie s! o adopte
p!rintele? Care este rolul $colii %n educa(ia copilului? C=t de mult tre&uie s! se implice
p!rintele %n rela(ia cu $coala? C=t $i ce %n,a(! copilul de la $coal!?
/rice persoan! do&=nde$te noi a&ilit!(i $i cuno$tin(e %n urma unor #9p#ri#n)# (#
&n*)ar#. Aceste eCperien(e au loc &n p#rman#n) pe parcursul &n%r#,ii *i#)i, nu doar
%n mediul $colar.
Participarea la un concurs sporti,< ,i-ionarea unui ilm< o ,acan(! la mare< un
e$ec %n dra+oste< toate acestea repre-int! eCperien(e %n urma c!rora< indi,i-ii care le
tr!iesc< %n,a(! ce,a nou.
Atunci care este rolul $colii?
Kcoala 8la toate ni,elurile sale9 este institu(ia care or,ani.#a. tr!irea unor eCpe;
rien(e de %n,!(are. Ea urm!re$te atin+erea unor o2i#c%i*#, cu a*utorul unor m#%o(#
1i mi0loac# 1%iin)i!ic#. Kcoala in!orm#a. 1i !orm#a. ele,ii (in=nd cont de anumite
principii, a,=nd +ri*! s! #*alu#.# modul %n care o&iecti,ele au ost atinse.
Prin urmare< $coala nu #$%# $in,urul :la&oratorB %n care copilul %n,a(!< ci doar
unul dintre ele< mai $p#ciali.a% $i mai comp#%#n% %n domeniul educa(iei dec=t altele.
E &ine ca p!rintele s! ai&! %ncredere %n $coal!< dar pentru ca educa(ia copilului s! se
ridice la ni,elul a$teptat< el tre&uie s! se implic#, s! cola2or#.# cu personalul didactic<
pentru ca metodele $i o&iecti,ele propuse s! ie con*#r,#n%# 4C# poa%# cr#(# copilul
a%unci cn( la 1coal i $# $pun# $ !ac c#*a, iar &n !amili# i $# c#r# $ !ac in*#r$6
P# cin# $ a$cul%#65.
.e asemenea< c7iar dac! :$coala ,ie(iiB are un rol %nsemnat %n ,ia(a iec!rei
persoane< aceasta s;a do,edit a i de multe ori insuicient!. .e aceea< o educa(ie
do&=ndit! %n mediul $colar a repre-entat %ntotdeauna o &a-! oarte &un! peste care
s;a cl!dit eCperien(a de ,ia(!.
23
n ine< p!rin(ii care se implic! eCa+erat de mult %n ,ia(a de ele, a copilului lor<
a*un+=nd uneori s! i+nore competen(a proesional! a cadrelor didactice< e &ine s!
cunoasc! ce $coal! este mai potri,it! pentru copilul lor.
#. CE N5EA6NH / KC/A@H M0NH?
nainte de a r!spunde la %ntre&area de mai sus< ar i &ine %nt=i s! eCplic!m no(iunea
de :&un8!9B. .ac! pentru unii p!rin(i o $coal! &un! %nseamn! o institu(ie %n care li
se d! ,oie copiilor s! %$i de-,olte nestin+7eri(i personalitatea< aceea$i $coal! poate
ap!rea pentru o alt! cate+orie de p!rin(i ca iind una %n care domin! indisciplina.
Pentru ace$tia din urm!< o $coal! &un! ar i una %n care copiii urmea-! un set de
re+uli stricte< ce ,i-ea-! ormarea copiilor dup! anumite modele presta&ilite.
Prin ur"are1 a#teptrile prinilor n ce prive#te #coala sunt diferite. .e aceea<
este oarte normal s! eCiste o di,ersitate de tipuri de $coli< care s! poat! a,ea oerte
educa(ionale c=t mai di,erse< pentru a r!spunde c=t mai &ine at=t tr!s!turilor
personalitii copiilor1 c=t i idealurilor educaionale ale p!rin(ilor.
'. CE N5EA6NH 0N .A5CH@ M0N?
A$a cum $coala este ,!-ut! dierit de c!tre p!rin(i< la el se %nt=mpl! $i atunci
c=nd este ,or&a despre cadrele didactice. Asemeni iec!rui indi,id< dasc!lul are
anumite calit!(i personale< iar acest lucru se relect! %n $%ilul (i(ac%ic pe care %l adopt!<
%n unc(ie de eCperien(!< de ,alorile la care ader! $i de particularit!(ile personalit!(ii
lor< cadrele didactice potA
; $ !i# !oar%# #9p#rim#n%a%#, a*n( un 2a,a0 mar# (# cuno1%in)# m#%o(ic# 1i (#
%#+nici (# lucruB
; $ !i# %in#r#, !oar%# mo%i*a%#, plin# (# #n#r,i# 1i (# cr#a%i*i%a%#B
; $ !i# p#r$oan# car# &ncura0#a. &n mo( $p#cial cur)#nia, or(in#a, r#,ulil#
(# con(ui% poli%icoa$ #%cB
; $ )in !oar%# mul% la copii, $ l# o!#r# cl(ur $u!l#%#a$c, #n#r,i# po.i%i* 1i
$ !i# pa$iona)i (# %o% c##a c# !acB
; s pun acc#n%ul &n $p#cial p# comunicar#, p# (#.*ol%ar#a r#la)iilor
in%#ruman#, a %ol#ran)#i 1i r#$p#c%ului !a) (# $#m#niB
; s (o*#(#a$c #9i,#n), $#*#ri%a%# 1i p#r!#c)ioni$mB
; $ !i# ori#n%a%# pr#(ominan% $pr# ac%i*i%)i ar%i$%ic# $au (impo%ri*, $pr#
ac%i*i%)i 1%iin)i!ic#B
... $i eCemplele ar putea continua.
24
E,ident c! pre-en(a unora dintre aceste calit!(i nu l# #9clu(# pe celelalte. %ns!<
c7iar dac! un sin+ur cadru didactic le;ar a,ea pe toate< ar putea i ele preluate %n
%ntre+ime de c!tre iecare copil?
.eci e &ine s! ne punem %ntre&areaA C# a1%#p%ri a*#m (# la &n*)%or6
ECist! ca-uri de p!rin(i care solicit! %n,!(!torilor s! oloseasc! orice mi*loace au
la dispo-i(ie cu scopul de :a;i disciplinaB pe copii< consider=nd +radul ridicat de
ac%i*i$m al acestora un ac% (# in(i$ciplin. 4"Doamna &n*)%oar#, $ pun#)i 2)ul
p# #l (ac nu * a$cul%/"5
Dar c# &n$#amn (i$ciplin &n *i.iun#a unor prin)i 1i c+iar a unor ca(r#
(i(ac%ic#6
Pentru unii< copilul disciplinat este acela care nu :comentea-!B sarcinile $i p!rerile
adultului< nu;l deran*ea-! cu %ntre&!ri :inutileB< care st! cuminte< lini$tit< ascult!tor<
a$tept=nd s! mai primeasc! o nou! sarcin! sau a$a cum spunea 6aria 6ontessori
819779 :t!cut ca un mut< nemi$cat ca un paraliticB.
Cine are de c=$ti+at din aceast! Bdisciplin!B? $dultul 8care c=$ti+! un moment
de lini$te9 sau copilul 8care c7inuindu;se s!;i respecte ordinele< pierde oca-ia de a
tr!i noi eCperien(e de %n,!(are9?
6aria 6ontessori mai amintea c! scopul adul(ilor implica(i %n educa(ia copilului
este acela de a crea o (i$ciplin a ac%i*i%)ii, a muncii, a 2in#lui $i nu a imo&ilit!(ii
sau a pasi,it!(ii.
: Gnc#rc $ lucr#. $uplim#n%ar cu copilul m#u, (ar (#,#a2a: nu m a$cul%. -
ro, $i (a)i %#m# p#n%ru aca$/"
Aceste situa(ii sunt %nt=lnite rec,ent< iar %n,!(!torii mai neeCperimenta(i cad
deseori %n capcan!< d=nd curs solicit!rilor ormulate de p!rin(i. Astel< pot i %nt=lnite
situa(ii %n care ele,ii au de re-ol,at -eci de sarcini pentru ,acan(! sau la un s=r$it de
25
Un dascl bun?
s!pt!m=n!. Cu toate acestea< este u$or de o&ser,at cum temele sunt eectuate %n
ultimele momente ale NeeOend;ului sau ale ,acan(ei< %ntr;o stare de stres accentuat
$i de nemul(umire. 5unt oare temele de cas! at=t de eiciente pe c=t se crede?
5arcinile pentru acas! sau pentru ,acan(!< %n care ele,ii %$i pot pune %n ,aloare
competen(ele do&=ndite %n $coal!< au un rol po.i%i* (# n#con%#$%a%. %ns! atunci c=nd
se eCa+erea-! $i temele de,in o :po,ar!B< copilul nu se ,a putea &ucura de timpul
li&er destinat recreerii $i se ,a %ntoarce la $coal! o&osit< cu un +ust amar.
Gn%ro *acan) (# iarn, #l#*ii cla$#i la car# unul (in%r# au%orii cr)ii #ra &n*)%or,
au primi% ca $arcin r#ali.ar#a ' unui 0urnal (# *acan) ". In ac#$% 0urnal copiii a*#au
po$i2ili%a%#a $ no%#.# $arcinil# 1colar# p# car# l#au r#.ol*a% (in propri# ini)ia%i*,
(ar pu%#au $ con$#mn#.# &n #,al m$ur 1i mom#n%#l# (# r#cr##r#.
C# $a pu%u% o2$#r*a6 Unul (in%r# #l#*ii cla$#i, cu po$i2ili%)i (# &n*)ar# mai
$c.u%#, a pr#.#n%a% 0urnalul &n car# #ra con$#mna% .ilnic 'Mam 0uca%". Ac#a$%
a!irma)i# la car# $au mai a(u,a% c%#*a impr#$ii (# la colin(a% $i c%#*a $arcini
1colar# r#ali.a%# &n ul%im#l# .il# al# *acan)#i, a apru% !r#c*#n% 1i &n 0urnalul c#l#i
mai 2un# #l#*# (in cla$.
Ne %ntre&!m la ce se +=ndesc p!rin(ii sau dasc!lii care dau ele,ilor sarcini $colare
%ntr;un ,olum ce le ocup! tot timpul? Ce rol au temele de ,acan(!? Ce se %n(ele+e
prin ,acan(!? Conorm :.ic(ionarului eCplicati, al lim&ii rom=neB< ,acan(!
%nseamn! :=. P#rioa( (# odi%n 4$.n.5 acor(a% #l#*ilor 1i $%u(#n)ilor la
$!r1i%ul unui %rim#$%ru, $#m#$%ru $au an (# 1coal ori (# $%u(ii. H. In%#r*al (#
%imp &n car# o in$%i%u)i#, un or,an r#pr#.#n%a%i* #%c. &1i ncetea activitatea
4$.n.5."
.in cele scrise mai sus< nu am dori s! se %n(elea+! c! #$%# in%#r.i$ copiilor s!
re-ol,e sarcini $colare pe perioada ,acan(ei? ,rem doar s! su&liniem c! aceste sarcini
e &ine s! apar! ca di,ertisment %n pro+ramul de recreere $i nu ca o po,ar! care s!
stin+! dorin(a de a relua cursurile.
'3 nu * a%in,#)i (# copilul m#u/ "
n contrast cu p!rin(ii care ,in la dasc!li cu su+estii de m!suri se,ere %n pri,in(a
disciplin!rii copilului< se al! cate+oria de p!rin(i care maniest! o +ri*! $i o preocupare
eCa+erate a(! de ,ia(a de $colar a acestuia< %ncerc=nd s!;1 prote*e-e de orice i s;ar
putea %nt=mpla :r!uB.
E normal $i c7iar indicat ca iecare p!rinte s! se preocupe de comportamentul pe
care %l are copilul s!u la $coal!< %ns! uneori se %nt=mpl! ca acesta s! inter,in! $i atunci
c=nd nu e ca-ul< atunci c=nd copilul %n,a(! cum s! se comporte %ntr;un +rup. Astel<
p!rintele %l rustrea-! pe copil de $ansa de a;$i de-,olta autonomia social!< determi;
n=ndu;l s! cread! c! oric=nd are ,reo pro&lem!< p!rintele ,a i acolo s! %i ia ap!rarea.
D# ac##a, #9i$% num#roa$# ca.uri (# copii car# ri(ic pro2l#m# (# (i$ciplin
&n*)%orilor, &n$ a%unci cn( %r#2ui# $ !ac !a) con$#cin)#lor, par compl#%
ir#$pon$a2ili (# !ap%#l# lor. Ei 1%iu c, oric# ar !ac#, nicio(a% nu *or !i con$i(#ra)i
*ino*a)i 1i *or 2#n#!icia &n%o%(#auna, n#con(i)iona%, (# pro%#c)ia prin%#a$c.
C=nd ,or cre$te< ace$ti copii ,or %nt=mpina diicult!(i atunci c=nd ,a i ,or&a de
asumarea responsa&ilit!(ii unei acti,it!(i sau de ormarea unei ima+ini de sine sta&ile
$i personale. Ei nu se ,or identiica drept persoane distincte< cu o personalitate
proprie< ci ,or %mprumuta personalitatea p!rin(ilor sau ,or r!m=ne la stadiul de
iicaEiul lui...
P
.in toate cele scrise mai sus< tre&uie re(inut c! e &ine ca p!rintele s! se interese-e
de cali%)il# &n*)%orului la care %$i ,a da copilul $i s! %l alea+! pe cel al c!rui $%il
#(uca)ional corespunde mai &ine dorin(elor $i idealurilor sale.
C% (# impor%an% #$%# ac#$% lucru6 D# c# con%#a. a%% (# mul%6
Importan(a acestui aspect este im#n$B de apt< de o &un! ale+ere a %n,!(!torului
$i de sta&ilirea unei rela(ii po-iti,e de cola&orare p!rinte;%n,!(!tor< depinde %ntrea+a
de-,oltare $i educa(ie ulterioare ale copilului.
3a con$%a%a% &n n#numra%# ca.uri c, a%unci cn( prin)ii mani!#$%
n#mul)umir# !a) (# &n*)%or I &n*)%oar#, iar copilul #$%# con1%i#n% (# ac#$% lucru,
p#$%# c)i*a ani &nc#p $ $# con!run%# cu pro2l#m# 4(# (i$ciplin 1i nu numai5 cr#a%#
(# copil.
Cu alte cu,inte< dac! atitudinea p!rintelui a(! de $coal! $i a(! de %n,!(!toare
este indierent! sau potri,nic!< copilul ,a surprinde repede acest lucru $i ,a %n,!(a
s! manieste n#,a%i*i$m a(! de oric# !orm (# au%ori%a%# 8inclusi, $i< %n special<
a(! de p!rin(i9.
D# c# $# &n%mpl ac#$% lucrul .eoarece un cadru didactic este mana+erul unei
clase %ntre+i de ele,i< el are o anumit! responsa&ilitate $i sta&ile$te re+uli de ordine
intern!? el este dator s! aprecie-e perorman(a ele,ilor $i s! o recompense-e %n mod
o&iecti,. .ac! copilul ,a %nc!lca re+ulile clasei pentru c! 'A1a a .i$ mama/ Ea 1%i#
mai 2in#/", atunci c=nd ,a i mare %i ,a i +reu s! %n(elea+! ce este aceea in!rac)iun#,
ce este acela apt imoral $i il#,al.
C7iar dac! unii p!rin(i nu reu$esc s! aprecie-e calit!(ile dasc!lului $i eortul depus<
pentru copil< cadrul didactic este un model %n tot ceea ce ace< model care este apreciat
8respectat9 de un colecti, %ntre+ de ele,i. Acest colecti, repre-int! microuni,ersul
,ie(ii sociale a copilului. .e aceea< modul %n care copilul se ,a inte+ra %n colecti,ul
$co*ar ,a determina armonia cu care ,a sta&ili %n ,iitor rela(ii cu alte persoane.
n conclu-ie< e &ine s! re(inem c! ,aloarea %n,!(!torului se poate pune %n e,iden(!
mai ales atunci c=nd eCist! compati&ilitate %ntre stilul educa(ional a&ordat $i a$tept!rile
p!rintelui.
Iar dac! p!rintele dore$te ca iulE s!u< iicaE sa s! se de-,olte armonios< s! %n,e(e
respectul a(! de re+uli $i autorit!(i< este &ine s! coopere-e cu cadrele didactice? iar<
dac! eCist! nemul(umiri sau di,er+en(e de opinie %n ceea ce pri,e$te metodele
dasc!lului< e &ine ca p!rintele s! comunice cu acesta< !r a$i mani!#$%a
(#.apro2ar#a $au n#mul)umir#a (# !a) cu copilul.
". C06 P/ATE >I NQE@EA5H C/6PETIQIA KC/@ARH?
Gn%ro cla$ I, la &nc#pu%ul unui an 1colar, $au &n$cri$ H@ (# #l#*i. To)i prin)ii
a*#au muri $p#ran)# ca !iul I!iica lor 4car# aca$ #ra c#l Ic#a mai (ulc#, c#l Ic#a
mai +un, c#l I c#a mai a(mira% I a(mira%5 $ !i# apr#cia% &n ac#la1i mo( 1i la
1coal. In ac#$% con%#9%, &n*)%oar#a $a *.u% pu$ &n !a)a un#i $i%ua)ii !oar%#
(#lica%#: cum $ mul)um#a$c !i#car# prin%#6 In c# con$% i#rar+i.ar#a #l#*ilor6
C#l mai 2un rapor%a% la c#6 C# $# poa%# #*alua &n ciclul (# ac+i.i)ii, a%%a %imp c%
o2i#c%i*ul c#lor (ou cla$# #$%# (o2n(ir#a prim#lor (#prin(#ri (# 1colar6
.up! cum ne putem da seama< %ntrea+a ,ia(! repre-int! o competi(ie< de aceea
este e,ident c! aceasta se ,a re+!si $i %n acti,it!(ile $colare. %ns! dorin(a iec!rui
p!rinte de a a,ea copilul %n,in+!tor %n competi(ia $colar!< poate duce c=teodat! la
o&(inerea unor re-ultate cu eorturi ce dep!$esc posi&ilit!(ile reale ale competitorilor.
5olicit!rile permanente de a men(ine copilul %n ,=rul piramidei sau peste ni,elul
normal< plasea-! copilul pe pista epui-!rii< cu eecte ne+ati,e %n ,iitor. .ac!
competi(iile ap!rute %n perioada +imna-iului< liceului $i a acult!(ii sunt ire$ti $i
necesare< %ncercarea de ierar7i-are a ele,ilor din clasele I $i a Ii;a s;a o&ser,at c!
mai de+ra&! (#.a*an%a0#a. $i uneori c7iar (#mo2ili.#a. ele,ii< %n loc s! %i stimule-e.
Primele dou! clase din %n,!(!m=ntul primar< repre-int! ciclul (# ac+i.i)ii
!un(am#n%al#. %n aceast! perioad!< ele,ul %$i ormea-! primele deprinderi de munc!
indi,idual! $i de +rup< %$i %ntemeia-! o &a-! de cuno$tin(e $i a&ilit!(i care ,or constitui
suportul acti,it!(ilor $colare pe care le ,a des!$ura ulterior< %$i consolidea-! sistemul
de atitudini $i ,alori personale etc. Aceste ac7i-i(ii sunt necesare iec!rui ele,< iar
preocuparea dasc!lului este aceea de a i le de-,olta iec!ruia %n parte. &n ac#$%#
con(i)ii, c# poa%# !i #*alua%6 P# 2a.a crui cri%#riu $# poa%# !ac# i#rar+i.ar#a6Oncc
ele, care trece prin $coal! reu$e$te s! parcur+! $i s! atin+! o&iecti,ele ciclului de
ac7i-i(ii< %ns! unii reu$esc s! o ac! mai lent< al(ii< mai rapid? unii reu$esc mai temeinic<
al(ii< mai supericial. Prin urmare< dac! dorim s! ierar7i-!m ele,ii %n clasele I $i a II;
a< ,a ie$i %n e,iden(! rapi(i%a%#a cu care ace$tia ,or atin+e o&iecti,ele. Este cunoscut
aptul c!< pentru construirea unei case temeinice< reali-area unda(iei repre-int! un
o&iecti, prioritar. .ac! ,om insista s! a,em c=t mai repede o cas! cu care s! ne
m=ndrim la to(i ,ecinii< atunci unda(ia ,a i !cut! supericial< apt care ,a duce la
pr!&u$irea construc(iei. Pe de alt! parte< or(=nd nota %n reali-area unei unda(ii rapide<
putem a,ea surpri-a ca lucrarea s! r!m=n! neinali-at! din cau-a epui-!rii resurselor.
28
III. 6E.I0@
'3pun#mi cu cin# %#n$o)#1%i
ca $)i $pun cin# #1%i"
8pro,er& rom=nesc9
.ac! pentru toat! lumea este e,ident aptul c !amilia $i 1coala repre-int! actori
deose&it de importan(i %n educarea $i de-,oltarea armonioas! a copilului< unii p!rin(i
ne+li*ea-! rolul 7ot!r=tor pe care %l *oac! mediul %n e,olu(ia acestuia. .e aceea<
pentru ca meseria de p!rinte s! ie !cut! cu proesionalism< consider!m c! este
necesar ca p!rintele s! cunoasc! &n c# m$ur in!lu#n)#a. m#(iul (#.*ol%ar#a
copilului, &n c# mom#n%# al# *i#)ii #9#rci% ac#$%a o mai mar# in!lu#n), (# c# #
2in# $ !#r#a$c copilul #%c.
6ediul %n care tr!ie$te copilul este alc!tuit din mai multe elemente< amilia $i $coala
constituind &a-a? dar la el de importante pot i la un moment dat $i altele< printre
care un loc aparte %l au 0rupul de prieteni $i tele3i*iunea.
1. CE R/@ 2/ACH GR0P0@ .E PRIETENI?
/mul este o iin(! &io;psi7o;social!. .e modul %n care se inte+rea-! %n +rupurile
sociale< %n care sta&ile$te rela(ii interpersonale< de modul %n care comunic! cu cei
din *urul s!u depinde s!n!tatea lui mintal! $i nu numai. .e aceea +rupul 8+rupurile9
de prieteni %n care este inte+rat copilul constituie un element;c7eie care st! la &a-a
de-,olt!rii armonioase a acestuia.
D# c# #$%# ,rupul a%% (# impor%an%6 C# rol 0oac &n (#.*ol%ar#a copilului6
Rela(iile care apar %ntre copiii de aceea$i ,=rst! oer! o $ans! uria$! de a %n,!(a
r#,uli (# compor%am#n% social< norme cul%ural# $i *alori promo,ate de mediul %n
care este inte+rat< de-,oltarea unei $%im# crescute a(! de propria persoan! etc. Acest
lucru se datorea-! mai multor moti,e< dintre care mai importante sunt urm!toareleA
%impul pe care %l petrec %mpreun!. Num!rul de ore petrecute cu prietenii cre$te
o dat! cu %naintarea %n ,=rst!< a*un+=ndu;se ca< pe la 11 ani< acesta s! e+ale-e 8iar
apoi s! dep!$easc!9 timpul petrecut cu p!rin(ii.
2<
E*i(#n% c ac#$% rapor% *aria. &n !unc)i# (# num#ro1i !ac%ori 4pr#ocupar#a
prin)ilor 1i %impul aloca% (# ac#1%ia p#n%ru #(uca)ia copiilor, con(i)iil# $ocio
#conomic#, ,ra(ul (# $ocia2ili%a%# al copiilor, con(i)iil# (# m#(iu #%c5.
#9p#ri#n)a unic (# &n*)ar# pe care o oer! +rupul. .ac! rela(ia dintre p!rinte
$i copil este ine+al! 8%n sensul c! adultul oric=nd se poate impune %n a(a copilului $i
poate spune ultimul cu,=nt9< rela(ia copil;copil este mult mai ec7ili&rat!. Copiii
interac(ionea-! %n scopul atin+erii unor o&iecti,e comune< au acelea$i preocup!ri.
.e o&icei< atunci c=nd reali-ea-! %mpreun! o acti,itate sunt oarte moti,a(i $i
entu-iasma(i< situa(ie %n care %n,!(area este mult acilitat!.
r#,ulil# +rupului sunt oarte ri,i(#, $%ric%# 8%n special %n anii mai mici ai
copil!riei9. %n ca-ul %n care copiii nu se conormea-! acestora< ei sunt eCclu$i din
colecti,.
3pr# (#o$#2ir# (# a(ul)i, &n ,#n#ral, m#m2rii ,rupurilor (# copii $un% mai
n#i#r%%ori &n c##a c# pri*#1%# a2a%#ril# (# la r#,ul, !ap% car# &l a0u% p# copil $
&1i !orm#.# un $#% (# principii, &norme' morale.
comp#%i)ia care se na$te %ntre copii< %i %mpin+e la sta&ilirea unor ierar7ii :de
popularitateB. Aceste ierar7ii au o contri&u(ie important! la ormarea unei ima+ini
po-iti,e sau ne+ati,e a(! de propria persoan!< ceea ce atra+e dup! sine cre$terea
sau sc!derea eicien(ei %n acti,it!(ile pe care le ,or des!$ura %n ,iitor.
C=nd de,ine +rupul un element important %n educa(ia copilului? @a ce tre&uie s!
se a$tepte p!rintele?
Preocuparea copilului pentru cei din *urul s!u nu este %ntotdeauna la el de mare.
Ea cunoa$te o e,olu(ie spectaculoas! %ncep=nd de la ,=rsta corespun-!toare
,r(ini)#i $i atin+e punctul culminant %n perioada lic#ului. .e aceea< consider!m
c! este util s! pre-ent!m cititorilor %n urm!toarele r=nduri< rolul pe care %l *oac! +rupul
4n de*3oltarea pre#colarului, a #colarului mic i a &pre'adolescentului.
a. Pre$colaritatea
nc! de la na$tere< copilul este %ncon*urat de dierite persoane amiliare care %i
oer! securitate $i c!ldur! aecti,!< %ns! primele contacte sociale au%#n%ic# apar a&ia
dup! c=(i,a ani. Acestea de&utea-! cu ini(ierea de acti,it!(i comune des!$urate
al!turi de al(i copii de aceea$i ,=rst!.
Nu *i $a &n%mpla% $ a$i$%a)i la o (i$cu)i# &n%r# (oi copii, &n car# !i#car# po*#$%#a
c##a c# ' a*#a p# $u!l#%" !r $ mani!#$%# in%#r#$ !a) (# c#llal%6 Cum *a)i #9plica%
ac#$% !#nom6
G=ndirea centrat! predominant pe propria p#r$oan 8e+ocentrismul9 repre-int!
o caracteristic! a pre$colarilor< iar acest lucru %i %mpiedic! s! poat! %n(ele+e c! al(ii
pot a,ea sentimente< +=nduri $i dorin(e dierite de ale lor. .e aceea< o o&ser,are
30
mai atent! a con,ersa(iilor ce au loc %ntre copiii de aceast! ,=rst!< poate scoate %n
e,iden(! aptul c! practic ei reali-ea-! monologuri, de$i las! impresia c! discut!
unul cu cel!lalt.
Tot la ,=rsta pre$colarit!(ii< se poate o&ser,a cum copiii se +r!&esc s! %i numeasc!
pri#%#ni pe ceilal(i copii cu care ,in %n contact< deoarece se *oac! %mpreun! cu ei
sau se al! %n ,ecin!tatea lor. Con!lic%#l# care se creea-! sunt +enerate de o&icei de
re,endicarea unor drepturi 4'Eu *r#au $ $%au ln, mama/", 'Eu *r#au 0ucria
ac##a/"5, %ns! pe c=t de repede apar< la el de r#p#(# (i$par.
Prin urmare< de$i la ,=rsta pre$colarit!(ii apar primele contacte sociale, acestea
se do,edesc a i $up#r!icial# $i re-ult! doar %n urma interesului comun maniestat
a(! de o anumit! acti,itate. .e aceea< no(iuni ca :prietenB sau :prietenieB nu au o
semniica(ie prea mare pentru pre$colar< iar +rupul de prieteni nu e"ercit o influen
important %n educa(ia lui.
!. colaritatea "ic
Intrarea %n $coal! repre-int! pentru iecare copil< un pas 7ot!r=tor %n ceea ce pri,e$te
,ia(a social!. .ac! p=n! acum prietenii nu constituiau altce,a dec=t ni$te indi,i-i
cu care in%#rac)iona %n anumite situa(ii< din acest moment %ncepe s! se de-,olte
sentimentul de apartenen(! la +rup< iar $colarul %ncepe s! ie interesat tot mai mult
de p!rerea celuilalt.
D# c# %ocmai acum6 C# $c+im2ri $# pro(uc la ac#a$% *r$%6
E*olu)ia ,n(irii duce la $c(#r#a #,oc#n%ri$mului care %l caracteri-a pe
pre$colar. .e pe la ,=rsta de ) ani< copilul %ncepe s! %i ,ad! pe ceilal(i ca iind altfel
dec=t el< c! pot a,ea dispo-i(ii sau tr!s!turi de personalitate dierite de ale sale.
.ac! p=n! la aceast! ,=rst! copilul %i caracteri-a pe ceilal(i cole+i ca iind '!a%a
cu prul ,al2#n" sau '2ia%ul car# ma lovit", de acum el %ncepe s! %i descrie %n
termeni psi7olo+ici 4pri#%#no$", 'ru", 'cumin%#" #%c5.
D#.*ol%ar#a *oca2ularului duce la ormarea unor a&ilit!(i de comunicare mult
mai eiciente dec=t cele de p=n! acum< iar< dup! cum &ine se $tie< comunicarea st!
la &a-a rela(iilor care se sta&ilesc %ntre orice indi,i-i. Astel< $colarii %$i pot re-ol,a
pro&lemele pe calea (ialo,ului, nu doar lo,ind sau pl=n+=nd.
No)iun#a (# 'pri#%#n" %ncepe s! do&=ndeasc! dimensiuni noi la aceast! ,=rst!<
mult mai adec,ate.
Prietenii nu mai sunt ,!-u(i ca iind 'cin#*a car#mi plac#" sau 'cin#*a cu car#
m 0oc", ci au un rol mult mai %nsemnatA prietenii sunt persoane care %i a*ut! la +reu<
persoane cu care %$i %mp!rt!$esc dorin(ele< sentimentele< +=ndurile ascunse etc.
@a &a-a acestor rela(ii st! umorul< c!ldura< armonia< momentele de di,ertisment<
recompensele etc. .e acum< copiii se comport! rumos cu prietenii lor nu iindc!<
31
:a$a tre&uieB< ci pentru c!< dac! nu s;ar comporta astel< ar risca s! le piard prietenia,
iar acest lucru %ncepe s! doar!.
/ alt! tr!s!tur! care se poate o&ser,a %n de&utul $colarit!(ii o repre-int! ormarea
grupurilor de prieteni, a c!ror componen(! r!m=ne relati, sta&il! timp %ndelun+at.
.in punct de ,edere al apartenen(ei seCuale< %n clasele primare se remarc! o
omo+enitate a +rupurilorA acestea sunt alc!tuite numai din biei $i numai din fete.
n +eneral grupurile (# !#%# sunt mai mici 8iecare ele,! a,=nd #;' 'c#l# mai
2un# pri#%#n#"5 $i sunt sus(inute %n +eneral de conesiuni reciproce< dest!inuirea $i
p!strarea secretelor etc. Pe de alt! parte< grupurile de biei sunt %n +eneral mai mari<
iar coe-iunea acestora este sus(inut! de acti,it!(ile des!$urate %n comun 8de o&icei<
*ocurile sporti,e9.
.e$i cele dou! cate+orii de +rupuri nu interac(ionea-! dec=t %nt=mpl!tor $i< de
cele mai multe ori interac(iunile apar su& orm! de :7!r(uieliB< :cic!liriB< at=t &!ie(ii<
c=t $i etele %ncep s! c7eltuie din ce %n ce mai mult! ener+ie %ncerc=nd s! demonstre-e
c=t sunt de :de-interesa(iB de ceilal(i. Astel iau na$tere primele semne ale
preadolescentei.
/ caracteristic! speciic! +rupurilor de $colari o repre-int! normele care stau la
&a-a lor. %ncercarea de a %nc!lca re+ulile care sunt impuse de mem&rii +rupului atra+e
dup! sine sanc(ionarea celui ,ino,at prin e"cluderea din grup. Aceast! orm! de
penali-are este deose&it de dureroas!< iar importan(a ei cre$te o dat! cu %naintarea
%n ,=rst!< atin+=nd apo+eul pe la mi*locul adolescen(ei.
c. 9Pre=,dole'cena
Perioada preadolescentei $i a adolescen(ei este considerat!< pe de o parte< ca iind
:,=rsta de aurB< iar< pe de alt! parte< perioada cea mai diicil! din punctul de ,edere
al rela(iei p!rinte;copil.
Grupul de prieteni %ncepe s! capete acum rolul cel mai important pe care %l ,a
*uca ,reodat!? la aceast! ,=rst!< tinerii cu c=t de,in mai autonomi fa de prini,
cu at=t de,in mai dependeni fa de grup, iar aceast! dependen(! se poate o&ser,a
prin :%mprumutareaB ,alorilor $i +usturilor %n materie de %m&r!c!minte< mu-ic! etc.
Adolescen(ii au o sensi&ilitate crescut! a(! de p!rerile pe care le au ceilal(i despre
ei $i de multe ori interpretea-! atitudinile acestora la limita eCtrem! 8:%mi -=m&e$te<
%nseamn! c! m! iu&e$teB< :m! i+nor!< %nseamn! c! m! ur!$teB9. Aceast! preocupare
ma*or! pentru opinia celuilalt *ustiic! timpul %ndelun+at pe care %l petrec %n a(a
o+lin-ii pentru a;$i aran*a (inuta< p!rul sau pentru a se mac7ia.
D# ac##a, #$%# ironic $ o2$#r*i un#ori o a(ol#$c#n% 1i un a(ol#$c#n% car# $#
(uc la &n%lnir# gndindu-se c% (# mul% *or !i a(mira)i, &n$ a%unci cn( &n%lnir#a
ar# loc, !i#car# *a !i mai pr#ocupa% (# #l &n$u1i (#c% (# !#lul cum ara% c#llal%.
32
Astel< speciic acestei ,=rste este aptul c! tinerii consider! lumea ca iind o scen!<
iar ei sunt principalii actori care au %ntotdeauna o audien(! oarte interesat! de rolul
lor. Aceast! impresie r!m=ne ,ala&il! p=n! pe la ,=rsta de 11 ani< c=nd treptat
reali-ea-! c! de apt oamenii 8:spectatoriiB9 sunt mai interesa(i de propria persoan!
dec=t de al(ii 8dec=t de :actoriB9. Acesta este momentul %n care opinia +rupului %ncepe
s! %$i piard! din importan(! 857roue A.< Coper R.< .eFart G.< 199#9.
Conclu*ii>
.up! cum am ,!-ut< o dat! cu intrarea %n $coal! 8$i mai precis< %ncep=nd de pe
la ,=rsta de ) ani9 +rupul de,ine un actor tot mai important %n ,ia(a copilului. P!rin(ii<
de o&icei< de,in con$tien(i de acest aspect< %ns! reac(iile pe care le au sunt dierite $i
uneori pot i neinspirateA
; unii negli(ea importan(a +rupului< iar< c=nd copilul ,ine acas! sup!rat c! a
ost :penali-atB de ceilal(i mem&ri< ei %l :consolea-!BA 'Mar# lucru/ P#n%ru a%%a
#1%i n#c0i%6 Ac#$%#a nu $un% pro2l#m#/"
; al(ii maniest! ,#lo.i# 'Cum a(ic6 P#n%ru %in# con%#a. mai mul% c# .ic
pri#%#nii %i, (#c% c# &)i $pun #u6"
; o alt! cate+orie de p!rin(i %ncearc! s! 2ore*e inte+rarea copilului %n +rupA ,E5#
c# nu *r#)i $ * 0uca)i cu copilul m#u6 Primi)i= 1i p# #l &n #c+ip, c (ac nu, *
ar% #u *ou/ "
.e aceea< consider!m c! este util ca p!rintele s! %n(elea+! aptul c!< %n anumite
momente ale ,ie(ii< +rupul de prieteni poate eCercita o inluen(! mai mare dec=t a
lui $i c! este util s! manieste respect a(! de deciia copilului. .e asemenea< e &ine
ca p!rintele s! %n(elea+! :tra+ediaB pe care o tr!ie$te copilul c=nd< de eCemplu< nu
a ost in,itat la o -i de na$tere sau nu a ost ales %n ec7ipa preerat!. El nu poa%# $
comp#n$#.# +olul ap!rut< %ns! poate i al!turi de copil $i %l poate a*uta s! %$i orme-e
strategii de rec=$ti+are a popularit!(ii $i a accept!rii sale de c!tre +rup.
#. CE IN>@0ENQH ARE TE@E4IRI0NEA?
nc! de la apari(ia sa< tele,i-iunea a n!,!lit %n ,ia(a oamenilor< in,ad=nd;o cu
pro+ramele sale ,ariate. 0nii s;au acomodat at=t de &ine cu eCisten(a ei< %nc=t ast!-i nici
m!car nu $i;ar putea concepe eCisten(a !r! accesul la tele,i-iune? au de,enit dependeni.
Copiilor< asemenea adul(ilor< le ace pl!cere s! %$i petreac! timpul %n a(a
tele,i-orului< %nc! de la cele mai ra+ede ,=rste. .ac! pe parcursul primului an de
,ia(! se uit! la :cutia luminoas!B doar sporadic< o dat! cu trecerea timpului ei %ncep
s! ie din ce %n ce mai preocupa(i de aceasta. @a %nceput< copilul este ascinat de
tele,i-or< la el cum este ascinat $i de ma$ina de sp!lat rue sau de ac,ariul cu pe$ti<
33
deoarece or+anele sale de sim( sunt stimulate< iar acest lucru %i pro,oac! o mare
pl!cere.
Totu$i< mult! lume se %ntrea&!A : C# in!lu#n) ar# %#l#*i.orul a$upra copiilor6",
'E$%# %#l#*i.orul un (u1man $au un alia% al prin)ilor6", ' C# &n)#l#,# copilul (in
in!orma)iil# %ran$mi$#6", ' C# ar %r#2ui $ !ac prin)ii &n pri*in)a !#nom#nului
T.-.6" #%c.
@a aceste %ntre&!ri< p!rerile emise au ost ,ariate $i< %n +eneral< contradictorii.
0nii aprecia-! c! tele,i-orul repre-int! o poart! prin care copiii intr! %n contact cu
lumea< le desc7ide oc7ii spre noile descoperiri %n domeniul $tiin(ei< %i %n,a(! cum s!
se comporte %n societate prin imitarea unor persona*e po-iti,e< le de-,olt! ,oca&ularul
etc. Al(ii< %ns!< consider! c! ,i-ionarea pro+ramelor T.4. duce la i-olarea copiilor<
la cre$terea ,iolen(ei< la sc!derea perorman(elor $colare $.a.m.d.
Televizorul - stpnul timpului liber
a. #ele3i*iunea / !a!?/'itter)
Timpul petrecut de c!tre copii %n a(a tele,i-orului este ,aria&il %n unc(ie de ,=rst!<
de interesul maniestat< de calitatea pro+ramului etc. Totu$i< %n unele amilii< pre-en(a
acestuia a de,enit o aacere :proita&il!BA copiii sunt l!sa(i %n a(a tele,i-orului< ca
$i cum ar i %n +ri*a unui &a&L;sitter 8a unei doici9. Astel< %n urma in,esti+a(iilor
!cute %n r=ndul copiilor $i al p!rin(ilor< s;a putut constata aptul c! timpul li&er de
care &eneicia-! copiii este ocupat %n oarte mare m!sur! de ,i-ionarea pro+ramelor
T.4. Re-ultatele o&(inute au mai relieat c! cele mai multe ore le dedic! emisiunilor
T.4. %n special copiii pro,eni(i din medii dea,ori-ate din punct de ,edere social $i
cultural.
34
D# un(# 1%im c% in!lu#n) ar# %#l#*i.iun#a a$upra copiilor6
.ac! nu ar i con,in$i c! tele,i-iunea repre-int! o important! surs! de educare
$i manipulare a telespectatorilor< atunci cu si+uran(! oamenii de aaceri nu ar c7eltui
sume astronomice pe pu&licitatea tele,i-at!.
ns! %ntre&area care se ridic! este : Cum in!lu#n)#a. %#l#*i.iun#a (#.*ol%ar#a
copiilor6 Gn 2in# $au &n ru6" Pentru a putea r!spunde la aceast! %ntre&are< %nt=i e
&ine s! urm!rim aspectele pre-entate %n continuare.
!. Ce 4nele0 copiii din pro0ra"ele 3i*ionate)
Un $%u(iu ara% c ;>J (in pro,ram#l# T. -. (#$%ina%# &n $p#cial a(ul)ilor $un%
*i.iona%# 1i (# copiii pn la A ani, iar D>J (in%r# ac#$%#a au $p#c%a%ori cu *r$%a
(# lH ani 4Pi%.#r R., =<D<5.
Este clar pentru oricine c! mesa*ul transmis de pro+ramele T. 4. este %n(eles diferit
de c!tre telespectatori< %n unc(ie de di,er$i actori 8dintre care ,=rsta repre-int! unul
dintre actorii de &a-!9. %ns! mai pu(in clar este cum receptea-! copiii mesa*ele $i c#
%n(ele+ ei din acestea.
,tenia copiilor cunoa$te numeroase %m&un!t!(iri< pe m!sur! ce ace$tia %naintea-!
%n ,=rst!. %ns!< atunci c=nd sunt mici< copiii %nt=mpin! +reut!(i< %n special din cau-a
capacit!(ii sc!-ute de a;$i concentra aten(ia %n mod selectiv $i pe o perioad lung
de timp. .e aceea< le este +reu s i,nor# ceea ce nu %i interesea-! $i nu reu$esc s!
surprind! #$#n)ialul dintr;un scenariu.
Gn urma unui $%u(iu #!#c%ua% p# pr#1colari, $a o2$#r*a% c &n %impul *i.ionrii
unui pro,ram T.-., ac#1%ia &1i mu% pri*ir#a (# la #cran 1i napoi la #cran, (#
)*+ (# ori p# parcur$ul un#i or# (# #mi$i# 4L#*in K An(#r$on5. Num!rul de mi$c!ri
poate ,aria $i %n unc(ie de pre-en(a sau a&sen(a altor stimuli %n camer! care le;ar
putea distra+e aten(ia 8%n special *uc!rii9< de con(inutul pro+ramului< de accesi&ilitatea
mesa*elor transmise etc.
Prin urmare< c7iar dac! ar a,ea capacitatea de %n(ele+ere la el de de-,oltat! ca
$i a unui adult< copilul alat %n primii ani din ,ia(! nu ar %n(ele+e oarte &ine inorma(iile
T.4. receptate deoarece nu este capa&il %nc! s!;$i concentre-e aten(ia un timp
%ndelun+at.
Imaturitatea +=ndirii copiilor ace s! eCiste dieren(e %ntre ei $i adul(i $i %n ceea ce
pri,e$te 4nele0erea "e'a@elor transmise de pro+ramele ,i-ionate $i a 'e"ni2icaiei
pe care o au acestea asupra min(ii copiilor.
Interpretarea pe care o ac copiii asupra pro+ramelor T.4. este de cele mai multe
ori am&i+u!.
n plus< p=n! la ,=rsta premer+!toare intr!rii %n $coal!< copiii distin+ cu +reutate
%ntre realitate $i ic(iune. Ei ,!d tele,i-orul ca iind o ereastr! ma+ic! prin care pot
urm!ri %nt=mpl!ri dierite. Pentru unii dintre ei< persona*ele de la T.4. nu sunt altce,a
dec=t oameni care tr!iesc toat! ,ia(a %n ni$te cutii p!trate.
35
.e pe la ,=rsta de ) ani< copiii %ncep s! %n(elea+! aptul c! punctul de ,edere al
celor din *ur poate i dierit de punctul lor de ,edere. Ei %ncep s! %n(elea+! mai &ine
+=ndurile< sentimentele $i comportamentul altora< iar acest lucru %m&un!t!(e$te
%n(ele+erea pro+ramelor T. 4.
Totu$i< la aceast! ,=rst!< de o&icei copiii %nt=mpin! +reut!(i %n %n(ele+erea
moti,elor care au stat la &a-a s!,=r$irii aptelor. Aceast! capacitate se de-,olt! mai
&ine %ncep=nd cu ,=rsta de 11;1# ani.
Gn%run $%u(iu #!#c%ua% cu $copul (# a c#rc#%a ,ra(ul (# &n)#l#,#r# a $u2i#c%ului
unor pro,ram# T. -. $a (#mon$%ra% c #l#*ii (# cla$a a (oua au &n)#l#$ AAJ (in
$c#n#l# pr#.#n%a%#, c#i (# cla$a a cinc#a, D;J, iar c#i (# cla$a a op%a, <HJ4 Lalin
C.,=<<M5.
.in datele pre-entate mai sus< putem tra+e conclu-ia c! ceea ce %n,a(! de la
tele,i-or copiii este cu totul dierit de ceea ce %n,a(! adul(ii. E normal atunci s! ne
punem %ntre&areaA : C# #!#c%# ar# %#l#*i.orul a$upra min)ii, $u!l#%ului 1i
compor%am#n%ului copiilor6 "
c. #ele3i*orul / un prieten al copiilor
'Mami, m la1i la %#l#*i.or6"
Accesul copiilor la pro+ramele de tele,i-iune atra+e dup! sine numeroase
&eneicii< dintre care c=te,a ,or i pre-entate %n r=ndurile de mai *osA
; tele,i-iunea are a,anta*ul de a putea pre-enta sintetic oarte multe informaii
utile %ntr;un timp scurt $i !r! costuri mari. A$a cum se $tie< inorma(ia %nseamn!
pu%#r#, iar li&erul acces al copiilor la inorma(ii %i a*ut! s! se adapte-e mai &ine %n
societate< %i ace s! de,in! mai puternici datorit! cuno$tin(elor de care &eneicia-!.
Primul pa$ al omului p# Lun, #*#nim#n%# poli%ic# (# mar# amploar#,
olimpia(#l# $por%i*#, pr#.#n%ar#a primului animal (ona%, conc#r%#l# (# %ali#
mon(ial $un% (oar c%#*a (in%r# #*#nim#n%#l# ma0or# la car# am pu%u% a$i$%a prin
in%#rm#(iul %#l#*i.iunii.
;pro+ramele T.4. contri&uie la devoltarea intelectual a copilului prin aceea
c! %l conrunt! cu situa(ii ipotetice< scenarii care solicit! luarea unor deci-ii. Astel<
copilul este stimulat s! re-ol,e pro&lemele ap!rute< s! adopte o anumit! atitudine
%ntr;o situa(ie dat!. %n plus< pro+ramele pre-entate %ntr;o lim&! str!in!< contri&uie la
de-,oltarea deprinderii de citire $i la %m&un!t!(irea cuno$tin(elor despre acea lim&!.
D# un(# 1%iu copiii cu*in%# &n lim2a #n,l#. &nain%# (# a !i urma% *r#un cur$
$p#cial &n ac#$% $#n$6 D# c# *i.ion#a. concur$uril# (# cul%ur ,#n#ral %#l#*i.a%#
$au cu o %#m $p#ci!ic6
'1
; tele,i-iunea repre-int! $i un mi*loc de #(ucar# &n ma$ a popula(iei< prin
emisiunile sale special destinate educa(iei 8cum ar i< de eCemplu< emisiunile $tiin(iice<
cursurile de lim&i str!ine< cursurile de art! culinar! etc9.
D# #9#mplu, un r#por%a0 T. -. a pr#.#n%a% $i%ua)ia #9i$%#n% &n un#l# r#,iuni al#
Au$%rali#i. Acolo copiii car# nu r#u1#$c $ m#ar, la 1coal (in cau.a (i$%an)#lor
!oar%# mari, par%icip la pro,ram# (# &n*)mn% la (i$%an), r#ali.a%# prin
in%#rm#(iul %#l#*i.iunii. A$%!#l, #i po% a$i$%a la cur$uri (in 2uc%ri#, (in (ormi%or
$au (in ,r(in.
- e"i'iunile #.A. pot induce spectatorilor tr!iri emo(ionale dierite< %n unc(ie
de natura pro+ramelor. Ele oer! o alternati,! de petrecere a timpului li&er< a,=nd
rol de di3erti'"ent.
T#l#*i.iun#a n# o!#r un mi0loc como( (# a p#%r#c# %impul *i.ionn( pro,ram#
car# n# a(uc 2una (i$po.i)i#, n# &n%ri$%#a., n# &n$pimn%, n# r#la9#a., n#
#mo)ion#a. #%c.
pro+ramele T.4.< prin modelele pe care le oer!< %i %ndeamn! pe copii s! imite com
por%am#n%ul persona*elor sale. Astel< ace$tia pot %n,!(a a%i%u(ini 1i (#prin(#ripro$ocial#
Nacor(ar#a (# a0u%or p#r$oan#lor car# au n#*oi# (# #l, r#$p#c%ar#a p#r$oan#lor &n *r$%,
pro%#c)ia m#(iului #%c5, precum $i adoptarea unui model de *ia) sntos Nprac%icar#a
unui $por%, alim#n%a)i# cor#$pun.%oar#, r#$p#c%ar#a unui pro,ram #%c5.
C)i (in%r# copii pr#!#r $ mnnc# $panac (in cau. c a1a &i cr#$c mu1c+ii
lui Pop#O# Marinarul6
n conclu-ie< eCist! o mul(ime de a,anta*e pe care ni le oer! tele,i-orul. .ar ce
se al! %n spatele acestor a,anta*e?
d. #ele3i*orul / un Bprieten( periculo'
'Dac prin%#l# ar *#ni aca$ 1i ar ,$i un $%rin car# iar &n*)a copilul
cum $ &l lo*#a$c p# al%ul $au ar &nc#rca $ &i *n( un pro(u$ com#rcial, cu
$i,uran) c lar #9p#(ia rapi( a!arB &n$, a%unci cn( *in# aca$ 1i &1i ,$#1%#
copilul ui%n(u$# la %#l#*i.or, nu $pun# nimic. 8.r. 2erom 5in+er< Sale
0ni,ersitL9
.ac! la %nceputul apari(iei sale %n ,ia(a oamenilor tele,i-iunea primea doar
aprecieri po-iti,e< o dat! cu trecerea timpului p!rerile reeritoare la eectele inluen(ei
sale asupra telespectatorilor au %nceput s! se sc7im&e.
; &'caladarea 3iolenei
Cercet!rile eectuate asupra con(inutului pro+ramelor T.4. au dus la conclu-ii
de;a dreptul %nsp!im=nt!toare %n ceea ce pri,e$te cantitatea de *iol#n) pre-entat!
pe micile ecrane.
37
C% (# !r#c*#n% apar $c#n# *iol#n%# &n pro,ram#l# T. -. 6
.ac! %n anii I10 se constata la emisiunile americane o rec,en(! de 3E1 acte de
,iolen(! pe or!< pe la s=r$itul anilor I)0 rec,en(a acestora a crescut la 1' acte de
,iolen(! pe or!. Arnold Goldstein remarc! aptul c! un adolescent o&i$nuit< care
urm!re$te %n medie #7 de ore pe s!pt!m=n! pro+ramele T. 4.< asist! la #00.000 de
tentati,e de crim!< din care ''.000 sunt duse la %ndeplinire.
6ai mult dec=t at=t< emisiunile pentru copii con(in desene animate %n care actele
de ,iolen(! sunt pre-ente cu o rec,en(! de #3;'0 pe or!.
C# #!#c%# ar# *i.ionar#a $c#n#lor *iol#n%# a$upra copiilor6
,ormarea comportamentului violent. 5e $tie c!< %n %n,!(area oric!rui
comportament< un rol esen(ial %l *oac! modelul pe care copilul %l imit!.
Prin urmar#, copilul $# *a compor%a *iol#n% (in cau. c, $# &nc+ipui# 0ucn(
rolul unui p#r$ona0 &n(r,i%.
,olosirea violenei ca modalitate de reolvare a unor probleme. In urma
,i-ion!rii pro+ramelor T.4. &o+ate %n scene de ,iolen(!< copilul ,a %n,!(a c! de
iecare dat! c=nd cine,a nu este de acord cu el< c=nd apare ,reo pro&lem! sau c=nd
se %nt=mpl! s! nu %i plac! o situa(ie< ,a putea olosi cu eicien(! ,iolen(a.
D#$#n$i2ili.ar#a copilului. .ac! o persoan! ,i-ionea-! %n mod repetat scene
,iolente< cu timpul ,a de,eni indierent! la acestea< ,a %n,!(a s! le tolere-e $i c7iar
s! le i+nore? cu alte cu,inte< ,a de,eni mai sadic!.
Astel< se poate remarca cum copiii %ncep s! %$i piard! a&ilitatea de a %n(ele+e
suerin(a altora< de a protesta sau de a se %n+ri*ora atunci c=nd asist! la
producerea unui act ,iolent< dup! ce au urm!rit mai multe scene ,iolente la
tele,i-or.
'Paranoia ". In urma unui studiu eectuat pe popula(ia Germaniei 8>iedler T.<
19919< s;a constatat c! telespectatorii ideli au con,in+erea c! societatea %n care tr!iesc
este mai ,iolent! dec=t %n realitate.
Prin urmar# c#i car# urmr#$c !r#c*#n% pro,ram#l# &ncrca%# (# *iol#n), au
&n p#rman#n) $#n%im#n%ul (# !ric (# a nu !i a,r#$a)i. Ac#$%# p#r$oan# mani!#$%
*uln#ra2ili%a%#, an9i#%a%#, (#p#n(#n), $%r#$ #9a,#ra% #%c.
Din c# cau.# $un% copiii in!lu#n)a)i n#,a%i*6
I,norar#a con$#cin)#lor. Cercet!torii arat! c!< %n pro+ramele T.4. care con(in
scene de ,iolen(!< 7'U dintre a+resori r!m=n nepedepsi(i< iar %n 3)U dintre ca-uri
3+
nu se arat! c7inul< suerin(a ,ictimelor. 4iolen(a este pre-entat! deci< ca o metod!
de succes %n re-ol,area conlictelor.
I(#n%i!icar#a cu a,r#$orii. .e multe ori< promotorii ,iolen(ei sunt pre-enta(i ca
persona*e po-iti,e< %ntr;o lumin! a,ora&il!. Copiii a*un+ astel la conclu-ia c!< dac!
,or s! de,in! ca $i persona*ul preerat< tre&uie s! se comporte la el de ,iolent.
Cum ar pu%#a (#*#ni 'in*inci2ili ca Arnol(" (ac nu ar (i$%ru,# %o% &n 0urul
lor, a1a cum au *.u% &n ' T#rmina%or" 6
Eu$%i!icar#a *iol#n)#i. Atunci c=nd a+resorii se comport! ,iolent< uneori sunt
pre-enta(i %n deensi,!< ca iind :,ictime ale sistemuluiB. 4iolen(a de,ine astel un
mi*loc le+itim de atin+ere a unor scopuri< iar a+resorii au o scu-! %ntemeiat! care st!
la &a-a actelor pe care le;au comis.
D# #9#mplu, ul%racuno$cu%ul p#r$ona0 Ram2o &1i mo%i*a ac)iunil# $al# prin
!ru$%rril# 1i prin %raum#l# a*u%# &n urma r.2oiului (in -i#%nam. Copiii car# au
urmri% !ilmul, a2ia au a1%#p%a% $ ai2 un mo%i* (# !ru$%rar# p#n%ru a $# compor%a
a$#mn%or.
Prin urmare< pre-entarea ,iolen(ei %n pro+ramele T.4. duce in#*i%a2il la
escaladarea acesteia %n comportamentul copiilor 8,er&al $i non,er&al9.
; %i"inuarea per2or"anelor acade"ice
0n studiu eloc,ent %n acest sens s;a reali-at pe popula(ia unor or!$ele canadiene.
Cercetarea a ost eectuat! lon+itudinal< pe o perioad! de patru ani $i a urm!rit
sc7im&!rile care se produc %n ,ia(a tinerilor dup! apari(ia tele,i-iunii. Re-ultatele
au rele,at o sc!dere a a&ilit!(ilor de citire $i a creati,it!(ii acestora< corelat! cu o
diminuare a particip!rii la acti,it!(ile comunitare.
Cu toate acestea< re-ultatele $#mni!ica%i*# au ap!rut doar %n ca-ul tinerilor care
au urm!rit pro+ramele T.4. #9a,#ra% de mult.
Piar#l# ,#rman# au pr#.#n%a% un $%u(iu r#c#n% #!#c%ua% a$upra unui ,rup (# #l#*i,
a cror $arcin a !o$% $ num#a$c culoar#a pr#(ominan% a *acilor. Ma0ori%a%#a
#l#*ilor au r$pun$ c *acil# au culoar#a mo* 4a$#m#ni c#l#i (in%ro r#clam T. -.,
!cu% p#n%ru un $or%im#n% (# ciocola% #l*#)ian5 4Fi#(l#r L, =<<A5.
; %eteriorarea 3ieii 'ociale
Timpul p# car# copilul &l p#%r#c# &n !a)a %#l#*i.orului #$%# %impul &n car# ac#$%a
NU $# 0oac cu pri#%#nii, NU po*#$%#1%# cu prin)ii, NU !ac# cuno1%in) cu al)i copii
(# *r$%a $a, NU &i a0u% p# 2unici $ !ac cumpr%uril#, NU (i$cu% cu $ora lui
#%c.
Ata$area de tele,i-or %nseamn! i-olarea de societate. Acest enomen are
consecin(e ne+ati,e asupra de-,olt!rii capaci%)ii (# comunicar# a copilului< a
'9
legturilor afective dintre p!rinte $i copil< a orm!rii deprinderilor de comportament
$ocial etc.
; Crearea de Bne3oi( necuno'cute pCn atunci
ECpunerea prelun+it! a copiilor la spoturi publicitare, care %i %m&ie s! cumpere
dierite produse< creea-! st!ri de rustrare $i nemul(umire< deoarece de multe ori
p!rin(ii nu le pot satisace cerin(ele astel ap!rute.
E$%# oar# prin%#l# (# *in c nu poa%# s-i o!#r# copilului %o% c##a c# ac#$%a &1i
(or#1%#6
; Pro"o3area pa'i3itii
0nele pro+rame T.4. %ncura*ea-! ideea de a renun(a la acti,it!(ile cotidiene $i
de a ,i-iona< in sc7im&< pro+ramele oerite. Cei mici sunt spectatorii cei mai recepti,i
la aceste mesa*e deoarece ei se al! %n stadiul orm!rii atitudinilor $i sistemului de
,alori. Astel< %n timp ce se uit! la tele,i-or< ei N0 alear+!< N0 citesc< N0 desenea-!
sau scriu< N0 ac eCcursii etc.
3# poa%# con$%a%a cu u1urin) cum p#%r#c#r#a pr#lun,i% a %impului &n !a)a
%#l#*i.orului (uc# &n un#l# ca.uri la o2#.i%a%#.
- %ependen
0nii se o&i$nuiesc at=t de mult cu pre-en(a tele,i-orului< %nc=t !r! acesta a*un+
s! se simt! :pri-onieriB? ei nu $tiu ce s! ac! cu li&ertatea de care pot &eneicia.
Un %nr (in Europa (# -#$% a *#ni% &n%run $a% mai i.ola% (in Romnia $ &1i
p#%r#ac %r#i $p%mni (# *acan). La &nc#pu%ul $#0urului a #9clama%: ' TREI
$p%mni &n%r#,i !r %#l#*i.or $i !r 0ocuri p# calcula%or6/6/ Am $ $upra*i#)ui#$c
#u cum*a/ "
n conclu-ie< putem airma c! pro+ramele T.4. au at=t a,anta*e c=t $i de-a,anta*e
pentru telespectatori. Ce atitudini pot adopta p!rin(ii %n pri,in(a acestui enomen?
In mod cert< simpla inter-icere a ,i-ion!rii pro+ramelor nu ar repre-enta dec=t o
surs! de rustrare %n plus.
A%unci c# # (# !cu%6
e. Su0e'tii
Ale+erea solu(iilor eCtreme nu a,anta*ea-! copilul 4"Nu %# ui%a (#loc la %#l#*i.or/"
sau Mai 2in# ai $%a %oa% .iua la %#l#*i.or/ "5. Ce ar tre&ui s! ac! p!rin(ii pentru a
putea proita din plin de a,anta*ele tele,i-iunii $i pentru a e,ita capcanele %n care
pot c!dea copiii?
40
; 5! %ncura*e-e copilul %n a;$i or+ani-a timpul alocat emisiunilor T.4.< prin
ela&orarea unui pro,ram (# *i.ionar#, a unui orar.
Plani!icar#a &mpr#un cu copilul a pro,ram#lor car# m#ri% urmri%# ar !i 2in#
$ !i# !cu% la &nc#pu%ul $p%mnii.
3 p#%r#ac &mpr#un cu copilul timpul %n care acesta se uit! la tele,i-or.
M#$#ria (# prin%# &l o2li, p# a(ul% $ cunoa$c in!orma)iil# p# car# copilul l#
prim#1%# (# la %#l#*i.or 1i $ &l a0u%# p# ac#$%a $ &n)#l#a, c# *#(#. In plu$,
*i.ionar#a #mi$iunilor T. -. poa%# 1i # 2in# $ r#pr#.in%# un pril#0 (# al #(uca 1i
(# ai %ran$mi%# *aloril# la car# ar %r#2i $ a(#r#.
; 5! al%#rn#.# mi*loacele de di,ertisment. E &ine ca p!rintele s! sta&ileasc! un
ec7ili&ru %ntre ,i-ionarea pro+ramelor T.4. $i citirea de c!r(i sau re,iste< ie$iri %n
natur!< petrecerea timpului cu copiii de ,=rsta lui< antrenarea %n acti,it!(i sporti,e
etc.
; 5! se comporte a#a cum le-ar plcea s se comporte copilul.
Copiii au %#n(in)a (# ai imi%a p# a(ul)i. Dac prin)ii $%au .ilnic &n !a)a
%#l#*i.orului, a%unci copiii *or &n)#l#,# c a1a %r#2ui# $ %# compor)i cn( *#i !i mar#.
Gn $c+im2, (ac &1i *( prin)ii !cn( #9cur$ii la $!r1i% (# $p%mn $au ci%in(
o car%# &n loc $ $# ui%# la %#l#*i.or, pro2a2ili%a%#a ca #i $ &1i p#%r#ac %impul
*i.ionn( pro,ram#l# T.-. *a !i mai mic.
5u+estiile pre-entate mai sus repre-int! c=te,a dintre posi&ilit!(ile prin care copilul
poate $ !i# !#ri% de inluen(a noci,! a pro+ramelor T.4. $i< %n acela$i timp< $
2#n#!ici#.# de a,anta*ele pe care tele,i-iunea le are. .esi+ur c! i(#al ar i ca p!rintele
s! le poat! urma< %ns! realitatea ne demonstrea-! c! acest lucru este eCtrem de diicil
de reali-at.
Totu$i< atunci c=nd timpul p!rintelui permite sau c=nd comportamentul copilului
de,ine un moti, de %n+ri*orare< iar ,i-ionarea pro+ramelor T.4. poate i o cau-!<
p!rintele poate urma cu mai mare aten(ie aceste su+estii.
. Conclu-ie
ntre&area pe care ne;o punem %n le+!tur! cu inluen(a tele,i-iunii asupra copiilor
nu este dac! aceasta eCercit! inluen(! ne+ati,! sau po-iti,! 8pentru c!< dup! cum
am putut constata< ea eCercit! am&ele tipuri de inluen(!9? e &ine s! ne %ntre&!m c=t
timp se uit! copiii la tele,i-or< la ce se uit! $i ce %n(ele+ din ceea ce ,i-ionea-!.
41
PARTEA A ./0A
'A%unci cn( n# cumprm o ma1in (# $pla% nou,
o primim cu in$%ruc)iuni &n pai$pr#.#c# limbi (i!#ri%#.
Cn( apar# p# lum# un copil, c# primim 6 Nimic/"
8Parent TalO;19979
:6eseriaB de p!rinte nu este deloc una u$oar!. Indierent de speciali-area pe care
o are< acesta este ne,oit s! %n,e(e AMC;ul psi7olo+iei copilului< la el de util ca $i
un manual de instruc(iuni pentru olosirea unei ma$ini de sp!lat.
A reali-a o educa(ie $i o a&ordare a copilului :dup! urec7eB poate duce la re-ultate
pe m!sur!. .e aceea consider!m deose&it de important! consultarea speciali$tilor
%n psi7olo+ia copilului< ori de c=te ori situa(ia o cere.
6en(ion!m acest lucru< deoarece rec,ent se %nt=lnesc ca-uri %n care p!rin(ii ce
se conrunt! cu situa(ii pro&lem! +enerate de copilul lor< nu apelea-! la speciali$tii
%n domeniu iindc!< din p!cate< pentru unii con$ili#r#a p$i+olo,ic se conund! cu
consultarea psi%iatric.
Prin urmare< consider!m necesar! %n(ele+erea de c!tre adul(i care se ocup! de
educa(ia copiilor a unor no(iuni de psi7olo+ie< care ,or i pre-entate %n acest capitol.
42
nteresul pentru copii
I. C0N/AKTEREA C/PI@0@0I
: Oam#nii mari nu &n)#l#, $in,uri nimic, nicio(a% 1i
#$%# o2o$i%or p#n%ru copii $ l# (#a &n%runa lmuriri"
8Antoine de 5aint ECuperL9
.ac! %n trecut copilul era considerat ca iind un adult %n miniatur!< %n -ilele
noastre tot mai mult! lume %ncepe s! %n(elea+! aptul c! un copil este un indi,id
pentru care lumea %ncon*ur!toare arat! altel dec=t o ,!d cei mari. 0nii adul(i
consider! copilul ,ino,at pentru c! nu %n(ele+e ce i se spune? %n sc7im&< al(ii
reali-ea-! c!< de apt< ,ina este a lor< a adul(ilor< deoarece nu r#u1#$c $ $#
!ac &n)#l#1i. .e aceea cunoa#terea psi%ologiei copilului consider!m c! este
metoda prin care se d!r=m! -idul eCistent %ntre lumea iCat! %n stereotipii a
adul(ilor $i universul unic, original al iec!rui copil.
.eoarece adul(ii sunt mai eCperimenta(i< au mai multe cuno$tin(e $i o
capacitate de %n(ele+ere mai mare dec=t a copilului< ar i normal ca #i s! ai&!
ini(iati,a de desc7idere a c!ilor de comunicare 4C# *r#a $ $pun copilul
ac#$%a 6 D# c# m &n%r#a2 un lucru car# mi# mi $# par# a%% (# $implu 6 Cum
a1 pu%#a $ &l !ac $ m &n)#l#a,65. .in p!cate< mul(i dintre adul(i ironi-ea-!
copilul< %i atri&uie lui +re$eala de a nu se putea ace %n(eles $i a$teapt! ca timpul
s! re-ol,e pro&lema 8: C# pro$% #l Nici a%%a nu &n)#l#,#/ La$ c o $ cr#a$c
#l/"9.
Acest capitol ,ine %n %nt=mpinarea p!rin(ilor care maniest! preocupare a(!
de %n(ele+erea copilului si doresc s #i mbunteasc cuno#tinele
psi%ologice dob!ndite prin practic. Este imposi&il s! (inem un curs de
psi7olo+ie +eneral! 8sau a copilului9 %n c=te,a pa+ini $i este oarte diicil s!
d!m r!spunsuri tuturor pro&lemelor care %i preocup! pe cititori. %ns! credem
c! su&iectele care ,or i atinse ,or contri&ui la cunoa$terea anumitor aspecte
psi7olo+ice le+ate de copil $i ,or r!spunde unor %ntre&!ri adresate mai rec,ent
de c!tre p!rin(i cadrelor didactice $i consilierilor $colari.
C% (# (#1%#p% #$%# copilul m#u6 D# c# nu )in# min%# c# &i $pun6 D# c# nu
&n*a) la !#l (# 2in# ca 1i !ra%#l# $u6 C# au &n plu$ col#,ii $i (# cla$6 Cum
$l !ac $ &n*#)#6
43
1. INTE@IGENQA
C# r#pr#.in% r#.ul%a%ul o2)inu% &n urma aplicrii unui %#$% (# in%#li,#n)6 C#
#$%# in%#li,#n)a 1i c# ara% un %#$% (# in%#li,#n)6
/ri+inea no(iunii de inteli+en(! se al! %n lim&a latin! 8inter;le+ere9 $i se reer! la
capacitatea min(ii noastre de a 'ta!ilii di2erene i a'e"nri de a pune 4"preun
ce3a1 de a 'ta!ili relaii.
D#ci, un copil poate fi con$i(#ra% ca a*n( o in%#li,#n) $up#rioar, a%unci cn(
r#u1#1%# $ #9%ra, c% mai mul%# in!orma)ii 1i $ l# com2in# &n c% mai mul%# mo(uri
po$i2il, a*n( la (i$po.i)i# c% mai pu)in# r#$ur$#, (a%#. Unui copil in%#li,#n% nui
*or !i n#c#$ar# ' %on# " (# 0ucrii p#n%ru a con$%rui un 0oc, ci $# *a a(ap%a $i%ua)i#i,
impro*i.n( (in ma%#rial#l# (# car# (i$pun#.
Pe de alt! parte< inteli+en(a repre-int! capacitatea de adaptare la "ediu. 5e
poate constata de c!tre oricine c! societatea %n care ne al!m este %ntr;o transormare
continu!< pe -i ce trece mai accentuat! $i mai rapid!. Indi,idul se conrunt! -ilnic
cu situa(ii noi< inedite< la care tre&uie s! +!seasc! solu(ii prompte< s! r!spund! adec,at
%n orice moment ca s! nu ie cople$it< :%n+7i(itB de pro&lemele care apar. Inteli+en(a
ne a*ut! s! ne eCplic!m enomenele care ne %ncon*oar!< s! reali-!m un ec7ili&ru< o
armonie %ntre propria persoan! $i mediul %n care tr!im.
Raportat la eCperien(a $colar!< inteli+en(a este capacitatea de acDi*iie1 de 4n/
3are1 de do!Cndire a altor capaciti1 co"porta"ente. 3pun#m (#$pr# un #l#*
c #$%# in%#li,#n% a%unci cn( r#u1#1%# $ ac+i.i)ion#.# 1i $ r#(#a &n mo( a(#c*a%
in!orma)ia car# ia!o$% %ran$mi$, $ aplic# c##a c# a &n*)a%, &n al% con%#9% 8Radu<
I.< 19919.
Prin urmare< este iresc s! ne %ntre&!m 'C# &n$#amn un co#!ici#n% in%#l#c%ual
4I. Q.5 (# ==@6", 'C# r#pr#.in% ci!ra c# in(ic r#.ul%a%ul unui %#$% (# in%#li,#n)6",
'C% (# impor%an% #$%# un $cor mar# al co#!ici#n%ului (# in%#li,#n)6
=
F.
%n urma %ncerc!rii de a m!sura ni,elul intelectual al persoanelor pe &a-a unor
teste standardi-ate< s;a a*uns la conclu-ia c! 30U din popula(ie are un I.V. cuprins
%ntre 90 $i 110 8ELsenO F.< 19999< restul al=ndu;se su& sau peste aceste limite. Atunci
c=nd se aprecia-! ni,elul intelectual printr;un num!r< e &ine de $tiut c! aceasta
desemnea-! inteli0ena 0eneral a persoanelor respecti,e< este re-ultatul unei $um#
(# #l#m#n%# repre-ent=nd actorii determinan(i ai inteli+en(ei. .eci< pot eCista
numeroase persoane cu acela$i I.V.< %ns! care s! ie oarte dierite din punctul de
,edere al capacit!(ilor intelectuale.
44
!i"erene #ntre copiii cu acelai $%$
Ceea ce se cunoa$te %ns! mai pu(in este aptul c! eCist! mai multe tipuri de
inteli+en(!A spa(ial!< ,er&al!< practic!< social! etc. .eci< dac! p!rintele dore$te s!
cunoasc! ni,elul intelectual al copilului s!u< mai indicat este s! ale date despre
inteli0ena 'peci2ic de care dispune acesta.
D# #9#mplu, nu pu%#m a!irma c un p$i+olo, #$%# mai in%#li,#n% (#c% un ar+i%#c%
4$au in*#r$5, (#oar#c# ac#$% lucru *aria. &n !unc)i# (# con%#9%. Dac (# p# 2ncil#
1colii c#l car# *a (#*#ni p$i+olo, $# *a #*i(#n)ia prin u1urin)a cu car# $%a2il#1%#
r#la)ii in%#rp#r$onal# 4(#ci, $pun#m c *a a*#a o inteligen social $up#rioar5,
c#l car# *a (#*#ni ar+i%#c%, c+iar (ac un#ori *a !i mai pu)in comunica%i*, (ac $#
*a #9prima oral mai ,r#oi, $# *a r#marca &n $c+im2 prin capaci%a%#a $a $up#rioar
(# a p#rc#p# 1i a op#ra cu aran0am#n%# $pa)ial# 4*a a*#a, (#ci o inteligen spaial
(# &nal% ni*#l5.
Prin urmare< e &ine de $tiut c! scorul coeicientului intelectual o&(inut %n urma
aplic!rii unui test de inteli+en(! %$i pierde din presta(ia de care se &ucura c=te,a
decenii %n urm!. .ac! departa*area %n unc(ie de I.V. %n r=ndul ele,ilor este destul
de mare %n primii ani de $coal!< o dat! cu %naintarea %n ,=rst! acest criteriu %$i pierde
din ,aloare< pun=ndu;se accentul pe o %ncadrare social! corespun-!toare.
/are un %nalt ni,el intelectual repre-int! sin+ura condi(ie care ne determin! s!
credem c! BFiul m#u #$%# (#1%#p%"6 Cu si+uran(!< nu.
45
#. A N4HQA N5EA6NH A 6E6/RA?
ECist! tendin(a de a catalo+a un copil ca iind :prostB din cau-! c! 'nu )in# min%#
c##a c#i $pui".
Gn c# m$ur # a(#*ra% ac#a$% a!irma)i#6 C% (# mul% #$%# in!lu#n)a% $ucc#$ul
1colar (# o m#mori# 2unI$la2 6 E$%# oar# m#moria principala $au $in,ura
*ino*a% (in cau.a cr#ia #l#*ul nu r#)in# c##a c# ci%#1%# $au i $# $pun#6
n urma studiilor eectuate pe ele,ii cu deicien(e mintale s;a constatat c!
3olu"ul memoriei lor este mai redus dec=t al ele,ilor normali< procesul de
"e"orare 3oluntar este deicitar< 2i5area $i reproducerea materialelor %n,!(ate
este mai ri+id!< iar reactuali*area cuno$tin(elor are o idelitate redus! 8Ro$ea< 6.<
19179. .e aici am putea tra+e conclu-ia c!< cu c=t memoria copilului este mai sla&!<
cu at=t el este :mai prostu(B.
.e$i< luat! +lo&al< airma(ia are o anumit! ,aloare de ade,!r< ar fi nedrept s ne
limitm la ac#$%# constatri. .e aceea pro&lema tre&uie pri,it! mai %n proun-ime.
4! propunem deci s! anali-!m $i al(i 2actori care pot determina ca perorman(ele
s! ie &une sau sla&eA
a. "odul de or0ani*are a "aterialului de 4n3at 4(ac #$%# 2in# $%ruc%ura%,
clar, conci$, $au nu5. Cu si+uran(!< dac! am pre-enta aceast! lucrare su& orma unor
ra-e intermina&ile< !r! s! (inem cont de alineate< de capitole $i su&capitole< !r! s!
e,iden(iem cu,intele 8ra-ele9 mai importante etc< cititorii ar re(ine pu(in din ceea
ce citesc< ar o&osi repede $i s;ar %ntre&a la inal : C# *or $ .ic 1%ia 6". 4ina c! nu
au %n(eles &ine inorma(ia pre-entat! nu ar i a cititorilor< ci a autorilor< deoarece nu
au ost suicient de eCplici(i. Prin urmare< %nainte de a da ,ina pe copil< c! nu poate
re(ine ceea ce i se spune sau ceea ce are de %n,!(at< p!rintele ar tre&ui s! se asi+ure
%nt=i de calitatea materialului pre-entat.
!. dac "aterialul e'te !ine 4nele'.
0n material< c7iar dac! este lun+< se memorea-! mai u$or atunci c=nd %n(ele+i
despre ce e ,or&a $i %(i orme-i o sc7em! mintal!< sau cree-i un scenariu al
con(inutului.
D# #9#mplu, mul)i prin)i #9clam mn(ri: 'Ui%# c# po#.i# lung 1%i# copilul
m#u/" $au 'Ui%# c%# cn%#c# a &n*)a%/". Gn #n%u.ia$mul lor, (#%#rmina% (#
p#r!orman)#l# can%i%a%i*# al# copiilor, #i omi% un#ori $ $# a$i,ur# (ac copilul
lor &n)#l#,# 2in# c##a c# r#pro(uc#.
.e aceea< timpul alocat memor!rii unor materiale care nu au ost %n(elese este
oarte mare< iar memorarea lor se ace uneori cu mare eort.
46
c. 2a"iliaritatea "aterialului.
.ac! ceea ce i se cere copilului iese din sera lui de preocup!ri< cu si+uran(! c!
,or i mari $anse ca eortul s!u s! nu ai&! re-ultatele scontate.
D# mul%# ori, &n*)%orii au !o$% $urprin1i $ con$%a%# c unii #l#*i 4p# car# #i &i
con$i(#rau incapa2ili $ !ac !a) $olici%rilor 1colar# 1i car# nu r#u1#au $ &n*#)#
p# (# ro$% o po#.i# (# ; $%ro!#5, cuno1%#au %o)i 0uc%orii 4inclu$i* r#.#r*#l#5 unor
#c+ip# (# !o%2al mai mul% $au mai pu)in c#l#2r#. A*#au ac#i copii o m#mori#
(#!ici%ar 6 Cu $i,uran), nu. Doar c c##a c# li $# c#r#a $ &n*#)# l# #ra n#!amiliar.
In plu$, nu #rau $u!ici#n% (# motivai $ m#mor#.# po#.ia.
d. 0radul de "oti3are.
6oti,a(ia *oac! un rol esen(ial %n orice orm! de acti,itate. / moti,are optim!
poate determina indi,idul s!;$i aloce ener+iile de care dispune la maCim< pentru a
putea inali-a acti,itatea %nceput!.
D# #9#mplu, prin)ii car# au &n%mpina% pro2l#m# cu copiii 1i nu l# ,$#$c
r#.ol*ar# *or r#)in# mai mul% (in ac#a$% lucrar# (#c% c#i car# o r$!oi#$c (oar
p#n%ru a1i &m2o,)i cul%ura ,#n#ral.
Prin urmare< eortul pe care;l depun p!rin(ii pentru a;i a*uta pe copii s! memore-e
&ine anumite sarcini< ar i mai olositor dac! ar i depus pentru a;i con,in+e pe copii
de utilitatea a ceea ce ac.
e. condiiile 4n care are Ioc "e"orarea.
/ a"!iana 8condi(iile eCterne9.
E,ident< toat! lumea $tie c! re(ii mai &ine atunci c=nd nu este +!l!+ie %n *urul
t!u< c=nd nu e$ti deran*at. Ins!< ceea ce pu(ini $tiu< este aptul c! dac! %n,e(i %ntr;o
anumit! am&ian(! 8acas! sau la munte9< atunci c=nd ,a tre&ui s! reproduci ceea ce
ai memorat< ,ei a,ea o perorman(! mai sc!-ut! cu '0U dac! am&ian(a nu mai este
aceea$i 85doroN @.< 199'9.
Gn $p#cial c#i car# au !o$% $%u(#n)i &1i amin%#$c cu .m2#%ul p# 2u.# cum, &n
*acan)# 4la mar#, (# #9#mplu5, crau (up #i .#ci (# cur$uri ca $ mai &n*#)# pu)in
' cn( *or a*#a %imp li2#r ", ' cn( $# *or o(i+ni", p#n%ru $#$iun#a c# $# apropia.
E*i(#n% c, a%unci cn( au r#u1i% $ &n*#)# c#*a, o(a% a0un1i aca$ au r#ali.a% c
nu &1i mai a(uc amin%# mar# lucru (in c# au &n*)a%.
Prin urmare< e limpede c! ideal ar i ca acti,itatea de memorare a cuno$tin(elor
academice s! ie reali-at! la 1coal, deoarece acolo eCist! $i o am2ian) c#
!a*ori.#a. $%u(iul. /dat! a*uns acas!< copilul ,a ace eorturi mai mari s! memore-e
materialele cerute< de aceea< uneori< temele pentru acas! sunt un c7in pentru ele,i.
47
/ di'po*iia copilului 8condi(iile interne9.
Cu to(ii $tim c! %n momente de o&oseal!< de &oal!< de indispo-i(ie etc. nu o&(inem
acelea$i perorman(e ca atunci c=nd ne sim(im &ine $i< cu si+uran(!< nici un p!rinte
nu are preten(ia de la copilul s!u s! %n,e(e c=nd< de eCemplu< are +rip!. Totu$i< ceea
ce pu(in! lume cunoa$te e aptul c!< dac! am memorat ce,a %n timp ce ne alam
%ntr;o anumit! dispo-i(ie< putem reactuali-a mai &ine atunci c=nd ne al!m %n aceea$i
dispo-i(ie.
Atunci c=nd solicit!m copilului s! memore-e ce,a< tre&uie s! (inem seama $i de
dispo-i(ia %n care se al!.
2. uitarea intenionat. ECplica(ia acestui enomen 8cunoscut $i su& denumirea
de repre'ie=1 pro,ine din curentul psi7analitic promo,at de >reud $i de discipolii
s!i. Atunci c=nd de un anumit o&iect< de o anumit! persoan! sau de o anumit!
%nt=mplare ne lea+! amintiri nepl!cute< a,em tendin(a de a reprima tot ceea ce ne
aminte$te de ele< de a le uita.
Prin urmar#, # %o%al ina(#c*a% $ c#r#m unui copil $ &n*#)# o l#c)i# &n %imp c#
$%, (# #9#mplu, la coa( la (#n%i$%.
0.e2ectul E,N 8acts added to nodes W inorma(ii superlue9. Acesta apare %n
ca-ul %n care oerim prea multe inorma(ii colaterale. Astel< cu c=t a,em mai multe
inorma(ii adiacente< cu at=t ne este mai +reu s! ne reamintim cu eCactitate sarcina
primit! 86iclea 6.< 19999.
D# #9#mplu, cn( &i $pun#m copilului ' G#or,#, (u%# pn la compl#9 $
cump#ri 2#r#, p#n%ru c *in# n#n#a Emil la noi $ n# r#par# ma1ina (# $pla% 1i
cn( lucr#a. 1%ii c lui &i plac# $ 2#a 2#r# 2run, c %r#2ui# $ $pl +ain#l# pn
min# 1i apoi $ &)i !aci %#m#l# c min# ai lucrar# (# con%rol". A%unci cn( copilul
*a &n%r#a2 ' C# $ !ac 6 ", ar !i anormal $i r$pun(#m ' C# 6 A%%a nu &n)#l#,i 6
Du%# 1i cumpr 2#r#/ "
D. inter2erena 8unele cuno$tin(e de*a %n,!(ate< %mpiedic! memorarea unor noi
inorma(ii9.
Dac, (# #9#mplu, un copil au(# aca$ (# mai mul%# ori ' Riam cumpra% un
%r#lin," $au 'Papucii )i$ &n +ol", cu ,r#u $# *a o2i1nui c (# !ap% '%r#lin,ul" #
'%r#nin," 1i 'papucii" $un% papuci". .e aceea< este de preerat ca educa(ia pe
care copilul o prime$te acas! s! se corele-e cu cea de la $coal!< inclusi, su& aspectul
,oca&ularului olosit.
5i+ur c! ar i prea mult s! credem c! ,e(i (ine cont de to(i 2actorii pre-enta(i mai
sus %nainte de a;1 certa pe copil c! a !cut o +re$eal! din cau-! c! :a uitatB? %ns!
48
sper!m c! m!car anumite aspecte dintre cele amintite au reu$it s! ,! capte-e aten(ia
$i s! ,! determine s! %n(ele+e(i mai &ine :ce e %n minteaB copilului dumnea,oastr!.
Dar pu%#m a!irma c 'a m#mora" &n$#amn 'a &n*)a"/
C7iar dac! %n unele situa(ii se pare c! cele dou! no(iuni sunt identice< totu$i
acti,itatea de %n,!(are nu se reduce la simpla memorare. Ac%i*i%a%#a (# &n*)ar#
repre-int! o #9p#ri#n) prin care trece copilul< eCperien(! ce poate i reali-at! prin
mai multe modalit!(i. 6emoria are rol doar %n cule+erea< stocarea $i reactuali-area
inorma(iilor o&(inute< %ns! %n,!(area repre-int! un proces mult mai amplu.
'. I6P/RTANQA @I6MA20@0I
n primii ani de ,ia(! asist!m la o spectaculoas! de-,oltare a li"!a@ului care s;a
do,edit a i unul dintre enomenele psi7ice cu rol esen(ial %n de-,oltarea iec!rei
persoane. .esi+ur< poticnelile pe care pre$colarii le au %n %ncercarea lor de a se
eCprima corect repre-int! de cele mai multe ori o surs! de amu-ament pentru adul(i<
%ns! dac! acest enomen se eCtinde %n timp 8dup! ,=rsta $colar!9 atunci tre&uie luate
m!suri.
Ceea ce tre&uie s! $tie un p!rinte este c! li"!a@ul se al! %ntr;o str=ns! le+!tur!
cu 0Cndirea $i< prin urmare< modul %n care un copil $i;l %nsu$e$te inluen(ea-!
de-,oltarea ulterioar! a +=ndirii $i a personalit!(ii acestuia.
Pu%#m apr#cia, la ni*#lul $im)ului comun, c un copil #$%# in%#li,#n% a%unci cn(
(o*#(#1%# c ar# un *oca2ular 2o,a%, a(#c*a% $i%ua)iilor &n car# $# a!l, !olo$in(
cor#c% r#,ulil# ,rama%ical#. Dar c#i car# au ci%i% pa,inil# pr#c#(#n%# *or 1%i (#0a
$ pr#ci.#.# c ac#l copil (o*#(#1%# o inteligen verbal 1i social $up#rioar !r
a a*#a (o*#.i &n c##a c# pri*#1%#, (# #9#mplu, inteligena practic.
ns! lim&a*ul nu poate i ac7i-i(ionat oric=nd< speciali$tii 85doroN< 199'9
consider=nd c! eCist! o perioad! critic! p=n! la care acesta poate i ac7i-i(ionat %n
mod corespun-!tor< dup! care eorturile de recuperare sunt oarte ane,oioase $i cu
re-ultate minime. ECemplul urm!tor consider!m c! este ediicator %n acest sensA
Gn =<M> o !#%i) (# =S ani 4G#ni#5 a !o$% ,$i% (# c%r# ni1%# munci%ori &n%ro
2arac i.ola%. 3a (o*#(i% ul%#rior c !u$#$# )inu% acolo (#par%# (# oric# con%ac%
$ocial, (# cn( #ra !oar%# mic. Gn =<D=, (up o (#ca( (# la in%#,rar#a #i &n
$oci#%a%#, &n ciu(a a$i$%#n)#i m#(ical# 1i p$i+op#(a,o,ic# (# car# a 2#n#!icia%, G#ni#
nu r#u1#a (#c% $ comunic# $impli$%, cu !oar%# mul%# ,r#1#li $in%ac%ic#.
"9
n inal putem tra+e cel pu(in dou! conclu-iiA
; ,or&irea copiilor tre&uie %ncura*at! $i corectat! de timpuriu 8!r! a c!dea %n
eCtrema opus!< a p!rintelui cic!litor< stresant< care;$i sanc(ionea-! copilul pentru
orice +re$eal!9?
; atunci c=nd deectele de ,or&ire se prelun+esc %n timp este &ine s! se apele-e
la un lo+oped. 0nele tul&ur!ri pot i ,indecate de timp< altele< doar de specialist.
I+norarea acestor aspecte poate atra+e dup! sine in'ucce'e colare1 care se pot
a+ra,a %n timp 4(# #9#mplu, un #l#* car# nu poa%# pronun)a 2in# anumi%# $un#%#,
*a &n%mpina (i!icul%)i &n ci%ir#a 1i $cri#r#a lor, iar, cu %impul, (in ac#a$% cau.
*a rmn# mult &n urma col#,ilor, la &n*)%ur5 sau %i pot aecta per'onalitatea
4un ap$%or compl#9 (# in!#riori%a%#5.
". 2/C0@ KI .ER4/@TAREA I6AGINAQIEI
Focul repre-int! o orm! undamental! de acti,itate care apare spontan din
tre&uin(a de ac(iune $i tr!ire emo(ional! a oric!rei persoane. Acesta< de$i mult! lume
consider! c! este caracteristic doar copiilor< se re+!se$te pe tot parcursul eCisten(ei
indi,idului.
Astel< %nc! (in prim#l# luni (# *ia), copilul ini(ia-! orme de acti,itate care %i
pro,oac! pl!cere 4$cu%urar#a 0ucriilor p#n%ru a pro(uc# .,omo%#, $c+im2uri (#
,#$%uri cu a(ul)ii #%c5.
ncep=nd cu *r$%a (# H ani, copilul %$i de-,olt! capacitatea sim&olic!< ceea ce
%nseamn! c! are a&ilitatea de a %nlocui un o&iect care nu este pre-ent< cu un 5I6M/@
care poate i repre-entat de cu*in%#, o2i#c%#, ima,ini min%al# $au ac)iuni. D# #9#mplu,
o 2uca% (# l#mn poa%# (#*#ni un %#l#!on mo2il, o ma1in $au un animal, (up
pr#!#rin)#l# copilului. @a aceast! ,=rst! 8#;1 ani9< premer+!toare ,=rstei $colare mici<
de$i copiii dau impresia c! se *oac! %mpreun!< %n realitate< de cele mai multe ori< %$i
construiesc indi,idual propriile scenarii.
.up! in%rar#a &n 1coal 81 ani9< colecti,ul %ncepe s! *oace un rol oarte important
%n ,ia(a copiilor< iar *ocurile do&=ndesc din ce %n ce mai mult o amprent! social!.
.e acum< copiilor le place %n mod deose&it s! ini(ie-e *ocuri care s!;i implice $i pe
cole+ii lor< d=ndu;le $ansa s! do,edeasc! de ce sunt capa&ili. 2ocurile po( s! se
&a-e-e pe a&ilit!(ile lor !i.ic#, pe a&ilit!(ile in%#l#c%ual# sau< mai ales< pe cele
*#r2al#.
.ac!< o dat! cu intrarea %n $coal!< *ocurile %ncep s! se or+ani-e-e tot mai mult
pe &a-! de %ntreceri< concursuri< de la ,=rsta pr#a(ol#$c#n)#i 1i a(ol#$c#n)#i
8%ncep=nd cu 1#;1' ani9 acest sistem competi(ional predomin! %n acti,itatea ludic!
a tinerilor. Adolescen(a este ,=rsta la care ei tre&uie s! arate ceea ce au< ceea ce pot<
50
iar acest lucru are o ,aloare cu at=t mai mare cu c=t se compar! cu partenerii lor de
*oac!< cu cole+ii de la $coal! 4(# #9#mplu, comp#%i)iil# $por%i*# $un% un pr#%#9% !oar%#
2un p#n%ru a1i #%ala mi#$%ria5.
/ surs! important! de amu-ament la aceast! ,=rst! o constituie :duelurile
,er&aleB< sc7im&urile de replici. Aceast! orm! ,er&al! a *ocului se ,a de-,olta $i
,a predomina acti,itatea ludic! la *r$%a a(ul%. Prin urmare $i sc7im&urile de replici<
*ocurile de cu,inte< +lumele pot i considerate :orme undamentale de acti,itate
care apar spontan din tre&uin(a de dinamism $i tr!ire emo(ional!B< iind %ns! speciice
,=rstei adulte. Acestea solicit! mai mult sera intelectual! $i aecti,! a persoanelor
implicate %n acti,itate $i implic! mai pu(in aspecte de natur! i-ic! 4car# pr#(omin
&n ac%i*i%a%#a copiilor5B de<aceea a,em tendin(a de a le eCclude din cate+oria *ocurilor.
Gn%r#2ar#: D# c# a%unci cn( n# a!lm, la o p#%r#c#r# &mpr#un cu copiii, c#i
mici %r#2ui# $ a1%#p%# pn la '$par%ul c+#!ului" 1i nu in*#r$, a(ic prin)ii $
pl#c# cn( copiii au %#rmina% 0oaca 6
R$pun$ 4(# => punc%#5: Doar p#n%ru c prin)ii au o au%ori%a%# mai mar#, nu
p#n%ru c ac%i*i%a%#a lor ar !i ' mai impor%an% " $au ' mai $#rioa$ " (#c% c#a a
copiilor.
.ar ce +re$eli suntem tenta(i s! acem mai rec,ent< atunci c=nd ,edem copiii
*uc=ndu;se?
; BFocul e'te doar o "odalitate prin care copilul 4i ocup ti"pul(. Tre&uie
$tiut %ns! c! timpul petrecut de copil *uc=ndu;se nu este timp pierdut< ci timp c=$ti+at<
%n unc(ie de natura *ocului< copilulA
; %$i poate orma unele a2ili%)i !i.ic# 8manipularea unor o&iecte< men(inerea
ec7ili&rului< aler+are< c!(!rat etc9?
; %$i de-,olt! ,n(ir#a, %n special capacit!(ile de anali-! $i sinte-!< de o&ser,are
a realit!(ii %ncon*ur!toare< %ntr;un mod or+ani-at< sistematic 8clasiicarea o&iectelor
dup! %nsu$iri comune< sesi-area deose&irilor dintre ele etc9< de a +enerali-a sau
particulari-a etc?
; %$i %m&o+!(e$te *olumul cuno1%in)#lor despre lumea %ncon*ur!toare?
; %$i de-,olt! lim2a0ul, at=t din punctul de ,edere al ormei de eCprimare 8topic!<
structur!9< c=t $i din punctul de ,edere al con(inutului 8,oca&ular9?
; %$i de-,olt! ima,ina)ia %n special prin intermediul *ocurilor de crea(ie 8pe care
le ,om detalia %n cele ce urmea-!9?
; poate %n,!(a lucruri noi despre r#la)iil# $ocial#, despre cum ar i &ine $i cum
nu ar i indicat s! se comporte cu oamenii?
; %$i ormea-! %r$%uri po.i%i*# (# carac%#r 8perse,eren(!< cura*< spirit de ini(iati,!
etc9.
Tre&uie men(ionat aptul c! nu toate *ocurile repre-int! acti,it!(i constructi,eD
; :0n ele, tre&uie s! %n,e(e< nu s! se *oaceB. .in p!cate< pentru mul(i adul(i<
*ocul repre-int! o acti,itate :pueril!B< :neserioas!B< care ar %mpiedica procesul de
maturi-are al copilului lor. Tre&uie a,ut %ns! %n ,edere c! aceast! orm! de acti,itate
pro,oac! o deose&it! pl!cere. Nimeni nu tre&uie s! recompense-e copilul pentru
c! se *oac!< deoarece *ocul repre-int! %n sine o r!splat!. Ac#$% lucru #$%# !oar%#
impor%an% (#oar#c# $# 1%i# c oric# in(i*i( &n*a) mai 2in# a%unci cn( &i !ac# plc#r#
!orma (# ac%i*i%a%# p# car# o (#$!1oar, oric# p#r$oan ar# o pro(uc%i*i%a%# mai
mar# la lucru a%unci cn( !ac# c#*a cu plc#r#.
.eci< ceea ce %n,a(! copilul prin *oc< re(ine mult mai &ine $i se %ntip!re$te pentru
mai mult timp dec=t dac! ar %n,!(a din o&li+a(ie. .e aceea< %n acti,it!(ile de %n,!(are
pe care le des!$oar! copiii la $coal! e preera&il s! se utili-e-e c=t mai multe *ocuri
didactice.
; :N;are rost s!;i mai cump!r *uc!rii< c! pe toate le stric!B. E &ine de $tiut
c! un &!iat care de-mem&rea-! ma$inu(ele pe care tocmai le;a primit %n dar sau o
at! care scoate 7ainele unei p!pu$i noi< nu ace acest lucru pentru a le ace %n ciud!
p!rin(ilor< ci o ace de cele mai multe ori din curio-itate. Prin urmare< uneori este
total nepotri,it! atitudinea p!rinteluiA 'Tu $%rici %o% c#)i cumpr/ &)i 2a)i 0oc (# munca
m#a/".
Pe de alt! parte< s;a constatat c! uneori p!rin(ii le cump!r! copiilor *uc!rii !r! a
se preocupa dac! copilul %$i dore$te neap!rat acea *uc!rie sau dac! poate aprecia la
ade,!rata lui ,aloare +estul !cut de c!tre p!rinte. .e aceea< e &ine s! e,it!m s!;i
acem copilului eCa+erat de multe daruri< dac! dorim ca acesta s! ai&! +ri*! de ele.
.e asemenea< dac! dorim ca el s! se &ucure de *uc!riile primite cadou< e &ine ca
ele s! ie oerite cu oca-ii speciale< prin care s!;1 :premie-eB pentru un moti, clar
#9plica% 4.i (# na1%#r#, c1%i,ar#a unui concur$, o !ap% 2un5. In consecin(!< e
contraindicat ca primirea de c!tre copil a cadourilor s! se transorme %ntr;o o&i$nuin(!.
n conclu-ie< *ocul are un rol undamental %n de-,oltarea armonioas! a copilului<
%n special prin intermediul *ocurilor de crea(ie< copilul %$i poate de-,olta ima,ina)ia,
proces psi7ic compleC care are o importan(! oarte mare %n de-,oltarea capacit!(ii
de cunoa$tere. /rice om normal posed! ima+ina(ie? putem spune %ns! despre un
copil c! are o ima+ina(ie mai &o+at! sau mai s!rac! 8mai pu(in de-,oltat!9.
2ocurile de crea(ie 8/-unu ..< 19939 pot a,ea $u2i#c%# (in *ia%a co%i(ian 8de;a
amilia< de;a $coala9< $u2i#c%# (in po*#1%i, (in !ilm# ar%i$%ic# ori (#$#n# anima%#
8Ro&ocop< 5coo&L;.oo9 sau pot i 0ocuri (# con$%ruc)i# 8din cu&uri9. Toate aceste
*ocuri permit copiilor s! intre %n lumea persona*elor pe care le interpretea-!< s! ai&!
52
atitudini< sentimente similare cu ale persona*elor respecti,e< s! +=ndeasc! din
perspecti,a acestora< s! anticipe-e anumite acti,it!(i $i c7iar s! *oace dierite roluri
%n acela$i timp.
Copilul %$i poate construi astel un uni,ers prin intermediul c!ruia s! ai&! acces
la normele $i ,alorile promo,ate de societate< care s! constituie o punte de le+!tur!
%ntre lumea sa interioar! $i lumea %ncon*ur!toare. Prin intermediul *ocului< copilul
se poate eCprima cel mai &ine< a$a cum nu poate s! o ac! prin cu,inte< cu con(i)ia
$l remarce #i s-l neleag cineva.
3. PER5/NA@ITATEA
ECist! %ntip!rite %n lim&a*ul u-ual eCpresii de +enul '#$%# un om !r
p#r$onali%a%#" sau 'ar# o p#r$onali%a%# pu%#rnic"I< prin care se %ncearc! %n c=te,a
cu,inte caracteri-area unei persoane.
Dar c# (#$#mn#a. no)iun#a (# p#r$onali%a%#6 Pu%#m $pun# c unii au, iar al)ii
nau p#r$onali%a%#6 Pu%#m i#rar+i.a oam#nii &n !unc)i# (# c% (# pu%#rnic l# #$%#
p#r$onali%a%#a 6
Per'onalitatea 4&n lim2a la%in persana W ma$c, p#r$ona0, rol5 se poate deini
succint ca iind un ansam&lu de tr!s!turi unice< relati, constante< ale elului %n care
+=ndim< sim(im $i ne comport!m. Altel spus< personalitatea include elementele
esen(iale< deinitorii prin care o persoan! se distin+e de cele din *urul s!u< rolul pe
care %l *oac! cel mai rec,ent pe scena ,ie(ii sociale $i pri,ate.
Pu%#m $pun# (#$pr# o p#r$oan c #$%# (i$ciplina%, n#$i,ur, au%ocri%ic,
$ocia2il, ciclitoare #%c. 3# poa%# &n%mpla ca %oa%# ac#$%# %r$%uri $ i $#
po%ri*#a$c &n ac#la1i %imp $au po% i#1i &n #*i(#n) &n con%#9%# (i!#ri%#. Iar, a%unci,
car# (in%r# ac#$%#a o carac%#ri.#a. cel mai 2in#6
Atunci c=nd %ncerc!m s! caracteri-!m pe cine,a< tre&uie s! ne asi+ur!m c! acea
tr!s!tur! se maniest! relati, con$%an% %n orice conteCt. Aceasta se %nt=mpl! c=nd<
de pild!< at=t p!rin(ii< c=t $i %n,!(!toarea< cole+ii de $coal! sau prietenii spun despre
un copil cam acela$i lucru.
D# #9#mplu, a%unci cn( .ic#m 'Alina #$%# %imi( ", # 2in# $ 1%im c a!irma)ia
noa$%r $# 2a.#a. p# o2$#r*a)ii r#ali.a%# (in mai mul%# p#r$p#c%i*#. Dac Alina
#$%# %imi( aca$, &n $c+im2 la 1coal $au la 0oac $# (o*#(#1%# a fi foarte
comunica%i*, $ocia2il, a%unci pro2a2il c aca$ nu 2#n#!icia. (# un clima% car#
$ &i p#rmi% s $# poa% #9prima $u!ici#n% (# 2in#.
53
-rin urmar#, Alina nu #$%# %imi( ci $# compor% cu %imi(i%a%# &n anumi%# con
%#9%#. Ea poa%# !i, &n $c+im2, %o% %impul 4&n oric# con%#9%5 ama2il, #,oi$% $au
+arnic.
.up! ce am %n(eles la ce se reer! no(iunea de personalitate< este e,ident aptul
c! iecare dintre noi are personalitatea proprie. Prin urmare< nu eCist! oameni !r!
personalitate. Putem e,entual s! spunem c! unii au tr!s!turi de personalitate mai
mult sau mai pu(in eCprimate.
n sc7im&< dac! dorim s! clasiic!m oamenii %n unc(ie de personalitatea lor<
tre&uie s! cunoa$tem di"en'iunile per'onalitii $i anume %#mp#ram#n%ul,
carac%#rul 1i ap%i%u(inil#.
:.1. #&MP&R,M&N#U7
.intre toate dimensiunile personalit!(ii< %#mp#ram#n%ul este cea mai accesi&il!
$i u$or de identiicat< deoarece ne oer! inorma(ii %n le+!tur! cu can%i%a%#a (# #n#r,i#
(# car# (i$pun# o p#r$oan.
A$%!#l, &n !unc)i# (# %#mp#ram#n%ul p# car# &l ar#, un copil poa%# !i mai lini#tit,
r#%ra$, calm, #c+ili2ra% $au (impo%ri* poa%# !i #n#r,ic, a,i%a%, impul$i*. Aceste
tr!s!turi pot i ,i-i&ile at=t %n mi$c!ri< c=t $i %n ,or&ire sau +=ndire.
Clasiicarea temperamentelor se ace %n unc(ie de +radul de $%a2ili%a%#I
in$%a2ili%a%# #mo)ional $i +radul de #9%ra*#r%ir# Iin%ro*#r%ir# 8orientare predominant!
%nspre lumea eCterioar! sau spre cea interioar!9. Astel< din %m&inarea celor doi
parametri< re-ult! " tipuri temperamentale undamentale 8Radu 1.< 1991< @ittauer
R< 19999A
a. "elancolicul &instabil 1i introvertit'
4er&ul care %l deine$teA A GN.I.
Acest tip temperamental e considerat ca apar(in=nd +eniilor. Insta&ilitatea %i ace
s! ie mereu nemul(umi(i< s! reia ac(iunile< de,enind p#r!#c)ioni1%i. Ei sunt oarte
anali%ici, nu se mul(umesc cu :am&ala*ulB< ci caut! :mie-ulB pro&lemei cu care se
conrunt!.
6elancolicii au oarte mult! r2(ar#, iind %n stare s! ac! munci pe care unii
le;ar considera plictisitoare 8de mi+al!9< dac! pre,!d un re-ultat concret %n ,iitor. In
+eneral< sunt retra$i %n sine< preer! s! lucre-e in(i*i(ual, deoarece consider! c!
munca %n ec7ip! antrenea-! dup! sine discu(ii< care nu ac altce,a dec=t s!
%ncetineasc! ritmul de lucru. Pentru ei $#rio.i%a%#a $i (#c#n)a repre-int! calit!(i cu
care se m=ndresc< %n timp ce pentru al(ii aceste tr!s!turi repre-int! deecte. .in aceast!
cau-!< se %nt=mpl! ca $o2ri#%a%#a de care dau do,ad! s! ie considerat! plic%i$i%oar#
de c!tre san+,inici sau de c!tre colerici.
6elancolicii +=ndesc oarte ordonat, precis, 'unt %nclina(i s! catalo+7e-e< s!
clasiice s! alc!tuiasc! $c+#m#. .e asemenea< pot i eCtrem de ateni la (#%alii i %$i
iCea-! standarde aproape de perfeciune, $i;i ale+ prietenii cu mult! precau(ie.
Ins!< odat! ce $i;au ales un prieten< ei sunt %n stare s! manieste a(! de el sentimente
de lung durat. 4n plus< sensibilitatea crescut! a melancolicilor %i ace s! ie oarte
ateni la nevoile celorlali $i s! manieste o mare capacitate empatic.
Pe de alt! parte< melancolicii au o capacitate de lucru redus %n condi(ii de
suprasolicitare $i sunt %n ,#n#ral puternic afectai de insuccese 8se descura*ea-!9.
.itmul ac(iunilor< +=ndurilor sau al cu,intelor este foarte lent, apt care %i ,a
de-a,anta*a %n condi(ii de competi(ie $i %i ,a determina s! se nc%id n sine 8s! se
reu+ie-e %n ima+inar9.
6elancolicii sunt< %n +eneral< %nclina(i spre pesimism, pre,!-=nd :pro&lemeB
%nainte ca acestea s! apar!. @e ace pl!cere s! se lamentee, a$tept=nd s! ie
comp!timi(i.
!. 2le0"aticul &stabil #i introvertit'
4er&ul care %l deine$teA A @INIKTI
Temperamentul le+matic se caracteri-ea-! prin stabilitate $i ec%ilibru. Persoanele
care se %nscriu %n aceast! cate+orie< sunt iri puternice< au mult! %ncredere %n sine<
%nc=t maniest! mult! toleran a(! de ceea ce se %nt=mpl! %n*ur< d=nd impresia c!
nimic nu %i deran*ea-!. Au mult! rbdare, maniest! siguran %n tot ceea ce ac $i
dau do,ad! de o mare capacitate de munc.
Asemeni melancolicilor< le+maticii sunt oarte con#tiincio#i $i $#rio1i, petrec=nd
mult timp %n singurtate. &i sunt buni asculttori, discrei, inofensivi, a,=nd mari
calit!(i de mediatori %n re-ol,area conlictelor.
>aptul c! nu au aspira(ii oarte %nalte< %i ace s! se mulumeasc cu puin $i s!
nu fie orgolio#i. Ec7ili&rul emo(ional le permite s! ai&! sentimente durabile care
cu +reu se sc7im&! %n timp.
.in cau-a ritmului lent de lucru $i apatiei pe care o de+a*!< le+maticii pot i
considera(i lene#i $i deinteresai. Pe ei pare c! nu i entuiasmea nimic $i te las!
s! %n(ele+i c! de apt 'nimic nu # nou $u2 $oar#".
>le+maticilor nu le place s!;$i asume responsabilitatea, nu le place s! ie n
centrul ateniei deoarece nu au ne,oie de aprecierea celor din *ur. .e o&icei ei
sunt mpotriva sc%imbrilor, maniest=nd ncp!nare, rigiditate $i nclinaie spre
rutin.
c. 'an03inicul &stabil #i e"travertit'
4er&ul care %l deine$teA A A$RGI
55
5an+,inicii sunt persoane oarte $ocia2il#, popular#, care %$i ac sim(it! pre-en(a
de %ndat! ce intr! %ntr;o colecti,itate. .e altel< ei ador! s! ie admira(i< sim(indu;se
minunat %n mi*locul mul(imii< atunci c=nd au toate pri,irile a(intite asupra lor.
@e place tot ceea ce este nou, in#(i%, de aceea apari(ia situa(iilor nemai%nt=lnite
p=n! atunci &i $%imul#a., %i ace s! se simt! pro*oca)i. 5an+,inicii au o mare a&ilitate
de a ace cuno$tin(! rapid cu persoane necunoscute< iar dup! c=te,a momente
petrecute %mpreun!< %(i las! impresia c! se cunosc de o ,e$nicie.
5pre deose&ire de le+matici< ei au un ri%m al#r% maniestat at=t acti,it!(ile pe
care le ini(ia-!< c=t $i %n ,or&ire $i +=ndire. Ei %$i #%al#a. r#p#(# po$i2ili%)il# $i
%r#c cu u1urin) p#$%# in$ucc#$#. 6ai mult dec=t at=t< san+,inicii au talentul de a
transorma munca %n distrac(ie< de+a*=nd optimism $i %n,eselind ,ia(a celor care %i
%ncon*oar!. Ei sunt oarte #n#r,ici $i #n%u.ia1%i aproape de orice :nimicB. @e place
s! eCa+ere-e atunci c=nd po,estesc< aduc=nd %n acest el un plus de culoare $i
,italitate con,ersa(iei.
Pe de alt! parte< san+,inicii sunt persoane pe care nu &n%o(#auna %# po)i 2a.a
8a$a cum te po(i &a-a pe le+matici sau pe melancolici9. Promit cu u$urin(! $i se
an+a*ea-! de multe ori %n dierite acti,it!(i< (ar rar#ori $# )in (# promi$iun#. .e
multe ori ei doar *or2#$c, nu !ac. 0$urin(a cu care a&ordea-! ,ia(a< %i ace s! ie
considera(i ima%uri.
5an+,inicii nu au ne,oie de prieteni ade,!ra(i< ci mai de+ra&! de a(mira%ori.
.e aceea< se poate %nt=mpla s! constat!m c! pentru ei sunt mai impor%an%# n#*oil#
c#lorlal)i, dec=t cele ale amiliei sau ale prietenilor. %n plus< aptul c! ei se pun
%ntotdeauna %n mi*locul e,enimentelor< %i ace s! nu !i# (i$poni2ili p#n%ru a a$cul%a
n#ca.ul cui*a, s! nu ai&! r!&dare pentru pro&lemele celorlal(i $i s! nu se implice %n
nici o situa(ie tra+ic!. >aptul c! trec cu u$urin(! peste pro&lemele care apar< le
diminuea-! oarte mult spiritul autocritic< ei consider=ndu;se aproape !r! deecte.
.ac! ,ia(a aecti,! a san+,inicilor este dominat! de tr!iri emo(ionale puternice<
$#n%im#n%#l# pe care ei le au a(! de anumite persoane sunt $up#r!icial#, deoarece
simt %ntotdeauna ne,oia de ,aria(ie.
d. colericul 4in$%a2il 1i #9%ra*#r%i%5
4er&ul care %l deine$teA A >ACE
Temperamentul coleric este temperamentul li(#rilor, al oam#nilor (# ac)iun#.
Pentru persoanele cu acest temperament nu se pune pro&lema (ac %$i ,or atin+e
scopul< ci cn( se ,a %nt=mpla aceasta. Colericii sunt oarte am2i)io1i, or,olio1i $i
pu%#rnic ori#n%a)i $pr# $copB de multe ori< pentru ei nu con%#a. mi0loac#l# prin
care %$i atin+ ceea ce $i;au propus at=ta timp c=t ,or i c1%i,%ori.
Colericii sunt oarte impul$i*i, #n#r,ici, a,i%a)i, maniest=nd totodat! mult cura0
atunci c=nd se pune pro&lema asum!rii de riscuri. Pot lua (#ci.ii #!ici#n%# 1i promp%#
:6
%n ca-uri de cri-!< pot reolva problemele aprute i pot s! economiseasc timp.
@e ace pl!cere atunci c=nd li se opune re-isten(! $i sa,urea-! situa(iile com&atante
cu cea mai mare pl!cere. .e aceea< ei sunt n$cu)i p#n%ru comp#%i)ii.
.in cau-! c! sunt !iri in$%a2il#, colericii resimt %n permanen(! ne,oia de
sc7im&are? ei sunt op%imi1%i, cr#a%i*i, #!ici#n)i %n acti,itate< interesa(i de tot ceea ce
e nou< inedit.
Tr!iesc at=t de intens pre-entul %nc=t< pentru colerici nu contea-! oarte mult
aptul c! cine,a ar putea sueri de pe urma ac(iunilor lor< de aceea ei ri$c $ rmn
!r pri#%#niB rela(iile pe care ei le consider! a i de :prietenieB sunt %n realitate doar
rela(ii proesionale< :de aaceriB. Poten(iala lips! de popularitate a colericilor mai
re*ult i din 'tilul de'potic de a conduce1 din 2aptul c foarte rar #i asum vina
&/u am dreptatel"' i c nu accept sfaturi.
Colericii sunt dependeni de munc 4'can(i(a)i la in!arc%"5 $i %i presea-! pe
ceilal(i s! ie ca $i ei. 0u au rbdare, capacitatea empatic este foarte scut $i
din aceast! cau-! uneori sunt considera(i ca iind (uri, '2(rani". Totodat!< ei
sunt incapabili de a realia munci de migal i se plictisesc repede de ceea ce ac.
Asemeni san+,inicilor< colericii au tr!iri emo(ionale puternice< dar care nu
(ur#a. pr#a mul% &n %imp. Aceste eCplo-ii emo(ionale sunt alternate cu p#rioa(
(# (#l$ar#, de inacti,itate 8do,ad! a insta&ilit!(ii9. n plus. colericii au o %nclina(ie
deose&it! spre dramatiri, e"agerri, spre declan#area strilor de alarm.
E9#rci)iu: Cr#i ca%#,orii %#mp#ram#n%al# apar)in#)i6 Dar $o)ulI$o)ia6 Dar
copilul (*oa$%r1
Pentru o mai &un! %n(ele+ere a persoanelor din perspecti,a cate+oriei
temperamentale c!reia %i apar(in< sunt necesare c=te,a preci-!riA
; nu e5i't tipuri te"pera"entale pure. Atunci c=nd a(i %ncercat s! ace(i
eCerci(iul de mai sus< cu si+uran(! c! a(i %nt=mpinat diicult!(i< deoarece< pro&a&il<
a(i %nt=lnit la o persoan!< tr!s!turi care se potri,esc mai multor tipuri temperamentale.
Prin urmare< putem re+!si %n structura personalit!(ii unui coleric $i tr!s!turi
speciice san+,inicului 8ec7ili&ru emo(ional sau capacitate de lucru %ndelun+at!9.
; nu eCist! te"pera"ente !une 'au rele. C7iar dac! ne;ar pl!cea s! a,em un
copil mai socia&il< mai descurc!re(< mai autonom &deci $ ai2 %r$%uri $p#ci!ic#
%#mp#ram#n%ului $an,*inic5, pe c=nd el %n realitate este mai retras< lipsit de ini(iati,!<
ricos sau< cum rec,ent se olose$te eCpresia< :mai &le+B 4%#mp#ram#n% m#lancolic5,
nu a,em de ce s! im nemul(umi(i.
D# #9#mplu, (#1i m#lancolicul ar# %r$%uri car# &l (#.a*an%a0#a. 4capaci%a%# r#(u$
(# lucru &n con(i)ii (# $upra$olici%ar#, $#n$i2ili%a%# cr#$cu% #%c5, &n $c+im2 po$#( o
capaci%a%# (# au%ocunoa1%#r# mai mar# (#c% col#ricul $au $an,*inicul 4car# $un% mai
$up#r!iciali &n c##a c# !ac 1i &n c##a c# pri*#1%# curuTa1%#r#a propri#i p#r$oan#5.
57
D# a$#m#n#a, m#lancolicii $un% mai a%#n)i la (#%alii (#c% col#ricii $au
$an,*inicii, iar, a%unci cn( &n(#plin#$c o $arcin, (#1i au un ri%m (# lucru mai
l#n%, pro(u$ul !inal *a !i mai r#u1i% (#c% al c#lorlal)iB #i $un% p#r!#c)ioni1%i 1i rar#ori
$# &n%mpl $ !ac *r#o ,r#1#al 4(a%ori% num#roa$#lor *#ri!icri5. &n plu$, o (a%
c# iai c1%i,a% &ncr#(#r#a unui m#lancolic, &l po)i con$i(#ra o p#r$oan p# car# %#
po)i 2a.a, !i(#l 1i al# cr#i $#n%im#n%# (ur#a. &n %imp.
; te"pera"entele nu 'e 'cDi"!. @a na$tere< iecare dintre noi do&=ndim
anumite tr!s!turi temperamentale< care nu se modiic! pe parcursul ,ie(ii.
Temperamentul este o latur! a personalit!(ii< asupra c!reia cu +reu se poate inter,eni
prin educa(ie.
Rar#ori un $an,*inic ar pu%#a !i &n*)a% $ (#*in la !#l (# m#%iculo$ ca 1i un
m#lancolic.
Prin urmare< iecare temperament are a,anta*ele $i de-a,anta*ele sale< p!r(ile sale
&une $i pe cele mai pu(in &une. .atoria oric!rui p!rinte< educator sau adult responsa&il
de educa(ia copilului< este s! %i identiice calit!(ile $i s! %i ormule-e sarcini de lucru &n
funcie de posibilitile reale, nu n funcie de ceea ce #i dore#te el, adultul.
D# #9#mplu, #$%# %o%al n#!ir#$c $ &i c#r#m unui #l#* !l#,ma%ic $ lucr#.# &n ac#la1i
ri%m cu col#,ul $u (# cla$, car# ar# un %#mp#ram#n% col#ric.
3.#. C,R,C#&RU7
.ac! temperamentul constituie dimensiunea dinamico;ener+e(ic! a personalit!(ii<
caracterul, %n sc7im&< creionea-! profilul psi%omoral al individului 8Radu I.< 19919.
A$%!#l, (in punc%ul (# *#(#r# al carac%#rului, pu%#m $pun# (#$pr# un copil c
#$%# on#$%, mo(#$%, al%rui$% 1.a.m.(. $au (impo%ri*, mincino$, lu(ro$, #,oi$% #%c.
Pro&lema moralit!(ii este una dintre cele mai contro,ersate $i mai ,ec7i pro&leme
le+ate de personalitatea indi,i-ilor. Practic< putem airma c! unul dintre cri%#riil# ma*ore
dup! care erau %mp!r(i(i oamenii< %nc! din cele mai ,ec7i timpuri 8cu mult %nainte ca
psi7olo+ia s! ie consacrat! ca $tiin(!9< era caracterul acestora 4,EOuni" sau 'ri"5.
0lterior< cercet!rile pe tema caracterului au scos %n e,iden(! anumite aspecte pe
care le ,om pre-enta %n cele ce urmea-!.
C=nd ,or&im despre caracterul unei persoane< tre&uie s! a,em %n ,edere dou!
aspecte undamentaleA
X ceea ce +=nde$te $i simte a(! de cine,a sau de ce,a &atitudinea p# car# o ar#,
po.i)ia p# car# o a(op%5B
X ceea ce ace %ntr;o anumit! situa(ie &comportamentul mani!#$%a%5.
Cu alte cu,inte< tre&uie !cut! dieren(a %ntre con#tiina moral a indi,idului $i
con(ui%a $a moral. 0na se reer! la sistemul de atitudini< ,alori< con,in+eri< deci
58
la ceea ce cunoa$te copilul ca iind &ine< r!u< rumos< ur=t $.a.m.d.< iar cealalt!< la
modul %n care pune %n aplicare aceste cuno$tin(e.
Dar cum $# !orm#a. c#l# (ou compon#n%# al# pro!ilului moral6 Din c# $un%
alc%ui%# ac#$%#a6 Cum pu%#m $ l# mo(i!icm6
a. Educarea contiinei "orale se reali-ea-! %n dou! etape distincte< care
e,oluea-! simultan< complet=ndu;se reciprocA ormarea cuno1%in)#lor moral# 8re+uli
de comportament moral< no(iuni de moralitate9 $i a $#n%im#n%#lor morale. Cu alte
cu,inte< ceea ce tie $i ceea ce 'i"te indi,idul c! este moral.
Un#ori $# &n%mpl ca un copil $ #tie c nu # 2in# ca, (# #9#mplu, $ !ur#, &n$
nu $im%# ac#$% lucruB &n ac#$% ca., n# pu%#m a1%#p%a (# la #l ca, a%unci cn( *a !i
$i,ur c nu &1i *a (a $#ama nim#ni (# !ap%a $a, nu *a #.i%a $ !ur#.
3# poa%# &n$ &n%mpla $ simt c nu # 2in# $ $pui minciuni, &n$ nu #tie $au
nu poa%# s o!#r# o 0u$%i!icar# ac#$%ui $#n%im#n%. In ac#$% ca., (ac cin#*a &i *a o!#ri
o 0u$%i!icar# plau.i2il &n !a*oar#a minciunii, pro2a2il #l o *a cr#(#.
Prin urmare< pentru ca un copil s! poat! a,ea o con1%iin) moral!< tre&uie s! ne
asi+ur!m c! 1%i# $i c! simte ceea ce e moral sau imoral.
&. >ormarea conduitei "orale. Conduita moral! nu repre-int! altce,a dec=t o
serie de o2i1nuin)# $i (#prin(#ri comportamentale< pe care copilul $i le %nsu$e$te
prin #9#rci)ii.
A;l %n,!(a pe copil s! ie politicos presupune ca de iecare dat! c=nd situa(ia o
cere< el s! se comporte adec,at< nu doar cu anumite prile*uri.
5e &n%ln#1%# !r#c*#n% a%i%u(in#a unor prin)i car#, a%unci cn( copilul $pun# o
pro$%i# &n pu2lic, &l c#ar%: ' D# c%# ori )iam .i$ c nu # !rumo$ $ *or2#1%i a1a 6 ".
Un#ori copilul mai prim#1%# 1i o palm.
3 !i# oar# *ina copilului &n &n%r#,im#6 Oar# nu # *or2a (# o (#prin(#r# (#
#9primar# p# car# copilul #i-a format-o &n %imp6 Oar# ac#l copil ar *or2i a1a (ac
nu i $ar a%ra,# a%#n)ia (oar &n pu2lic 4' un(# ne face (# ru1in# "5, ci 1i aca$ 6
Prin urmare e &ine de re(inut c! o deprindere se consolidea-! nu"ai prin
e5erciii !cute %n mod con'ec3ent.
.eci< dac! dorim s! orm!m unui copil anumite tr!s!turi de caracter< este necesar
s! a,em %n ,edere %n e+al! m!sur! ceea ce $im%#, ce ,n(#1%# $i c# !ac# acesta.
3.'. ,P#I#U%INI7&
'Copilul m#u #$%# a%% (# pric#pu% la... &nc% nu mai ar# n#*oi# $... " Pro&a&il
nu o dat! ni s;a %nt=mplat s! au-im ra-e de +enul celei de mai sus< ,enite de la ni$te
p!rin(i oarte m=ndri de aptitudinile copiilor lor.
39
C% (# a(#*ra%# $un% #l# 6 C# $un% ap%i%u(inil# 6 C# #$%# impor%an% $ 1%im (#$pr#
ap%i%u(ini6
C7iar dac! iecare p!rinte $i;ar dori un copil care s! de,in! un mu-ician apreciat<
s! o&(in! centura nea+r! la *udo< s! ,or&easc! luent opt lim&i str!ine< s! de,in!
in,entatorul sistemului de unc(ionare al na,elor trans+alactice $i s! ai&! cuno$tin(e
impresionante %n medicin!< este +reu s! ne ima+in!m c! toate aceste ,ise i se ,or
%mplini. Ki aceasta deoarece $p#ciali.ar#a %ntr;un domeniu solicit! oarte mult!
munc, timp i talent. Prin ur"are1 nu eCist! copii 'pr#apric#pu)i ca $...B Putem
%ns! airma c! unii copii maniest! ap%i%u(ini %ntr;un anumit domeniu de acti,itate<
%n timp ce al(ii se remarc! %n alt domeniu.
Pe scurt< ap%i%u(in#a se deine$te ca iind o %nsu$ire sau un compleC de %nsu$iri
psi7ice sau i-ice care asi+ur! $ucc#$ul, r#u1i%a %ntr;o acti,itate 8Radu I.< 19919.
Pentru a %n(ele+e mai &ine rolul pe care %l au aptitudinile %n ormarea personalit!(ii
copilului< consider!m necesare c=te,a preci-!riA
; nu este suicient ca un copil s! ai&! %nclina(ie spre un domeniu pentru a;i i
asi+urat! perorman(a< la el cum nici nu este indicat ca< de la primele succese o&(inute
de copil< p!rintele s!u s! nu;$i mai ac! +ri*i $i s! se m=ndreasc!A 'C#po%#n)ial ar#
copilul m#ul" Ca s! a*un+! la perorman(!< copilul tre&uie s! depun! oarte mult
#!or% $i s! aloce %imp pentru culti,area aptitudinilor pe care le are.
D# ac##a, nu #$%# in(ica% $ &ncrcm pro,ramul copilului cu pr#a mul%# ac%i*i%)i,
(#oar#c#, a%unci cn( *a a0un,# la o *r$% a(ul%, p#n%ru a !i un 2un pro!#$ioni$%,
*a %r#2ui $ al#a, (oar una $au (ou (in%r# (om#niil# (# ac%i*i%a%# an%#rioar#B
; unele aptitudini apar oarte t=r-iu< %n perioada adolescen(ei sau c7iar la ,=rsta
adult!. Acest enomen se eCplic! prin aptul c! unele meserii %nc! nu sunt accesi&ile
%n(ele+erii la ,=rste ra+ede sau prin aptul c! unele meserii %nc! nu s;au in,entat.
D# #9#mplu, prin)ii in!orma%ici#nilor (# a$%.i, cu ,r#u 1iar !i pu%u% ima,ina
acum c%#*a (#c#nii c# m#$#ri# *or a*#a copiii lorB
; nu e &ine s! %l or(!m pe copil s! de,in! ceea ce nu poate. Totu$i eCist! ca-uri
de p!rin(i care %$i propun cu %n,er$unare s! ac! din copiii lor ,edete sau speciali$ti
%ntr;un domeniu %n care ace$tia nu maniest! prea mari %nclina(ii.
Pu%#m a$i$%a la $i%ua)ii &n car# prin)ii in$i$% $ &1i %rimi% copiii la pro!#$ori (#
pian, (# can%o $au la (an$uri popular# (in cau. c '$un% la mo(" $au (in cau.
c ac#$%#a r#pr#.in% o2i#c%i*# p# car# #i nu le-au r#ali.a% la *r#m#a lor.
Astel< %n loc s! ie %ncura*a(i s! %$i urme-e propriul ,is $i s! %$i de-,olte propriile
aptitudini< unii copii se ,!d ne,oi(i s! urme-e ,isul nereali-at al p!rin(ilor.
Prin urmare< o &un! cunoa$tere a copilului implic! nu doar (#$cop#rir#a
aptitudinilor sale< ci $i cul%i*ar#a acestora.
60
P,R#&, , #R&I,
Copiii pot a,ea temperamente sau aptitudini dierite< pot i dota(i de la na$tere
cu o memorie str!lucit! sau cu o inteli+en(! ie$it! din comun< %ns! ei nu se nasc
mincino1i, %imi.i, n#a$cul%%ori, o2ra.nici, c+iulan,ii, l#n#1i etc. Aceste tr!s!turi
sunt do&=ndite pe parcursul ,ie(ii< iind determinate %n special de inluen(a pe care
o au asupra lor prin)ii $i m#(iul &n care tr!iesc. Prin urmare< elul %n care p!rintele
%$i asum! responsa&ilitatea de a i p!rinte< se r!sr=n+e asupra comportamentului
copilului %ntr;o !oar%# mar# m$ur.
.e aceea< consider!m util ca %n aceast! a treia parte a lucr!rii s! punem %n discu(ie
c%#*a PR/M@E6E cu care se conrunt! p!rintele $i a c!ror re-ol,are depinde %n
mare parte de el. Aspectele pre-entate %n acest capitol au inten(ia de a rele,a c=te,a
i(#i ,#n#ral#< de &a-!< care credem c! ar i indicat s! ie cunoscute de c!tre orice
p!rinte. Aceste aspecte constituie %ns! su&iecte care au ost $i pot i tratate %n sute<
c7iar mii de pa+ini< !r! a a,ea preten(ia de a le epui-a.
.up! anali-area c=tor,a dintre situa(iile;pro&lem! cu care se conrunt! p!rin(ii<
%n capitolul al doilea al acestei p!r(i ,om pre-enta c=te,a dintre cele mai des utili-ate
6ET/.E .E 6/.I>ICARE A C/6P/RTA6ENT0@0I. Cu a*utorul
acestora< sper!m ca p!rintele 8dup! ce ,a parcur+e capitolul9< s!;$i poat! re-ol,a
sin+ur unele pro&leme cu care se conrunt! $i s! ameliore-e rela(ia pe care o are cu
copilul 8copiii9 s!u 8s!i9.
E necesar s! men(ion!m c! metodele pre-entate nu repre-int! :solu(ia
miraculoas!B pe care unii dintre p!rin(i o a$teapt! pentru a le re-ol,a pro&lemele.
.e apt< o asemenea solu(ie uni,ersal ,ala&il! nici nu #9i$%, deoarece iecare situa(ie
este ori,inal, acest lucru dator=ndu;se particularit!(ilor speciice iec!rui actor
pre-entat %n :Partea %nt=iB a lucr!rii.
.e asemenea< consider!m util de men(ionat aptul c! aplicarea metodelor
pre-entate poate s! nu duc! la re-ultatele scontate sau poate s! cree-e alte
incon,eniente. Acest enomen poate ap!rea nu din cau-! c! metodele nu au ost
&une< ci pentru c! eCist! posi&ilitatea ca acela care le;a aplicat s! i ne+li*at anumite
aspecte aparent neesen(iale. .e aceea< %nainte de aplicarea lor< este recomandat
s!;i ie cerut satul unui specialist.
61
I. SI#U,HII/PR$G7&M6
>iecare p!rinte se conrunt! cu pro&leme di,erse< a c!ror re-ol,are de,ine de multe
ori oarte diicil!. .eoarece nu toate situa(iile %i interesea-! %n e+al! m!sur! pe to(i
cititorii< am decis ca %n acest capitol s! pre-ent!m n linii mari doar c!teva dintre ele.
1. 4I/@ENQA N KC/A@H
Pro&a&il mai mult dec=t oric=nd< %n -ilele noastre suntem martori la numeroase
maniest!ri ,iolente care au loc pe strad!< %n institu(ii pu&lice sau %n di,erse alte locuri.
Acest enomen a do&=ndit amploare $i %n $coli astel %nc=t deseori p!rintele poate au-i
cum copilul s!u a a+resat sau a ost a+resat de un alt cole+< cum a asistat la o conruntare
%n curtea $colii sau cum a participat la o disput! %mpreun! cu ceilal(i cole+i ai s!i.
Atunci c=nd apar aceste situa(ii< p!rintele %ncearc! s! +!seasc! o eCplica(ie care
s! *ustiice aptele petrecute< %ns!< de cele mai multe ori< a*un+e la conclu-ia c! #i
sunt de ,in! sau c! Bunii copii sunt ri de la na#tere ".
C% (# *aloroa$ #$%# ac#a$% a!irma)i# (in punc% (# *#(#r# 1%iin)i!ic6 C# $#
cunoa1%# (#$pr# a,r#$i*i%a%#6 D# c# apar ac#$%# mani!#$%ri la copii6
Cu toate c! unele cercet!ri +enetice arat! c! pot eCista persoane care s! ie
predispuse spre ,iolen(! mai mult dec=t altele< ma(oritatea studiilor su&linia-! c!
actele a+resi,e sunt inluen(ate de mediul %n care indi,i-ii %$i des!$oar! acti,itatea
$i de #(uca)ia pe care o primesc.
@a s=r$itul anilor I '0< .ollard $i 6iller au ormulat $tiin(iic ipote-a conorm c!reia
%ntre rustrare $i a+resi,itate eCist! o le+!tur! oarte str=ns!. Astel< frustrarea 4U
$i%ua)i# &n car# in(i*i(ul #$%# &mpi#(ica% $ o2)in c#*a car# &i pro*oac plc#r#5
+enerea-! o stare de nemul(umire care %l %mpin+e pe copil s! se manieste a+resi, 8spre
eCemplu eCcluderea lui dintr;o ec7ip!< primirea unei note mai mici dec=t s;ar i a$teptat<
inter-icerea accesului la *uc!ria preerat!< limitarea li&ert!(ii de mi$care etc.9.
Ac#a$% %#ori# n# a0u% $ n# #9plicm (# c#, (# #9#mplu, (up c# au p#%r#cu%
mul% %imp &n ca$ $au &n $ala (# cla$, unii copii i#$ a!ar %rn%in( u1il#, urln(,
lo*in(, a,)n( %o% c# l# i#$# &n cal# #%c.
/ ipote-! care ,ine %n %nt=mpinarea celei de mai sus< a ost emis! de MerOo,it-
8199'9. El declara c! le+!tura dintre rustrare $i a+resi,itate este ,ala&il! doar atunci
62
c=nd rustrarea produce o reacie emoional puternic, iar conte"tul i obiectele
care se al! %n*ur a,ori-ea-! apari(ia comportamentelor ,iolente.
D#ci, a%unci cn( copiii $# 0oac &n%run m#(iu &n car# #9i$% o2i#c%# p#rc#pu%#
ca !iin( 'p#riculoa$#" 4cu)i%#, pi$%oal# cu 2il# #%c5, #9i$% mai mari 1an$# p#n%ru
apari)ia con!lic%#lor.
Pe de alt! parte< Al&ert Mandura a ela&orat o teorie conorm c!reia a+resi,itatea
este un compor%am#n% &n*)a%. El sus(ine c! indi,i-ii care se maniest! ,iolent nu ac
altce,a dec=t s! imite modelele pe care le consider! a i semniicati,e 8:importanteB9.
A$%!#l, copiii $# po% mani!#$%a *iol#n% p#n%ru c a1a au vut c fac persoanele
p# car# l# a(mir 4col#,ii (# 1coal, pri#%#nii (# la 2loc, prin)ii, p#r$ona0#l# (# la
T.-.#%c5.
Totu$i< unii p!rin(i sunt nedumeri(i de aptul c!< %n ciuda armoniei eCistente %n
amilia lor< %n ciuda a&sen(ei conlictelor< copiii lor se maniest! ,iolent. .e ce oare?
P#n%ru ca un copil $ $# compor%# a$#m#ni prin)ilor, ac#1%ia %r#2ui# s (#*in
modele veritabile p#n%ru copil, $ !i# a(mira)i (# c%r# ac#$%a, $ !i# p#r$oan#
&n$#mna%# p#n%ru #l. Rolul prin%#lui #$%# cu a%% mai (i!icil cu c% prin%#l# concur#a.
un#ori, ca mo(#l, cu p#r$ona0# (# la T.-., &n.#$%ra%# cu pu%#ri $uprana%ural#.
5emniica(ia modelelor pe care le urmea-! copilul ne a*ut! s! ne eCplic!m
inluen(a dierit! de la un copil la altul< pe care o are tele,i-iuneaA copiii care
&eneicia-! de modele po-iti,e %n amilie< nu mai au ne,oie s! le caute pe ecranul
tele,i-orului.
Alte cau-e care pot sta la &a-a apari(iei comportamentului ,iolent< mai pot i
m#(iul !i.ic im#(ia% 8temperatur! ridicat!< -+omot< a+lomera(ie< poluare< traic intens9<
dein%ibitorii 9alcoolul1 dro0urile=1 preena unor poteniale victime 9copii a cror
mimic! tr!dea-! rica9 etc.
.eci< %n +eneral< ,iolen(a care apare printre ele,i nu se datorea-! aptului c! unii
sunt mai a,r#$i*i (in na1%#r# dec=t al(ii. 6aniest!rile pot lua na$tere ca urmare a
rustr!rilor resim(ite de c!tre copii< a conteCtului %n care tr!iesc< a modelelor pe care
le urmea-! etc.
Prin urmare< p!rintele *oac! un rol oarte important %n educarea copilului %nc=t
s!;l deprind! s! poat! ace a(! conlictelor %n mod pa$nic.
#. TI6I.ITATEA KI /MRHRNICIA
#.1. TI6I.ITATEA
Cadrele didactice %nt=lnesc rec,ent ca-uri de copii retra$i< care nu (in s! ias! %n
e,iden(!< care nu ,or&esc dec=t %ntre&a(i 8$i atunci :cu o *um!tate de +ur!B9< a c!ror
,e$nic! preocupare este :.s! nu ,r#1#a$c".
P!rin(ii acestor copii sunt uneori m=ndri de :cumin(eniaB copiilor lor< alteori sunt
*ena(i pentru c! %i consider! prea :moiB< prea :&le+iB.
E$%# %imi(i%a%#a o cali%a%# $au un (#!#c%6
0nele persoane aprecia-! copiii timi-i< consider=nd c! maniest! respect< &un
sim(< nu deran*ea-!< nu %ntrerup con,ersa(iile etc. %ns!< pro&a&il< pu(ine dintre acestea
&!nuiesc ce se poate ascunde %n spatele timidit!(ii $i ce consecin(e poate a,ea aceast!
tr!s!tur!< pe termen lun+.
.e o&icei< copiii care se maniest! timid au o stim! pentru sine redus!< nu au
%ncredere %n or(ele proprii $i sunt domina(i de un puternic comple" de inferioritate.
Ei simt c! '&n%o%(#auna c#ilal)i au (r#p%a%#", '$#n%im#n%#l# m#l# nu con%#a." $i
c!< dac! are loc un incident< acesta $# nt!mpl numai din vina lor. C.G. 2un+ 819979
remarca aptul c! persoanele timide au preten(ia ascuns! de a i apreciate $i
recunoscute la ade,!rata lor ,aloare< au con,in+erea propriei competen(e r!mase
nedescoperite. .in aceast! cau-!< ele reac(ionea-! la cel mai mic +est de de-apro&are.
Timiditatea mai poate repre-enta $i o orm! mascat! a tipului de personalitate
pa$i*a,r#$i* 8@elord C< Andre >.< 199)9. Aceasta se caracteri-ea-! printr;o stare
de nemulumire, un sentiment (# frustrare $i o atitudine !(i$! de critic la adresa
p!rerilor celorlal(i. Personalit!(ile pasi,;a+resi,e sunt dualiste, nu eCprim! direct
ceea ce simt. Aparent< ele accept! deci-iile $i par s! nu ie deran*ate de nimic< %ns!
:pe la spateB tot timpul au ce,a de comentat $i %n loc s! se antrene-e %ntr;o lupt!
desc7is!< se mul(umesc s! %mpin+! %n aren! alte persoane< mai nai,e. Personalit!(ile
pasi,;a+resi,e sunt asemeni unui ,ulcan< care poate la un moment dat i-&ucni< !r!
s! te a$tep(i $i !r! s! %n(ele+i din ce cau-!.
Prin urmare< adultul care %ncura*ea-! timiditatea la copilul s!u< risc! s!;i culti,e
%n acela$i timp $i incapacitatea de a opune re-isten(! $i de a;$i eCprima respectuos
punctul de ,edere atunci c=nd nu este de acord cu anumite deci-ii< vulnerabilitatea
$i sensibilitatea crescut! la :s!+e(ileB trimise de ceilal(i< umilina $i acceptarea
situa(iilor care %l dea,ori-ea-! etc.
'A%unci, # mai 2in# $ !i# o2ra.nic6" s;ar putea %ntre&a unii.
2.2. $GR6INICI,
@a polul opus timidit!(ii se al! obrnicia. .ac!< %n +eneral< ma*oritatea adul(ilor
implica(i %n educa(ia copiilor nu sunt de acord cu aceast! orm! de comportament<
totu$i eCist! p!rin(i care o %ncura*ea-!< uneori %n mod indirect. Ei consider! c! '&n
*ia) %r#2ui# $ &n*#)i $ %# (#$curci cum po)i mai 2in#" $i c! ,E$Iu %r#2ui# $ %# la1i
clca% &n picioar#"F. .e aceea< ei sunt de p!rere c! BD#c% $ $%ai cumin%# &n col)ul
%u, mai 2in# $ !ii ndrne".
.in p!cate< +rani(a dintre obrnicie $i ndrneal este oarte ra+il!< iar mul(i
dintre copiii educa(i %n acest spirit nu reu$esc s! ac! dieren(a %ntre cele dou! moduri
de comportare. Astel< ei a*un+ s! de-am!+easc! prin lipsa lor de compasiune< de
%n(ele+ere< de &un;sim( $i respect maniestate c7iar a(! de propriii p!rin(i.
64
/ dat! cu trecerea timpului< ace$ti copii ,or a,ea tendin(a de a lua deci-ii !r! s!
(in! cont de dorin(ele sau de sentimentele celorlal(i. Prin elul lor de a se comporta<
,or risca s! *i+neasc! persoanele din *ur< s! nu accepte alte p!reri< s! %$i de-,olte o
atitudine ostil!< ceea ce le ,a aduce pre*udicii pe planul ,ie(ii sociale.
6ai eCist! ca-uri de copii care maniest! o&r!-nicie %n dierite conteCte 8de
eCemplu la $coal!9< apt care %i surprinde c7iar $i pe p!rin(i lor 4'-ai, (ar copilul
m#u nu #$%# a1a/F
A
5. 0neori< p!rin(ii acu-! cadrele didacticeA ,Aca$ nu a !cu%
nicio(a% a1a c#*a/ La 1coal a &n*)a% a$%a/"
Este normal ca p!rintele s! ie sup!rat atunci c=nd aude c! iica sau iul lui este
:persona*ul ne+ati,B al %nt=mpl!rii de la $coal!< %ns! e &ine s! se +=ndeasc! $i c!<
pro&a&il sc7im&area comportamentului acestuia se poate datora $i lip$#i (#
comunicar# #!ici#n% (in !amili# 8din dierite cau-eA ric!< ne%ncredere< interesul
sc!-ut al p!rin(ilor etc.9 sau in!lu#n)#i pu%#rnic# eCercitate de c!tre ceilal(i cole+i
de $coal! 8ceea ce denot! o autonomie sc!-ut! $i o stim! pentru sine redus!9.
Aro,an)a repre-int! o orm! particular! a o&r!-niciei $i< de cele mai multe ori<
este determinat! 8asemeni timidit!(ii9 de un $#n%im#n% (# in!#riori%a%# culti,at %n
suletul indi,idului< de care acesta rar#ori &1i ( $#ama. Pentru a caracteri-a acest
enomen< 2un+ 819979 a olosit eCpresia de :inla(ie psi7ic!B< prin care eCplica
umplerea unui spa(iu ce nu ar putea i acoperit %n mod normal.
A$%!#l, pu%#m &n)#l#,# mo%i*ul p#n%ru car# ac#i copii p# car# iam &n%lni% 1i iam
carac%#ri.a% (r#p% o2ra.nici, $# compor%au cu aro,an)B &n $pa%#l# ac#$%#i a%i%u(ini,
(# !ap%, $# a$cun(#a n#&ncr#(#r#a &n !or)#l# proprii.
Dar, a%unci, cum #$%# 2in# $ &l #(ucm p#n%ru a nu !i nici o2ra.nic, nici %imi(6
#.'. A5ERTI4ITATEA
5olu(ia de mi*loc %ntre timiditate $i o&r!-nicie o repre-int! %n,!(area unui
comportament $i a unui lim&a* a$#r%i* 8Medell R.< @ennoC 5.< 19979. Prin aceste
orme de maniestare< copilul ,a %n,!(a $ !ac a!irma)ii #9primn( c##a c# cr#(#,
c# $im%# 1i c# (or#1%#, aprn(u1i (r#p%uril# proprii 1i r#$p#c%n(, &n ac#la1i %imp,
pr#ril# al%ora.
Astel< pentru a se putea eCprima aserti,< copilul ,a tre&ui s! ia %n considerare
sentimentele< opiniile $i dorin(ele interlocuitorului< s! eCprime ceea ce dore$te %ntr;un
mod direct< !r! a acu-a sau a *i+ni persoana cu care discut!. Cu a*utorul lim&a*ului
aserti,< el ,a putea s! decid! ce este $i ce nu este &ine pentru el< ,a putea spune N0
atunci c=nd consider! c! este ca-ul< dar ,a a,ea +ri*!< %n acela$i timp< s! respecte
po-i(ia adoptat! de cel!lalt.
84om re,eni cu detalii asupra acestei pro&leme %n su&capitolul reeritor la
:Comunicarea eicient!B9.
6:
Prin urmare< se poate constata c! p!rintele poart! o mare responsa&ilitate %n ceea
ce pri,e$te %imi(i%a%#a sau o2r.nicia de care d! do,ad! copilul s!u. In unc(ie de
elul %n care este educat %n amilie< copilul ,a reu$i s! se poat! eCprima !r! '$
,r#1#a$c" dar< %n acela$i timp< !r! '$ $# la$# clca% &n picioar#".
'. 5TRE50@ KC/@AR
: Nu m mai $%r#$a a%%a/ ", ' -ai c# .i $%r#$an% am a*u% a.i/ ", ' M %o% $%r#$#a.
copilul cu &n%r#2ril# lui/ "
Aceste eCpresii le au-im -i de -i. Ele ac parte din lim&a*ul acti, al adul(ilor $i
eCprim! epui-area< ener,area< irasci&ilitatea< starea de indispo-i(ie etc. %ns!< pe c=t
de normale ni se par atunci c=nd le au-im spuse de c!tre adul(i< pe at=t de amu-ante
sau lipsite de sens ni se par c=nd sunt eCprimate de c!tre un copil.
C# &n$#amn a !i $%r#$a%6 D# c%# !#luri #$%# $%r#$ul6 Cin# 'ar# *oi#" $ !i#
$%r#$a%6 E 2in# $ $%r#$m copiii6
A$a cum pro&a&il mul(i dintre cititori cunosc< $%r#$ul repre-int! o $%ar# (#
&ncor(ar# n#r*oa$ sau o r#ac)i# care este declan$at! de un anumit e,eniment. %n
lim&a*ul u-ual< o&i$nuim s! asociem no(iunea de :stresB cu cea de :indispo-i(ieB<
%ns!< pro&a&il< pu(ini cunosc aptul c! aceasta poate eCprimaA
; de o stare de acti,are< de toniiere a or+anismului< indispensa&il! unc(ion!rii
sale adec,ate< care are drept consecin(! cre$terea perorman(ei 4#u$%r#$5B
sau
; o stare de supra%nc!rcare< tensionare< de-adaptare a or+anismului< care are o
intensitate crescut! $i care duce la sc!derea perorman(ei indi,idului 4(i$%r#$5 8Ma&an
A.< 199)9.
n cele ce urmea-! ,om lua %n discu(ie inluen(a distresului asupra perorman(elor
$colare ale ele,ului.
Di$%r#$ul poate ap!rea %n anumite $i%ua)ii par%icular# 8eCamene< concursuri
sporti,e< %n +eneral e,enimente care sunt percepute ca iind importante9 sau poate
constitui o %r$%ur a p#r$onali%)ii indi,idului 4'Copilul ac#la #$%# *#1nic $%r#$a%l"5.
.ac!< %n primul ca-< acest tip de stres 4acu%5 este iresc $i poate cople$i pe oricine<
%n a doua situa(ie 4$%r#$ul cronic5 lucrurile sunt mai +ra,e< iar p!rin(ii ar tre&ui s! ia
m!suri pentru pre,enirea< ameliorarea sau eliminarea st!rii respecti,e.
E$%# noimal 1i carac%#ri$%ic $p#ci#i uman# $ &1i (or#a$c $ #*olu#.#, $ a%in,
noi o2i#c%i*#, $ pro,r#$#.# (in c# &n c# mai mul%. Dar cu c# co$%uri6
Aceast! %ntre&are este &ine s! ie ormulat! de c!tre to(i p!rin(ii care a$teapt!
oarte mult de la copiii lor $i le cer s! reali-e-e %n permanen(! acti,it!(i solicitante.
Astel< se pot %nt=lni ca-uri de p!rin(i care< de iecare dat! c=nd copilul lor a
reali-at o perorman(!< se +r!&esc s! ormule-e alte preten(ii< !r! a;i da copilului
oca-ia s! se &ucure de reu$it!.
66
D# #9#mplu, au #9i$%a% $i%ua)ii &n car# copilul a *#ni% !#rici% la prin%# 1i ia $pu$
c a %#rmina% (# ci%i% car%#a p# car# o a*#a ca %#m &n$, prin%#l#, &n loc $
apr#ci#.# cum $# cu*in# #!or%ul (#pu$, $a ,r2i% $ $pun: 'Acum, $ &mi ci%#1%i 1i
c#l#lal%# (ou cr)i (# p# ra!%/ "
E ca $i cum ar -iceA BAi %n,!(at lim&a en+le-!? /7< dar asta nu e nimicD 5! ,edem
dac! po(i s! %n,e(i paOistane-aDB
n mod incontesta&il< tre&uie apreciat in%#r#$ul $i #!or%ul p!rin(ilor care solicit!
ore suplimentare 8medita(ii9 pentru acti,itatea $colar! a copiilor lor< cu scopul ca
ace$tia s!;$i poat! de-,olta ori-ontul academic. Cu toate acestea< nu putem trece cu
,ederea numeroasele situa(ii %n care acest eort nu este %ncununat de succes< din cau-a
necunoa$terii capacit!(ii reale de eort de care dispune copilul $i a i+nor!rii dorin(elor
$i preocup!rilor acestuia.
Dac un a(ul%, &n%orcn(u$# (# la locul (# munc, ar !i pus &n $i%ua)ia (# a
pr#$%a ac##a1i ac%i*i%a%# &n mo( $uplim#n%ar, la un mom#n% (a% ac#a$%a ar (uc# la
suprasolicitare, epuiare, distres, (#ci, implici%, la $c(#r#a pro(uc%i*i%)ii.
Dac $olici%m unui copil ca, (up or#l# (# la 1coal, p# ln, %#m#l# (# ca$
c# %r#2ui# #!#c%ua%# pn a (oua .i, $ mai par%icip# la or# $uplim#n%ar# 4m#(i%a)ii5,
oar# #!#c%ul nu *a !i ac#la1i6
:5i+ur< ,or -ice unii< dar capacitatea de eort a copiilor este mai mare dec=t a
adul(ilor. %n plus< acum tre&uie s! %n,e(e.B
:5i+ur< ,om -icem noi< dar tre&uie s! a,em %n ,edere do-area eortului pentru a
putea i !cut %n momentele cele mai importante ale ,ie(ii< deoarece resursele
ener+etice ale copiilor sunt $i ele limitate.B
-i $a &n%mpla% $ &n%lni)i *r#o(a% 0uniori cu p#r!orman)# #9c#p)ional# &n
comp#%i)iil# $por%i*#, &n$ p# car# nu ia)i mai nt!lnit la $#niori6 A)i cuno$cu% #l#*i
pr#mian)i p# %o% parcur$ul *i#)ii (# 1colar car# au !o$% &n(#mna)i (# prin)i $ ia
numai no%# ma9im# la %oa%# (i$ciplin#l#, iar &n mom#n%ul n car# au !o$% pu1i &n
$i%ua)ia (# a1i con%inua $%u(iil# la ni*#l uni*#r$i%ar au c#(a%, #pui.a)i6 Noi (a.
&'
(re suplimentare
". 6INCI0NA KI CFI0@0@
4.1. MINCIUN,
6inciuna repre-int! un enomen des %nt=lnit< care poate i a&ordat din multe
puncte de ,edere. Ins!< acest enomen repre-int! o surs! de %n+ri*orare pentru p!rin(i
a&ia %ncep=nd cu ,=rsta primilor ani de $coal!< deoarece< p=n! atunci< copilul tr!ie$te
%ntr;o lume %n care ante-ia se %mplete$te cu realitatea.
D# c# min%# copilul6 Cin# &l &n*a)6 Cum poa%# !i '%ra%a%" minciuna6
Consider!m c! principalele cau-e care %l determin! pe copil s! mint! sunt
urm!toareleA
; climatul de nencredere %n care tr!ie$te copilul. Dac &n%r# copil 1i p#r$oan#l#
apropia%# nu ar# loc o comunicare eicient!< a%unci &n r#la)ia car# $# in$%al#a.
poa%# apr#a n#&ncr#(#r#aB
!rica. .ac! amilia %i solicit! copilului mai mult dec=t poate el oeri< atunci acesta
se ,a olosi de minciun! pentru a ascunde unele apteA :5! nu aud c! ,ii acas! cu o
not! mai mic! dec=t $apteDB. %n consecin(!< c=nd copilul ,a primi o not! mai mic!
dec=t $apte< p!rintele :nu ,a au-iB.
proasta impresie despre sine. 0nii copii descoper! c! denaturarea
ade,!rului %i poate pune %ntr;o lumin! a,ora&il! sau le poate aduce anumite
a,anta*e. .e aceea< ei preer! s! se :reali-e-eB pe plan ima+inar< i+nor=nd sau
ne+li*=nd importan(a ade,!rului.
Prin urmare< %nainte de a c!uta solu(ii pentru :tratarea minciuniiB< e &ine ca
p!rintele s! sta&ileasc! un climat de %ncredere %ntre mem&rii amiliei< s! elimine rica
$i s! %m&un!t!(easc! ima+inea proprie a copilului. .up! ce reali-ea-! toate acestea<
s;ar putea s! constate surprins c! nu mai are ce :trataB.
2.2. CJIU7U7
/ pro&lem! cu care se conrunt! p!rin(ii %n mod rec,ent o constituie a&sen(ele
copiilor de la acti,it!(ile $colare.
Car# $un% cau.#l# car# &i &mpin, p# copii $ c+iul#a$c (# la or#6 Cum poa%# !i
opri% $au (iminua% ac#$% !#nom#n 6
E &ine de $tiut c! apari(ia acestui enomen relect! un de-ec7ili&ru %n rela(ia ami;
lie ; copil ; $coal!. Prin urmare< atunci c=nd cercet!m cau-ele care contri&uie la
apari(ia c7iulului< tre&uie s! a,em %n ,edere natura rela(iilor dintre ace$ti actori.
5e $tie c!< de o&icei< ele,ii c7iulesc %n grup. Prin urmare< +rupul de prieteni
repre-int! un actor deose&it de important %n apari(ia acestui enomen. Totu$i< se
poate constata c! rec,en(a c7iulului la ,=rsta $colar! mic! este mult diminuat!.
1)
Acest lucru se poate eCplica< pe de o parte< prin aptul c! %n clasele mici +rupul
nu eCercit! o inluen(! at=t de mare< iar< pe de alt! parte< prin aceea c! modelul $i
autoritatea cadrelor didactice impun o disciplin! $i o responsa&ilitate de un ni,el
mai %nalt.
Cea mai mare responsa&ilitate %n apari(ia a&senteismului o are familia, din cau-a
metodelor educati,e olosite.
Cum $# #9plic ac#$% !ap%6
.ac! amilia l;ar a*uta pe copil s!;$i de-,olte autonomia, responsabilitatea $i
&ncr#(#r#a &n !or)#l# proprii, atunci acesta nu ar mai i la el de vulnerabil la
inluen(ele eCercitate de +rup. Prin urmare< e &ine de $tiut c! +rupul are o inluen(!
cu at=t mai mare asupra copilului< cu c=t +olul l!sat de lipsa aec(iunii amiliale este
mai mare.
n plus< consider!m important de su&liniat aptul c! +rupul are ca eect pi#r(#r#a
&n anonima% a indi,idului< prin eli&erarea acestuia de constr=n+erile con$tiin(ei
8>iceacM.< 199)9.
A$%!#l, copiii car# c+iul#$c &n ,rup nu $# con$i(#r *ino*a)i $au r#$pon$a2ili
p#n%ru !ap%#l# lor, (#oar#c# 'Vi c#ilal)i au fcut la !#l/".
ECist! $i ca-uri %n care copiii c7iulesc nu din cau-! c! a$a au !cut ceilal(i cole+i<
ci< din moti,e personale< cum ar i antipatia pe care o au a(! de un proesor $i a(!
de o materie de studiu 8:Y ,roa.nic $ a$i1%i la ora (# ... "5 sau indieren(a cu care
tratea-! enomenul educa(ional 8: C# ro$% ar# $ $%au la or#6"5.
n aceste situa(ii< copiii maniest! lips de respect a(! de autoritatea $colar!. A$a
cum am mai men(ionat< dac! p!rintele are o atitudine ne+ati,! a(! de proesori< a(!
de $coal! 4pro!#$orul (# ma%# nu # 2un (# nimic/ ", 'Pro!#$oara ac##a $i,ur ar#
c#*a p#r$onal cu %in#/ "5, iar copilul simte acest lucru< nu ne putem a$tepta ca el s!
ai&! o atitudine mai &un! a(! de sistemul de %n,!(!m=nt.
Prin urmare< c7iar dac! atitudinea pe care o maniest! p!rintele a(! de $coal!
sau dasc!li este %ndrept!(it!< nu este &ine s! ie cunoscut! de c!tre copil deoarece #l
*a &n*)a s nu se $upun autoritilor c##a c# *a pu%#a (una #*olu)i#i lui
ul%#rioar#.
6<
II. 6ET/.E .E 6/.I>ICARE A
C/6P/RTA6ENT0@0I
Cum $ m compor% cu copilul m#u ca $ m a$cul%#6 'B%aia # rup% (in rai6"
'-or2a (ulc# mul% a(uc#6" C# a(uc#6 Cn( a(uc#6 Copilul m#u #$%# !oar%#
&ncp)na%. C# $ m !ac cu #l6
ECist! multe %ntre&!ri care r!m=nt! mintea adul(ilor implica(i %n educa(ia copiilor.
To(i am ,rea s! +!sim solu(ia ma+ic! prin care s! o&(inem re-ultatele dorite.
Ade,!rul este c! educarea unui copil repre-int! o munc! oarte diicil!< mai ales
prin aptul c! re-ultatele se cule+ mult mai t=r-iu< iar pentru a o&(ine perorman(e %n
acest domeniu tre&uie s! ii tot timpul <<pe a-!B< s! r!spun-i de iecare dat! %n mod
adec,at situa(iilor inedite care apar.
Este deose&it de diicil s! o&ser,i $i s! aprecie-i &n%o%(#auna, %n mod a(#c*a%
reali-!rile copilului t!u 8a$a cum ,om ,edea %n eCemplele care urmea-!9< precum $i
s! iei o atitudine potri,it! atunci c=nd situa(ia o cere? dar e &ine ca< cel pu(in< s! im
con$tien(i de consecin(ele comportamentelor noastre $i s! ne str!duim s! e,it!m unele
+re$eli. C7iar dac! to(i a,em la ni,elul sim(ului comun no(iuni ca :recompens!B
sau :pedeaps!B< pu(ini suntem con$tien(i de aptul c! rec,ent am ost inluen(a(i de
aceste metode pe parcursul ,ie(ii noastre. 6a*oritatea celor care le olosesc o ac
din instinct< pentru c! a$a consider! :c! e normalB. .e aceea ,! propunem ca< %n
su&capitolul care urmea-!< s! anali-!m c=te,a dintre metodele de &a-! prin care se
ameliorea-! sau prin care am modiicat !r! ' ne d!m seama< comportamentul
copiilor no$tri.
1. NTHRIREA P/RITI4H 8REC/6PEN5A9
3!r1i%ul cla$#i I. Mama #l#*ului Ionic &1i (o0#n#1%# $o)ul !iin(c ac#$%a nu 1ia
r#comp#n$a% copilul cu oca.ia a2$ol*irii cla$#i I, la !#l cum o !ac c#ilal)i prin)ii.
Ta%l &1i &n$u1#1%# cri%ica 1i &1i (uc# !iul la o &n,+#)a%.
3!r1i%ul !acul%)ii. 3c#na $# r#p#%: mama &1i (o0#n#1%# $o)ul, $u,#rn(ui $1i
in*i%# !iul la o 2#r#. Ta%l $# con!orm#a., ns Ionic &i r$pun(#:
; Dar 2in# %a%, %u nu 1%ii c 2#r#a nu m#r,# (up &n,+#)a%6
70
C% (# !r#c*#n% ar %r#2ui r#comp#n$a)i copiii6 D# c# # in(ica% !olo$ir#a
r#comp#n$#i6 C# %ipuri (# r#comp#n$# po% !i !olo$i%#6
1.1. C& &S#& R&C$MP&NS,)
4ntrirea po*iti3 9reco"pen'a= este un e,eniment pl!cut care< (ac #$%#
preentat imediat dup! apari(ia unui comportament< cau-ea-! o cre$tere a rec,en(ei
comportamentului respecti,. Cu alte cu,inte< dac! %ntr;o anumit! situa(ie cine,a se
comport! adec,at $i e imediat recompensat< atunci cre$te pro&a&ilitatea ca acel
comportament s! se repete 86artin G.< Pear 2.< 19919.
E9#mpl#:
Situaie> Mama $pal *a$#l# &n 2uc%ri#. Fiica #i (# A ani *in# 1i $# 0oac cu
!r)iorul mai mic.
,titudinea printelui> Mama $# opr#1%# puin (in ac%i*i%a%# 1i $# 0oac cu
amn(oi p#n%ru o $cur% p#rioa( 4r#comp#n$#a. ini)ia%i*a !#%i)#i5.
Con'ecin pe ter"en lun0> Cr#1%# pro2a2ili%a%#a ca !#%i)a $ $# 0oac# cu
!r)iorul #i 1i &n al%# $i%ua)ii.
Situaie> Ta%l 1i !iul !ac cumpr%uri &n%ro (upamia. %ori(. Bia%ul, o2o$i%,
&1i &n$o)#1%# %a%l &n lini1%# 1i !r $ $# pln, 4&n mo( $urprin.%or5.
,titudinea printelui> Ta%l r#marc cura0ul copilului 1i &i propun# $ !ac o
pau. (# &n,+#)a% 4r#comp#n$#a. compor%am#n%ul ac#$%uia5.
Con'ecin pe ter"en lun0> &n *ii%or, *a cr#1%# pro2a2ili%a%#a ca ac#l copil $1i
&n$o)#a$c %a%l la %r#2uril# ca$#i &n lini1%# 1i !r $ $# pln,.
Situaie> An(r##a &1i !ac# %#m#l# p#n%ru aca$.
$titudinea printelui: 6ama remarc! situa(ia $i o laud!< %i -=m&e$te sau o
mn,i# &ncura0a%or p# cap.
Con'ecin pe ter"en lun0> Cr#$c 1an$#l# ca An(r##a $ &1i !ac %#m#l# &n
*ii%or cu mai mul% in%#r#$.
1.2. C& #IPURI %& R&C$MP&NS& & GIN& 5 E$7$SIM)
C=te tipuri de recompense pot i olosite? Care sunt mai eiciente? ECist!
recompense uni,ersal ,ala&ile?
ECist! stimuli care repre-int! %nt!riri po-iti,e pentru aproape orice persoan!
8alimentele preerate9< la el cum eCist! stimuli care sunt semniicati,i doar pentru
unele 4unii copii pr#!#r anumi%# pro,ram# T. -., al)ii, $ $# 0oac# cu pri#%#nii $au
cu o 0ucri# car# l# plac# mai mul% #%c5.
71
.e aceea< tre&uie acordat! o mare aten(ie copilului pentru a ala ce repre-int!
pentru el o recompens! semniicati,! N(# #9#mplu. &n ,#n#ral, copiilor l# plac
(ulciuril#5. .ar nu tuturor copiilor le plac la el de mult dulciurileD Prin urmare<
semniica(ia unei recompense ,aria-! de la indi,id la indi,id.
%n unc(ie de natura lor< recompensele pot iA
a. alim#n%# ; &om&oane< pr!*ituri< ructe< sucuri< meniul preerat< eCisten(a
desertului la mas! etc?
2. (i$%inc)ii ;*etoane< stelu(e< puncte ro$ii< diplome etc?
c. po$#$iuni %#mporar# al# unor o2i#c%# 4' &mprumu%uri"5 ; posi&ilitatea de a
%m&r!ca o roc7ie pentru oca-ii speciale< de a sta pe scaunul cui,a< de a a,ea o camer!
pri,at! etc.
(. ac%i*i%)i $%imula%oar# ; eCcursii *ocuri< ,i-ionarea unor pro+rame T. 4.< sau
a unor ilme la cinema< citirea c!r(ii preerate etc.
#. r#comp#n$# $ocial# ; %m&r!(i$!ri aectuoase< laude< -=m&ete< o simpl! pri,ire
care s! eCprime interesul $.a.m.d.
.in cau-a aptului c! rec,en(a comportamentelor care ar tre&ui %nt!rite po-iti,
este uneori oarte mare< se impun dou! preci-!riA
; atunci c=nd dorim s! orm!m un comportament< %9 recompens!m ori de c=te
ori apare. 0lterior< dup! ce deprinderea este ormat!< num!rul %nt!ririlor poate s!
scad! Nc%# o r#comp#n$ la a (oua, apoi a %r#ia apari)i# 1.a.m.(.5B
; e &ine s! se oloseasc! recompense c=t mai ,=nate< %ns! cele mai accesi&ile $i
mai economice sunt cele sociale. Recompens! social! constituie $i a;1 asculta pe
copil atent< cu interes< a;1 l!sa s!;$i termine ideea 8ra-a9< a men(ine contactul ,i-ual
cu el< a;1 sus(ine %n ini(iati,e< a;i aprecia str!dania< i+nor=nd +re$eala
8: T#ai $%r(ui% $l!acip# m mic (# mn"5, a;i pune %ntre&!ri la care s! poat!
r!spunde airmati, 8: Riai (a% $#ama $in,ur c %r#2ui# $)i !aci %#ma6"5 etc.
1.'. C06 >ACE6 5H CREA5CH E>ICIENQA REC/6PEN5E@/R?
a. Al#,#r#a unui compor%am#n% $p#ci!ic
/&i$nuim s! spunemA &l &n*) $ !i# cumin%# $au o &n*) $ !i# a$cul%%oar#. C#
&n$#amn '$!i# cumin%# " 6 Dar 'a$cul%%oar# " 6 P# cin# $ a$cul%# 1i c# $ a$cul%#6
.ac! dorim s! modiic!m un tip de maniestare a copilului nostru< e necesar s!
ne propunem dinainte eCact ceea ce dorim s! amelior!m 4&l mo%i*m $1i !ac %#ma,
&l &n*)m $ $# a(r#$#.# poli%ico$ #%c5. In acest el este mai u$or s!;i oerim %nt!riri
po-iti,e< deoarece ,om $ti $pr#ci.m ce comportament anume ne;a pl!cut 4'Bra*o,
ai !o$% +arnic a.i p#n%ru c )iai !cu% cur)#ni# &n cam#r/"5.
72
b. 2eprivarea #i saierea
Pentru ca o recompens! s! poat! a,ea o semniica(ie mare pentru copil< e necesar!
uneori o perioad! %n care acesta s! ie depri3at de o&iectul sau de situa(ia stimulati,!
8: $= !aci $i!i# (or (#... "5. In +eneral< cu c=t e mai lun+! %n timp depri,area< cu
at=t mai eicient! ,a i %nt!rirea.
Saierea se reer! la pierderea ,alorii stimulati,e a recompensei. .up! ce o
recompens! a ost olosit! de mai multe ori< copilul ,a i saturat de acea %nt!rire. Cu
alte cu,inte< dac! o&ser,!m c! %i plac &om&oanele< nu %nseamn! c! %l ,om recompensa
la ininit %ndop=ndu;1 cu &om&oane< deoarece copilul se ,a plictisi de aceast!
recompens!.
$ici o mar# (i!icul%a%# o &n%mpin prin)ii car#, (in #9c#$ (# .#l, o!#r copiilor
%o% c##a c# *or ac#1%ia. O (a% cu %r#c#r#a %impului, copilul *a !i (in c# &n c# mai
,r#u (# mul)umi% 1i, prin urmar#, numrul r#comp#n$#lor car# $ &l %#n%#.# $# *a
(iminua.
c. 3emnificaia recompensei
A$a cum am preci-at anterior< semniica(ia recompensei dier! de la copil la copil.
Prin urmare< un o&iect< un +est este deinit ca recompens!< doar dup! ce se o&ser,!
eectul po-iti, a,ut asupra persoanei ,i-ate.
'lam %o% .i$ ci cumpr o 2icicl#% (ac *a &n*)a mai 2in#, (ar #l con%inu $
$%#a %oa% .iua p# a!ar 1i $ 0oac# !o%2al/" -ice p!rintele care nu %$i d! seama c!
o min+e de ot&al ar repre-enta o recompens! autentic! pentru &!iatul s!u.
d. -romptitudinea cu care se acionea
E &ine de $tiut c! #!ici#n)a recompensei cr#1%# cu cCt (i$%an)a dintre momentul
aptei $i aplicarea acesteia este mai mic. .e aceea< este indicat s! reac(ion!m imediat
ce un comportament o&ser,at la copilul nostru ne;a atras aten(ia 8BAm o2$#r*a% c
mai a1%#p%a% &n lini1%# c% %imp a %r#2ui% $ pro2#. +aina. ?ai(# acum $)i cumpr
un $uc/"5.
Tot aceast! condi(ie eCplic! $i moti,ul pentru care recompensarea %ndep!rtat! %n
timp nu este suicient de stimulatoare 4'Dac min# *#i 1%i la %#$%, la *ar %# *oi
%rimi%# &n %a2r la mar#/"5.
#. Con$#c*#n)a &n%ririlor
nt!rirea po-iti,! e mai eicient! c=nd se ace %n mod continuu< consec,ent. .ac!
r!spl!tim un comportament de c=te,a ori< iar apoi nu;' mai apreciem sau %l i+nor!m<
eicien(a metodei scade.
1.4. CUM ,P,R C$MP$R#,M&N#&> N&%$RI#& -N URM, ,P7IC6RII
INA$7UN#,R& , -N#6RIRII P$II#IA&)
5! acord!m aten(ie urm!toarei situa(iiA
Alin, un 2ia% (# D ani, se (oac &n cam#ra lui. Dup un %imp, $# (uc# &n
$u!ra,#ri# 1i &nc#p# $ man#*r#.# %#l#coman(a %#l#*i.orului, (n( $onorul !oar%#
%ar#. Mama
73
*in# &n cam#r 1i &i $pun# ' -( c %#ai plic%i$i% $ %# 0oci $in,ur. ?ai(# $ m#r,#m
&mpr#un &n parc."
C# pu%#m $pun# (#$pr# compor%am#n%ul mam#i6 C# con$#cin) poa%# a*#a6
Cum a)i !i proc#(a% &n%ro $i%ua)i# $imilar6
@a o prim! impresie< mama lui Alin poate i considerat! un p!rinte modelA atent!
la ne,oile iului ei< %ncearc! s! %$i petreac! o &un! parte din timp %mpreun! cu acesta<
%ns!< dac! anali-!m aceast! situa(ie lu=nd %n considerare ceea ce tocmai am eCpus
anterior< putem spune c! mama lui Alin a recompensat 8in,oluntar9 un comportament
nedorit care a aprut la copilul s!u. Prin urmare< pro&a&ilitatea ca Alin s! %$i deran*e-e
p!rin(ii $i %n ,iitor< atunci c=nd are ne,oie de aten(ie< ,a i mai mare.
Al%# #9#mpl#:
3i%ua)i#: Ta%l ci%#1%# .iarul. &n %imp c# copiii $# 0oac &n apropi#r#. Din%ro (a%,
unul (in%r# copii &l lo*#1%# cu 0ucria p# c#llal%.
A%i%u(in#a prin%#lui: Ta%l $# opr#1%# (in ci%i%, $# a1a.p#0o$ 1i $# 0oac p#n%ru
un %imp cu copiii.
4onsecin pe termen lung: Cr#1%# pro2a2ili%a%#a ca, &n *ii%or, copilul car# a
pro*oca% inci(#n%ul $ $# mani!#$%# *iol#n% a%unci cn( (or#1%# $ a%ra, a%#n)ia
cui*a a$upra $a.
3i%ua)i#: Mama !ac# cumpr%uri &mpr#un cu !iica $a. La un mom#n% (a%, !#%i)a
&nc#p# $ $# $miorci# ' -r#au aca$/ -r#au aca$/ ".
$titudinea printelui: Mama !#%#i, ru1ina% (# compor%am#n%ul ac#$%#ia,
pr$#1%# ma,a.inul &n mar# ,ra2.
Con$#cin) pe termen lung: &n *ii%or, !#%i)a *a !olo$i mai !r#c*#n% ac#$% 'mi0loc
(# con*in,#r# ".
3i%ua)i#: Ta%l $# uit la un m#ci (# !o%2al, la %#l#*i.or. Copiii in%r &n cam#r 1i
&nc#p $ se (oace, deran(!ndu-l.
A%i%u(in#a printelui: Ta%l l# ( ni1%# 2ani ca $ pl#c# (in cam#r.
Con$#cin) pe termen lung: In *ii%or, copiii $# *or 0uca mai (#$ &n cam#ra &n
car# $# a!l %#l#*i.orul a%unci cn( %a%l lor urmr#1%# m#ciuril#.
n urma pre-ent!rii acestor ca-uri< se poate constata c!< prin aplicarea 8,oit! sau<
de cele mai multe ori< in,oluntar!9 a recompensei< se pot o&(ine nu doar re-ultate
po-iti,e< ci $i re-ultate ne+ati,e %n ceea ce pri,e$te comportamentul copilului nostru.
Astel< putem sin+uri s! ne eCplic!mA
; de ce copilul nostru este :un m=r=itB?
74
; cum a %n,!(at copilul nostru s! ,or&easc! ur=t?
; de ce :ne $anta*ea-!B?
; cum de,in copiii :materiali$tiB etc.
E &ine de (inut minte c! aceste comportamente ale copiilor 'e 4n3a1 nu sunt
%nn!scute. Copiii nu sunt :materiali$tiB< ei nu :ne $anta*ea-!B. 5e comport! %n acest
el pentru c! a$a i;am %n,!(at< !r! s! ne d!m seama.
Prin urmare< e &ine de $tiut c!< de cele mai multe ori :pro+ramareaB
comportamentului copilului este la %ndem=na noastr!. >iecare amilie urm!re$te
:pro+ramulB pe care %l ale+e. .in p!cate< %ns!< :telecomandaB are prea multe &utoane
$i uneori ne %ncurc!m %n ele? de aceea< sper!m ca aceast! lucrare s! ,! clariice pu(in
nedumeririle reeritoare la pro&lemele care pot ap!rea.
%n inal< ,! oerim dou! studii de ca-. Conclu-iile le ,e(i tra+e sin+uri.
3ituaie: 3o)ul 1i $o)ia $# pr#,%#$c p#n%ru culcar#. 3o)ul ri(ic +ain#l# $o)i#i
car# #rau c.u%# p# 0o$ 1i l# a1a. &n (ulap.
$titudinea sofiei: Gi 1op%#1%# un 'mul)um#$c" 1i &i a(r#$#a. un .m2#% $o)ului.
4onsecin pe termen lung: In *ii%or, pro2a2ili%a%#a ca $o)ul $ a1#.# +ain#l#
$o)i#i la locul lor, cr#1%#.
3ituaie: Dimin#a)a, &n %imp c# $# pr#,%#1%# (# m#r$ la $#r*iciu, 2r2a%ul nu &1i
,$#1%# cma1a 1i $# apuc $ url# prin %oa% ca$a ' Un(# (racuF miai pu$ cma1a
aia6"
$titudinea soiei: 3o)ia apar# r#p#(# cu cma1a &n mn.
4onsecin pe termen lung: In *ii%or, *a cr#1%# pro2a2ili%a%#a ca ori (# c%# ori
$o)ul *a a*#a n#*oi# (# c#*a s ri(ic# %onul.
1.:. RECE M$#IA& C,R& SUSHIN E$7$SIR&, R&C$MP&NS&I
0n copil care este educat olosindu;se adec,at te7nica %nt!ririi po-iti,e< %$i ,a
de-,olta anumite calit!(iA
; ,a %n,!(a $ comunic# mai u$or< eCprim=ndu;$i dorin(ele $i nemul(umirile?
; ,a de,eni mai sociabil;
; ,a reac(iona mai calm la critic! $i ,a a,ea o toleran mai crescut la frustrare;
; ,a 2i mai fle"ibil, cooperant #i desc%is la nou;
; ,a a3ea o capacitate creatoare mai "are;
; ,a 2i mai optimist i mai ncretor n forele propriiI?
; ,a maniesta spirit de iniiativ;
; se ,a comporta mai altruist;
75
; 3a 2i mai disciplinat %n toate situa(iile 8nu doar %n acelea %n care p!rintele sau
alt! autoritate e de a(!9?
; se ,a an+a*a %n acti,it!(i mai motivat.
Tre&uie men(ionat c! aceste calit!(i se de-,olt! %ntre anumite limite< in unc(ie
de particularit!(ile personalit!(ii iec!ruia.
#. 5TINGEREA
G#or,#l $# plim2a p# $%ra( cu %a%l 1i cu mama lui. La un mom#n% (a%, %r#cn(
p# ln, un ma,a.in, copilul .ic#:
; Ta%, (# c# $% %an%i ac##a (in *i%rin n#mi1ca%6... Nici un r$pun$...
Dup un %imp:
; Ta%, (# c#p# %ro%uar nu circul ma1inil#6 ... Din nou lini1%#...
Mai %r.iu:
; Ta%, cum $# !ac# c6... (ar mama lui &l &n%r#rup#:
Mi G#or,#l, nul mai (#ran0a p# %a%a cu &n%r#2ril# %al#/
Gn$ %a%l, $upra%, o cor#c%#a.:
; Dar la$l n#*a$% $ &n%r#2#, c numai a1a &n*a) copilul/
C% (# !r#c*#n% ar %r#2ui $ r$pun(#m $olici%rilor copiilor no1%ri 6 E 2in# $i
i,norm6 Cn( %r#2ui# i,nora% compor%am#n%ul lor6
C7iar dac! pentru unii sun! ciudat< i+norarea st! la &a-a unei alte te7nici de
ameliorare a comportamentuluiA 'tin0erea.
2.1. C& &S#& S#INK&R&,)
Stin0erea presupune eliminarea unui comportament nedorit prin i,norar#a lui.
Atunci c=nd copilul nostru se maniest! %ntr;o manier! pe care noi o consider!m
neadec,at!< e &ine ca< %n unele situa(ii< s! i+nor!m aceste maniest!ri dac! dorim ca
ele s! dispar!.
E9#mpl#:
3ituaie: Un 2ia% (# M ani $% &n pa% a1%#p%n( $ a(oarm, &n %imp c# prin)ii
(i$cu% &n cam#ra al%ura% cu mu$a!irii. La un mom#n% (a%, copilul &nc#p# $
$coa% $un#%# ciu(a%#, a1%#p%n( $ !i# 2,a% &n $#am.
.spunsul prinilor: GI i,nor 1i con%inu con*#r$a)ia cu oa$p#)ii.
4onsecin pe termen lung: &n *ii%or, pro2a2ili%a%#a ca 2ia%ul $ a%ra, a%#n)ia
a$upra $a &n ac#$% mo( *a !i mai mic.
76
3ituaie: O !#%i) (# < ani ia ma$a cu prin)ii. Dup c# %#rmin (# con$uma%
!#luril# principal# &nc#p# $ url#: 'Pr0i%ura/ Pr0i%ura/ "
.spunsul prinilor: Nu o 2a, &n $#am. Dup c# $# po%ol#1%# p#n%ru o
p#rioa( $cur%, !#%i)a prim#1%# pr0i%ura.
4onsecin pe termen lung: Gn *ii%or *a $c(#a pro2a2ili%a%#a ca !#%i)a $ c#ar
pr0i%ura urln(.
3ituaie: Mama 1i !iica !ac cumpr%uri &n%run $up#rmarW#%. La un mom#n% (a%,
!#%i)a $pun# p# un ton pln,cio$ c &i %r#2ui# rol#.
$titudinea mamei: O i,nor, cu%n( p# ra!%uri c##a c# ar# #a n#*oi#.
4onsecin pe termen lung: F#%i)a nu $# *a mai a(r#$a p# ac#la1i ton mam#i,
(ac *a a*#a n#*oi# (# c#*a.
A $%in,# un compor%am#n% #$%# ac#la1i lucru cu al i,nora 6 Car# # (#o$#2ir#a 6
Citind cele scrise mai sus< nu tre&uie s! ne pripim tr!+=nd conclu-ia c!< de iecare
dat! c=nd apare un comportament nedorit< solu(ia sal,atoare este s!;1 i+nor!m. In
anumite situa(ii< %ns! aceast! solu(ie de,ine oarte eicient!. .e aceea< e &ine s!
cunoa$tem cn( # in(ica% $ o aplicm, la c# #!#c%# $#cun(ar# $ n# a1%#p%m, cum
&i pu%#m cr#1%# #!ici#n)a 1i c# con$#cin)# n#,a%i*# poa%# a*#a !olo$ir#a in*olun%ar
a ac#$%#i %#+nici.
#.#. CN. 5E AP@ICH?
.e$i nu eCist! o :re(et! uni,ersal!B %n ceea ce pri,e$te situa(ia %n care tre&uie
administrat! stin+erea< de o&icei aceast! te7nic! se olose$te atunci c=nd dorim s!
elimin!m un comportament nedorit ormat prin %nt!riri po-iti,e N(# #9#mplu, a%unci
cn( copilul nu *or2#1%# cor#c% $au poli%ico$, a%unci cn( ar# pr#a mul%# pr#%#n)ii,
a%unci cn( mani!#$% o &n,ri0orar# #9a,#ra% #%c.5.
#.'. @A CE 5H NE AKTEPTH6?
E &ine de $tiut c! atunci c=nd se aplic! aceast! te7nic!< re-ultatele nu se o&(in
imediat. 6ai mult c7iar< rec,en(a $i intensitatea comportamentului nedorit pot s!
creasc! %nainte de a descre$te. 6aniest!rile pot i %nso(ite deseori de ,iolen(!.
D# #9#mplu, a%unci cn( pi iu)ii i,nor $un#%#l# 2i#)#lului (# M ani (in primul
ca., #9i$% o mar# pro2a2ili%a%# ca ac#$%#a $ !i# (in c# &n c# mai !r#c*#n%# 1i $ $#
%ran$!orm# &n a(#*ra%# rcn#%#. Un#ori po% !i &n$o)i%# (# lo*i%uri cu picioar#l# &n
u1 $au (# al%# mani!#$%ri *iol#n%#.
4!-=nd c! nu este &!+at nici atunci %n seam!< copilul ,a %nceta %n inal s! atra+!
aten(ia asupra lui %n acest mod.
77
2.4. C& C$N%IHII #R&GUI& -N%&P7INI#& P&N#RU , E,C& &EICI&N#6
E$7$SIR&, ,C&S#&I M&#$%&)
a. 4orelarea cu ntrirea poitiv
5tin+erea< ca metod! de modiicare a comportamentului< este aproape ineicient!
dac! nu olosim %n mod adec,at $i metoda %nt!ririi po-iti,e. Nu este de a*uns doar
s! i+nori comportamentul nepl!cut al copilului< ci tre&uie urm!rit! cu aten(ie $i
%nt!rit!< imediat ce apare< o maniestare po-iti,!.
D# #9#mplu, !#%i)a car# c#r#a ,l,io$ pr0i%ura a !o$% i,nora% a%%a %imp c%
$a compor%a% n#a(#c*a% &n$, im#(ia% c# a %cu%, compor%am#n%ul ia !o$%
r#comp#n$a% 4i $a a(u$ pr0i%ura5.
.in p!cate< mul(i dintre p!rin(i< proesori sau al(i adul(i implica(i %n educarea
copiilor pun mare accent pe +re$elile copilului. C7iar dac! sunt &ine inten(iona(i< ei
%ncearc! s! corecte-e +re$elile d=ndu;le o oarte mare importan(! 8adic!< eCact
atitudinea opus! stin+erii9. Ei spun 'nu # 2in# $..." sau 'nu !ac# a$%a... " uit=nd
s! oere alternati,e de re-ol,are a pro&lemei sau s! recompense-e un comportament
po-iti, al copilului.
b. $titudinea ferm #i consecvent a printelui
.e$i este deose&it de diicil pentru un p!rinte care %$i iu&e$te copilul s! re-iste
solicit!rilor acestuia sau s! r!m=n! indierent la micile :trucuriB olosite pentru a;1
con,in+e< este necesar! o atitudine erm! $i consec,ent! dup! ce deci-ia a ost luat!<
%n ca-ul %n care cedea-! ru+!min(ilor copilului dup! ce a %nceput s! oloseasc!
metoda stin+erii< %nseamn! c! a recompensat comportamentul nedorit al copilului.
Prin urmare< o nou! %ncercare de aplicare a stin+erii ,a i mai diicil de reali-at.
D# #9#mplu, (ac mama !#%i)#i car# i $a a(r#$a% p# un %on pln,cio$ c#(a
ru,min)ilor ac#$%#ia, a%unci, &n *ii%or, pro2a2ili%a%#a ca !#%i)a $ $# compor%# $imilar
cn( *a a*#a n#*oi# (# c#*a ar fi fost mai mar#.
c. 4omplicitatea celor din (ur
E 2in# (# 1%iu% c m#(iul $au p#r$oan#l# (in 0ur po% 0uca un rol (#!a*ora2il a%unci
cn( $# &nc#arc #liminar#a unui compor%am#n% prin $%in,#r#.
3 pr#$upun#m c mama i,nor a%i%u(in#a !#%i)#i 'pln,cioa$#" &n %imp c#
!ac# cumpr%uril# iar !a%a &nc#%#a. %r#p%a% $i mai c#ar $i cump#r# rol#.
A0un1i aca$, !a%a &nc#p# (in nou $ $olici%# c#*a p# un %on pln,cio$B mama o
i,nor, &n$ in%#r*in# %a%l !#%#i car# &i r#pro1#a. mam#i c #$%# cru(, c nu )in#
la !a%a #i 1.a. m.(. In ac#a$% $i%ua)i#, !#%i)a cr#(# c %a%a a p#(#p$io p# mam p#n%ru
c nu a !cu% cum ia c#ru% #a, iar, &n *ii%or, pro2a2ili%a%#a $ $# a(r#$#.# p# ac#la1i
%on $upr%or, *a cr#1%#.
7+
Prin urmare< atunci c=nd inten(ion!m s! olosim stin+erea ca te7nic! pentru
eliminarea unui comportament< e &ine s! ne asi+ur!m c! cei din *urul nostru sunt
amiliari cu procedeul< c! sunt de partea noastr! sau c! nu se ,or amesteca %n rela(ia
pe care o a,em cu copilul.
d. .egulile
Atunci c=nd inten(ion!m s! utili-!m stin+erea pentru a elimina un comportament
nedorit< e &ine s! ne ormul!m re+uliA '(# !i#car# (a% cn(..., #u nu *oi !i a%#n% 45".
2.:. CUM ,P,R C$NS&CINH&7& NEGATI4E -N 0R6A E$7$SIRII INA$7UN#,R&
A S#INK&RII)
.up! cum am putut o&ser,a< asemeni metodei %nt!ririi po-iti,e< 'tin0erea este
o te7nic! pe care o aplic!m rec,ent< de multe ori !r! s! ne d!m seama. 0neori o
olosim %n mod corect< %ns!< alteori< utili-area acesteia poate a,ea repercusiuni
ne+ati,e.
3ituaie: In %imp c# prin)ii (i$cu% unul cu c#llal%, copilul $# apropi# (# #i cu
$copul (# ai &n%r#2a c#*a. A1%#ap% poli%ico$ $ $# %#rmin# con*#r$a)ia, (ar *.n(
c nu # 2,a% &n $#am, &i &n%r#rup#.
$titudinea prinilor: 3# opr#$c (in con*#r$a)i# 1i a$cul% c# ar# (# .i$ copilul.
4onsecin pe termen lung: &n *ii%or, copilul nu *a mai !i a1a (# r2(%or 1i *a
&n%r#rup# con*#r$a)ia im#(ia% c# &1i &n%ln#1%# prin)ii.
n urma pre-ent!rii eCemplului anterior< pro&a&il unii ,or -iceA BDa, (ar copiii
nu au r2(ar# ca a(ul)ii". ntr;ade,!r< copiii nu sunt at=t de r!&d!tori< %ns!< atunci
c=nd %$i ac apari(ia< putem s! %i acem s! %n(elea+! cel pu(in c! i;am remarcat $i c!
%n c=te,a clipe ,om asculta ceea ce au de spus.
Conclu*ie> 5tin+erea repre-int! o metod! eicient! de eliminare a unui
comportament nedorit< %ns! pentru aplicarea ei eicient! tre&uie (inut cont de numero$i
actori. Este &ine s! preci-!m c! atunci c=nd un p!rinte dore$te s! aplice aceast!
metod!< poate ace +re$eli care pot determina o a+ra,are a comportamentului.
D# #9#mplu, $# poa%# &n%mpla ca, &n%ro .i, copilul $ *in (# la 1coal cu un
cali!ica%i* $la2, &n$ prin%#l#, cr#.n( c aplic %#+nica $%in,#rii, $ &l i,nor#.
Copilul *a &n)#l#,# (in ac#a$% a%i%u(in# c p# prin%# nu &l (#ran0#a. r#.ul%a%#l#
$al# $la2# la &n*)%ur 1i *a r#nun)a $ mai !i# pr#ocupa% (# &n*)%ur.
.e aceea< %nainte de a se decide asupra olosirii unei te7nici< su+er!m cititorului
s! alea+! metoda care se potri,e$te cel mai &ine situa(iei cu care se conrunt!. A
79
i+nora un comportament nepl!cut e u$or uneori< %ns! a aplica te7nica stin+erii %n
mod adec,at repre-int! o pro,ocare pentru orice adult implicat %n educa(ia copilului.
'. NTHRIREA NEGATI4H 8PE.EAP5A9
.ac! ,i s;ar pune %ntre&area : 3un%#)i (# acor( cu !olo$ir#a p#(#p$#i &n #(ucar#a
copiilor (*oa$%r6" cum a(i r!spunde? Pro&a&il unii ar -ice un .A 7ot!r=t< sus(in=nd
ideea c! :M!taia este rupt! din raiB. Al(ii< dimpotri,!< ar airma :Eu nu ,oi da
niciodat! %n copilul meu.B
#nvtura #naite de toate
E$%# 2in# $ n# p#(#p$im copiii6 C# &n$#amn $i p#(#p$#1%i6 Ai p#(#p$i #$%#
#c+i*al#n% cu ai lo*i6 C# al%# mi0loac# pu%#m !olo$i &n a!ar (# p#(#ap$a !i.ic6
C# poa%# $ i $# &n%mpl# ru copilului m#u (ac &i mai (au o palm (in cn( &n
cn(6
Pentru a +!si r!spunsuri adec,ate acestor %ntre&!ri< e &ine s! acem %nt=i distinc(ia
%ntre pedeaps! ca teDnic de modiicare a comportamentului $i pedeapsa ca reacie
la comportamentul nedorit al copilului< ca :r!-&unareB. .ac! prima este o metod!
psi7oterapeutic! ce +arantea-! ameliorarea comportamentului %n ca-ul %n care este
olosit! corect< cealalt repre*int un r!spuns ne+ati, la un stimul nepl!cut< ceea ce
nu oer! +aran(ia c! %n ,iitor stimulul ,a disp!rea. D# ac##a, ci%in( c#l# c# urm#a.,
*om pu%#a a!la cn( 1i cum #$%# 2in# $ !olo$im p#(#ap$a, c# %ipuri (# p#(#p$# po%
!i !olo$i%# 1i cum pu%#m !olo$i #!ici#n% ac#$% mi0loc (# mo(i!icar# a compor%am#n%ului.
'.1. CE E5TE PE.EAP5A?
Ca te7nic! de modiicare a comportamentului< pedeapsa repre-int! un e,eniment
care< dac! este pre-entat imediat dup! un comportament nedorit< pro,oac! o
descre$tere %n rec,en(! $i intensitate a comportamentului respecti,.
.e eCemplu< %ntr;un +rup de copii care se *oac!< un &!iat %$i lo,e$te cole+ul. .ac!
&!iatul este eliminat imediat din *oc pentru o anumit! perioad! de timp< atunci
pro&a&ilitatea ca el s! se mai comporte la el %ntr;o situa(ie similar! ,a i mai mic!.
'.#. TIP0RI .E PE.EP5E
a. D#.apro2ar#a ; atunci c=nd copilul a !cut ce,a nepotri,it< e &ine ca p!rintele
s! se manieste %n concordan(! cu ceea ce simte 4a%i%u(in# (# (#.apro2ar#,
r#$pin,#r#, (in car# copilul poa%# &n)#l#,# m#$a0ul ' nu &mi plac# Inu $un% (# acor(
cu, c##a c# ai !cu%"5. %ncruntarea spr=ncenelor< %ntoarcerea cu spatele< a&sen(a -=m
&etului< pri,irea rece< toate acestea sunt semnale pentru copil c! p!rintele nu este de
acord cu ceea ce a !cut. .esi+ur c!< dac! p!rintele are tot timpul o atitudine distant!<
rece a(! de copil< aceast! metod! %$i pierde din ,aloare. Pe de alt! parte< dac!
p!rintele %i spune .m2in( copilului c! nu a procedat &ine $i c! nu este de acord cu
ce a !cut< $ansele ca acel copil s! %n(elea+! corect mesa*ul transmis< sunt oarte mici.
2. Mu$%rar#a ; dac! copilul nu %n(ele+e din semnele de-apro&atoare ale adultului
c! ceea ce a !cut nu este &ine< atunci adultul poate olosi cu,intele pentru a;$i
eCprima nemul(umirea 8,e-i :Comunicarea eicient!B9.
c. Pri*ar#a de un o&iect dra+ E o acti,itate pl!cut! ; cn( copilul $# compor%
n#a(#c*a% la ma$, prin%#l# poa%# (#ci(# c ac#$%a nu mai prim#1%# (#$#r%. Alte
metode de pri,are pot constitui neacordarea permisiunii de a pri,i la tele,i-or o
perioad! de timp< de a se *uca cu prietenii sau cu *uc!riile preerate etc.
(. 'Tim#ou%" 8 :scoaterea aar!B pentru un timp9 ; aceast! eCpresie< olosit!
rec,ent $i %n *ocurile sporti,e< se reer! la i-olarea copilului %ntr;un loc plictisitor<
departe de orice stimul care i;ar putea ace pl!cere. Astel< eCemple de time;out pot
constitui :scaunul neast=mp!ratuluiB< trimiterea :la col(B sau %ntr;o camer! +oal!
etc. Pentru olosirea eicient! a acestei te7nici tre&uie respectate anumite condi(iiA
; timpul :de pedeaps!B tre&uie s! ie dinainte oarte clar sta&ilit. %n +eneral< acesta
este cuprins %ntre 3 $i 13 minute< %n unc(ie de ,=rsta copilului?
; eicien(a olosirii acestei te7nici este mai mare dac! se aplic! imediat ce apare
comportamentul nedorit?
+1
; locul %n care este trimis copilul nu tre&uie s!;i oere satisac(ii 4(# #9#mplu 'c#
2in#, c mai $cap (# ,ura mam#i c%#*a minu%# " $au ' acum m po% 0uca 1i #u
lini1%i% c%#*a minu%# &n cam#ra m#a " $au ' (ac ma %rimi$ la col), %oa% lum#a
poa%# *#(#a c# roc+i) nou am p# min#"5B
; scopul acestei te7nici este de a;1 plictisi nu de a;1 %nrico$a pe copil de aceea
este contraindicat a olosi locurile %ntunecoase 8de&ara< c!mar!< &eci9 ca loc de
pedeaps!.
e. .epararea gre#elilor" ; prin aceast! metod!< copilul ,a tre&ui s! %$i
r!scumpere +re$eala prin acti,it!(i sau atitudini reparatoare 4$1i c#ar i#r%ar#, $1i
r#cunoa$c ,r#1#lil#, $ $# an,a0#.# c nu *a mai !ac# a$#m#n#a !ap%# #%c5.
f. -edeapsa fiic aceast! orm! de pedeaps! %n +eneral presupune dispari(ia
comunic!rii. Ea repre-int! orma eCtrem! de solu(ionare a pro&lemei $i #$%# #9pr#$ia
neputinei de care d dovad adultul n educaia pe care o practic.
Prin urmare< p!rin(ii care se ascund %n spatele eCpresiei :i4N a$cul% (#c% (#
2)", do,edesc %n realitate o incapacitate de comunicare eficient.
/are< prin aplicarea pedepsei i-ice< adultul nu cum,a %i su+erea-! copilului c!
:Cel mai tare are %ntotdeauna dreptateB? /are nu %i su+erea-! acestuia cum s! a&u-e-e
de or(! atunci c=nd situa(ia %l a,ori-ea-! 8c=nd p!rin(ii ,or i mai sla&i< mai
nea*utora(i9? /are copilul uit! cum a ost tratat %n copil!rie?
3.3. E,C#$RI C,R& INE7U&NH&,I6 &EICI&NH, P&%&PS&I
Asemeni %nt!ririi po-iti,e $i stin+erii< pedeapsa poate i mai eicient! dac! se
respect! anumite condi(iiA
a. promptitudinea cu care se acionea
@a el ca $i %n ca-ul recompensei< cu c=t pedeapsa este mai apropiat! %n timp de
ac(iunea care a pro,ocat;o< cu at=t e mai eicient!.
b. semnificaia pedepsei #i a persoanei care pedepse#te
Prin%#l# &1i am#nin) copilul:
; Dac nu &n*#)i, %# %rimi% la oi/
; M %rimi)i la oi6 Uraa/
ECist! copii pentru care o pri,ire %ncruntat! este suicient! pentru a;i ace s!
i-&ucneasc! %n lacrimi< %n timp ce pe al(ii nu;i impresionea-! nici amenin(area cu
nuiaua. Aceasta se %nt=mpl! deoarece cei din urm! sunt o&i$nui(i s! ie lo,i(i< $i nu
mai sunt at=t de :sensi&iliB la lo,ituri.
Pe de alt! parte< dac! copilul pedepsit are pentru persoana care %l pedepse$te o
do-! mare de respect< atunci ,a i oarte aectat de pedeaps!. .ac! maniest! doar
ric!< atunci ,a a$tepta s! se s=r$easc! pedeapsa pentru a o lua de la cap!t.
82
c. preciarea motivului
.e iecare dat! c=nd este pedepsit< copilul tre&uie s! $tie moti,ul precis pentru
care merit! asemenea tratament.
5e %nt=mpl! uneori ca p!rin(ii s!;$i pedepseasc! copiii pentru o apt! iar copilul
s! cread! c! altul este moti,ul pentru care a primit pedeapsa.
2e e"emplu, copilul vine t!riu (# la 0oac, cu pan%alonii mur(ari. Prin%#l# &l
p#(#p$#1%# pentru ora t!rie la care $# &n%oarc# aca$, &n $c+im2 copilul cr#(# c
a primi% p#(#ap$a pentru murdrirea pan%alonilor.
%n ca-ul administr!rii pedepselor %r#2ui# p#(#p$i%!ap%a, nu copilul, iar el tre&uie
s! %n(elea+! &ine acest lucru.
%e e5e"plu1 tre!uie preci*at 'Nu %# (uci la 0oac (#oar#c# &nc nu 1%ii !oar%#
2in# %a2la &nmul)irii cu A" $i nu BEEE in%#r.ic $ m#r,i la 0oac p#n%ru c #1%i ru".
d. consecvena aplicrii
.ac! o pedeaps! este aplicat! intermitent< !r! a respecta o re+ul! &ine preci-at!<
atunci eicien(a ei ,a sc!dea.
.e eCemplu< %ntr;o -i 6i7!i(! spar+e un +eam. Tat!l s!u %l %ncura*ea-!< a*ut=ndu;1
s! treac! cu &ine peste acest $oc. %n alt! -i< 6i7!i(! ,ine acas! cu pantalonii stropi(i
de noroi. Tat!l s!u %l &ate r!u pentru c! a a,ut o -i proast! la ser,ici. Ce s! mai
cread! 6i7!i(!?
e. e"istena rspunsurilor alternative
Atunci c=nd %ncerc!m s! modiic!m un comportament cu a*utorul pedepsei< este
necesar s! preci-!m $i ce comportament am preera %n locul celui nedorit.
Este util ca atunci c=nd< de eCemplu< un copil este pedepsit pentru c! ,or&e$te
nepoliticos< s! i se poat! oeri ni$te ,ariante de comunicare politicoas!< deoarece
s;ar putea ca el s! nu le cunoasc!.
f. minimiarea cauei care duce la comportamentul nedorit
.ac! dorim ca e,enimentul nepl!cut s! nu se mai %nt=mple din nou< nu e indicat
' in'i't" cu 4ntre!rile> : 2e c# ai !cu% a$%a 6 3pun#mi/ Nu au.i6 ". & mai !ine
s! ne ocali-!m asupra solu(iilor care ar putea duce la re-ol,area pro&lemei $i a
e,it!rii acesteia %n ,iitor.
3.4. I&C& M$#IA& P&N#RU C,R& & GIN& S6 &AI#6M P&%&,PS,P
1. n primul r=nd< tre&uie su&liniat c! %n urma olosirii pedepsei re-ult! o suprimare
rapid! $i de scurt! durat! a comportamentului nedorit< dar care nu reolv problema
pe termen lung.
PAici< nu ne reerim la pedeapsa ca m#%o( or,ani.a% (# mo(i!icar# a compor%am#n%ului,
a$a cum am eCpus;o anterior.
)'
P#(#ap$a nu #$%# ca m#(icam#n%ul cura%i*, ci, (oar ca al,ocalminul cu a0u%orul
cruia &)i po)i po%oli (ur#r#a p#n%ru o p#rioa( $cur% (# %imp. Dar nim#ni nu $a
*in(#ca% *r#o(a% (oar cu un anal,#.ic/
H. Pedeapsa repre-int! o m#%o( (# a r#.ol*a o $i%ua)i#. 0na din multe altele.
.ac! copilul ,ede c! este pedepsit pentru un comportament cu care p!rintele s!u
nu este de acord< atunci la r=ndul lui va folosi ac##a1i m#%o( N&n*)a% prin imi%a)i#5
c=nd ce,a %l ,a deran*a.
E a&solut normal pentru un copil s! nu %n(elea+! de ce tat!l s!u %l poate lo,i< %ns!
el nu are ,oie s! dea %n r!(iorul mai mic.
'. Pedeapsa poate produce sentimente de revolt, m!nie, nemulumire care duc
la scderea reistenei la frustrare.
D# #9#mplu, unii prin)i l# impun !iic#lor un compor%am#n% 'mo(#l" (# "!a%
cumin%# 1i a$cul%%or# ", n#p#rmi)n(ul# #9primar#a propriilor pr#ri. Ac#i prin)i
$# *or mira mai %r.iu, (up c# !#%#l# &nc#p $ cr#a$c 1i $ (o2n(#a$c o anumi%
au%onomi#, c *or ' #9plo(a " (in%ro (a% a%unci cn( *or !i cri%ica%#, c *or (#*#ni
ni1%# 'r#2#l#".
". / alt! consecin(! a pedepsei o constituie de-,oltarea unei $%ri (# !ric
generaliate #i a lipsei de iniiativ. Pedeapsa nu &l &n*a) p# copil un nou
compor%am#n%. Ea doar elimin! unul nedorit. Nu %l &n*a) pe copil ce s! ac!< ci
(oar c# $ nu !ac. Prin urmare pedeapsa nu a*ut! la de-,oltarea copilului ci
contri&uie la in7i&area acestuia.
ECist! adul(i care se m=ndresc cu perorman(ele copiilor lorA :Nu ,or&e$te ur=t<
nu minte< nu te contra-ice< nu deran*ea-! etc.B .ar atunci ce ace?
3. Pedeapsa poate determina cap#r$oan#l# I o2i#c%#l# a$ocia%# acesteia s devin
&n%ri%ori n#,a%i*i. Cu alte cu,inte< tot ce %i aduce copilului aminte de acest e,eniment
nepl!cut 8pedeapsa9 %i ,a pro,oca sentimente de ur!< ric!< respin+ere.
D# #9#mplu, (ac &nc#rcm $l &n*)m p# copil $ ci%#a$c, p#(#p$in(ui
!r#c*#n% ,r#1#lil# !r al r#comp#n$a &n mo( a(#rFa%, a%unci prin%#l#, cam#ra,
cr)il#, ac%i*i%a%#a (# ci%ir# &n ,#n#ral, *or (#*#ni c#*a (# car# copilul $# *a !#ri.
Copilul *a a*#a %#n(in)a (# a #*i%a ac#1%i stimuli.
1. Pedeapsa tinde s! $%imul#.# compor%am#n%ul a,r#$i*. ECperimentele pe
animale arat! c! stimulii durero$i le ace s! atace alte animale< c7iar dac! acestea nu
au nici o le+!tur! cu durerea sim(it! 4(# c# unii copii $un% a,r#$a)i (# n#cuno$cu)i,
!r ca ac#1%ia $!i !o$% pro*oca)i65.
Prin urmare< comportamentul ,iolent al copilului se accentuea-! dac! este pedepsit
des.
84
7. Copilul care este pedepsit rec,ent *a &n*)a (# !rica p#(#p$#i, nu
din
con,in+ere proprie. Acest tip de %n,!(are 8:dresa*B9 este in#!ici#n% deoarece
copilul
nu este con,ins c! ceea ce %n,a(! el este olositor 8<<>! cum (i;am -is< c! de nu<
te
ple-nescDB9.
Prin urmare< atunci c=nd ,a ap!rea o :alternati,! educa(ional!B mai &ine
ar+umentat! $i mai con,in+!toare< copilul ,a a&andona cu u$urin(! ,alorile
impuse de amilie.
D# #9#mplu, a%unci cn( copilul *a a0un,# $ cunoa$c *ia)a ',1%ilor" (in
car%i#r, #l *a a(#ra la i(#il# ac#$%ora p#n%ru c acolo i $# r#$p#c% punc%ul (#
*#(#r# 1i 2#n#!icia. (# o i(#n%i%a%# propri#, (i$%inc%.
). Pedeapsa are consecin(! direct! (i$pari)ia comunicrii. Atunci c=nd un
copil
se teme s! spun! p!rin(ilor ceea ce %l %n+ri*orea-! sau ceea ce %l preocup! din
cau-!
c! ar putea i pedepsit pentru asta< atunci cu si+uran(! ,a ale+e alte persoane
c!rora
s! li se conese-e< iar rela(ia dintre el $i p!rin(i se ,a r!ci. 84om anali-a pe lar+< %n
su&capitolul urm!tor importan(a comunic!rii9.
9. Copiii care sunt pedepsi(i mai des risc! s! de,in! mai &ncp)na)i $i mai
ri,i.i.
Ei nu recunosc cu u$urin(! c! au +re$it deoarece se tem c! un e$ec este
%ntotdeauna
urmat de pedeaps! 4';7@ #$%# S>/ V%iu #u 3IGUR/!! "5.
10. Pedeapsa duce la sc!derea 'ti"ei de 'ine $i a 4ncrederii 4n 2orele
proprii.
5tima de sine repre-int! X9n !ac%or #$#n)ial &n (#.*ol%ar#a p#r$onali%)ii
copilului<
a pro(uc%i*i%)ii %n orice orm! de acti,itate $i a maturirii sale aecti,e.
0n copil care are un ni,el sc!-ut al stimei a(! de sine se ,a conrunta
rec,ent cu e$ecuri %n acti,itatea $colar! sau de +rup. >ra-e de +enul '#u nu
*oi pu%#a nicio(a% $ r#.ol* pro2l#ma astal" sunt speciice acestor copii.
.in p!cate< cu c=t sunt pedepsi(i mai mult pentru insucces< cu at=t ni,elul
stimei de sine ,a sc!dea mai mult< ceea ce ,a duce la un alt insucces... $.a.m.d.
/dat! intra(i %n acest cerc ,icios< cu +reu ,or ie$i de acolo dac! p!rintele $i
persoanele din *urul lor nu %$i ,or sc7im&a atitudinea olosind rec,ent &n%riri
po.i%i*#.
". C/60NICAREA E>ICIENTH
'Parc *or2#$c cu p#r#)ii/ To% c#i $pun &i in%r p# o ur#c+# 1i &i i#$# p#
al%a/ Cum $ *or2#$c cu #l ca $ m &n)#l#a,6"B 'Nu a$cul% c#i $pun/ Parci
$ur(/
C# $
m !ac
cu
#a6"
.e
multe
ori< ni
s;a
%nt=mp
lat s!
rostim
sau s!
au-im
aceste
cu,inte
.
Pro&le
ma
comuni
c!rii
dintre
dou!
persoa
ne 8mai
ales
%ntre
p!rinte
$i
copil9
este
una pe
c=t de
delicat
! $i
diicil
de
reali-at
< pe
at=t de
import
ant!.
85
nsu$i titlul acestui su&capitol sus(ine o idee de &a-!A nu este de a*uns doar s!
comunici< ci este #$#n)ial s! comunici e2icient. .e ce aceast! preci-are? %n +eneral<
se consider! c! a %ran$mi%# ni$te inorma(ii unei persoane este suicient pentru ca
acestea s! ie receptate a$a cum dorim noi. %ns!< uneori< se %nt=mpl! s! sc!p!m din
,edere i"pactul pe care %l au cu,intele noastre asupra interlocutorului< at=t din punct
de ,edere #mo)ional c=t $i din punctul de ,edere al &n)#l#,#rii in!orma)iilor. .e
aceea< de multe ori a*un+em s! im de-am!+i(i de aptul c! ,or&ele noastre nu $i;au
a,ut eectul scontat.
n cele ce urmea-! ,om %ncerca s! e,iden(iem c=te,a condi(ii care stau la &a-a
unei comunic!ri eiciente< precum $i c=te,a din eCprim!rile care in7i&! comunicarea
$i care e &ine s! ie e,itate.
4.1. CUM C$MUNIC6M &EICI&N#)
Dup c# &n Y##W#n( mama ia $pla% +ain#l# ca $ m#ar, la 1coal cura%,
!iul a0un,# aca$ luni cu +ain#l# mur(ar#. C# a%i%u(in# ar %r#2ui $ a(op%# mama
lui1 Cum ar %r#2ui $ *or2#a$c cu #l6
n +eneral< atitudinile care pot decur+e din situa(ii de acest +en se situea-! %ntre
dou! eCtremeA
a. a%i%u(in# a,r#$i*: "N#$im)i%ul#/ E1%i un n#r#cuno$c%or/ ", 'Nu )i# ru1in#
(# c# ai !cu%6 ", '?a2ar nu ai c# &n$#amn munc/"
E &ine de $tiut c! acest tip de airma(ii nu %ncura*ea-! comunicarea. .impotri,!<
atunci c=nd ne adres!m unui copil %n acest mod< indierent ce %i spunem< pentru el
e acela$i lucruA :6ama m! critic!B sau :Iar %mi (ine moral!B. %n +eneral< copilul ,a
pretinde c! este atent sau ,a i atent la ceea ce i se spune !r! a i de acord. %ns!
p!rintele nu are de unde s! $tie acest lucru< deoarece el nu este interesat de p!rerea
copilului. P!rintele< %n acest ca-< nu co"unic e2icient.
2. a%i%u(in# pasiv: %r#c# cu *#(#r#a p#$%# ac#$% inci(#n% $au minimaliea
impor%an)a lui 'La$ c am $ l# mai $pl &nc o (a%".
n acest ca-< p!rintele se +=nde$te c! nici un eort nu e prea mare pentru copilul
s!u sau c!< dac! %i ,a spune copilului ce %l deran*ea-!< %l ,a sup!ra a$a de r!u %nc=t
,a pierde :apreciereaB sau :dra+osteaB lui. Astel< copilul ,a considera c! nu este o
pro&lem! prea mare s! ac! asemenea surpri-e nepl!cute $i le ,a repeta< cu o rec,en(!
$i o intensitate din ce %n ce mai mari. In acest ca-< p!rintele nu numai c! nu comunic!
eicient< ci< mai mult dec=t at=t< nu co"unic deloc. n plus< in,oluntar< %i de-,olt!
copilului ni$te deprinderi ne+ati,e de comportament.
+6
Cum pu%#m #*i%a ac#$%# $i%ua)ii6 Car# #$%# !orma op%im (# comunicar#6 C#
con(i)ii %r#2ui# &n(#plini%#6
Condi(ia primordial! care st! la &a-a unei comunic!ri eiciente este aceea de a
a,ea iniiati3a co"unicrii. Atunci c=nd a$cun(#m #9primar#a $#n%im#n%#lor
noastre de rica unor posi&ile repercusiuni ne+ati,e< ne acem un mare deser,iciu<
ne am!+im sin+uri. .e aceea este necesar s! a*#m cura0ul #9primrii propriei
atitudini ,i-a,i de apta petrecut!< s! ne asum!m r#$pon$a2ili%a%#a $#n%im#n%#lor
1i (orin)#lor noastre.
Dar, p#n%ru a #9i$%a o comunicar# #!ici#n% &n%r# prin%# 1i copil, #$%# n#c#$ar
ca nu (oar prin%#l# $ poa% a*#a ini)ia%i*a comunicrii, ci 1i copilul. Cum
&ncura0m copilul $ $# #9prim#.
@a &a-a unei comunic!ri eiciente st! a'cultarea a ceea ce dore$te s! ne spun!
interlocutorul.
.in p!cate< eCist! tendin(a ca adultul s! desconsidere p!rerea copilului din cau-a
lipsei lui de eCperien(! N'Tu #1%i mic nu 1%ii nimic/ "5. El maniest! o atitudine aro+ant!
prin care %$i impune suprema(ia 4Aici #u $un% 1#!ul/5. 0neori aceast! atitudine este
%mpins! la eCtrem< iar desconsiderarea se transorm! %n lip$ (# r#$p#c% 4'Tu cn(
*or2#1%i cu min# $ %aci/ "5. Atitudinea aro+ant! se maniest! nu doar prin ,or&e ci
$i prin eCpresii non,er&ale 4pri*ir#a '(# $u$", &ncrun%a%, ',lacial" $au pur 1i
$implu #*i%ar#a pri*irii copilului a%unci cn( ar# loc o (i$cu)i#B .m2#% ' $up#rior",
ironicB mi1cri p#rman#n%# al# corpului, c##a c# pro*oac a,i%a)i#B c$ca% #%c5.
)'
Comunicarea *e"icient+
.esi+ur c! p!rintele se simte latat atunci c=nd copilul :nu comentea-!B sau um&l!
:pe ,=ruriB c=nd trece pe l=n+! el 4-#.i cum a$cul% (# min#6 -#.i cum m
r#$p#c%65. Ceea ce nu $tie p!rintele este c! acel copil ascult de p!rinte pentru c
nu are o alternativ mai &un!. Ceea ce nu $tie p!rintele este c! acelui copil %i este
fric de el< nu l respect.
.ac! dorim %ns! ca %ntre adult $i copil s! ai&! loc o comunicare eicient!< ,a tre&ui
s! %n,!(!m cum s! a'cult" $i s! lu" 4n con'iderare p!rerea copilului< c%iar #i
atunci c!nd nu suntem de acord cu #l. .e aceea< c=nd are loc o discu(ie< este
preera&il! tratarea copilului de pe opo.i)i# (# egalitate, ca $i cum ar i 8$i ar tre&ui
s! ie9 cel mai &un prieten al nostru 4Tra%#a.l p# c#llal% a1a cum )iarplc#a $
!ii %ra%a% la rn(ul %u5. .esi+ur< este +reu de ima+inat c! :mo+=ldea(aB din a(a
noastr! ,a de,eni o persoan! oarte capa&il! peste c=(i,a ani. %ns! dac! acum copilul
,a i tratat cu respect< atunci $ansele sunt mari ca %n ,iitor s! se comporte &ine cu
cei din *ur 8c=nd raportul de or(e se ,a sc7im&a9.
Tratarea de pe o po-i(ie de e+alitate nu %nseamn! %ns! a l!sa copilul $ fac c#
*r#a el sau a n# $u2or(ona lui. E &ine ca acesta s! ie con$tient de e"istena unor
limite $i a unei ierar%ii familiale. Ceea ce dorim s! su&liniem este c!< %n rela(ia
adult;copil nu ar tre&ui s! eCiste competi(ie< nu ar tre&ui s! se pun! pro&lema cine
e mai tare< cine are %ntotdeauna dreptate< cine e c=$ti+!torul $i cine e ratatul. Atunci
c=nd reu$im s! l!s!m or0oliile la o parte %ntr;o asemenea rela(ie< putem airma cu
con,in+ere c! am e3oluat1 c! am de,enit mai 4nelepi.
.e aceea< c=nd comunic!m cu copilul nostru< este &ine ca acesta s! simt! c! i se
acord! atenie 8c! eCist! tot timpul un contact *i.ual $i o postur care s! indice
ascultarea9< c! nu are de ce s! %i !i% fric iindc! spune ce $im%# $i ce (or#1%#. Cu
alte cu,inte< s! simt! c! maniest!m re'pect a(! de persoana lui.
/dat! ,enit! ini(iati,a comunic!rii din am&ele p!r(i< pro&lema e'enial care se
pune %n continuare o repre-int! cum # bine s ne e"primm dorinele, bucuriile,
neplcerile, cum s ne cerem drepturile, s spunem 05 atunci c!nd situaia o
c#r# fr a n# (igni interlocutorul. Altel spus< cum reu$esc at=t p!rintele c=t $i
copilul s! %n,e(e s! co"unice a'erti3 8Medell R.< @ennoC 5.< 19979.
A %n,!(a s! comunic!m aserti, %nseamn! a %n,!(a s! eCprim!m cum n# simim
%ntr;o anumit! situa(ie 8: 3un% $upra% p#n%ru c...", ' M (oar# cn(... ", ' 3un%
mn(ru (# ... ", ' M $im% 0i,ni% cn(... ", ' 3un% (#.am,i% (#oar#c#..."5 sau ce
ne-am dori de la interlocutor 4'Miar!ac# plc#r# $... ", 'Al%(a% a1 *r#a $...B9.
n eCemplul de mai sus< mama &!iatului ar i putut s!;i spun! 'M (oar# cn(
*( c nu pui pr#) p# munca m#a" sau ,Miur plc#a ca, al%(a%, $ !ii mai a%#n%
cu &m2rcmin%#a %a". Prin acest tip de ormulare a mesa*elor< centrate pe :euB<
p!rintele %i atra+e copilului aten(ia c! $i el are $#n%im#n%#. El la r=ndul lui %l a*ut! pe
++
copil s! ,ad! realitatea $i cu ali oc+i, %l a*ut! s! %n(elea+! c! prin comportamentul
s!u poa%# rni oamenii !r! s! %$i dea seama. Pe de alt! parte< acest tip de mesa* nu
aectea-! drepturile sau inte+ritatea partenerului de dialo+.
5pre deose&ire de mesa*ele centrate pe :euB< mesa*ele centrate pe ,Eu" aduc mari
pre*udicii eicien(ei dialo+ului. C=nd spunem :E$ti un nesim(itDB sau :Tu e$ti de
,in!DB ceea ce acem nu este altce,a dec=t s! critic!m sau s! %n,inuim copilul< !r!
a;i da oca-ia s! se +=ndeasc! la ceea ce sim(im noi sau s! se +=ndeasc! la o solu(ie
sal,atoare. 6esa*ele centrate pe :tuB su+erea-! c! gre#eala e numai a copilului $i
c el trebuie s suporte consecinele, !r! a;l a*uta s! se +=ndeasc! la o solu(ie
alternati,!< la o modalitate de a repara r!ul !cut.
.e asemenea< mesa*ele centrate pe :tuB nvinovesc copilul, nu fapta. Ele
+enerali-ea-! o tr!s!tur! de personalitate a copilului pornind de la o %nt=mplare
particular!< %l etic7etea-! pe &a-a unei sin+ure iposta-e 4'Nai 1%iu% $ r#.ol*i
#9#rci)iul ac#$%a $implu6 E1%i o proa$%/", : Cum a(ic nu ai 1%iu% (# 1#(in)a cu
prin)ii6 E1%i un mincino$/ "5.
Al%# #9#mpl# (# m#$a0# c#n%ra%# p# ' #u " 1i ' %u ":
; 'Mi# ru1in# c am un copil car# (#ran0#a. *#cinii" &n loc (# 'E1%i un
o2ra.nic/"
; ' M $upr !ap%ul c nu &)i !aci %#m#l# B &n loc (# ' E1%i o l#n#1 1i 0um%a%#/ "
; 'Miarplc#a $ nu %n mai (#ran0#.i cn( m ui% la %#l#*i.or" &n loc (#
'Tr#ci &n cam#ra %a/" $au 'Nu %# mai %o% plim2a p# aici/"
.esi+ur c! rareori ni se %nt=mpl! s= ne adres!m copiilor %ntr;un lim&a* at=t de
ormal ca $i cel din eCemplele de mai sus< %ns! ideea care dorim s! o e,iden(iem
este aceea c! mesa*ele transmise tre&uie s! relecte sentimentele p!rintelui a(! de
comportamentul copilului. /dat! ce p!rintele %n,a(! s! se adrese-e %n acest el< sunt
mari $anse ca $i copilul la r=ndul lui< prin imita(ie< s! oloseasc! %n comunicare
lim&a*ul responsa&ilit!(ii. Iar odat! ormat! aceast! deprindere< putem i con,in$i
c! nu ,or mai eCista &ariere %n eCprimare.
/ alt! condi(ie care st! la &a-a reali-!rii unei comunic!ri eiciente< o constituie
co"unicarea po*iti31 ca re-ultat al 0Cndirii po*iti3e. Ilustrarea cea mai &un! a
dieren(ei dintre +=ndirea po-iti,! $i cea ne+ati,! este oerit! de ar7icunoscutul
eCemplu al pa7arului cu ap! umplut pe *um!tateA %n timp ce unii consider! c! au %n
a(a lor un pa7ar din care lip$#1%# ap! $i maniest! nemul(umire< %n+ri*orare< a(! de
ceea ce le lipse$te< alii sunt mul(umi(i c! au un pa7ar umplut pe *um!tate cu ap! $i
sunt mul(umi(i cu ce au. nt=mplarea pre-entat! %n urm!toarele r=nduri consider!m
c! este suicient de ediicatoareA
+<
Dup c# &n*)%orul $a c+inui% %imp (# mai mul%# $p%mni cu o #l#* mai
$la2 la &n*)%ur $ o &n*#)# $ $cri# c%#*a li%#r# 1i apoi $ alc%uia$c cu*in%#
cu ac#$%#a, mama #i a *#ni% &n%ro .i la 1coal. Gn%mpl%or, &n ac#a .i #l#*a a $cri$
o propoiie ntreag. &n*)%orul, (ornic (a# ai $pun# mam#i *#$%#a c#a 2un, &i
ara% cai#%ul: ' Pri*i)i c# a !cu% a$%.i !iica (umn#a*oa$%r/ ". La car# mama, (up
c# 1ia r#*#ni% (in uluir#, &nc#p# $ o lo*#a$c: 'Nu )ii ru1in#, m,ri)6 D# aia
%# %rimi% #u la 1coal &n !i#car# .i6 Numai a%%a #1%i &n $%ar# $ !aci6 "...apoi, $#
&n%oarc# $pr# &n*)%or: 'Nu * !ac#)i pro2l#m# (omnuF. Am #u ,ri0 (# #a $
prim#a$c c##a c# m#ri%, aca$. Nu o $ $# mai &n%mpl# a1a c#*a ".
Astel< %n timp ce %n,!(!torul a apreciat :partea plin! a pa7aruluiB< mama ele,ei
a ost nemul(umit! de :partea +oal!B. Ki acesta nu este un ca- sin+ular...
-#nin( aca$ !#rici% c a lua% o no% 2un, 2ia%ul &i ara% prin%#lui carn#%ulB
Ac#$%a #9clam: 'Doar no%a nou ai lua%6"
O !#%i) car# *roia $i!ac $urpri. mam#i $pln( *a$#l# (in 2uc%ri#, (in
,r#1#al $cap unul p#0o1 1i $# $par,#. &n loc $ apr#ci#.# ini)ia%i*a 1i #!or%ul (#pu$,
mama o &n*inui#1%# p#n%ru ,r#1#al, p#(#p$in(o.
Un 2ia% *in# aca$ cu o !oai# (# cai#% plin cu li%#ra 'i", (in car# o $in,ur
li%#r #$%# &nc#rcui% (# &n*)%oar# ca !iin( ,r#1i%. -.n( cai#%ul, mama rup#
!oaia 1i &l pun# p# copil 1 r#!ac &n%r#a,a pa,in.
Toate aceste eCemple demonstrea-! tendin(a i-,or=t! dintr;o +=ndire eCa+erat
de critic! de a penali-a necru(!tor +re$eala $i a i+nora aspectele po-iti,e. Ceea ce
ine,ita&il< duce la conclu-ia Bmai bine s nu lucrei c atunci sigur nu gre#e#ti".
Nu ,rem s! airm!m aici c! este &ine s! %ncura*!m perorman(ele mai sla&e ale
copiilor? ,rem doar s! e,iden(iem c! adultul tre&uie s! demonstre-e c! este
%ntotdeauna dispus s! dialo+7e-e. C7iar $i atunci c=nd copilul spar+e un ,as sau
,ine acas! cu o not! mai mic! dec=t ne;am i a$teptat< un p!rinte care 1%i# $
comunic# po.i%i* ,a reu$i %ntotdeauna s! +!seasc! elemente demne de apreciat< s!
,ad! pic!tura de ap! din pa7arul aparent +ol.
4.2. C& KR&IM C.N% C$MUNIC6M)
E un#ori ironic $ o2$#r*i cum unii a(ul)i &1i %ra%#a. pri#%#nii mai 2ln( (#c%
p# proprii copii. Dac un copil &1i *ar$ 2u%ura, pu%#m au.i 'C# $# &n%mpl cu
%in#6 Nu po)i !i mai a%#n%6 Tr#ci im#(ia% 1i cur) mi.#ria/" &n $c+im2, (ac un
pri#%#n (#al ac#luia1i prin%# *ar$ 2u%ura, n# pu%#m a1%#p%a $ au.im: ' O+, (ar
nu # nimic/ 3# cur) &n%run mom#n%. " 82ae 6.< 19919.
Cu riscul de a ne repeta< %n urm!toarele r=nduri ,om trece %n re,ist! atitudinile
mai rec,ent %nt=lnite care nu doar in+i2 sau $ca( #!ici#n)a comunic!rii< ci< de
asemenea< predispun la apariia conflictelor:
<8
atitudine> Amenin(area
eCempleA BDac nu *ii aca$ cu r#.ul%a%# 2un#, ai &ncurca%o/ ", '
ce +=nde$te copilul> "-rintee m#u # p#riculo$I", 'Cu #l nu # (# ,lumi%/",
'Ar %r#2ui $ am ,ri0 (# acum &ncolo/"
con'ecin> principala preocupare a copilului ,a i s! nu ,r#1#a$c. Nu ,a a,ea
cura*ul s! ac! ce,a dec=t dac! ,a i si+ur c! re-ultatul este &un. A$a apar !rica,
minciuna, in%ol#ran)a etc.
atitudine> Contra-icerea $i minimali-area pro&lemei
e5e"ple> '3un% ur%/ Nu m iu2#1%# nim#ni", spune eti(a
"Nu # a(#*ra%/ Nu $pun# a$%a/", 'Nu !i $upra%/ ", %i r!spunde tat!l.
ce +=nde$te copilul> :Nu mai ar# ro$% $ *or2#$c cu %a%a (#$pr# pro2l#ma m#a,
p#n%ru c nu &i plac# c# .ic #u."' Cr#(# c (ac &mi $pun# $ nu !iu $upra%, m
$im% mai 2in# 6 "
con'ecin> contra-ic=nd copilul %n acest mod< p!rintele %i %nt!re$te con,in+erea
de*a ormat!. Copilul ,a sim(i c! p!rintele s!u nu %l %n(ele+e $i nu e capa&il s!;i asculte
pro&lemele. A$a se poate na$te lip$a (# &ncr#(#r# %n competen(a p!rintelui.
atitudine> Critica
e5e"ple> 'Nu )iam .i$ $ %# ui)i p# un(# calci6", 'D# c%# ori %r#2ui# $)i
$pun c nu # *oi# acolo6", 'D# c# ai !cu% a$%a6"
ce +=nde$te copilul> Iar &mi )in# moral/ Mai a1%#p% un pic 1i $# calm#a.. "
con'ecin> ,a sc!dea recepti,itatea copilului la p!rerile emise de p!rinte. A$a
se poate na$te indiferena.
atitudine> Etic7etarea
e5e"ple> 'E1%i o ur%/", 'E1%i o proa$%/", 'E1%i un 2l#,/" ce +=nde$te
copilul> 'A(ul)ii 1%iu mai mul%# (#c% copiii. " con'ecin> dac! airma(iile se
repet! rec,ent< atunci copiii ,or i urm!ri(i toat! ,ia(a de aceast! idee. n
su&con$tientul lor< ei ,or i con,in$i c! sunt ur=(i< pro$ti sau &le+i. .e aceea< ,or
%ncerca< de c=te ori se ,a i,i oca-ia< s! demonstre-e c! nu este a$a< c7iar dac! nu li
se cere acest lucru. Apar compl#9#l# de inferioritate.
atitudine> Indieren(a
e5e"ple> 'Ta%i/ Ta%i/ Am &n*)a% $l $criu p# M/ ", spune copilul. ; 'Bin#. Du
%# (in !a)a %#l#*i.orului, %i r!spunde tat!l. ce +=nde$te copilul> %#l#*i.orul # mai
impor%an% (#c% min#/ ", ' Cum $ !ac $ &i a%ra, a%#n)ia a$upra m#a6"
<1
e5e"ple> 'Ta)i/ Ta)i/ Am &n*)a% $l $criu p# M/ ", spune copilul.
; 'Bin#. Du%# (in !a)a %#l#*i.oruluiZ", %i r!spunde tat!l.
ce 0Cndete copilul> 'T#l#*i.orul # mai impor%an% (#c% min#/ ", ' Cum $ !ac
$ &i a%ra, a%#n)ia a$upra m#a6"
con'ecin> copilul ,a c!uta s! atra+! aten(ia asupra sa cu orice pre(< c7iar $i
prin apte ne+ati,e &furt, c%iul, n(urturi'.
atitudine> Ironia
e5e"ple> orma ,er&al!A 'Ai au.i% c $a in*#n%a% crpa (# 1%#r$ pra!6",
' Mul)um#$c p#n%ru [a0u%or\/" orma
non,er&al!A pri,ire :de susB< -=m&et -elemitor.
ce 0Cndete copilul> ,M con$i(#r un n#pric#pu%. ", '&1i 2a%# 0oc (# min#/"
con'ecin> ,a sc!dea %ncrederea copilului %n or(ele proprii $i %ncrederea a(! de
p!rinte.
El ,a c!uta s! ie apreciat %n alt! parte la :ade,!rata lui ,aloareB? a$a poate s!
apar! distanarea.
atitudine> %n,inuirea
e5e"ple> 'Tu #1%i (# *in/ ", 'Ar %r#2ui $)i !i# ru1in#/ "
ce 0Cndete copilul> ,E] numai *ina m#a. ", 'Nu $un% 2un (# nimic."
con'ecin> scade ni,elul stimei de sine?
a$a pot ap!rea comple"ele de in!#riori%a%#.
atitudine> Neaten(ia la ce ni se spune 8%ntrerupem o con,ersa(ie %nceput!<
%ntoarcem spatele< sc7im&!m &rusc su&iectul discu(iei sau partenerul de dialo+9.
e5e"ple> :.. .1i la 1coal %o)i col#,ii...B< po,este$te copilul.
E)i mai %r#2ui# $upai", spune mama.
ce 0Cndete copilul> ,ENu o in%#r#$#a. nimic (in c# &i $pun. Da%a *ii%oar# nu
m mai o2o$#$c $i #9plic. "
consecin(!A copilul ,a comunica ceea ce crede c! o interesea-! pe mam! $i ,a
%ncepe s! omit! ceea ce se ,a do,edi mai t=r-iu a i ost esen(ial? a$a poate s! apar!
negli(ena.
atitudine> Nemul(umirea
e5e"ple> ,Eim cur)a% cam#ralF", spune copilul.
'Era 1i %impul", ' Mcar a%%a $ !aci 1i %u", 'Era ca.ul $ !aci 1i %u
un lucru 2un ", ' Cn( *#i r#u1i $)i c1%i,i pin#a cu mna %a, a%unci &n$#amn
c ai !cu% c#*a/ ", %i r!spunde mama.
<2
atitudine> Repro$ul
e5e"ple> ,EDac nu #ram #u, %u #rai (# mul% p# (rumuri/", 'Dac nu %r#2uia
$ am ,ri0 (# %in#, c%# pu%#am !ac#/ 6"
ce 0Cndete copilul> : C# *r#a (# la min#6 ", 'Acum ar %r#2ui $ m $im% *ino*a%
p#n%ru c #9i$%6"
con'ecin> a$a poate s! apar! sentimentul de *ino*)i#.
atitudine> Ridicarea ,ocii
e5e"ple> ,EE1%i un n#$im)i% 1i 0um%a%#/F//", ' O2ra.nicul#/// "
ce 0Cndete copilul> 'Numiplac# cn( *or2#1%# cu pr#cipi%a)ii. ", ' Cr#(# c
am pro2l#m# cu au.ul6"
con'ecin> eCersat! mai mult timp< aceast! orm! de :comunicareB se poate
transorma %ntr;o deprindere p!+u&oas! a p!rintelui. A$a poate s! apar! (i$pr#)ul
a(! de p!rinte.
atitudine> 0milirea
e5e"ple> ,03pun#l# %u%uror c# ai !cu%/ " sau 'D# aia $%ri, la %in#, $ au( %o)i
*#cinii c# copil am/ "
ce 0Cndete copilul> 'Nu m r#$p#c% (#loc.", 'Nu m#ri%am $ m !ac (#
ru1in# la %oa% lum#a. "
con'ecin> p!rintele nu mai este un om de %ncredere< deoarece te poate ace de
r=s c=nd nu te a$tep(i.
Prin urmare< copilul ,a %n,!(a s! ascund! ade,!rul? a$a poate s! apar!
nencrederea.
.eci< adoptarea acestor atitudini duce la sc!derea eicien(ei %n comunicare $i
uneori< c7iar predispun la apari(ia conlictelor. Consecin(ele ne+ati,e pot s! apar!
mai de,reme sau mai t=r-iu< %ns!< pentru a putea i pre%nt=mpinate< este &ine ca adultul
s! acorde o aten(ie special! comunic!rii.
<3
&PI7$K
:6eseria de p!rinteB nu $i;a propus s! l!mureasc! deiniti, pro&lemele cu care
se conrunt! adul(ii implica(i %n educa(ia copiilor. %n sc7im&< ea oer! cititorului
eCemple< situa(ii autentice $i teorii $tiin(iice< care %l ,or pro,oca $i %l ,or a*uta s!;$i
+!seasc! r!spunsuri la unele pro&leme concrete cu care se conrunt!.
4aliditatea celor eCprimate %n lucrare se &a-ea-! pe pre+!tirea de specialitate a
autorilor 8licen(ia(i %n socio;psi7o;peda+o+ie9< precum $i pe eCperien(a proesional!
de lun+! durat! %n domeniul educ!rii copiilor $i adul(ilor. Rela(ia p!rinte;copil %n
care se +!sesc cei doi autori ,ine s! %nt!reasc! ,ala&ilitatea celor eCprimate.
C7iar dac! nu toate ideile pre-entate aici au ost %mp!rt!$ite de c!tre cititor< sper!m
ca m!car unele dintre ele %l ,or a*uta s! pri,easc! cu al(i oc7i la&orioasa munc! de
educa(ie.
<4
GIG7I$KR,EI&
Adler A.< P$i+olo,ia 1colarului ,r#u #(uca2il, Iri< Mucure$ti< 1993
Ma&an A.< 3%r#$ 1i p#r$onali%a%#, Presa 0ni,ersitar! Clu*ean!< Clu*;Napoca< 199)
Medell R.< @ennoC 5.< ?an(2ooW o! Comunica%ion an( Pro2l#m 3ol*in, 3Will$
Trainin,, JileL Z 5ons< Inc.< 1997 MerOoNit- @.< A,,r#$$ion: I%$
Cau$#$, Con$#^u#nc#$ an( Con%rol, NeN SorO
6cGraN Fill< Inc.< 199'
MraL J.< Jilliams 5.< Par#n% TalW, Care or t7e >amilL< Cardi< 1997 Canield
2.< Fansen 6.< 3up (# pui p#n%ru $u!l#%, ed. Almatea< Mucure$ti< #000 .amon
J.< Fart ..< 3#l!un(#r$%an(in, in c+il(+oo( an( a(ol#$c#nc#,
Cam&rid+e 0ni,ersitL Press< 19)) Eastman 6.< Rosen 5.< Tamin, %+#
Dra,on in _our C+il(, J7ileL Z 5ons< Inc.<
199"
Eliade< 5.< ABCul con$ili#rii #l#*ului, ed. Fiper&orea< Turda< #000
ELsenO F.< ELsenO 6.< D#$ci!rar#a compor%am#n%ului uman, ed. Teora<
Mucure$ti< 1999
>icea+ M.< T#+nici (# manipular#, ed. Nemira< Mucure$ti< 199) >iedler T.<
Appli#( 3ocial P$Oc+olo,O, 5a+e Pu&lica(ions< 1991 GarrL 6< Pear 2.<
B#+a*ior Mo(i!ica%ion 4!i!%+ #(i%ion5, Prentice Fali< Inc.< 1991 Gil&ert P.< Copiii
+ip#rac%i*i cu (#!ici% (# a%#n)i#, PolimarO< Mucure$ti< #000 GillL 6.< El#* 2un
#l#* $la2, E...P.< Mucure$ti< 1971 2ae6.< Un(#r$%an(in, Par#n%in,,
Jm.C.MroNn Pu&lis7ers< 1991 2un+ C. G.< P#r$onali%a%# 1i %ran$!#r, Teora<
Mucure$ti< 1997 Talin C< T#l#*i$ion, -iol#nc# an( C+il(r#n, 6.5. 5Lnt7esis
Paper< /re+on
0ni,ersitL< 1997 @elord >.< Andre C< Cum $ n# pur%m cu
p#r$onali%)il# (i!icil#, Editura Trei<
Mucure$ti< 199)
@ittauer >.< P#r$onali%a%# plu$, Musiness Tec7 International Press< Mucure$ti< 1999
6iclea 6.< P$i+olo,i# co,ni%i*, ed. Polirom< Ia$i< 1999 6ontessori 6.<
D#$cop#rir#a copilului, E...P. Mucure$ti< 1977 /-unu ..< P#(a,o,ia
pr#1colar 1i a 0ocului, ed. Genesis< Clu* ; Napoca< 1993 Pit-er R.< T#l#*i$ion
an( c+li(r#n, 0ni,ersitL o 6innesota < 19)9
<:
Radu I. 8coord.9< In%ro(uc#r# &n p$i+olo,ia con%#mporan, ed. 5incron<
Clu*;Napoca< 1991
Ro$ea 6.< P$i+oo,ia (#!ici#n)ilor min%ali, E...P. Mucure$ti< 1917
5doroN @.< P$Oc+olo,O, MroNn Z Menc7marO< Inc.< 199' 57aer ..<
D#*#lopm#n%al P$Oc+olo,O 4$#con( #(i%ion5, MrooOs E Coli
Pu&lis7in+ CompanL< Inc.< 199'
57apiro ..< Con!lic%#l# $i comunicar#a, ed. Arc< Mucure$ti< 199) 57roue A.<
Cooper R.< .eFart G.< D#*#lopm#n%al P$Oc+olo,O I%$ Na%ur# an(
Cour$#, 6cGraN;Fill< Inc.< 199# Toler A.< Vocul *ii%orului, E...P.
Mucure$ti< 1977 Qinic! 5.< Petro,ai ..< Comunicar# 1i mana,#m#n%ul
con!lic%ului, Centrul de
resurse ARE5< Clu*;Napoca< 1997
<6 ////////////////////