P. 1
ELEMENTE DIN OȚEL PENTRU CONSTRUCȚII

ELEMENTE DIN OȚEL PENTRU CONSTRUCȚII

5.0

|Views: 22,136|Likes:
Published by sabiutayo

More info:

Published by: sabiutayo on Dec 11, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/06/2014

pdf

text

original

-

Prof.univ.dr.ing. Elena AXINTE

ELEMENTE DIN OTEL

,

PENTRU CONSTRUCTII

,

*

EDITURA PIM IA$I 2008

REFERENTI ~TIINTIFICI

Prof.univ.dr.ing. Nicolae T ARANU Prof.univ.dr.ing. Mihai BUDESCU

TEHNOREDACTARE Prof.univ.dr.ing. Elena AXINTE Ing. Viorica DAScALU

COPERTA

Ing. Viorica DAScALU

GRAFICA

Sing. Camelia ADOROAIE

EDITURApt"n

Soseaua Stefan eel Mare nr. 11 lasi -700498 Tel. / fax: 0232-212740 e-mail:editurapim@pimeopy.ro www.pimeopy.ro

EDITURA ACREDITATA CNCSIS BUCURE~TI 66/01.05.2006

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei AXINTE, ELENA

Elemente de otel pentru constructii / Axinte Elena. - Iasi : PIM, 2008

Bibliogr.

ISBN 978-606-520-054-8

624.04:624.014.2

PREFATA.

,

Elaborarca si cditarca prczcntului volum sunt motivate, in principal, de necesitatea insusirii calculului si conceptiei constructiilor metalice pe baza norrnei curopcne EUROCODE 3 Design of steel structures, care devine si norma nationala.

In Romania se deruleaza un program de traducere a normelor EUROCODE si armonizare cu normele nationale, cunoscute sub titulatura SR EN (ex. EUROCODE 3 devine SR EN 1993). Implementarea EC3 este posibila prin insusirea conceptiilor avansate privind calculul si alcatuirea elementelor si structurilor din otel de catre specialistii din domeniul constructiilor metalice.

Bazele proiectarii elementelor si structurilor din otel dupa EUROCOD (2003) este un prim volum referitor la calculul clerncntclor structurale din otel potrivit prevederilor normei europene EUROCODE 3 (EC3), desigur sub forma existcnta la acca data. Completarea si dcfinitivarca continutului euronormei, precum si stabilirea sistemului generalizat de notare, face ncccsara aparitia unui nou volum, revizuit si completat, privind materialul otel, influenta me diu lui asupra cornportarii acestuia in exploatare, asigurarea prin calcul a sigurantci in serviciu, imbinarilc elementelor metalice. Astfel, lucrarea de fata, considerata ca fiind prima parte a volumului Elernente din otel pentru constructii, cstc structurata in sase capitole:

• Capitolul 1, intitulat Utilizarea otelului In constructii, se refera la domeniile de utilizare, avantajele si dezavantajele folosirii materialului otel la alcatuirea clemente lor si structurilor metalice, preocupari si tendinte de dezvoltare al acestui sector dinamic de constructii.

• Capitolul 2, intitulat Oteluri pentru constructii. Caracteristici mecanice, prczinta informatii succinte referitoare la fabric area, tumarea si prelucrarea otelului, astfel in cat sa fie evidentiate caracteristicile de baza ale otelului in vedcrca utilizarii lui in proiectarea structurilor de constructii. Sunt mentionate normcle actualizate privind marcile de otcl si caractcristicile accstora.

• Capitolul 3, care se refera la Comportarea otelurilor la coroziune ~i miisuri de protectie, evidentiaza influenta agresiva a mediului de exploatare asupra structurilor din otcl si limitarca acesteia prin acoperiri protectoare si alcatuiri constructive eficiente.

• Capitolul 4, sc refcra Ia Comportarea otelurilor la temperaturi ridicate si mdsuri de protectie. Actiunea focului influenteaza defavorabil caracteristicile mecanice ale otelului; eliminarea acestui efcct este posibila prin adoptarca unor masuri de protcctie adecvate.

• Capitolul 5, intitulat Verificarea prin calcul a sigurantei structurilor metalice, se refera la actiuni, grupari de actiuni, metode de ca1cul, clasificarea sectiunilor clemente lor din otel, stari limta si verificarca sigurantei prin metoda coeficientilor partiali de siguranta,

• Capitolul 6, este mai cuprinzator si se refera la i11lbinarea elementelor din otel. Sunt prezentate imbinarile cu conectori mccanici (suruburi, nituri, bolturi) si cu sudura, din punct de vedere al caracteristicilor acestora, al modului de realizare, aI transmiterii eforturilor si al cvaluarii rezistentelor de calcul. Se face 0 c1asificarc a imbinarilor (potrivit EC3) dupa rezistenta si rigiditare si sunt prezcntatc caracteristicile neccsare ca1culului acestora. Utilizarea frecventa a profilelor tubulare la alcatuirea elementelor metalice face necesara cunoasterea alcatuirii si calculului diverselor tipuri de noduri.

• La sfirsitul volumului, in Anexe, sunt inserate tabele continand sortimente de otcluri si caractcristicile acestora precum si sortimentc de profile laminate la cald, cu sectiune deschisa sau inchisa (tubulare), utile activitatii de proicctare.

Volumul este dcstinat speciaiistilor din domeniul constructiilor metalice, a inginerilor care frecventeaza cursuri postuniversitare, de master sau fonnare continua, studentilor pre cum si inginerilor din unitatile de proiectare si verificare a structurilor eli osarura din otcl la exigent a A2 Rezistenta si stabilitate.

Prof.univ.dr.ing. Elena AXINTE

Ia~i, mai 2008

CUPRINS

• CAPITOLUL 1

UTILIZAREA 0TELULUI II\' COl"STRUCTII

1.1 INTRODUCERE......................................................................................... 9

1.2 DOMENII DE UTlUZARE A CONSTRUCTl1LOR DIN OTEL.......... 14

1.3 AVANTAJELE UTlUZARII CONSTRUCTIlLOR DIN OTEL........... 29

1.4 DEZA V ANT AJELE CONSTRUCTIILOR MET ALlCE........................... 31

1.5 PREOCUpARI $1 TENDINTE iN DEZVOL TARE A

CONSTRUCTIlLOR METALlCE............................................................. 32

• CAPITOLUL 2

0TELURI PENTRU CONSTRUCTII. CAR>\CTERISTICI MECAl"ICE

2.1 INTRODUCERE.................................... 33

2.2 OTELURI PENTRU CONSTRUCTII......................................................... 34

2.2.1 2.2.2 2.2.3 2.2.4

Fabricarea otelului .

Tumarea otelului .

Defecte ale otelului la tumare .

Prelucrarea otclului ..

2.2.5 Structura si componentii otelului.................................................. 43

2.2.6 Marci de otel................................................................................. 47

2.2.7 Alegerea clasei de calitate a otelului pentru constructii sudate.... 54

2.3 EUROPROFlLE........................................................................................... 59

• CAPITOLUL 3

COMPORT AREA 0TELURILOR LA COROZIUNE. MAsURI DE PROTECTIE

3.1 COROZIUNEA ELEMENTELOR DIN OTEL.. .

3.2 MASURI DE PROTECTIE ANTlCOROSIVA ..

3.3 APLICAREA SlSTEMELOR DE ACOPERIRE ANTICOROSIV A PRIN

VOPSlRE .

3.4 SISTEME DE PROTECTlE FUNCTIE DE CLASA DE

AGRES1VITATE A l\1EDIULUI AMBIANT.. ..

5

Nr. pag

34 37 38 39

63 77

85

86

J

3.5 PROTECTIA ANTICOROSIVA A TABLELOR PROFILATE................ 90

3.6 INTERVENTII ASUPR.A. SISTEMELOR DE PROTECTIE

ANTICOROSIVA DETER!ORA TE........................................................... 91

• CAPITOLUL 4

COMPORT AREA 0TELURILOR LA TE;\lPERA TURI RIDICATE. ;\lASURI DE PROTECTIE

4.1 REZISTENTA LATEMPERATURI RIDICATE A 0TELULUI............. 93

4.2 MASUR! DE PROTECTIE LA FOC.......................................................... 112

• CAPITOLUL 5

VERIFICAREA PRJl'I CALCUL A SIGURANTEI

STRUCTURILOR METALICE

5.1 ACTIUNl............................... 118

5.2 GRUpAR! DE ACTIUNl............................................................................ 120

5.3 METODE DE CALCUL. CLASIFICAREA SECTIUNILOR

TRANSVERSALE...................................................................................... 124

5.4 STARI L!MITA. METODA COEFICIENTILOR PARTIAL! DE

SIGURANT A.............................................................................................. 134

• CAPITOLUL 6

IMBIl\'AREA ELEME1\TELOR DIl\' OTEL

6.1 IMBINARI CU CONECTORI MECANICI (SURUBURI)....................... 139

6.1.1 Caraeteristieile geometrice si mecanice ale ~uruburilor................ 139

6.1.2 Dispunerea gaurilor pentru ~uruburi............................................. 143

6.1.3 Catcgorii de imbinari eu ~uruburi.................................................. 144

6.1.4 Modul de lucru al suruburilor tinand seama de transmiterea

eforturilor.. 146

6.1.4.1 Transmiterea eforturilor prin forfecare 148

6.1.4.1.1 Suruburi obisnuite .

6.1.4.1.2. Suruburi injeetate..................................... 152

6.1.4.1.3 Suruburi de inalta rezistenra

prctensionate............................................. 154

Transmiterea eforturilor prin Intindere......................... 158

6.1.4.2.1 Suruburi obi~nuite.................................... 158

6.1.4.2.2 Suruburi de ina Ita rezistenta

pretcnsionate............................................. 159

Interactiune forfceare-intindere........... 160

Efeetul de parghie.i.; 161

Efectul Iungimii irnbinarii. 162

Imbinari cu suprapunere simpla avand un singur rand

de ~uruburi.................................................................... 163

6.1.4.2

6.1.4.3 6.1.4.4 6.1.4.5 6.1.4.6

6

6.2

6.1.4.7 Imbinari care contin placi de compensare (fururi) .....

6.1.4.8 Reducerea sectiunii elementului datorita prezentei

gaurilor pentru conectori ..

?l.~.~. Ef~rtu~ capabilla rupere prin forfecare in bloc .

6.1.5 Irnbinari cu rutun .

6.1.6 1mbinari cu bolturi .

6.1.7 1mbinari cu tije ale profilelor cu pereti subtiri formate la rece .

IMBINARI SUDATE .

6.2.1 Principalele procedee de sudare .

6.2.1.1 Sudare prin topire, cu material de adaos .

6.2.1.2 Sudare prin rezistenta electrica, lara material de

adaos ..

6.2.2 Materiale pentru imbinari sudate ..

6.2.2.1 Alegerea metalului din piesele de sudat.. ..

6.2.2.2 Alegerea materialelor de adaos .

6.2.3 Fenomene fizice si mecanice produse la sudarea prin topire cu

arc electric .

6.2.3.1 Racirea brusca a cusaturii ..

6.2.3.2 Deformatii din sudare .

6.2.3.3 Tensiuni reziduale .

Tipuri de cusaturi sudate ..

Clasificarea cusaturilor sudate dupa pozitia de sudare .

Comportarea la solicitari statice a imbinarilor sudate ..

Calculul imbinarilor sudate .

6.2.7.1 Dimensiunile geometrice ale cusaturilor de sudura .

6.2.7.2 Rezistenta de calcul a sudurilor de colt .

6.2.7.3 Rezistenta de calcul a sudurilor cap la cap ..

6.2.7.4 Rezistenta de calcul a sudurilor in gaura ..

6.2.7.5 Imbinari pe talpi nerigidizate .

6.2.7.6 Imbinari cu lungime mare .

6.2.7.7 Sudarea profilelor cu sectiune inchisa circulara sau

rectangulara ..

Imbinari sudate ale profilelor cu pereti subtiri formate la rece ..

6.2.8.1 1mbinari sudate prin rezistenta, lara material de

adaos (sudura prin puncte ) .

6.2.8.2 Imbinari cu dopuri de sudura ..

6.2.8.3 Imbinari cu suduri prin fuziune .

CLASIFICAREA IMBINARILOR (NODURI). ELEMENTE DE

CALCUL .

6.3.1 Rigiditatea la rotire .

6.3.2 Capacitatea de rotire .

6.3.3 Eforturi capabile .

6.3.3 .1 Forte taietoare .

6.3.3.2 Momente incovoietoare .

6.3.3.3 Element T echivalent solicitat la intindere ..

6.3.3.4 Placi de capat .

6.3.3.5 Element T echivalent solicitat la cornpresiune ..

6.3.3.6 Efortul capabil al componcntelor de baza .

6.2.4 6.2.5 6.2.6

6.2.7

6.2.8

6.3

7

163

164 167 168 170 172 182 183 183

186 187 187 188

189 189 192 193 194 201 202 204 205 207 211 212 212 213

214 216

217 220 223

226 229 238 239 239 240 241 243 243 244

6.3.4 Momentul capabil al nodurilor grinda-stalp ~I de

continuitate................................................................................. 254

6.3.4.1 Imbinari rigla-stalp cu placa de capat si suruburi ..... 255

6.3.5 Efortul capabil al bazei stalpului................................................ 256

6.3.5.1 Baza stalpului solicitata de eforturi axiale................. 257

6.3.5.2 Baza stalpului solicitata de eforturi axiale si moment

incovoietor 257

6.4 NODURI DIN PROFILE TUBULARE...................................................... 259

• ANEXE

Al Caracteristici mecanice pentru oteluri de constructii ncaliate, dupa SR EN

10025-2:2004 (SR EN 10025-;-Al:I994).............................................. 293

A2 Caracteristici mecanice pentru oteluri de constructii ncaliate, dupa SR EN

10025-2:2004................. 294

A3 Caracteristicile mecanice la temperatura ambianta ale otelurilor sudabile cu granulatie fina, in stare normalizata, conform SR EN 10025-3:2004

(SR EN 10113-2/95)................................................................................... 295

A4 Caracteristicile mecanice la temperatura ambianta ale otelurilor sudabile cu granulatie fina, laminate termornecanic, conform SR EN 10025-4:2004

(SR EN 10113-3/95)....................................................................... 296

A5 Caracteristicile mecanice ale otelurilor cu Iimita de curgere ridicata in stare calita si rcvcnita, conform SR EN 10025-6:2004 (SR EN 10113-

2: 1998)........................................................................................................ 297

A6 Caracteristicile mecanice ale otelurilor cu Iimita de curgere ridicata in

stare durificata prin precipitare conform SR EN 10137-3: 1998................. 298

A 7 Caracteristicile mecanice ale otelurilor cu rezistenta imbunatatita la coroziune atmosferica conform SR EN 10025-5:2005 (SR EN

10555:1995)................................................................................................ 299

A8 Caracteristici mecanice ale otelurilor pentru constructii nealiate si cu

granulatie fina pentru profile cave. SR EN 10210-1: 1998.......................... 300

B 1 HE-A Profile late dublu T cu talpi paralcle, cxecutie u~oara..................... 301

B2 HE-B Profile late dublu T cu talpi paralele................................................ 303

B3 HE-:VI Profile late dublu T cu talpi paralele, executie grea........................ 305

B4 IPE Profile dublu T cu talpi paralelede latime medie.............................. 307

B5 IPN Profile late dublu T cu talpi inclinate de latime mica..., 309

B6 UPN Profile U cu margini rotunjite............................................................ 311

B7 LP:'\ Corniere cu aripi egale cu margini rotunjite....................................... 313

B8 LPN Comiere cu aripi inegale cu margini rotunjite.................................... 316

B9 SHS Profile cave cu sectiune patrata SR EN 10210-2:2000....................... 319

B I 0 RHS Profile cave cu sectiunc dreptunghiulara SR EN 10210-2:2000....... 323

B II CHS Profile cave cu sectiune circulara SR EN 10210-2:2000................... 327

BI2 Aria superficiala As in m2/m a EURO-profilelor........................................ 334

BI3 Valorile admise maxime ale grosimii elementului t, in mm, pentru

alegerea marcii de otel................................................................................. 335

• BIBL]OGRAFIE................................................ 336

8

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCT"

, ,

C..a.PftlOIaVII I

UTILIZAREA 0TELULUI IN CONSTRUCTII

1.1 INTRODUCERE

Prima constructie metalica realizata integral din fonta a fost podul de la Coalbrookdale, Anglia (1779). Aparitia otelului pudlat, cu ductilitate si deformabilitate superioare, a favorizat realizarea unor sisteme cu zabrele avand bare comprimate din fonta iar cele intinse din otel pudlat.

La sfarsitul secolului al XIX-lea, fabricarea otelului si apoi dezvoltarea procedeelor de imbinare, face po sibil a utilizarea accstui material tot mai des, largind astfel aria de aplicare in domeniul constructiilor ingineresti (fig. 1.1).

a.

b.

Fig. 1.1 a. Turnul Eiffel-Paris (1889. 324m. 7300t otcl), b. Podul Anghel SaUgny (l895, a deschidere centrala de 190 metri si alte 4 deschideri de 140 metri)

9

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCT"

, ,

Constructii din ce in cemaiindraznete.cuinaltimigeneroase.se construiesc in lume de catre marile companii.

De-a lungul ultimilor 100 de ani, clasamentul celor mai inalte cladiri din lume a suferit in permanenta modificari, iar "razboiul" zgarie-norilor purtat intre continentul nord-american si eel asiatic a fost castigat, Tara indoiala, de Asia. Desi primii zgarie-nori au aparut pe teritoriul american, astazi, doar doua dintre primele zece cele mai inalte cladiri din lume se mai afla in America. Cel dintai zgarie-nori construit, cu tehnologie bazata pe structura metalica portanta, este considerat The Home Insurance Building, un imobil ridicat la Chicago in anul 1885. Avand initial doar noua etaje, i sau mai adaugat altele doua, in anul 1891. Ideea de baza a tehnologiei respective era renuntarea la zidaria portanta clasica (caramida sau lemn) si inlocuirea cu un schelet metalic, pe care erau montate toate celelalte elemente ale cladirii, inc1usiv peretii. Cladirea a existat pana in anul 1931, cand a fost demolata.

Pe primul loc in topul celor mai inalte zece cladiri din lume (fig. 1.2), realizat de CTBUH Chicago, se afla centrul financiar Taipei 101, 0 cladire finalizata la sfarsitul anului 2004. Taipei 101 are 0 inaltime de 508 m. Pozitia de lider a Taipei 101 este amenintata de alte doua proiecte de zgarie-nori. Este vorba despre Freedom Tower din New York, cladire de 541 metri proiectata sa inlocuiasca turnurile gemene W orld Trade Center si imobilul Burj Dubai din Dubai care se presupune ca, in momentul finalizarii (in anii 2008-2009 cladirea va avea roximativ 700 metri.

Fig. 1.3 Cladiri ell forme atipiee (Emisfera Valentia)

10

11

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII

, ,

Fig. 1.2 Cele mai inalte cladiri din lume

J

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII

. .

T otodata, catre anul 2009 este prevazuta finalizarea unui zgarie-nori care sa recastige, pentru americani, pozitia de lideri ai clasamentului, prin construirea la Chicago a unei cladiri inalte de 610 metri (115 etaje) ce va avea forma de spirala,

Fig. 1.4 Cladiri eu forme atipiee (ING Amsterdam)

Fig. 1.5 Cladiri eu forme atipiee (Muzeul de arta Denver)

12

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII

I I

Fig. 1.6 Cladiri eu forme atipiee (Geoda La Villette-Paris, D= 36m si 6433 triunghiuri din otel inox)

Fig. 1.7 Cladiri eu forme atipicc ( Muzeul national de arta moderna "Georges Pompidou" Paris)

I3

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII

. .

Constructiile metalice sunt structuri, parti din structura sau elemente realizate din otel, otel slab aliat sau din aliaje din aluminiu.

Constructiile metalice de tin suprernatia in ceea ce priveste performantele deschidere si inaltime.

Otelul reprezinta osatura civilizatiei actuale. Productia de otel este indicele economic important in aprecierea potentialului economic si al nivelului de trai. Astfel, pe plan mondial, in 1980 productia de otel era de 1 miliard de tone iar in 2000, de 2 miliarde de tone. In Romania, in 1938 productia de otel era de 0.4 milioane tone (cca. 18 kg/cap loc), iar in 1990 de 20 milioane de tone (1 rona/cap loc.).

1.2 DOMENII DE UTILIZARE A CONSTRUCTIILOR DIN OTEL

cladiri multietajate (cladiri administrative, hoteluri) - fig. 1.8,

Fig. 1.8 Cladire multietajata (Tuming Torso, Suedia)

14

Fig. 1.9 Sala de expozitie

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII

, ,

- constructii cu deschidere mare (sali de expozitie - fig. 1.9, muzee - fig. 1.10, sali de sport, aercgari - fig. 1.11, hangare - fig. 1.12, stadioane - fig. 1.13, garaje - fig. 1.14 etc.),

Fig. 1.10 Muzeu

15

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII

. .

Fig. 1.11 Aerogara

Fig. 1.12 Hangar

16

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII

. .

Fig. 1.13 Stadioane

17

ill

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII

Fig. 1.14 Garaje

18

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII

, ,

cladiri rezidentiale - fig. 1.15 si fig. 1.16,

Fig. 1.15 Cladiri rezidentiale eu structura din profile eu pereti subtiri formate la rece

Fig. 1.16 Cladiri rezidentiale ell structura din profile laminate la eald si dale mixte otelbeton.

19

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII

, ,

cladiri si structuri industriale (sedii de finne, spatii comerciale. depozite, hale de productie - fig. 1.17, platfonne - fig. 1.18, estacade etc.),

Fig. 1.17 Cladire industrials sau comerciala

Fig. 1.18 Platforme de lucru

- structuri speciale (tumuri si piloni pentru telecomunicatii - fig. l.19, stalpi LEA - fig. 1.20, cosuri de fum - fig. 1.21, tumuri pentru sustinerea funicularelor si telefericelor)

20

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII

. .

Fig. 1.19 Tumuri pentru antene telecomunicatii

Fig. 1.20 Stalp LEA

Fig. 1.21 Co~ de fum

21

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII

, ,

constructii agricole - fig. 1.22 si fig. 1.23,

Fig. 1.22 Fenne zootehniee

Fig. 1.23 Constructii agrieole eu destinatii diverse

22

Fig. 1.24 Rezervor

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII

. .

constructii din tabla (rezervoare de mare capacitate - fig. 1.24, buncare si silozuri - fig. 1.25, conducte fortate care lucreaza la presiuni mari),

Fig. 1.25 Silozuri

23

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII

structuri si elemente de constructii metalice pentru instalatii si utilaje tehnologice (instalatii pentru rafinarii si parti ale complexelor petrochimice - fig. 1.26. platforme de foraj marin - fig. 1.27, turle de foraj, turnuri de extractie - fig. 1.28 etc.).

Fig. 1.26 Instalatii pentru rafinarii

Fig. 1.27 Platforme de foraj marin

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII

Fig. 1.28 Sonda petroliera si rezervoare de depozitare a produselor petroliere

peroane in statii de metrou sau in gari - fig.l.29

Fig. 1.29 Peroane in statii

25

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII

, ,

alte constructii metalice: scari - fig. 1.30, pasarele, sustineri de conducte pentru traversari de rauri, poduri - fig. 1.31, viaducte - fig. 1.32, porti de ecluze - fig. 1.33 si stavile, trambuline de schi, structuri pentru centrale eoliene - fig. 1.34, structuri pentru radiotelescoape - fig. 1.35, rampe de lansare pentru nave aerospatiale etc.

a.

Fig. 1.30 Scari in cladiri (a), scari exterioare (b)

b.

Fig. 1.31 Pod metalic (San Francisco)

26

27

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII

, ,

Fig. 1.32 Viaduct (Franta)

Fig. 1.33 Porti de ecluza (Cemavcda)

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII

. .

1.3

Fig. 1.34 Turbine eoliene

Fig. 1.35 Radiotelescoape

28

29

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII

1.3 A VANTAJELE UTILIZARII CONSTRUCTIILOR DIN OTEL

• Prezinta sigurantd in exploatare. Exista 0 buna concordanta intre calcul si comportarca reala a elementelor si structurilor. Otelul este un material cu proprietati elasto-plastice remarcabile, omogenitate ridicata, ctanscitate foarte buna, nu este afectat de razele ultraviolete.

• Otelul are cele trei rezistente egale: rezistenta la compresiune, la intindere si la incovoicre.

• Raportul conventional intre rezistentele mecanice si greutatea (indice de eficienta) elementului are valori favorabile in comparatie cu alte materialc (ocupa primulloc dupa aluminiu).

• Rezistentd si comportare foarte bund la actiuni seismice (datorita ductilitatii si grcutatii reduse), prccum si acomodare la conditii slabe de fundare.

• Otelul isi pdstreazd proprietatile fizico-mecanice ~i dupd demontare si reutilizare.

• Cedarea eletnentelor are loc de regula, dupd aparitia unor deformatii plastice care avertizeaza.

• Capacitate de adaptabilitate a structurilor exemplificata prin sporirea capacitatii portante prin consolidare sub exploatare, posibilitati de modificare si reconstructie, mare flexibilitate care permite adaptarea cladirilor la nevoile utilizatorilor (fig. 1.16 si fig. 1.36).

Fig. 1.36 Flexibilitatea spatiilor cladirilor eli structura din otel

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII

• Grad inalt de prefabricare, posibilitatea de realizare in uzind, Prin procedee industriale cu un inalt grad de mecanizare sau automatizare se reduce timpul de executie pe santier, deci scurtarea duratei de pun ere in functionare a investitiei - fig. 1.37. Se reduc spatiile de depozitare pe santier. In plus, sunt oferite toate posibilitatile unui lucru ingrijit si controlat, executia constructiilor metalice necesitand a mare prccizie.

Fig. 1.37 Executia unei structuri din otel utilizand prefabricate

• Structurile metalice se preteazd la orice forma constructivd, la deschideri tnari si inaltimi tnari, cu spatii utile generoase, luminoase si insorite, aerisite - fig. 1.9, fig. 1.10, fig. 1.1 L fig. 1.38.

Fig. 1.38 Alte exemple de structuri metalice

30

1.4
Ot
Dc
ret
Sal
pn
im
de
sci
aCI
Ot
mr
pn
ca
dil ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII

, ,

• Utilizarea otelului permite realizarea constructiilor ecologice. Nu este poluant, nu este toxic si conlucreaza bine cu alte materiale de constructii, Asociat cu materiale modeme ca sticla sau membrane compozite, otclul prezinta un potential enorm pcntru proiectanti. Greutatea redusa a structurilor metalice influenteaza pozitiv terenul de amplasament prin volumul redus de tcrasamente si solutii de fundare economice.

• Executia pe santier este relativ independentd de anotimp, putin zgornotoasa si mai bine acceptata de catre vecini in zoncle urbane.

• Aetivitatea in constructii metalice este precisa, curata, realizata in principal in atelier, la adapost de intcmperii, de 0 mana de lucru calificata,

• Sunt structuri demontabile, in general.

• Exista posibilitatea de recuperare a materialelor prin top ire.

• Tehnologia de executie a structurilor metal ice utilizeaza metode uscate.

• Este un material durabil ale carui proprietati permit 0 proiectare usoara, construire si transformare dintre cele mai durabile.

1,4 DEZAVANTAJELE CONSTRUCTIILOR METALICE

Otelul neprotejat are 0 rezistenta redusa la actiunea agentilor corosivi. De aceea, necesita protectie anticorosiva, fie prin utilizarea otelurilor cu rezistenta ridicata la coroziune, fie prin utilizarea otelurilor patina bile sau aplicand pe elemcntele metalice diverse sisteme de protectic 0 proiectare judicioasa a sectiunilor si elementclor mctalice poatc imbunatati semnificativ comportarea accstora la agrcsivitatca mcdiului de exploatare. Monitorizarea fenomenului de coroziune pe durata de scrviciu a constructiilor metalice contribuie la asigurarea durabilitatii acestora.

Otelul are 0 rezistenta redusa la temperaturi ridicate (la 200°C se modifica rezistenta la curgere, iar la 600°C elementele din otel nu mai prciau eforturi). Sisteme de protectie mod erne si eficiente asigura, in eazul produeerii unor incendii, perioadc de stabilitate preserise, diferentiate in functie de importanta elementelor si strueturilor metaliee.

31

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII

, ,

1.5

PREOCUPARI SI TE~DI~TE

CONSTRUCTIILOR METALICE

IN DEZVOLTAREA

• Realizarea unor constructii care sa poata fi exploatate in deplina siguranta, la un pre! de cost cat mai redus si care sa conduca la cheltuieli de intretinere si exploatare minime.

• Se incearca noi metode, mai productive, de elaborare a otelului, se utilizeaza pc 0 scara din ce in cemailargao!elurileslabaliate.cu rezistente superioare, aliajele din aluminiu, se imbogatesc sortimentele de laminate din otel si aliaje din aluminiu si se extinde in multe domenii folosirea profilelor metalice realizate din tabla sub tire indoite la rece si sectiunile tubulare.

• In calculul static si de dimensionare se tinde spre introducerea metodelor de calcul care iau in considerare comportarea elasto-plastica a otelului si tin seama de conlucrarea spatiala a clementelor si structurilor in ansamblu.

• Pentru a asigura 0 buna comportare la coroziune, se imbunatatesc retetele de elaborare a otelului si se cauta noi marci de otcl rezistente la coroziune. De asemcnea, se introduc noi procedee de protectie pe baza de polimcri, vopsele si metalizare.

32

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII

, ,

0&111'1'0111111 II

0TELURI PENTRU CONSTRUCTII. CARACTERISTICI MECANICE

2.1 INTRODUCERE

Pentru conceperea, dimensionarea si executia unei structuri din otel, este indispensabila 0 buna cunoastere a materialelor utilizate. Scopul acestui capitol este de a sublinia caracteristicile mecanice ale otelurilor utilizate pentru realizarea unei structuri metalice, ca urmare a aplicarii normelor europene EUROCODE si in tara noastra, in acest sens, consideram a fi utila prezentarea succinta a relatiei a - s specifics unei epruvete din otel, obtinuta din incercarea la tractiune, pentru precizarea unor termeni ce vor fi utilizati in continuare.

Fig. 2.1 Schema diagramei caracteristice a otelului pentru constructii

Se pot distinge urmatoarele domenii (fig. 2.1):

• Domeniul elastic (1) in care deformatia este proportionala cu tensiunea (legea lui Hooke): a = E· e . Limita de elasticitate, fy'

corespunde unei tensiuni maxime ce poate fi atinsa pentru un comportament elastic al epruvetei. Deformatia specifica ce corespunde

33

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCT"

limitei de elasticitate este notata By' Daca forta ce a produs deformatia inceteaza sa mai actioneze inainte de atingerea limitei de elasticitate (tensiunile raman in domeniul elastic), epruveta revine la dimensiunea initiala.

Precizam ca pentru a fi in confonnitate cu tenninologia standardizata relativa la incercarea la tractiune (SR EN 10002-111995), trebuie sa folosim notiunea de rezistenta elastica R, si nu limita de

elasticitate fy, deoarece ultima corespunde unei valori de calcul.

A fost aleasa notatia fy in locul R, pentru a nu adauga notatii suplimentare.

• Palierul de curgere (2). Palierul de curgere corespunde domeniului in care materialul se deformeaza sub tensiune constanta. La incetarea actiunii, descarcarea se face elastic si materialul conserva 0 deformatie permanenta.

Palierul de curgere este 0 caracteristica proprie otelurilor, dar este bine evidentiat in cazul otelurilor nealiate, cu limita redusa de elasticitate. • Domeniul de ecruisare (3). Dupa palierul de curgere, trebuie din nou majorata solicitarea pentru cresterea deformatiei. Limita superioara a zonei de ecruisare este numita rezistenta la intindere a otelului, fu. Deformatia specifica corespunzatoare acestei rezistente este notata cu Bu'

Ca si in cazul limitei de elasticitate, trebuie vorbit despre rezistenta maxima Rm in locul rezistentei la intindere fu'

• Domeniul de strictiune (4). Acest domeniu corespunde unei reduceri locale a sectiunii epruvetei in care se va produce ruperea pentru

deformatii locale ce depasesc Bu' Alungirea la rupere este notata e r'

Domeniile (2), (3) si (4) formeaza impreuna domeniul comportarii plastice a otelului.

2.2 OTELURI PENTRU CONSTRUCTII

, ,

2.2.1 Fabricarea otelului

,

Otelul se obtine in principal din fouta, care este un aliaj Fe si C (intre 1.7% si 6.67%). Fonta se fabrica in cuptoare inalte (fumale), cu functionare continua.

34

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCT"

Furnalele sunt alcatuite dintr-o manta groasa de otel, captusita la interior cu caramida refractara.

Pentru fabricarea fontei se folosesc minereuri de fier, combustibili si fondanti.

Minereurile de fier contin oxizi si hidroxizi de fier. Se clasifica in functie de continutul in fier, astfel:

• Minereuri bogate > 45% Fe (magnetita, de culoare neagra < 75%Fe, hematita, de culoare rosie < 65%Fe, limonita, de culoare galbena < 60%Fe)

• Minereuri sarace < 45%Fe (siderita, de culoare alb-galbui < 40%) Minereurile se supun operatiilor de sfaramare, cemere, concentrare si aglomerare si apoi se introduc in fumal.

Combustibilul folosit este cocsul, obtinut prin distil area carbunilor naturali. Cocsul produce prin ardere caldura necesara topirii minereurilor, reduce oxizii de fier din minereu si carbureaza fierul ramas liber, transformandu-I in fonta.

Fondantii usureaza transformarea in zgura a rocilor din minereuri si a cenusii rezultate din ardere, inlesneste eliminarea unor impuritati,

Minereurile de fier, combustibilul si fondantii se introduc in fumal pe la partea superioara, Pe la partea inferioara a fumalului se sufla aer sub presiune (de cca. 2 atm) care a fost in prealabil incalzit la 900°C in caupere (instalatii speciale de preincalzire),

Prin arderea cocsului se produce topirea materialelor si au loc 0 serie de reactii chimice: reducerea oxizilor de fier (fierul este eliberat si formeaza oxizii de carbon) si carburarea (fierul se combina cu carbonul rezultand carbura de fier Fe3C numita si cementita). Cementita se amesteca cu fierul si formeaza fonta care se aduna in stare top ita la partea de jos a fumalului (creuzet). Sterilul si cenusa din arderea cocsului se separa sub forma de zgura top ita, care fiind mai usoara, se aduna deasupra fontei.

Fonta si zgura rezultate sunt evacuate pe masura producerii lor. Capacitatea max. a fumalelor construite in tara noastra este de 1700 rrr'. Exista insa si fumale cu capacitati mai mari (3000 .. .4000m3) care pot produce 8000 ... 10000t de fonta pe zi.

Fontele obisnuite obtinute in fumale sunt:

• fonta alba (de afinare) cu continut bogat in cementita, folosita la fabricarea otelului,

• fonta cenusie folosita ca semifabricat pentru elaborarea fontelor din

35

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII

, ,

care se toarna piese de masini, piese de instalatii sanitare,

• fontele speciale (feroaliaje) care contin elemente de aliere: Si, AI, Mn, Cr, Ti, Mo etc. si servesc la elaborarea otelurilor cu adaosuri sau ca elemente de aliere.

Fonta are rezistenta mare la compresiune si rezistenta redusa la intindere si incovoiere, caz in care prezinta 0 rupere casanta, Fonta nu se forjeaza si nu se lamineaza, dar of era avantajul unei comportari bune la coroziune atmosferica,

Otelul este un aliaj din Fe si C (C < 1.7%). Pentru otelurile de constructii, C variaza intre 0.15% si 0.25%.

Otelul se obtine din fonta printr-un proces de afinare (oxidare), fiind un otel de fuziune. Sunt elaborate in convertizor (Bessemer - fig. 2.2a, convertizorul cu oxigeri - fig. 2.2b), in cuptor Siemens-Martin si in cuptor electric.

a.

h.

Fig. 2.2 a. Convertizorul Bessemer, b. eonvertizorul eu oxigen LD (Linz-Donawitz-)

La elaborarea otelurilor slab aliate se introduc in convertizor sau in cuptor feroaliaje (fonte cu un continut bogat in elemente de ali ere) sau diferite materiale de adaos in cantitati prescrise.

Pentru elaborarea otelului se folosesc procedee de afinare cu oxigen si procedee de afinare eu vatra deschisa,

36

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCT"

Procedeul uzual pentru obtinerea otelului este eel de convertizor in care se sufla oxigen deasupra baii metalice.

Otelariile construite la Galati, Calarasi folosesc convertizoare de tip LD. in aceste convertizoare, caldura necesara procesului metalurgic de afinare provine din arderea (oxidarea) diferitelor elemente. Oxigenul este suflat pe la partea superioara a masei de metal topit prin intermediul unei tevi numita lance, terminata cu un cap prevazut cu mai multe orificii pentru iesirea oxigenului.

Durata procesului de elaborare a unei sarje variaza intre 45 si 60 min in functie de marca otelului. Capacitatea convertizoarelor 30-300t (Galati-150t).

Incarcatura este fonta lichida 70-1 00% si fier vechi 0-30%.

Lucrandu-se cu 02 si nu cu aer, se realizeaza procente de N foarte reduse (0.006%-0.008%). Exista si convertizoare cu insuflare de aer (Bessemer si Thomas) care ocupa primul loc in evolutia procedeelor moderne de elaborare a otelului; ele tind sa dispara deoarece calitatea otelului rezultat nu mai corespunde cerintelor actuale.

2.2.2 Turnarea otelulul

Turnarea discontinud a otelului in lingo uri. Otelul elaborat in cuptoare sau convertizoare (fig. 2.3) este turnat in oale realizate din otel cu 0 camasa interioara din caramida refractara, de unde este turnat in lingotiere, alcatuite din fonta sau otel si captusite cu material refractar. Pentru a reduce cantitatea de FeO si pentru a imbunatati calitatea, se adauga in masa de otel Si sau AI; solidificarea se face linistit rara degajari de gaze care produc efervescenta masei lichide. Acest procedeu se numeste calmare (dezoxidare). Pentru obtinerea unor oteluri cu caracteristici superioare de rezistenta si tenacitate, dezoxidarea se face cu Si si cu adaosuri de AI, vanadiu, titan etc.

Otelurile aliate sunt totdeauna calmate. Calmarea ridica pretul de cost (10 ... 15%); in unele cazuri, elementele de calmare se introduc in cantitati mai mici obtinandu-se oteluri semicalmate care prezinta calitati apropiate de cele ale otelurilor calmate, dar sunt mai ieftine.

Lingoul de 3 ... 40t reprezinta semifabricatul pentru laminatele din

otel.

Turnarea continua a otelului (fig. 2.3) consta din racirea intensa a cristalizatorului (recipientului) in care se toarna continuu otel si

37

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII

. '

~

CWUIlC pentru cues

Iil icra Iler veehi

r,a ~

vcchi ..

preparare

e

tumare continua

$ Illite cu nlcllichid ~I rcpartitor IinllllljCrc

old solid X(lO"C

~. ~

turnare drscominua

cuptor nK'lalurIlL~ secundara

extragerea semifabricatului format pe masura turnarii si solidificarii otelului, dupa care continua racirea acestuia.

Laminare la cald (:100'-] 200"n ...

,,,ble

l.armnare la cald IliOO"-120({C)

~o

tire

Fig. 2.3 Schema de fabricatie a fontei, otelului si a produselor din otel

38

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCT"

Turnarea continua prezinta avantajul de a realiza semifabricate apropiate ca dimensiuni de cele ale produselor finite, eliminandu-se 0 serie de operatiuni intermediare de laminare pentru a reduce dimensiunile mari ale lingourilor.

2.2.3 Defecte ale otelulul la turnare

Prin turnare discontinua in lingouri pot sa apara defecte datorita turnarii sau racirii, defecte care se pot regasi ~i in laminate, unele dintre ele avand efecte defavorabile asupra elementelor de constructie. Prin turnare continua, 0 serie de defecte pot fi inlaturate, racirea si solidificarea facandu-se simultan pe intreaga sectiune a semifabricatului produs.

Tipuri de defecte:

• retasura este un gol inchis sau deschis la partea superioara a lingoului datorat faptului ca metalul din interior se solidifica si i~i micsoreaza volumul intr-un spatiu determinat de crusta exterioara. Retasura are uneori peretii oxidati si nu se sudeaza decat partial la laminare, formand planuri de separare in piesele de otel. Retasura este mult mai accentuata la otelurile calmate decat la cele necalmate. Pentru eliminarea retasurii, partile cu retasuri trebuie taiate;

• suflurile sunt goluri mici produse de gazele care se degaja din metal sau din alte materiale si care la solidificare nu mai pot sa iasa in atmosfera din cauza crustei exterioare. Suflurile fiind umplute cu gaze, nu au peretii oxidati si de regula se sudeaza la laminare;

• incluziunile provin din bucati de zgura, materiale refractare sau din unele elemente de aliere care se topesc incomplet;

• fisurile interne sau de suprafata se produc din defecte de racire: intercristaline la temperaturi ridicate si intracristaline la temperaturi scazute;

• segregarea este 0 neuniformitate a cornpozitiei chimice a otelului turnat si se datoreste faptului ca 0 serie de elemente care sunt solubile in fierullichid (C, S, P) parasesc zone le mai reci care se solidifica si se aglomereaza in zonele centrale, care se solidifica mai tarziu.

2.2.4 Prelucrarea otelului

Procedeul de prelucrare eel mai utilizat este laminarea care se poate face la cald sau la rece. Prin laminarea la cald se obtine forma

39

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII

. .

produsului, iar pe de alta parte, 0 imbunaratire a caracteristicilor fizicomecanice ale otelului rezultat din tumare. Laminarea consta din trecerea unei piese de otel, adusa in stare plastica prin incalzirea la lOOO-1200°C printre cilindri (valturi) care se rotesc in sens contrar (fig. 2.4).

~ ~/.> ___"",_

r <f:lQ1 ~ --".-

Fig. 2.4 Principiul prelucrarii otelului prin laminare

Prin laminare se reduce grosimea si creste latimea elementului prelucrat.

Din lingouri se obtin semifabricate: blumuri cu sectiune patrata, bramele cu sectiune dreptunghiulara, iar apoi tagle (patrate, dreptunghiulare, rotunde) si respectiv platine eu sectiune dreptunghiulara. Blumurile si bramele se lamineaza in laminoare bluming, lingourile mai mari de 7t in brame se lamineaza in laminoare slebing.

Laminarea la cald poate fi realizata de tip traditional, cand temperatura este mentinuta la valori ridicate pana la obtinerea formei dorite de sectiune, sau de tip comandat, care include laminarea normalizata (simbolul N) si laminarea termomecanica (simbolul M).

Laminarea normalizata este un proeedeu de laminare in care deformarea finala se realizeaza intr-un anumit interval de temperatura (950°C), care conduce la obtinerea unui material de conditie echivalenta celei obtinute dupa normalizare, astfel incat valorile prescrise pentru caracteristicile mecanice se men tin chiar si dupa tratament termie de normalizare.

Laminarea termomecanica este un procedeu de laminare in care deformarea finala se efectueaza intr-un interval de temperatura (950°C), starea respectiva a materialului prezentand anumite caracteristici ce nu pot fi obtinute sau pastrate numai printr-un tratament termic.

40

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII

Otelurile pot fi livrate in stare de calire si revenire (simbolul Q) sau durificare prin precipitare (simbolul A), tratamente aplicate dupa ultima deformare pentru obtinerea semifabricatului. Calirea este operatia care consta intr-o racire a produsului mai rapida decat in aer calmat, iar revenirea consta din una sau mai multe incalziri la temperaturi stabilite, cu mentinere la aceste temperaturi, urmate de raciri corcspunzatoare. Tratamentul de revenire este aplicat dupa durificare prin calire sau dupa alt tratament termic, pentru a aduce proprietatile otelului la un nivel indicat. Durificarea prin precipitare consta in durificarea otelului determinata de precipitarea unuia sau a mai multor compusi din solutia solida suprasaturata.

Tendinta actual a este de a obtine, intr-o maniera economic a, produse laminate la cald din oteluri cu rezistente ridicate care au Insa si 0 excelenta sudabilitate datorita continutului redus al elementelor de ali ere.

Prin laminare la cald se obtin produse lungi sub forma de bare (sectiuni deschise sau cave - fig. 2.5) si produse plate de tipul tablelor.

\ )

IPE

} /

} /

} /

HEA

HER

HEM

RHS

UNP

LNP

Fig. 2.5 Profile laminate la cald: sectiuni deschise si cave

in Anexe sunt prezentate sortimente de profile laminate la cald si caracteristicile lor sectionale si mecanice.

Laminarea la rece (fig. 2.6) se aplica benzilor laminate la cald. Se obtin benzi cu grosimi mici, cu 0 suprafata mult mai curata decat a laminatelor la cald, care pastreaza dupa laminare 0 serie de oxizi imprimati pe fata metalului.

41

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII

, .

Fig. 2.6 Fabriearea profilelor formate la reee printr-un proees eontinuu, utilizand presa eu role sau laminorul

Fonnarea la rece se utilizeaza la obtinerea profilelor cu pereti subtiri, cu diferite forme ale sectiunii transversale (fig. 2.7). Acestea pot fi obtinute si prin presare la rece (prese Abkant). Semifabricatele folosite la realizarea profile lor sunt benzile laminate la cald sau la rece. Tablele cutate sau ondulate se executa prin presarea tablelor subtiri cu grosimi pana la 1.5 mm.

Fig. 2.7 Exemple de profile eu pereti subtiri formate la reee

42

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCT"

2.2.5 Structura ~i componentii otelulul

Structura otelului poate fi studiata pe baza unei analize metalografice.

Otelul cu continut redus de carbon este 0 substanta cristalina alcatuita dintr-o aglomerare de cristale cu orientari diferite. Atomii cristalului sunt dispusi dupa un model tridimensional regulat. In reteaua cristalina, un grup fundamental, numit celula cristalina elementara, se repeta indefinit spatial (de cca. 1015 ori) . Otelul cristalizeaza in sistemul cubic, caracterizat prin doua moduri de dispunere a atomilor: cubic cu volum centrat (fig. 2.8 a) cand atomii sunt dispusi in colturile si in centrul cubului si cubic cu fete centrate (fig. 2.8 b) cand atomii sunt dispusi in colturile si in centrele fetelor cubului.

,e' ~--~.

,.'-- I· ,,",'

.;:\~/

"., \ ;,1

, r,~:f"

: .,'\~,~.

I ·,1 ~

e:" '" ,,-.

a.

b.

Fig. 2.8 Structura cristalina a otelului: a. - sistem cubic cu volum centrat, b. - sistem cubic cu fete centrate

Distanta redusa dintre atomi asigura 0 mare compactitate a acestor retele. Echilibrul cristalului este asigurat de fortele de interactiune atomice.

43

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCT"

Cand atomii din doua materiale diferite A si B, au dimensiuni asemanatoare, un numar de atomi din A sunt inlocuiti cu atomi din B, formand astfel 0 solutie solida de substitutie. Exemplu, dizolvarea nichelului in otel,

Daca atomii celor doua materiale au dimensiuni diferite, atomul mai mic patrunde intre atomii mai mari formand 0 solutio solida de interstitie. Exemplul eel mai cunoscut in acest caz este dizolvarea carbonului in fier.

Structura cristalului se modifica in functie de temperatura. La temperaturi ridicate, cristalele in sistemul cubic cu fete centrate pot contine carbon in solutie pana la 2% la 1130°C, pe cand in cristalele in sistemul cubic cu volum centrat de la temperaturi joase, cantitatea de carbon poate atinge 0.02% la 723 °c si in jur de 0.002% la temperatura ambianta. Astfel, un otel ce contine 0.5% carbon, de exemplu, poate dizolva tot carbonul in cristale cubic cu fete centrate la 0 temperatura mai ridicata, dar prin reducerea temperaturii nu poate pastra tot carbonul in solutie si trece in sistemul cubic cu volum centrat. Excesul de carbon reactioneaza cu fierul formand carbura de fier sau cementita (Fe3C), dura si casanta, comparativ cu fierul pur. Cantitatea de cementita si distributia particulelor de cementita in microstructura este importanta pentru proprietatile tehnologice ale otelului, Distributia cementitei este puternic influentata de viteza de racire.

Procesul de cristalizare al aliajelor fier-carbon in conditii de incalzire sau racire lenta este reprezentat prin diagrama de echilibru fiercarbon (fig.2.9).

In diagrams sunt constituentii de baza a otelului:

• ferita sau a-Fe, cu sistemul de cristalizare cubic cu volum centrat si continut in carbon de 0,02%,

• cementita (Fe3C) este un compus chimic la temperatura ambianta, cu un continut in carbon pana la 6.67%,

• perlita este un amestec laminar de ferita si cementita, continutul de carbon fiind de 0.8%,

• austenita sau y-Fe este un constituent cu sistemul de cristalizare cubic cu fete centrate care apare la temperaturi ridicate, continutul in carbon fiind de pana la 2%.

Otelurile utilizate in constructii contin procente reduse de carbon, cuprinse intre 0.1 % si 0.25%.

44

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII

, ,

~ Lichid (L)

o Ferita (a)

till Austenite (I') ~ Perlita (a+ Fe,C)

I Cernentita (fe,C)

y+ Fe,C

a+ Fe,C Q723" 60(~~~--~--~--~--~---r_'--_'

J 2 :3 4 5 6./6,67C[o/]

( 8 I' , l(l

I ••

Fig. 2.9 Diagrama fier-carbon ~i constituentii otelului la diverse temperaturi

Otelul are 0 microstructura diversa care reflecta compozitia ~1 tratamentele termice la care a fost supus.

Viteza de racire influenteaza natura produsilor rezultati; astfel martensita se obtine dupa 0 racire rapida, perlita - dupa 0 racire lenta, iar ferita dupa 0 racire foarte Ienta,

Structura martensitica (fig. 2.10) este fragilizanta si poate initia fisuri, deci este periculoasa, mai ales In cazul sudarii, cand pot fi create aglomerari martensitice, daca nu se iau masuri termice.

In fig. 2.11 sunt aratate imagini metalografice ale otelului supus unei laminari traditionale si uneia controlate.

Componentii otelului sunt In principal fierul si carbonul; alte elemente sunt adaugate deliberat sau exista ca impuritati inevitabile.

C arb onul exercita efectul eel mai semnificativ asupra microstructurii materialului si a proprietatilor sale.

45

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII

. .

Fig. 2.10 Microstructura de martensita (x 500)

a.

b.

Fig. 2.11. a.- mierostruetura unui otel laminat la eald eu un continut de O.l5%C, eu eristale de ferita (albe) si perlita (X 200), b. - microstructura rafinata printr-o laminare controlata a unui otel laminat la eald eu un continut de 0.15%C, eu eristale de ferita (albe) ~i perlita (X 200)

Otelul pentru constructiile ingineresti contine pana la 0.25% carbon si mangan de pana la 1,5%, acesta din urma constituind unul dintre principalele elemente de ali ere. Alte elemente de ali ere sunt cromul, nichelul, molibdenul etc. Elemente ca sulf, fosfor, azot si hidrogen au efect nociv asupra proprietatilor otelului si sunt luate masuri de reducere a continutului acestora in timpul producerii otelului.

in tabelul 2.1 este aratata cornpozitia chimica a otelului produs conform SR EN 10025.

46

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII

, .

T b 21 C

iti hi . ~ t I I . SR EN 10025 2

a . . ompozi ia C umca a 0 e U ill, -
Continut maxim de carbon Mn Si P S N
Marci otel C% % % % % 0/0
1<16mm 16mm<t<40mm t>40mm
S 185 - - - - - - - -
S 235JR 0.21 0.25 - 1.5 - 0.055 0.055 0.011
S 235JRGI 0.21 0.25 - 1.5 - 0.055 0.055 0.009
S 235JRG2 0.19 0.19 0.23 1.5 - 0.055 0.055 om 1
S 235 JO 0.19 0.19 0.23 1.5 - 0.050 0.050 0.011
S 235 J2G3 0.19 0.19 0.19 1.5 - 0.045 0.045 -
S 235 J2G4 0.19 0.19 0.19 1.5 - 0.045 0.045 -
S 275 JR 0.24 0.24 0.25 1.6 - 0.055 0.055 0.011
S 275 JO 0.21 0.21 0.21 1.6 - 0.050 0.050 0.011
S 275 J2G3 0.21 0.21. 0.21 1.6 - 0.045 0.045 -
S 275 J2G4 0.21 0.21 0.21 1.6 - 0.045 0.045 -
S355JR 0.27 0.27 0.27 1.7 0.6 0.055 0.055 0.011
S 355 JO 0.23 0.23 0.24 1.7 0.6 0.050 0.050 0.011
S 355J2G3 0.23 0.23 0.24 1.7 0.6 0.045 0.045 -
S 355 J2G4 0.23 0.23 0.24 1.7 0.6 0.045 0.045 -
S 355 K2G3 0.23 0.23 0.24 1.7 0.6 0.045 0.045 -
S355 K2G4 0.23 0.23 0.24 1.7 0.6 0.045 0.045 - Sudarea pieselor din otel este 0 problema particulara pentru metalurgisti, Pentru asigurarea earaeteristieilor de rezistenta ale imbinarilor sudate este neeesar ea otelul sa fie sudabil.

Proeedeele de fabrieare urmaresc produeerea otelurilor eu un continut redus de inc1uziuni si eu mierostrueturi fine pentru imbunatatirea rezistentei, ductilitatii ~i duritatii, preeum ~i pentru reducerea zonei de tranzitie intre ruperea ductila si casanta. Acestea sunt normalizate si au 0 buna sudabilitate.

Modulul de elastieitate ramane praetie independent de compozitie si tratamentele termiee aplicate.

2.2.6 Marci de ole}

A vand in vedere ea in viitorul apropiat vor fi anulate ST AS 500/1-89 si STAS 500/2-80, care se refera la sortimentele de otel pentru constructii, se recomanda utilizarea eu precadere a standardului SR EN 10025 + AI: 1994, "Produse laminate la cald din oteluri de constructii nealiate". Simbolizarea alfanumerica a marcilor de otel este in conformitate cu SR EN 10027-1 si eu circulara de informare ECISS IC

47

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII

. .

10. Acest standard european precizeaza cerintele pentru produse lungi si produse plate laminate la cald din oteluri de masa (BS) ~i oteluri de calitate nealiate (QS), destinate elementelor metalice pentru constructii imbinate cu sudura si cu tije, exploatate la temperatura mediului ambiant.

Sunt mentionate sapte marci de otel: S185, S235, S275, S355, E295, E335 si E360 care difera prin caracteristici mecanice. Clasele de calitate JR, JO, J2 si K2 difera intre ele prin sudabilitate si valori prescrise pentru energia de rupere la incovoiere prin soc. Daca nu este specificata capacitatea de deformare la rece, marcile de otel S 185, E295, E335 si E360, precum ~i marcile de otel S235, S275 ~i S355 clasa de calitate JR, sunt oteluri de uz general. Otelurile din clasele de calitate JO, J2G3, J2G4, K2G3, K2G4 sunt oteluri de calitate.

Notarea otelurilor : consta din simboluri cu urmatoarea semnificatie:

• marca de otel:

S urmat de un numar din trei cifre: otel de constructii cu valoarea minima specificata a limitei de curgere pentru grosimi sub 16 mm, in Nzmm':

,

• clasa de calitate:

JR: clasa de calitate pentru produse cu valoarea minima a energiei de rupere la incercarea de incovoiere prin soc de 27J la 20°C,

JO: clasa de calitate pentru produse cu valoarea minima a energiei de rupere la incercarea de incovoiere prin soc de 27J la DoC,

J2: clasa de calitate pentru produse cu valoarea minima a energiei de rupere la incercarea de incovoiere prin soc de 27J la -20°C,

K2: clasa de calitate pentru produse cu valoarea minima a energiei de rupere la incercarea de incovoiere prin soc de 40J la -20°C,

gradul de dezoxidare: Gl- oteluri necalmate, G2- oteluri in alta stare decat starea necalmata, G3 si G4: alte caracteristici

• indicarea metodei de dezoxidare:

FU: otel necalmat,

FN: otel in alta stare decat necalmat (semicalmat),

FF: otel complet calmat care contine in cantitate suficienta elemente de legare cornpleta a azotului (ex. Al 0,02%).

• alte caracteristici:

N: produsul se livreaza in stare normalizata sau in stare bruta de laminare normalizanta (prin dirijarea temperaturii la laminare si

48

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCT"

racire se creeaza conditii asemanatoare celor de la tratamentul termic de normalizare),

C: oteluri cu capacitate de deformare la rece.

De exemplu, In tab. 2.2, tab. 2.3, tab. 2.4 sunt aratate calitatile otelurilor de constructii.

, ,

Tab. 2.2 Calitatea otelurilor frecvent utilizate in constructii (8R EN 10025-2: 2004)

Rezistenta la
curgere Temperatura pentru
Marcli otel minima Calitatea incercarea la Metoda de
fy otelului incovoiere prin soc dezoxidare
[Nzrnm"] [0C]
JR +20 Optional
8235 235 FU,FN
JO 0 FN
J2 -20 FF
JR +20 FN
8275 275 JO 0 FN
J2 -20 FF
JR +20 FN
8355 355 JO 0 FN
J2 -20 FF
K2 -20 FF Tab. 2.3 Calitatea otelurilor sudabile utilizate in constructii (8R EN 10025-4: 2004)

Rezistenta la Temperatura pentru
curgere
Marcii otel minima Calitatea otelulul incercarea la incovoiere
fy prin soc
[N/mm2] [0C]
8275 275 MsauN -20
MLsauNL -50
8355 355 MsauN -20
MLsauNL -50
8420 420 MsauN -20
MLsauNL -50
8460 460 MsauN -20
MLsauNL -50 49

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCT"

Tab. 2.4 Calitatea otelurilor eu rezistenta ridicata la eoroziune (SR EN 10025-5:2005)

Rezlstenta Temperatura
la curgere
Mardi otel minima Aliajul pentru incercarea la
fy incovoiere prin soc
[Nzmrrr'] [0C]
S235JOW 235 Cu-Cr 0
S235J2W -20
S355JOWP 355 Cu-Cr-P-(Ni) 0
S355J2WP -20
S355JOW 355 Cu-Cr-(Ni)-(Mo )-(Zr) 0
S355J2W -20 Caracteristicile, compozitia chimica si conditiile generale de livrare care inc1ud starea finala de livrare a otelurilor sudabile pentru constructii sunt definite de norme europene adoptate ca standarde nationale:

SR EN 10025-1: 2005 "Produse laminate la cald din oteluri pentru constructii. Partea 1: Condttii tehnice generale de livrare ", care specifica conditiile pentru produsele plate si lungi laminate la cald din oteluri pentru constructii, exc1usiv profilele deschise si cave;

SR EN 10025-2: 2004 " Produse laminate la cald pentru constructii. Partea 2: Conditii tehnice de livrare pentru oteluri de constructii nealiate ". reprezinta revizuirea SR EN 10025+ A 1 care cuprinde oteluri cu limite de elasticitate cuprinse intre 235 si 355 N/mm2 utilizate sub forma produselor obtinute prin laminare normalizata (simbolizata cu N) sau echivalente;

SR EN 10025-3: 2004 " Produse laminate la cald pentru constructii. Partea 3: Conditii tehnice de livrare pentru oteluri de constructii sudabile cu granulatie fina in stare normalizatd/laminare normalizanta" ce va substitui SR EN 10113/2: "Produse laminate la cald din oteluri de constructii

, ,

sudabile cu granulatie fina in stare normalizaui ". cu statut de standard roman din anul 1995, care se refera la oteluri cu limite de elasticitate cuprinse intre 275 si 460 Nzrnrrr' care pot fi livrate in stare normalizata (prin laminare normalizanta sau tratament termic de normalizare) simbolizata cu N;

50

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCT"

SR EN 10025-4: 2004" Produse laminate la cald pentru constructii:

Partea 4: Conditii tehnice de livrare pentru oteluri de constructii sudabile cu granulatie find obtinute prin laminare termomecanicd", ce va substitui SR EN 10113/3: "Produse laminate la cald din oteluri de constructii sudabile cu granulatie find laminate termomecanic ", cu statut de standard roman din anul

1995, se refera la oteluri cu limite de elasticitate cuprinse intre 275 si 460 Nzmrrr' care pot fi obtinute prin laminare termomecanica simbolizata cu M;

SR EN 10025-5:2005: "Produse laminate la cald pentru constructii. Partea 5: Conditii tehnice de livrare pentru oteluri de constructii cu rezlstentd imbundtd(itd la coroziune atmosferica" reprezinta revizuirea SR EN 10155:1995 pe care-l inlocuieste, cuprinde oteluri cu limite de elasticitate cuprinse intre 235 si 355 N/mm2 care pot fi livrate in stare normalizata, Otelurile contin elemente de aliere (P, Cu, Cr, Ni, Mo, ... ) care imbunatatesc rezistenta la coroziune atmosferica prin formarea unui strat protector de oxizi pe suprafata metalului de baza si sub actiunea conditiilor atmosferice. Simbolizarea este W, iar litera P indica continutul ridicat de fosfor; SR EN 10025-6:2005 "Produse laminate la cald pentru constructii:

Partea 6: Conduii tehnice de livrare pentru produse plate din otel cu lim ito' de curgere ridicata in stare cdlitd $i revenitd" reprezinta revizuirea SR EN 10137-2:1998 pe care-l inlocuieste, se refera la oteluri cu limite de curgere cuprinse intre 460 si 960 N/mm2 care pot fi livrate in stare de calire si revenire simbolizata cu Q sau durificata prin precipitare simbolizata cu A.

SR EN 10210-1: 1998: "Profile cave finisate la cald pentru constructii, de oteluri de constructie nealiate # cu granulatie find. Partea 1: Conditii tehnice de livrare" se refera la profile cave deformate la cald cu sau Tara tratament termic, sau deformate la rece cu tratament termic dupa deformare, pentru obtinerea starii echivalente caracteristice produselor deformate la cald.

SR EN 10219-1: 2002: "Profile cave deformate la rece pentru constructii, de oteluri de constructie nealiate $i cu granulatie find. Partea 1: Conditii tehnice de livrare"

,

Otelurile din clasele de calitate JR, JO, J2G3, J2G4, K2G3, K2G4 au in general capacitate de sudare pentru toate procedeele de sudare.

51

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII

. .

Pentru fiecare marca, sudabilitatea creste de la clasa de cali tate JR la clasa de calitate K2.

in tab. 2.5 sunt aratate caracteristicile mecanice fy si fu ale

acestor oteluri,

Tab. 2.5 Valorile nominale ale limitei de curgere fy si ale rezistentei la tractiune fu pentru otelurile de constructii laminate la cald

Grosimi nominale ale elementului t [mm]
t S;40mm 40mm < t :::; 80mm
Standard ~i marci de otel fy fu fy fu
[Nzmm'] [N/mm2] [N/mm2] [N/mm2]
S 235 235 360 215 360
EN 10025-2:2004 S 275 275 430 255 410
S355 355 510 335 470
S 450 440 550 410 550
S275NINL 275 390 255 370
EN 10025-3:2004 S355 NINL 355 490 335 470
S420 NINL 420 520 390 520
S 460 NINL 460 540 430 540
S 275 M/ML 275 370 255 360
EN 10025-4:2004 8355M/ML 355 470 335 450
S 420 MIML 420 520 390 500
8460MIML 460 540 430 530
EN 10025-5:2005 8235W 235 360 215 340
8355W 355 510 335 490
EN 10025-6:2005 8 460 Q/QL1QL1 460 570 440 550
8235 H 235 360 215 340
8275 H 275 430 255 410
S355 H 355 510 335 490
EN 10210-1:1998 S 275 NHINLH 275 390 255 370
8355 NHlNLH 355 490 335 470
S 420NHINLH 420 540 390 520
8460NHINLH 460 560 430 550
8235 H 235 360
8275 H 275 430
8355H 355 510
S 275 NHINLH 275 370
EN 10219-1:2002 8355NHINLH 355 470
S 460NHINLH 460 550
8275MHlMLH 275 360
8355MHlMLH 355 470
8420MH/MLH 420 500
8460MHlMLH 460 530 52

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII

In tab. Al ... A8 din Anexe sunt aratate caracteristicile otelurilor mentionate mai sus.

Otelurile specificate in SR EN 10025-4:2004 se utilizeaza pentru elementele putemic solicitate ale structurilor sudate (rezervoare de apa, rezervoare de stocare, poduri, ecluze etc.) care sunt exploatate la temperatura ambianta sau la temperatura scazuta. Marcile de oteluri sudabile, cu granulatie fina se livreaza in doua clase de calitate: 0 clasa (rara simbol) cu valori minime ale energiei de rupere prin soc la temperaturi mai mici de - 200 C si a doua clasa, cu simbolul L, avand valori minime ale energiei de rupere prin soc la temperaturi mai mici de -50°C.

Otelurile pentru constructii cu limita de curgere ridicata in stare calita si revenita specificate 'in SR EN 10025-6:2005 se livreaza in urmatoarele calitati: prima clasa (rara simbol) cu valori minime ale energiei de rupere la incovoiere prin soc la temperaturi de minimum -20°, a doua clasa (notata cu simbolul L) cu valori minime ale energiei de rupere la incovoiere prin soc la temperaturi de minimum -40° si a treia clasa (notata cu simbolul Ll) cu valori minime ale energiei de rupere la incovoiere prin soc la temperaturi de minimum -60°.

Otelurile de constructii sunt caracterizate de urmatoarele valori ale proprietatilor materialului: modulul de elasticitate longitudinal modulul de forfecare

E = 210000N I mm?

G = E/[2(1 + v )]~81000 Nrmrrr'

coeficientullui Poisson v = 0,3

coeficientul de dilatare termica a = 12 .10-6 I" C

masa volumica p = 7850kgl m3

Exigentele de ductilitate pentru oteluri sunt exprimate astfel:

• raportul t, I I, ?: 1.20 ,

• alungirea la rupere pe 0 lungime calibrata de 5.65~Ao este de eel putin 15%,

• cu?: 15cy, unde cy = r, IE .

53

.Zona de 'tranzirie

. .

'1] L___ --------L Nivclul

.. Rupcrc: : cneraici de rcferinta

fragi!a : ~

, ,

~--~~~---------.

I T[''C)

Temperatura

de tranzitie

Ruperc : ductila

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII

2.2.7 Alegerea clasei de calitate a otelului pentru constructil sudate

In proiectarea constructiilor metalice se urmareste, ca prin verificari de rezistenta la stari limita, elementul sau structura metalica sa fie ferita de riscul unei cedari c1asice, prin pierderea capacitatii portante.

Imbinarile sudate pot contine defecte in cordoanele de sudura care favorizeaza amorsarea fisurilor si provoaca cedarea brusca, De asemenea, se produce 0 modificare locala a proprietatilor mecanice si structurale ale metalului ce are ca efect cresterea riscului de rupere prin introducerea eforturilor reziduale de natura termica.

Clasele de calitate, care diferentiaza otelurile in cadrul acelorasi marci, pun in evidenta, pe de 0 parte comportarea buna la sudare, iar pe de alta parte siguranta sudurilor si a pieselor sudate, prin asigurarea tenacitatii si evitarea ruperilor fragile.

Diferentierea otelurilor in c1ase de cali tate se face prin compozitia chimica ~i prin verificarea tenacitatii,

SR EN 1993-1-10:2006 contine reguli pentru alegerea otelurilor in functie de tenacitatea la rupere si de proprietatile in sensul grosimii elementelor sudate care reprezinta un rise semnificativ de desprindere lamelara in timpul fabricarii. Evaluarea riscului de rupere fragila se bazeaza, pe de 0 parte pe corelatia intre temperatura de tranzitie a energiei de rupere din incercarea de incovoiere prin soc T27J (temperatura corespunzatoare unei energii de rupere pentru epruvete Charpy cu crestatura in V de 27 J), fig. 2.12 si temperatura de rupere la deformarea plana a unei epruvete compacte, rectangulare, fisurate (repartitie de tip I a tensiunilor) TK1C' iar pe de alta parte, pe considerarea plastificarii ~i a tensiunilor reziduale.

\Vc[J]

Fig. 2.12 Curba de tranzitie a energiei de rupere

54

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCT"

La stabilirea calitatii otelului se au in vedere urmatorii parametri:

i) Proprietatile otelului:

limita de curgere fy (t) in functie de grosimea elementului,

tenacitatea exprimata in termeni I;7J sau T4UJ

ii) Caracteristicile elementului: forma elementului si a detaliilor,

concentrarile de tensiuni in functie de detaliile evidentiate pentru verificarea la oboseala,

grosimea elementului,

ipotezele corespunzatoare pentru imperfectiuni (ex. fisuri transversale sau fisuri deschise semieliptice).

iii) Situatii de proiectare:

valoarea de calculla cea mai scazuta temperatura de exploatare, tensiuni maxime date de actiuni permanente din exploatare corespunzatoare situatiei de proiectare,

tensiuni reziduale,

ipoteze pentru evolutia fisurilor sub incarcarea la oboseala in timpul unui interval intre doua inspectii (daca acestea au loc),

viteza de deformare G pentru actiuni accidentale (daca au loc), gradul de deformare la rece Gej (daca are loc).

Ca actiune de baza este temperatura de referinta TEd' iar tensiunea maxima aplicata va fi (J' Ed ::;; 0.75 iy' Tensiunea maxima (J' Ed corespunde unei stari limita de exploatare normala, gruparea de actiunilor fiind:

(2.1)

unde:

A{TEd) este actiunea dominanta data de temperatura de referinta care influenteaza tenacitatea materialului ~i poate genera deopotriva tensiuni date de impiedicarea deformatiilor,

L Gk sunt actiuni permanente,

IfI'IQkl este valoarea frecventa a incarcarilor variabile,

1fI'2,iQki sunt valorile cvasipermanente ale incarcarilor variabile secundare care determina nivelul de tensiuni in material.

55

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCT"

Temperatura de referinta In loeul potential de rupere are expresia:

(2.2)

unde:

Tmd este temperatura atmosferica eea mai scazuta eu 0 perioada de revenire specifica,

I':l.Tr este un termen de corectie pentru pierderile prin radiatie,

!1Ta este deealajul de temperatura indus de catre tensiune si limita de eurgere a materialului, imperfectiunea fisurii, forma si dimensiunile

elementului, .

I':l.TR este un termen de siguranta pentru a diferentia nivelul de fiabilitate pentru diferite situatii (daca este neeesar),

!1Te este un termen de corectie pentru 0 viteza de deformare de referinta:

1440 - r. (t) ( G J1.5 [ ]

!1Te = In- 'c

550 Go

(2.3)

eu viteza de deformare de referinta G = 4xlO I sec care acopera efeetele actiunilor dinamiee pentru eea mai mare parte a situatiilor de cal cui durabile ~i tranzitorii,

- !1TecJ = - 3x G cA ° C] unde G cf = 0% pentru un material tara deformare

la reee,

Valorile admise maxime ale grosimii elementului sunt aratate In tab. B 13 Anexe, In functie de trei niveluri de tensiuni exprimate sub forma de proportie din limita de eurgere si anume:

(2.4)

( ) t[mm] 2 •

unde t, t = iy,nom - 0.25 -t- [N/mm ] eu to = 1mm , sau se ra egala eu

o

valori ReH din standardele de produs de otel,

56

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCT"

Alegerea clasei de cali tate are in vedere consecintele uner desprinderi lamelare.

La conceptia imbinarilor sudate expuse riscului ruperii lamelare

trebuie considerate urmatoarele aspecte:

caracterul critic al amplasarii din punct de vedere al valorilor

tensiunilor de intindere si gradul de incarcare, .

deformatia pe directia grosimii elementului pe care se asambleaza 0 alta pie sa. Aceasta deformatie provine din contractia metalului sudurii in timpul racirii si poate fi amplificata prin bridarea cu alte elemente,

natura detaliului de imbinare, in particular imbinarile sudate in T sau in L. De exemplu la imbinarea din fig. 2.13, placa orizontala poate avea 0 ductilitate insuficienta pe directia grosimii.

[.] ~~

<e('

Fig. 2.13 Desprinderea lamelara

Desprinderea lamelara se poate produce daca deformatia imbinarii este pe directia grosimii materialului, ceea ce se produce daca fata de fuziune este aproximativ paralela cu suprafata materialului si daca retragerea opereaza perpendicular pe directia de laminare a materialului. Sensibilitatea creste cu grosimea sudurii.

proprietatile chimice ale metalului tensionat pe directia grosimii. in particular, un continut ridicat de sulf, chiar sensibil inferior limitelor din standardele de produs, poate favoriza desprinderea lamelara. Se recomanda acordarea unei atentii particulare imbinarilor sudate grinda-stalp si placilor de capat sudate, solicitate la intindere pe directia grosimii.

Desprinderea lamelara poate fi neglijata in cazul in care:

(2.5)

unde:

57

58

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII

, ,

ZEd este valoarea Z necesara care rezulta din cea mal mare deformatie provocata de contractia metalului bridat sub cordonul de sudura:

Tab. 2.7. Criterii care influenteaza valoarea tinta ZEd

a) i~ml'a &udurii InAtjimes e~ a &lJduri a... It gtOSirnea de cal<;ul a $udurii dII co1I Z,
rvlttilOOre Iii
d~~liiltt ~ "a';;'5n",.n~ iZ = 0
proVOC8!e de r----:; < a.n s 10 mm a=7mm ~
contraa 10< I'Wr s 20mm a=1'1 mm
meurului 20",!«'!s:30mrn ;;,;'21;;;m -
J(l" .... :s40mrn a=28mm ,.z,." 12
40< a..-s5(lmm a=35mm I z..= 15
50" .... Il"'SSmm lo= 15
b) FQfI'II3$ipozi~ F
$\JCIufilot III U & y V
ill'lbil\8ri In T, or:::J 4= ·25
Ct1JCilon'ne $i 10
, .
COil _.:- ----
If
imbinDt\ln unglli ~=-10
SUM de rolt prlntr-o &lngur" trecere '.
z.. = 0 5lIusuduri de cot QI z.. >, eu 8~ 8 Jb 4, =-5
$lr.It de melill de lII1aos de rtIZ1&lerlli!l
i¢0$6
~~ ~ ,,_
suduri de rolt pliO mai multo Zt. = ()
lr~ri
suduri eu .... _....,<litPJCI .... ~""""'e_ i ;
- ....... ~""""" ~«J
patlu'\df!rf! elL!; Jg ~, & z. 'Ii 3
comple1A §I I'?A~
I pA'trOOdere pa!'Ilala.
1 &lJdun QJ PatruMare ~lJ ~ JS ~
IX1l11plcll fi ~I'lindc~ Zt. = 5
I P3t1~~
I irr>tini!ln In 0011 F F 4,= B
cl Efedul gr06imii s s 10mm z",,, 2
ll1"terialului s 10< IS20ll'lm ,4= 4 .
8$Ypfa bri~ 2O<:ss30rnrn Z. = 6 -
30"'ss40mm cz",,';'a-:
40 <li s; 50 rom l?;=10 .:
5O<!ls60mm b.!J..iL_-=
6O,q;s70mm z",-15
70" $ Ik"15 .
d} ()~1iud!R Bridafe u$OSrA Coolracl:lllilbeli DO&ibHI - (de e~emplu hnbNri in T I Z. = 0
bridar. glcbali5 Bridare rnOOic C<lntr3C1ie reSlfl§nsA - (de ellemplu dlafragme de gnnzl 2,,=3
prin ailO ;:4r\1' ale che50nale
&!!roctJJrii Bndl!re lns!ta o:;"troeli. ibefill imposi~ - (de eKemplu ngo:IlZl!t1!e z.,- 5
dale~'lr ~ 1abliete orl!:llropf!)
Ii) In~liel1\S fi1l!illll'<llllCltZJSe z.'" 0
prefldlzim ~il\t:<100~C Z. .. ·B
• ~ fi te:Iu84 .cu 50 '% ~ un """",old aup .... IeIlaiunib' PI! di'OOtllt 9l'Q$ml, 11!'Q"i!ClItl>lIl>lndn:liri !!label!> j)ft!d,,'llirl$l1l& 1l00000i
I. CCfflOf$tlOa!le ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCT"

(2.6)

eu Za,Zb,Zc,Zd,Ze explieitate in tabeluI2.7.

Z Rd este valoarea de ealeul a capacitatii materialului de a evita desprinderea lamelara, adica Z15,Z25,Z35.

Pentru cladiri este recornandata corespondenta definita in tabeluI2.8.

Tab. 2.8 Alegerea clasei de calitate conform EN 10164

Valori ZEd Valori cerute pentru Z Rd
conform SR EN 1993-1-10 conform EN 10164
ZEd :510 -
10 < ZEd :5 20 Z15
20 < ZEd s 30 Z25
Zed> 30 Z35 2.3 EUROPROFILE

in tabelele B 1...B 11 din Anexe sunt prezentate earaeteristieile profilelor europene laminate la eald si formate la reee, dupa norme DIN, EN ~i SREN.

Tabelul B12 euprinde, ea adaos la tabelele anterioare, valorile suprafetelor superfieiale As in m2/m, neeesare pentru ealculul protectiei la foe si a suprafetei de sablare/grunduire.

Profilele dublu T pot fi clasifieate in doua grupe:

• Profile dublu T cu tdlpi late, a carer moment de inertie I z este mult mai mare dedit in eazul profilelor eu talpi reduse; pot fi utilizate ea elemente incovoiate sau solieitate axial. Se disting trei tipuri de sectiuni: HEA, HEB ~i HEM Pentru 0 distanta egala intre eele doua talpi egale, profilul HEA este eel mai usor si profilul HEM eel mai greu. Pentru un moment de inertie egal, profilul HEA este din nou eel mai usor, dar dimensiunile vor fi superioare profilului HEB si mai ales fata de eele ale profilului HEM. De remareat faptul ca distanta intre fetele interioare ale talpilor este identica pentru profilele HEA, HEB si HEM de acelasi tip; aceasta partieularitate poate fi interesanta pentru proieetarea anumitor imbinari.

59

60

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII

, ,

• Profilele dublu T cu tdlpi reduse, a carer moment de inertie I z este mic in raport cu momentul de inertie I y • Greutatea pe metro liniar a aces tor profile este relativ redusa; ele sunt utilizate In principal ca elemente incovoiate. Se distinge seria usoara IPE, a carer talpi au grosimea constanta si seria IPN, putin mai grele, cu fata interioara a talpilor inclinata.

Pe piata europeana de constructii se gaseste si 0 alta serie de profile: profilele HHD create in special pentru proiectarea stalpilor, profile W, M sau Scare sunt profile dublu T nord-americane.

Profilele in T pot fi obtinute prin taierea In lungul axei longitudinale a profilelor In dublu T de tipul IPE, HEA si HEB; se obtin astfel seria semiprofilelor IPET, HEAT si HEBT.

Marcile de otel folosite pentru profilele dublu T (HE-A, HE-B, HE-M, IPE, INP), profile U (UNP) si corniere (LNP) - sunt S235JRG2 sau S355JRG2 (SR EN 100025).

Pentru profile tubulare rotunde (CHS), profile tubulare patrate (SHS) si profile tubulare dreptunghiulare (RHS) sunt utilizate marcile S235JRH, S275JO, S275J2H, S355J2H.

Tab. 2.9 Relatii de calcul pentru caracteristicile sectiunilor profile lor cave

Unitate
Caracteristici sectlonale Relatia de cal cuI de
masura
Profile cave cu sectiune circulara
Diametrul nominal exterior D mm
Grosime de perete nominala t mm
Diametrul mininal interior d=D-2t mm
Aria superficiala/metru liniar A = 7rD mmvm
s 103
Aria sectiunii transversale A = 7r(D2 _d2) em2
4.102
Masa liniara M=0.785·A kg/m
Moment de inertie la incovoiere 1= 7r(D2 _d2) em"
64 .104
Raza de giratie ·h
1 = - em
A ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII

, ,

Modul de rezistenta la W =2/.10 em'
incovoiere elastica el D
Modul de rezistenta la Wpl= D3 _d3 em'
incovoiere plastica 6.103
Moment de inertie la torsiune / =21 em"
(moment de inertie polar) t
Modul de torsiune Ct=2~1 em'
Profile eave eu sectiune dreptunghiulari, inclusiv eu seetiune pitrati
Lungimea nominala a
laturii unui profil cay cu
sectiune patrata sau B mm
latura mica a unui profil
cay cu sectiune
dreptunghiulara
Lungimea nominala a
laturii lungi a unui profil H mm
cay cu sectiune
dreptunghiulara
Grosime de perete 1 mm
norninala
Raza nominala de
rotunjire la exterior a ro = 1.51 mm
coltului, pentru cal cuI
Raza nominala de
rotunjire a coltului, If = LOt mm
pentru calcul
Aria superficiala/metru 2
As = -3 (H + B - 4 . ro + Jl" • ro) m2/m
liniar 10
Aria sectiunii A = --4 [2/(B + H - 2/)- (4 - Jl" Xro2 - r/)] cm2
transversale 10
Masa liniara M=0.785A kg/m
/ =-' lBH3 ~(B~2tXH~2tr J~
Moment de inertie Iy_y y-y 104 12 12 ern"
- 4(I xx + Axh; )+ 4(/ g + A~h~ )
/ =_, lHB3 ~(H~2tXB~21)3J~
Moment de inertie Iz-z z=z 104 12 12 em"
-4(/xx + Axh;)+4(Ig +A~hn
Raza de giratie i~=~; i.=h em 61

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII

. ,

mm

Modul de rezistenta la incovoiere elastica

21 yy • lOW _ 21 zz • 10

We1,yy = H ; el,zz - D

Modul de rezistenta la incovoiere plastics

W =_1 lBH2 _(B-2tXH-2tYj_

pl,yy 103 4 4

-4{AxhJ+ 4(A;h;)

W =_1 lHB2 _(H-2tXB-2tYj_

pl,zz 103 4 4

- 4(Axhx)+ 4(A;h;)

Moment de inertie la torsiune

1 (3 h J

It = -4 t -+2KAh

10 3

mm

C = 10l It J

t t+K/t

mm4

mm"

Modul de torsiune

in relatiile de mai sus s-au folosit notatiile:

A =l1-1rJr2

Z 4 0

h = H -l10-31rJr.

x 2 12-31r 0

Axa principala (pentru axa secundara se inlocuieste B cu H)

h = H -2t -llO-31rJr.

~ 2 12-31r I

Axa principala (pentru axa secundara se inlocuieste B cu H)

R = ro + 1j

c 2

mm

K = 2Aht h

62

mrrr'

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII

. .

COMPORTA~A 0TELURILOR LA COROZIUNE.

MASURI DE PROTECTIE

3.1 COROZIUNEA ELEMENTELOR DIN OTEL

Pentru asigurarea durabilitatii in exploatare a elementelor de constructie realizate din otel, la proiectarea acestora se au in vedere urmatorii factori: durata de exploatare preconizata, criteriile de exploatare solicitate, conditiile probabile ale mediului inconjurator, compozitia, proprietatile si comportamentul materialelor, inclusiv efectul asamblarii materialelor diferite, forma elementelor si detaliile structurale, calitatea manoperei si nivelul de control, masurile speciale de protectie, nivelul probabil de intretinere pe durata de serviciu preconizata a constructiei,

Coroziunea este 0 notiune cu sfera larga de acceptie fiind extinsa la diverse degradari, deteriorari sau distrugeri ale elementelor metalice cauzate de procese chimice, electrochimice, bacteriologice, de coroziune sub tensiune etc.

Produsele de coroziune sunt:

calamina- fermata in timpul laminarii (temperaturi ridicate), rugina- fermata la temperatura obisnuita in prezenta apei.

Dupa natura sursei agresive care genereaza procesul de coroziune, coroziunea poate fi: atmosferica si subterana.

Coroziunea atmosferica (fig. 3.1) este eel mai frecvent intalnita (mai ales in zone industriale ~i de litoral).

Dupa natura procesului, coroziunea poate fi: chimica si electrochimica. Coroziunea electrochimica este tipul de coroziune la care distrugerea metalului se produce in medii agresive electrolitice. Este cazul general de distrugere a metalelor.

Coroziunea electrochimica implica, in afara de prezenta metalului si mediului agresiv (solutia de electro lit) si existenta unui anod, a unui catod si

63

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII

, ,

a unui conductor metalic prin care sa se poata deplasa electronii deveniti liberi prin trecerea ionilor din metal in solutia de electrolit (fig. 3.2).

/

I I 1

Zona catodica eonc. marc de 0:

a.

h.

Fig. 3.1 Schema coroziunii atmosferice pe: a. - suprafete metalice nevopsite, h. - pe suprafete metalice vopsite

Fig. 3.2 Coroziunea fierului (metalului) in solutie apoasa

La anod are loc un proces de oxidare intre ionii pozitivi ai metalului si anionii solutiei de electro lit. La catod are loc un proces de reducere intre cationii solutiei si electronii metalului deveniti liberi prin trecerea ionilor de metal in solutie (fig. 3.3).

Suprafata anodiea !~

I corodataj .~ i

\

Sunrafata catodica (+'

/ r ,_.I

/,/'

Fig. 3.3 Actiunea electrochimica locala pe suprafata otelului

64

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCT"

Localizarea diferita a acestor procese pe suprafata metalului expus actiunii agresive produce neomogenitati superficiale de natura chimica, metalografica, cristalina, mecanica a elementului metalic. Datorita prezentei acestora se produc diferente locale de potential, deci microelemente galvanice, localizand distrugerea la anod, restul suprafetei lucreaza catodic si ramane neatacata,

Potentialul de electrod al unui metal are rol esential in procesul de coroziune. Este saltul de tensiune electric a cauzat de trecerea ionilor de metal in solutia de electrolit.

Metalele cu potential de electrod mare sunt electropozitive si nu se corodeaza; metalele cu potential de electrod mic sunt electronegative si se distrug prin coroziune. Adesea, prima manifestare a coroziunii este vizuala I fig. 3.4); se constata fenomenul prin localizarea sa sau prin modificarea aspectului exterior al metalului pe care-l afecteaza.

a.

b.

Fig. 3.4 Coroziunea atmosferica la 0 imbinare eu tije (a) ~i eu sudura (b)

Diverse forme de coroziune ce pot fi intalnite sunt denumite in general, dupa modul de manifestare. Este cazul, de exemplu, a coroziunii generale, a coroziunii prin puncte sau a coroziunii intergranulare. Alte forme de coroziune poarta nume asociate mecanismului care le produc (ex.: coroziunea sub tensiune, coroziune-eroziune etc.).

Fenomenul este deosebit de complex, generat si influentat simultan de 0 multitudine de factori.

Factorii principali care influenteaza coroziunea sunt:

• materialul din care este alcatuit elementul de constructie (fig. 3.5),

65

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCT"

Fig. 3.5 Influenta factorului material asupra fenomenului de coroziune • mediul de exploatare a elementului metalic (fig. 3.6 ),

Fig. 3.6 Influenta factorului mediu asupra fenomenului de coroziune

66

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCT"

In figura 3.7 este aratata evolutia coroziunii observate pe otel ooisnuit expus mai multi ani in diferite tipuri de atmosfere.

800

1 2 3 4 5

Derasa de expunere ( ani )

400

Fig. 3.7 Coroziunea otelului in diferite atmosfere (dupa K. Barton)

In tabelul urmator sunt exemplificari de medii corespunzatoare claselor de corosivitate (GP 111-04).

Tab. 3.1 Exemple de medii tip ice

Clasa de Mediu exterior Mediu interior
corosivitate
Cl Spatii incalzite, cu umiditate relativa scazuta
Foarte slaba si cu atmosfera nepoluanta, ex.: birouri,
magazine, scoli, hoteluri
C2 Atmosfere cu grad redus de Spatii neincalzite in care se poate produce
Slaba poluare (S02<12Ilg/m\ ex.: zone condens, ex.: depozite, sali de sport (exclusiv
rurale erase mici bazine de inot)
Atmosfere urbane ~i industriale, Spatii de fabricatie cu umiditate ridicata ~i 0
C3 cu poluare moderata (S02: poluare redusa a aerului (ex.: industria
medie 12 .. .40Ilg/m3) sau zone costiere alimentara, spalatorii, fabrici de bere, fabrici
cu concentratie scazuta in cloruri de lapte)
Atmosfere industriale cu poluare Spatii de fabricatie cu umiditate si poluare
C4 ridicata (S02: 40 ... 90llglm3) sau ridicate ale aerului (ex.: bazine de inot,
ridicata zone costiere cu concentratie piscine, uzine chimice)
moderata in cloruri
Atmosfere industriale cu Constructii sau zone cu con dens permanent si
C5-I umiditate ~i poluare ridicate (S02:
90 ... 25Ollg/m3) poluare ridicata
C5-M Zone costiere ~i marine cu Constructii sau zone cu condens permanent si
concentratie ridicata in cloruri poluare ridicata 67

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII

. .

Echivalenta intre clasele de corosivitate (SR ISO 9223 si SR EN ISO

12944-2) si clasele de agresivitate (STAS 10128), este urmatoarea:

C1 - foarte slaba (echivalent cu clasa de agresivitate 1m - STAS 10128 din punct de vedere al vitezei de coroziune a otelului),

C2 - slaba (echivalent cu clasa de agresivitate 1m ... 2m - STAS 10128), C3 - medie (echivalent cu clasa de agresivitate 2m - STAS 10128),

C4 - ridicata (echivalent cu clasa de agresivitate 2m - STAS 10128), C5-1 - foarte ridicata-industriala (echivalent cu clasa de agresivitate 2m 3m - STAS 10128),

C5-M - foarte ridicata-marina (echivalent cu clasa de agresivitate 2m 3m - STAS 10128).

• efortulla care este supus elementul metalic influenteaza prin valoare (medie, maxima si minima), tensiune constanta, concentrator de tensiuni, stare biaxiala de solicitare, modul I, II si III, frecventa ciclica, forma undelor. Sursa acestor eforturi 0 constituie actiunile in constructii, tensiunile reziduale, precum si sarcinile aplicate (ex.: ciclul si dilatatia termica, vibratii, presiune, rotatie etc.).

• geometria elementului intervine prin existenta discontinuitatilor care intensifica tensiunile, prin generarea de potentiale galvanice, crevase chimice, prin constrangeri geometrice care conduc la aparitia celulelor de concentratie.

• temperatura influenteaza negativ coroziunea daca avem in vedere faptul ca, la cea mai mare parte a reactiilor electrochimice, viteza de reactie creste odata cu cresterea temperaturii (se poate dubla pentru fiecare crestere de 10°C). Coroziunea sub tensiune a otelurilor moi in solutii de nitrati este putin probabila la 20°C, dar se produce cu 0 usurinta alarmanta la lOOT. Exista de asemenea, multe situatii practice in care transferul termic se produce la interfata metal-solutie,

• timpul intervine prin modificari chimice la frontiera cristalelor, a microstructurii, modificari de suprafata ale depozitelor, ale rezistentei chimice sau de transfer termic, dezvoltarea defectelor exterioare (puncte de coroziune sau eroziune), ale celulelor ocluse.

Pe langa acesti factori mentionati, 0 categorie aparte 0 constituie factorul uman care, printr-o serie de erori, poate influenta negativ procesul de coroziune.

Tipul de coroziune eel mai intalnit este coroziunea atmosferica umeda, de natura electrochimica, produsa de reactia oxigenului din aer la temperatura obisnuita cu un metal, in conditiile in care pe suprafata

68

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCT"

metalului umiditatea si poluantii formeaza 0 pelicula de electrolit. In zonele anodice ale suprafetei, atomii metalici parasesc reteaua metalica, punand in libertate electroni care migreaza pana ating zonele catodice, unde sunt consumati. Procesul catodic este controlat de cele mai multe ori de reducerea oxigenului. Numai in cazul unei atmosfere industriale poluate puternic cu gaze, care formeaza cu apa medii acide, depolarizarea decurge prin intermediul ionilor de hidrogen. Din cauza grosimii relativ reduse a peliculei de electro lit, atacul metalului se produce in special sub forma de coroziune omogena.

Din punct de vedere al coroziunii, parametrul semnificativ al umiditatii aerului ambiant 11 constituie umiditatea relativa care determina gradul de umiditate dincolo de care se produce fenomenul de condens necesar formarii unei pelicule de electro lit la suprafata metalului. Aceasta condensare se produce teoretic pentru 0 umiditate relativa de 100%, dar in anumite conditii, se poate manifesta si la valori inferioare acesteia.

In figura 3.8 este aratata evolutia coroziunii unui otel in functie de wniditatea relativa, pentru 0 atmosfera poluata cu 0.01 % S02.

Viteza de coroziune este in general exprimata in termeni de pierdere de masa pe unitatea de suprafata si pe unitatea de timp sau prin grosimea metalului corodat in functie de timp. Aceste doua marimi sunt legate de mas a volumica a metalului considerat si pentru otel se considera

1 d -2 -1 12 -1

g. m .an = urn.an.

Masa corodata ( mgidtn' )

120 ,---------------:: ..

Umiditatea relative ( % )

Fig. 3.8 Masa de otel corodata in functie de umiditatea relativa in prezenta S02 de 0.01 % (test de 55 zile, dupa W. H. Vernon)

Dupa localizarea procesului, coroziunea poate fi coroziune de suprafata: generals (uniforma - fig. 3.9, fig. 3.10a si neuniforma) si locala

69

Fig. 3.9 Schema coroziunii uniforme

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII

, ,

(sub forma de pete - fig. 3.10 - si punctiforma- Pitting), cu efect vizibil si posibilitati de prevenire.

a.

b.

Fig. 3.10.Coroziune uniforms (a) si locala (b)

Coroziunea locala intervine cand metalul este expus unei atmosfere a carei actiune este selectiva.

Aceasta se1ectivitate se refera la nivelul materialului (aliaj heterofazic, prezenta unor inc1uziuni, defecte locale ale protectiei de suprafata, materiale bimetalice etc.), la nivelul mediului (variatii locale ale compozitiei, ale pH-ului sau ale temperaturii) sau la conditiile fizicochimice ale interfetei. Se observa 0 crestere a vitezei de coroziune a metalului mai putin nobil (potential de coroziune scazut) si 0 reducere a acesteia la metalul mai nobil (potential de coroziune ridicat).

Coroziunea cauzata de cuplajul galvanic a doua metale (fig. 3.11) depinde de parametri referitori la metale (natura si compozitia aliajelor, impuritati, prezenta produsilor de coroziune sau a peliculei superficiale), parametri referitori la mediu (compozitie, pH si impuritati, rezistivitate, temperatura si volum, debit si fenomene difuzionale), parametri referitori la interfata metal-mediu (potential de electrod, cinetica reactiilor), parametri legati de geometrie (a cuplului: raportul suprafetelor anodlcatod si distributia spatiala a imbinarii: distante, rezistente de contact).

70

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII

. .

Fig. 3.11 Schema coroziunii bimetalice

In anumite conditii, se poate produce fenomenul coroziunii plyanice doar intr-un singur aliaj, datorita prezentei neomogenitatilor, Este azul aliajelor bifazice, cum ar fi otelurile inoxidabile austeno-feritice unde i:rita poate juca rolul anodului, sau al unui metal acoperit partial cu produsi * coroziune.

Orice modificare locala in compozitia mediului ambiant poate crea SIUalia de cuplaj galvanic. Este cazul atacurilor prin pile de concentratie sau a fenomenului de aeratie diferentiala (fig. 3.12).

Fig. 3.12 Schema coroziunii sub forma de pete (plagi)

Fenomenul aeratiei diferentiale consta in aceea ca prezenta pe mprafata metalului a unor zone cu concentratii ridicate de oxigen, face ca 3I:e5tea sa aiba rol de catod fata de restul suprafetei care lucreaza anodic. fI.~area unor celule galvanice cu aeratie diferentiala creeaza frecvent CIDOdilii de coroziune in situatii in care metalul nu ar trebui sa corodeze (este 'Imcogen chimic si nu se afla in contact cu alt metal). Coroziunea metalului '.&1 in contact cu 0 solutie apoasa sau cu umiditate atmosferica se produce im zonele unde accesul oxigenului este mai dificil (ex.: fisuri ~i crapaturi mperficiale, rizurile pe 0 suprafata metalica nepolizata, suprafata metalica -=uperita partial cu un strat de ecranare neaderent). Este important faptul ca toate cazurile de formare a unor celule de aeratie diferentiala sub '_'OU-lI.lHU· localizate sau in fisuri, coroziunea este punctiforma si viata lill::me:nttllUl' metalic este scurtata mult mai rapid decat s-ar putea deduce din "_.....,PT~ .. " sa in greutate.

71

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII

. .

Coroziunea punctiforma este forma cea mai periculoasa deoarece poate conduce la perforarea elementului metalic.

Coroziunea punctiforma (picaturi) este caracterizata printr-un atac foarte localizat (3.13) si este asociat ruperii locale a filmului pasiv care se produce adesea in prezenta clorurilor, sau a unei pasivizari incomplete (cantitate insuficienta de inhibitor de coroziune). Coroziunea punctiforma este un fenomen foarte raspandit si priveste 0 mare varietate de materiale (oteluri, oteluri inoxidabile, aliaje de nichel, de titan, de aluminiu sau de cupru).

//i/

G.

Fig. 3.13 Schema coroziunii tip pitting si forme de manifestare: a-coroziune dezvoltata perpendicular pe suprafata metalica, b.-coroziune dezvoltata paralel cu suprafata metalica

Coroziunea prin efect de crevasa are asemanari cu coroziunea prin puncte si afecteaza in special aliajele pasivabile (oteluri inoxidabile, aliaje de titan, aluminiu etc.) utilizate in medii aerate sau continand un oxidant si adesea in prezenta halogenurilor (ex.: cloruri). Aceasta forma de coroziune se intalneste intre suprafete invecinate, in zone cu volum redus si unde mediul agresiv stagneaza (ex.: intre doua placi irnbinate cu suruburi),

In cazul materialelor diferite se poate suprapune uneori un efect de cuplaj galvanic. Mecanismul de corodare poate de asemenea, sa conduca nu numai la fonnarea ionilor solubili, dar si a unui oxid a carui volum, superior celui de metal care l-a creat, poate produce 0 ruptura locala ca unnare a unei importante deformatii (ex.: ruperea suruburilor).

Coroziunea interioara poate fi intercristalina (localizata la limita dintre cristale, acolo unde structura este imperfecta - fig. 3.14), transcristalina (sectioneaza cristalele in zonele cu defecte interioare), sau

72

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII

selectiva (este proprie aliajelor si se caracterizeaza pnn distrugerea componentului cu potential mai scazut - fig.3.15).

f"tg. 3.14 Schema coroziunii intergranulare

Fig. 3.15 Schema coroziunii selective

Coroziunea intergranulara se manifesta printr-un atac localizat la interfata cristalelor care se constituie in zone dezordonate, comparativ cu restul retelei cristalografice mai regulate. Aici exista numeroase defecte de structura (ex.: goluri, dislocatii) favorabile precipitarii fazelor intermetalice sau compusilor metalici de tipul carburilor, preeum si segregarii impuritatilor in solutie solida, Aceasta forma de eoroziune, care poate produce ruperea unui element metalic cu 0 pierdere de material relativ este dificil de detectat printr-un examen nedistructiv.

Cazurile cele mai frecvente de coroziune intergranulara se intalnesc otelurile inoxidabile sensibilizate. Coroziunea intergranulara se manifesta IcoI1SeIClltl'LV eu un tratament termic la temperatura medie (600°-700°C) ee fi cauzat de operatia de sudare si care produce 0 precipitare a carburii

crom la limita dintre cristale. Aceasta precipitare antreneaza in "1"-"""',," sa 0 reducere importanta a continutului de crom susceptibil de a un oxid pasivizant.

in procesul de coroziune intervin cu 0 pondere si tensiunile mecanice

accelereaza acest proces iar coroziunea modifica starea de tensiuni in metalic. S-a demonstrat experimental ca eforturile de intindere Ul,",'''''''," coroziunea in timp ce eforturile de eompresiune 0 inhiba,

Un caz particular al coroziunii sub tensiune (fig. 3.16) care constituie altfel si forma cea mai periculoasa de distrugere, Il reprezinta fisurarea .... ~" ... ·ti'i coroziunii sub tensiune; in acest caz, cedarea elementului metalic un caracter brusc, fiind greu de sesizat pe parcurs intrucat dimensiunile . .. transversale (si greutatea) elementului nu se modifica (produsele de raman and in interiorul elementului).

73

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII

, ,

Fig. 3.16 Fisuri produse de coroziune sub tensiune mecanica

Aparitia coroziunii datorita tensiunilor mecanice este insotita de obicei de un fenomen de coroziune electrochimica, Zone le cu concentrari de tensiuni lucreaza anodic in comparatie cu cele netensionate si se corodeaza mult mai intens (fig. 3.17).

n Mediu

I I II V agresiv

I - I

II-fl

I I1

Fig. 3.17 Tensiunile in cazul fisurarii cauzate de procesul de coroziune sub tensiune mecanica

Evolutia in timp a procesului de fisurare datorita coroziunii sub tensiune cuprinde trei faze:

a) incubatia sau faza de aparitie a microfisurii, care depinde de mediul

corosiv si stare a suprafetei materialului;

b) dezvoltarea treptata a microfisurii cand factorii determinanti sunt

mediul corosiv si tensiunea mecanica;

c) propagarea spontana a fisurii pana la ruperea elementului, care se datoreaza tensiunilor mecanice si este favorizata de existenta in structura otelului a unor microdefecte.

74

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII

, ,

Coroziunea fisuranta a metalului, sub actiunea conjugata a unei solicitari mecanice si a mediului, regrupeaza urmatoarele fenomene: coroziunea sub tensiune, oboseala de coroziune, fragilizare datorita hidrogenului. Coroziunea sub tensiune rezulta din actiunea conjugata a unei tensiuni mecanice (reziduala sau aplicata) si a unui mediu agresiv asupra metalului, fiecare din acesti factori luati separat nefiind susceptibili de a distruge elementul. Acest tip de coroziune se caracterizeaza prin aparitia fisurilor inter ~i transcristaline a carer directie generala de propagare este perpendiculara pe directia tensiunii maxime. Suprafetele de rupere prezinta un aspect fragil si pierderea de material este de regula nesemnificativa,

Susceptibil sa afecteze un numar mare de materiale, acest tip de coroziune se intalneste atunci cand se rupe local, sub actiunea tensiunii, filmul protector al aliajului metalic, pasiv in mediul considerat, formand zone de coroziune locala. Adesea, fisurile de coroziune sub tensiune se amorseaza plecand de la un punct. Acest fenomen se intalneste preponderent La cuplurile material-mediu pentru care potentialul de coroziune este apropiat de frontiera de stabilitate a filmului protector (ex.: la centrale termice, oteluri obisnuite in medii caustice sau cu nitrati, sau aliaje de cupru

In medii cu amine sau NH;).

Coroziunea in conditii de oboseala (fig. 3.18) reprezinta un caz particular al coroziunii sub stare de tensiune mecanica. Cumularea efectelor coroziunii si tensiunii in conditii de oboseala grabeste aparitia fisurilor. Acest tip de distrugere intervine in cazul elementelor solicitate la frecvente joase (oboseala oligociclica), ca de exemplu ciclurile de incalzire-racire.

Fig. 3.18 Schema coroziunii in conditii de oboseala

Rezistenta la oboseala datorita coroziunii depinde de numarul de cicluri de incarcare-descarcare si de agresivitatea mediului corosiv.

75

76

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII

. .

Solicitarea la oboseala in mediu necorosiv, implica de obicei aparitia unei singure fisuri, in timp ce solicitarea la oboseala in mediu corosiv presupune aparitia concomitenta a mai multor fisuri cu deschideri si lungimi diferite, care se inchid si se deschid cic1ic.

Fragilizarea cauzata de hidrogen provine din capacitatea hidrogenului de a difuza in metal, modificandu-i proprietatile. Acest tip de coroziune afecteaza aliajele cu caracteristici mecanice ridicate si se manifesta prin propagarea rapida a fisurilor. Se deosebeste de coroziunea sub tensiune prin faptul ca polarizarea catodica agraveaza fragilizarea cauzata de hidrogen (cresterea producerii hidrogenului) si diminueaza in general coroziunea sub tensiune (reduce disolutia anodica); polarizarea anodica produce un fenomen invers.

Difuziunea hidrogenului in metale produce si un alt mecanism de distrugere, prin deformarea locala a metalului sub forma unui elopot cu diametru ce poate creste de la milimetri la cativa centimetri sub presiunea hidrogenului molecular care nu se poate difuza si care se poate produce in absenta tensiunilor. Acest fenomen afecteaza in general otelurile obisnuite si apare cand metalul este in prezenta unui mediu usor agresiv (ex.: recipiente de stocare), la 0 decapare sau in cazul unei supraprotectii catodice.

Fenomenul de coroziune poate fi cauzat de:

• conlucrarea a doua metale diferite (ex.: daca stratul de protectie din zinc al tablelor cutate se degradeaza, otelul intra in contact cu electrolitul si incepe actiunea fier-electrolit-zinc, fierul fiind expus coroziunii datorita caracterului sau electronegativ);

• contactul metalului cu ineluziunile nemetalice (ex.: ineluziunile de oxizi. eventualele sufluri dispersate in metal, au 0 tensiune de dizolvare diferita fata de fier si devin electrozi fata de ei insisi si de metalul de baza);

• pasivarea partiala a otelului prin acoperirea lui partiala cu oxizi sau invelis neinchis cu oxizi. Cand acest strat se degradeaza, se creeaza elemente in care metalul devine anod fiind supus astfel coroziunii;

• gradul diferit al prelucrarii suprafetelor metalice (suprafetele rugoase au potentialul de electrod mai mic decat al celor netede);

• starea de eforturi (fisurile corosive patrund in adancul metalului. perpendicular pe directia tensiunilor de intindere si pot evolua in lungul marginilor grauntilor, provocand fisurarea acestora). Coroziunea otelului influenteaza sensibil caracterul distrugerii prin marirea pericolului de aparitie a fisurilor ramificate la actiuni statice si dinamice; proprietatile plastice ale metalului sunt diminuate.

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII

. .

• contactul metalului cu solutii care au diferite concentratii de sare sau oxigen, aparitia temperaturilor diferite pe suprafata metalului;

• acces neuniform de oxigen, mai ales la nivelul imbinarilor cu tije.

De asemenea, trebuie mentionati factorii principali care determina

znensitatea fenomenului de coroziune si anume:

concentratia substantelor care intra in compozitia mediului; impuritatile sau agentii poluanti;

temperatura si umiditatea;

pH-ul;

gradul de aerare; deplasarea aerului etc.

Practic, dupa cum s-a vazut, coroziunea nu poate fi eliminata din existenta si comportarea unor stnicturi metalice. De aceea, fenomenul de eoroziune trebuie sa fie permanent controlat, pentru a reduce la minimum ~oubele de materiale ~i energie umaria inc1use in producerea elementelor ID!talice.

Sunt cinci cai prin care coroziunea poate fi controlata si evitata:

alegerea unor materiale de constructie si a unor tratamente 'rnlrP c nunzatoare in scopul imbunatatirii comportamentului la coroziune; proiectarea rationals a structurilor metalice;

aplicarea unor straturi de protectie anticorosiva;

controlul parametrilor proceselor industriale;

monitorizarea coroziunii pe durata exploatarii constructiei , control, interventii, s.a.),

Intre cele cinci cai prezentate mai sus exista 0 simbioza, 0 m.crClep'enaellta activa, ele completandu-se reciproc. Astfel, eficacitatea si protectiilor anticorosive depind de competenta proiectarii, de stricta a tehnologiei, de calitatea materialelor folosite, de modul

exploatare sau de efectuare a intretinerii, precum si de buna colaborare cercetare, proiectare, industriile producatoare de materiale sau de

__ , __ . de productie ~i cele beneficiare.

~tASURI DE PROTECTIE ANTICOROSIV A

,

Protectia impotriva coroziunii este, de regula, cu atat mai economica cat este mai rezistenta, deoarece astfel se reduce la minimum numarul de intretinere sau de refacere pe durata de viata sau de exploatare constructiilor protejate.

77

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCPI

Principalele criterii pentru stabilirea si alegerea solutiilor de protectie impotriva coroziunii sunt urmatoarele:

• Corelarea intre caracteristicile implicate ale materialelor si clasa de corosivitate preconizata;

• Asigurarea protectiei pentru 0 diversitate mai mare privind natura mediului, pentru 0 aceeasi clasa de corosivitate;

• Durabilitatea sistemelor si produselor de protectie anticorosiva utilizate;

• Simplitatea verificarii calitatii acestora la executare ~1 a

performantelor in timp;

• Raportul eficacitate/complexitate;

• Accesibilitatea;

• Raportul intre executarea in atelier si pe santier (la montare), in special sub aspectul asigurarii calitatii;

• Raportul eficacitate/cost total;

• Raportul cost initial/cost de intretinere,

Cunoasterea mecanismelor proceselor de coroziune si a influentei diferitilor factori asupra vitezei acestora, a permis elaborarea unor metode eficiente de protectie anticorosiva.

Protectia anticorosiva poate fi realizata pe mai multe cai:

a) Prin actiune asupra materialului

alegerea rationale a materialului de constructie; tratamentul sau mecanic, termic sau chimic.

b) Prin acoperiri protectoare

acoperiri metalice; acoperiri nemetalice.

c) Prin actiune asupra mediului corosiv

variatia pH-ului agentului agresiv;

indepartarea gaze lor care intensifica coroziunea; utilizarea inhibitorilor de coroziune.

d) Prin actiune asupra proceselor electrochimice de coroziune

protectie catodica;

protectie anodica,

e) Prin alegerea rationala a tipului de constructie si a conditiilor de

exploatare a instalatiilor

Procesele de coroziune sunt atat de complexe incat de multe ori se aplica sistemul protectiilor combinate, care desi este mai costisitor, este preferabil unor solutii nestabile.

78

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCT"

Alegerea metodei de protectie ce urmeaza sa fie aplicata se face tinand seama de eficienta maxima, pe baza unui studiu tehnico-economic, care are in vedere conditiile concrete de functionare a structurii metalice si felul in care cheltuielile sup limen tare pentru realizarea protectiei se reflecta in costu) constructiei si a produsului finit.

In tab.3.l sunt mentionate categoriile de protectie, caracterizate prin durata de viata estimata a sistemului de protectie.

Tab. 3.1 Categoria de protectie la coroziune functie de durata de viata estimata a sistemului de protectie

Categoria de protectie Clasa de agresivitate a mediului (conf. STAS 10128-86)
contra coroziunii
1m 2m 3m 4m
mediu mediu slab mediucu mediucu
neagresiv agresiv agresivitate medie agresivitate
Notatie Semnificatie puternica
(rural) (urban) (industrial) (chimic)
Durata de viatll a acoperirii estimata in ani, inainte de prima refacere completa a
vopsitoriei
I Durata lunga 15 .. 25 12 .. 20 8 .. 15 3 .. 7
II Durata medie 8 .. 14 5 .. 11 4 .. 7 1..2
III Durata scurta 4 .. 7 3 . .4 2 .. 3 <1 i) Acoperirile anticorosive (tab. 3.2) sunt:

acoperiri metalice: metalizare, galvanizare, placare, imersie,

acoperiri organo-metalice: vopsele impregnate cu fulgi de zinc, aluminiu, plumb, otel inoxidabil,

acoperiri nemetalice: vopsele, uleiuri, lacuri, emailuri, materiale plastice, acoperiri mixte (duplex): zincare si apoi vopsire.

Tab. 3.2 Clasificarea si simbolizarea sistemelor de protectie

Denumirea Conditii de
sistemului de Tipuri in cadrul sistemului de protectle Simbol
protectie realizare
Sisteme de Cu uscarea peliculelor la aer AVa -
acoperire prin Cu uscarea peliculelor la cuptor (tehnologii AVc
vopsire industriale specifice) -
Prin imersie in zinc topit AMT STAS 7221
Acoperiri Prin metalizare prin pulverizare cu zinc sau cu AMp STAS 7548
metalice aluminiu
Electrochimice de zinc AME STAS 7222
Acoperiri Termice de zinc ~i vopsire AMT+AVa -
combinate Prin metalizare cu zinc sau aluminiu si vopsire AMp+AVa - 79

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCT"

ii) Folosirea inhibitorilor de coroziune: Acestia ataca puternic metalul la inceput formand un strat protector

iii) Protectie electrochimica care poate fi anodica, catodica)

iv) Protectie prin aliere (oteluri patinabile, inoxidabile): oteluri CORTEN in SUA sau ROMCOR in Romania, aliate cu Cr, Ni, Mo, Cu. Se formeaza un strat care in timp nu mai evolueaza formand un ecran protector (fig. 3.19).

Timp [ani]

Fig. 3.19 Evolutia in timp a procesului de coroziune pentru un otel obisnuit si unul patinabil

A vantajul utilizarii acestui sistem consta in faptul ca nu necesita protectie si rezulta economii la cheltuieli de intretinere.

Dezavantajele constau intr-un cost sporit, iar in primele luni de expunere elementele metalice sunt corodate intens (aspect inestetic).

v) Protectie prin conceptia constructivd

Prevenirea prin proiectare a coroziunii mareste siguranta constructiei metalice si reduce cheltuielile de intretinere,

In faza de proiectare a constructiilor metalice exploatate in medii cu agresivitati industriale, trebuie tinut seama de urmatoarele cerinte:

• evitarea concentrarilor de eforturi cauzate de reducerile bruste de

sectiune, de sudurile punctiforme sau intrerupte;

• folosirea unui numar redus de elemente puternice, in locul unui numar mare de elemente cu sectiuni reduse, care necesita numeroase imbinari si deci prezinta zone sensibile la coroziune;

• studierea posibilitatilor de utilizare a structurilor avand bare din sectiuni tubulare, in locul celor alcatuite din profile laminate cu sectiuni deschise (cornier, U sau dublu T);

80

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII

. .

• asigurarea accesului la toata suprafata laterala a sectiunii

elementului, pentru intretinerea periodica;

• utilizarea sectiunilor la care raportul intre perimetru ~i arie este mai

redus;

• evitarea imbinarilor in forma de jgheaburi ascutite, a zonelor concave si a suprafetelor orizontale mari, care permit colectarea si stagnarea prafului si a apei provenite din precipitatii sau condens;

• adoptarea cu precadere a grinzilor cu sectiune plina in locul celor cu

zabrele sau cu goluri in inima, a imbinarilor sudate in locul celor cu tije;

• evitarea actiunii factorilor care favorizeaza aparitia procesului de

coroziune, prin utilizarea de tehnologii corespunzatoare de protectie,

La adoptarea sistemului de protectie anticorosiva trebuie sa se aiba in vedere, in egala masura, criteriile de eficacitate si de economicitate Alcatuirea sectiunilor elementelor din otel exploatate in medii agresive, va avea respecta prevederi constructive prezentate in figurile urmatoare:

a (mm)

120 100

j~ He ~~~r ~II I s:
~~~-
---.- ----------
~ ""
..,
- V/'
-- -:
,. ~.
,.
~. ..", ~-
~-. / ~ /.
_/ -: ~ ..
/-
.. - -
,.' V /" ,
_p tI'''
-
.'
tI'''/- ~
~--
..
r 500

300

25/45

100

500

1000 him)

Fig. 3.20 Recomandari privind asigurarea accesibilitatii in vederea controlului si intretinerii

81

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII

, ,

Detaliu existent

I

o

Detaliu recomandat
~' '[ ij n I
u ~ ~Il n ~ I

IO +

D

n ~ I

tit

Fig. 3.21 Exemple de alcatuiri constructive pentru medii agresive. Se recomanda sectiuni compacte, cu imbinari sudate

82

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCT"

Detaliu existent Detaliu recomandat
~ n ~~ V _,sr- ~ ~
~ L ~ r===l r " LJ 1f r: (' lln Un CJ rr;: CJ ~

_,~ _,~ ][ II

ew7

a.

b.

no ~Q

M M ] [ I I

Fig. 3.22 a. Exemple de solutii constructive pentru medii cu umiditate ridicata

(se recomanda orificii cu a>30mm). b. Elementele cave se obtureaza, iar cele inclinate se dreneaza.

83

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII

9P

A

,

,

/

!-A

~

• ~ 200mm

Fig. 3.23 Exemple de proiectare corespunzatoare din punct de vedere al coroziunii a prinderilor ~i rezemarilor

Detaliu existent

Detaliu recomandat

Detaliu recomandat

Detaliu existent

: Alumlnlu

T-'

,

I

~

rA,um,niu

t-~el

Alum'niu~

II Otet

Alum~ ~~el >

Alurmniu ~ZOI.ge

-1;[ Otel

Fig. 3.24 Exemple de rezolvare a imbinarilor si necesitatea eliminarii coroziunii bimetal prin introducerea unor izolatii

84

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCT"

3.3 APLICAREA SISTEMELOR DE ACOPERIRE ANTICOROSIV A PRIN VOPSlRE

Aplicarea straturilor de acoperire prin vopsire pe elementele noi de constructii se face de regula inaintea montarii acestora. Se poate accepta ca ultimul strat sa se aplice dupa montare.

Suprafetele elementelor de constructie din otel ce urmeaza a fi

protejate pot fi:

acoperite partial sau in intregime cu tunder, acoperite partial sau in intregime cu rugina,

acoperite cu 0 protectie temporara (uleiate, fosfatate, protejate cu diverse grunduri),

zincate la cald prin cufundare in baie,

acoperite cu straturi de vopsea, avand diferite defecte provenite din transport si manipulare.

Pregatirea suprafetelor elementelor de constructii not sau in exploatare, in vederea aplicarii sistemului de protectie, se face pe urmatoarele faze de lucru:

indepartarea murdariei,

degresare,

curatare mecanica sau chimica, desprafuire,

aplicarea unei protectii temporare (daca este cazul), aplicarea protectiei definitive.

3.4 SISTEME DE PROTECTIE FUNCTIE DE CLASA DE AGRESIVITATE A MEDIULUI AMBIANT

Tab. 3.3 Categoria de protectie la coroziune functie de durata de viata estimata a sistemului

de protectie
Categoria de protectle contra Clasa de agresivitate a mediului (conC. STAS 10128-86)
coroziunii
1m 2m 3m 4m
mediu mediu slab mediucu mediucu
neagresiv agresiv agresivitate agresivitate
Notatie Semnificatie medie puternica
(rural) (urban) (industrial) (chimic)
Durata de viata a acoperirii estimata in ani, inainte de prima refacere
completa a vopsitoriei
I Durata lunga 15 .. 25 12 .. 20 8 . .l5 3 .. 7
II Durata medie 8 .. 14 5 .. 11 4 .. 7 1..2
III Durata scurta 4 .. 7 3 . .4 2 . .3 <1 85

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII

. ,

In tab. 3.3 sunt mentionate categoriile de protectie, caracterizate prin durata de viata estimata a sistemului de protectie,

Principalele sisteme de protectie care indeplinesc criteriile de performanta necesare sunt prezentate in tab. 3.4.

86

Tab. 3.4 Clasificarea si simbolizarea sistemelor de protectie

Denumirea Conditii de
sistemului de Tipuri in cadrul sistemului de protectle Simbol
protectie realizare
Sisteme de Cu uscarea peliculelor la aer AVa -
acoperire prin Cu uscarea pe1iculelor la cuptor AVc
vopsire (tehnologii industriale specifice) -
Prin imersie in zinc topit AMT STAS 7221
Acoperiri Prin metalizare prin pulverizare cu AMp STAS 7548
metalice zinc sau cu aluminiu
Electrochimice de zinc AME STAS 7222
Acoperiri Termice de zinc si vopsire AMr+AVa -
Prin metalizare cu zinc sau aluminiu
combinate si vopsire AMp+AVa - i) Sisteme de proteqie pentru medii cu clasa de agresivitate 1m

Sistemele de protectie recomandate pentru c1asa de agresivitate 1m sunt de acoperire prin vopsire cu uscarea peliculelor la aer sau prin metalizare termica sau electrochimica. Aceste sisteme de protectie se utilizeaza pentru elementele de constructie care nu au fost protejate initial sau pentru remedierea sau refacerea sistemelor deja existente. Ele constau din grund si vopsea sau email, care pot fi pe baza de ulei vegetal sau rasini alchidice simple (sau modificate) sau rasini acrilice. In tab. 3.5 sunt indicate si grosimile minime ale sistemelor de protectie de acoperire prin vopsire recomandate pentru clasa de agresivitate 1m.

Sistemele de protectie prin metalizare (vezi tab. 3.4) se utilizeaza numai pentru elementele de constructii si constructii noi.

In tab. 3.6 sunt indicate grosimile minime ale acoperirilor cu zinc recomandate pentru clasa de agresivitate 1 m.

ii) Sisteme de protectie pentru medii cu clasa de agresivitate 2m

Pentru medii cu c1asa de agresivitate 2m sunt recomandate sistemele de protectie prin vopsire cu uscarea peliculelor la aer sau prin metalizare termica (sau depunere electrochimica).

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII

. .

Tab. 3.5 Sisteme de protectie prin vopsire eu use area pelieulelor la aer (AVa) pentru elasa de agresivitate 1 m

Grosimea totall
Categoria de proteetle Materialele de bad ale sistemului minima de Observatii
Durata de viatl de acoperire A V a acoperire AVa
(micronl)
- rasini alehidiee simple sau 170 pentru exterior
I modifieate, eu useare la aer 100 pentru interior
Durata lunga IS 25 - grunduri, vopsele ~i emailuri pe 170 pentru exterior
ani baza de ulei 100 pentru interior
- rasini alehidiee simple sau 140 pentru exterior
II modificate, eu useare la aer 80 pentru interior
Durata medie - grunduri, vopsele ~i emailuri pe 140 pentru exterior
8 14 ani baza de ulei 80 pentru interior
- rasini alehidiee simple sau 100 pentru exterior
modifieate, eu uscare la aer 60 pentru interior
III ISO pentru exterior
Durata scurta -rasini aeriliee 100 pentru interior
4 7 ani - grunduri, vopsele si emailuri pe 100 pentru exterior
baza de ulei 60 pentru interior Tab. 3.6 Sisteme de protectie prin metalizare (AM), c1asa de agresivitate 1m

Materialele de Grosimea totala
Categoria de protectle baza ale minima de acoperire Observatli
Durata de viata sistemelor de AM (microni)
acoperire AM
I 60 .. 80 pentru exterior
Durata lunga IS 25 ani 40 .. 50 pentru interior
II 30 ... 60 pentru exterior
Durata medie 8 14 ani zinc 20 .. .40 _pentru interior
III Nu se folosese pentru durata scurta
Durata scurta 4 7 ani Sistemele de protectie prin vopsire se utilizeaza pentru elementele de constructie care nu au fost protejate initial sau pentru remedierea (refacerea) sistemelor de protectie deja existente. Aceste sisteme si grosimile minime de acoperire sunt aratate in tab. 3.7.

Sisteme de protectie prin metalizare se utilizeaza numai pentru elemente de constructii si constructii noi din otel, Pot fi acoperiri metalice prin imersie in zinc top it si acoperiri metalice prin depuneri electrochimice (utilizate in special pentru suruburi si piese de imbinare). Acoperirile prin metalizare sunt folosite numai in medii cu pH = 5.5 .. .10.

87

88

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII

, ,

Tab. 3.7 Sisteme de protectie prin vopsire cu uscarea peliculelor la aer (AVa) pentru clasa de agresivitate 2m

Categoria de Grosimea totali
Materialele de bazi ale sistemului de minimide
protectle acoperire AVa acoperire AVa Observatil
Durata de viati (microni)
- rasini a1chidice simple sau 180 _pentru exterior
I modificate, cu uscare la aer 140 pentru interior
Durata lunga - grunduri, vopsele ~i emailuri pe 180 _pentru exterior
12 20 ani baza de ulei 140 pentru interior
II - rasini alchidice simple sau 150 pentru exterior
modificate, cu uscare la aer 120 pentru interior
Durata medie - grunduri, vopsele ~i emailuri pe 150 pentru exterior
8 14 ani baza de ulei 120 _pentru interior
- rasini alchidice,simple sau 100 pentru exterior
III modificate, cu uscare la aer 70 _pentru interior
100 pentru exterior
Durata scurta -rasini acrilice 70 _pentru interior
3 .. 4 ani - grunduri, vopsele ~i emailuri pe 100 pentru exterior
baza de ulei 70 _pentru interior In tab. 3.8 sunt indicate grosimile rmmme ale acoperirilor pnn imersie cu zinc recomandate pentru clasa de agresivitate 2m.

Tab. 3.8 Sisteme de protectie prin acoperiri metalice prin imersie in zinc topit (AMr), clasa de agresivitate 2m

Categoria de protectle Materialele de bazi Grosimea minimi de
ale sistemului de acoperire AMT Observant
Durati de viali acoperire AMT (microni
I 120 .. ,200 pentru exterior
Durata lunga 15 25 ani 80 .. 160 pentru interior
II 60 .. ,150 pentru exterior
Durata medie 8 14 ani zinc 30 .. ,120 pentru interior
III Nu se folosesc pentru durata scurta
Durata scurta 4 7 ani iii) Sisteme de protectie pentru medii eu elasa de agresivitate 3m

Sistemele de protectie prin vopsire se utilizeaza pentru elementele de constructie care nu au fost protejate initial sau pentru remedierea (refacerea) sistemelor de protectie deja existente. Alcatuirea acestor sisteme ~i grosimile totale minime de acoperire sunt aratate in tab. 3.9.

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII

. ,

Tab. 3.9 Sisteme de protectie prin vopsire eu usearea pelieulelor la aer (AVa) pentru clasa de agresivitate 3 m

Categori Grosimea
a de Materialele de bazli de
protectie ale sistemului de acoperire Observatil
Durata acoperire AVa AVa
de viatA (microni)
I 300 - in conditii de exterior se utilizeaza materiale cu
Durata continut ridicat de solide (82-85%)
lunga -rasini epoxidice - in conditii de interior sau in medii tarli radiatii UV
12 20 250 se pot utiliza materiale cu continut mediu de solide
ani (40-50%)
- rasini alchidice - se vor utiliza in special in atmosfera de litoral sau in
atmosfera cu umiditate relativa ridicata (U,>75%), in
simple sau 200 lipsa emanatiilor de noxe chimice, cand este necesara
modificate, cu o uscare mai rapida a sistemului de protectie sau 0
uscare la aer refacere a acestuia.
- nu se folosesc in medii cu radiatii UV.
- vopsele de tip 250 - se evita folosirea pentru protectia anticorosiva a
epoxigudron suprafetelor din otel expuse la exterior unei insoleieri
putemice
II - grunduri pe baza - se folosesc in special pentru remedieri, in cazul
Durata de rasini alchidice elementelor de constructii vopsite initial cu materiale
medie simple sau 250 pe baza de rasini alchidice.
4 ... 7 ani modificate ~i - se evita folosirea pentru protectia anticorosiva a
vopsele de tip suprafetelor din otel expuse la exterior unei insoleieri
epoxigudron putemice
- produse pe baza de - se folosesc in medii a carer agresivitate este datorata
200 prezentei agentilor chimici
clorcauciuc - se obtine durata de viata de max. 4 ani
- se utilizeaza cand este necesara 0 mare flexibilitate a
- polietilena 200 sistemului de protectie (ex. sistem aplicat pe grinzi
sulfoclorurata putemic solicitate)
- se estimeaza 0 durata de viata de cca. 4 ani
- rasini alchidice - se utilizeaza in medii a carer agresivitate este
simple sau 100 cauzata de umiditatea relativa ridicata ~i nu prezentei
modificate, cu noxelor chimice
III uscare la aer
Durata - produse pe baza de - se utilizeaza in special in medii a carer agresivitate
scurta 100 se datoreaza prezentei agentilor chimici
2 3 ani clorcauciuc - se estimeaza 0 durata de viata de cca. 2 ani
- se utilizeaza in special in mediul marin, pe elemente
- rasini acrilice 120 din otel care trebuie intretinute periodic
- se estimeaza 0 durata de viata de cca. 2 ani o atentie suplimentara se acorda imbinarilor care vor fi protejate conform recomandarilor din normele tehnice.

Sistemele de protectie prin metalizare de tipul acoperirilor termice prin imersie in zinc topit (AMT), acoperirilor prin pulverizare cu zinc sau aluminiu (AMp) si acoperiri prin depuneri electrochimice de zinc (AME) se utilizeaza numai pentru elemente si constructii noi din otel. Protectiile AMT

89

90

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII

, .

si AMp sunt recomandate doar pentru categoria de protectie II si durata medie de viata (4 ... 7 ani).

Sistemele de protectie duplex (metalizare urmata de vopsire) se folosesc in cazul constructiilor foarte greu accesibile sau inaccesibile remedierilor, pe toata durata de serviciu.

3.5 PROTECTIA ANTICOROSIV A A TABLELOR PROFILATE

,

Tablele profilate sunt produse obtinute in mod obisnuit din table cu acoperiri metalice sau organice, dar se pot obtine ~i din table neacoperite (SR EN 10079/1996).

Acoperirile metalice ale tablelor por fi realizate termic sau electrochimic. Tablele acoperite termic prin imersie pot avea acoperiri cu aliaje plumb-staniu, cu zinc (dupa care se pot pasiviza prin cromatare sau prin fosfatare), cu aluminiu sau aliaje aluminiu-staniu (table aluminate), cu aliaj aluminiu-zinc.

Tablele acoperite electrochimic pot avea acoperisul cu aliaj plumbstaniu sau zinc-nichel, pot fi de asemenea, electrozincate (zincate electrochimic ).

Tablele cu acoperiri organice sunt table si benzi neacoperite sau eu acoperiri metalice (ex. zineate) care sunt acoperite continuu cu materiale organice sau cu un amestec de materiale organice si pulberi metal ice.

Pentru tablele profilate sunt recomandate urmatoarele tipuri de imbracarninti protectoare (tab 3.10):

• strat protector din poliester;

• strat protector din fluorura de polixiniliden (PVDF);

• strat protector din copolimer (PVC sau plastisol).

Criteriile de selectie a tipurilor de protectie anticorosiva pentru tablele profilate, functie de agresivitatea mediului, sunt aratate in tab. 3.10.

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII

, ,

Tab. 3.10 Alegerea protectiei anticorosive la table profilate

Tipuri de acoperiri
.i!l.
Expunerea protectiei !:! ~ Poliester Poliester
anticorosive gj '£! 15!im 12 urn '0
·S tJ C\l fata fata E
c -g .§ pe pe ~ E '"
~ .§ "'::: =-
interioara interioara o ~ "'0
~ :;: ~OJ~ 5:~ ~>r)
5..5 0.."
.... sanatos ~i • • * * • V' V'
0 uscat
.;::
OJ umed ~i
.S - - - - - 0 0
:; agresiv
'5 cu rise de • * * •
OJ condens - - -
~
rural nepoluat - * - - * V' V'
rural poluat - - - - * • •
industrial sau urban * * • •
normal - - -
industrial sau urban • *
agresiv - - - - -
marin (pana la 10
km de la mare sau - * - - - - *
.... estuar)
0 mixt de altli
.;:: sau 0 0
OJ - - - - -
;;: natura
OJ abraziv:
:;
'5 nisip antrenat de - - - - - • *
OJ
~ vant
Aile caracteristici de alegere
I valori de la I la 5, in ordine crescatoare, pentru calitate sau pre)
Aspect estetic I 2 2 3 4 4 5
Posibilitatea alegerii I I 5 2 4
culorilor - -
Stabilitatea culorilor - - - - 4 5 3
Rezistenta la t > 75°C 4 5 2 2 3 3 2
Scara preturilor I 2 - 3 4 5 5 ,,"otii: Semnificatia simbolurilor utilizate in tabel este urmatoarea:

• acoperiri recomandate;

\' acoperiri excelente insli mai putin economice;

o acoperiri a carer alegere se poate face numai dupa consultarea fabricantului sortimentului

respectiv;

,.

acoperiri nerecomandate;

acoperiri alese pe baza criteriului calitate-pret,

3.6 INTERVENTII ASUPRA SISTEMELOR DE ANTICOROSIV A DETERIORATE

PROTECTIE

,

Deteriorarea, din diverse cauze, a sistemelor de protectie anticorosiva necesita efectuarea unor interventii eficiente care sa repuna in

91

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII

. .

siguranta elementul metalic afectat. Cauzele care produc degradari pot fi: modificarea mediului agresiv, cresterea temperaturii de exploatare, fenomene mecanice, greseli de exploatare, greseli de intretinere. Necesitatea refacerii acoperirilor protectoare este argumentata de gradul de deteriorare.

Refacerea protectiei se poate realiza prin indepartarea celei vechi sau prin aplicarea unei protectii noi peste cea veche, in cazul cand aceasta din urma nu poate fi indepartata. Procedeele de curatare a suprafetelor vor fi adecvate cerintelor sistemelor de protectie care urmeaza sa fie aplicate pe acestea.

In tab. 3.11 sunt exemplificate situatii in care se ref ace protectia anticorosiva.

Tab. 3.11 Conditii de refacere a protectiei anticorosive

Sistemul de acoperire Acoperirea cu ru2ini
Acoperire prin vopsire 40+50% (clase de agresivitate 1m ~i 2m)
8% (clase de agresivitate 3m ~i 4m)
Acoperiri metalice termice 20%
Acoperiri combinate (termice+vopsire cu -20%
uscare la aer si metalizare+vopsire cu uscare la - deteriorarea sistemului de acoperire prin
aer) vopsire pe 40% din suprafata Aplicarea unei protectii anticorosive noi peste protectia veche se face numai dupa ce a fost efectuat un test de compatibilitate intre cele doua sisteme, pe suprafete reprezentative ale lucrarii. Incercarea prealabila de curatare a suprafetelor suport permite alegerea unui sistem de remediere, in functie de tipul de sistem de protectie vechi si de gradul de curatare a suprafetei neacoperite.

92

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCT"

COMPORT AREA 0TELURILOR LA TEMPERATURI RIDICATE.

MASURI DE PROTECTIE

4.1 REZISTENTA LA TEMPERA TURI RIDICATE A OTELULUI

, ,

Rezistentele mecanice ale' otelului sunt diminuate datorita cresterii temperaturii care provoaca 0 difuzie a atomilor de carbon. Au loc transformari ale retelei cristaline; astfel spre 700°C, otelul cu continut redus in elemente de aliere, trece din Fea (ferita) cu sistem de cristalinizare cubic centrat in Fer (austenita) cu sistem de cristalinizare cubic cu fete centrate. in jurul temperaturii de 1500T, otelul nu este decat 0 solutie lichida de carbon in fier. Aceste transformari structurale atrag modificari ale proprietatilor mecanice; astfel cresterea temperaturii are ca efect reducerea rezistentei la forfecare care antreneaza 0 majorare a alungirii si strictiunii la rupere. In acelasi timp, are loc 0 reducere a rezistentei la intindere si a limitei de elasticitate.

In fig. 4.1 sunt aratate variatiile limitei de elasticitate si respectiv a rezistentei la intindere, in functie de temperatura.

Fig. 4.1 Variatia relativa a limitei de elasticitate a otelului in functie de temperatura; ----curba recomandata de CTICM

93

lyB = 1 + (J

Iy 900 In(_!!_)

1750

(4.1)

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII

, ,

Curba trasata eu linie intrerupta din figura reprezinta variatia, recomandata de CTICM, a limitei de elastieitate pentru ealeulul rezistentei

la foe. Astfel, pentru 00 ~ (J ~ 6000 C , este valabila ecuatia:

Pentru viteze de incalzire intre 2 Klmin si 50 Klmin, proprietatile de rezistenta (rezistentele la intindere, eompresiune, incovoiere si forfeeare) si deformatie ale otelului la temperaturi ridieate vor fi obtinute din relatia tensiune-deformatie din fig: 4.2.

CT

fy,-& - - - - - - - -:;- --r--"""'\.

£y,-&

Fig. 4.2 Curba a - G a otelului la temperaturi ridicate tara ecruisare. Modulul de elasticitate longitudinal in domeniul elastic-liniar: Ea,B = tga

In figura de mai sus s-a notat - (y,B limita de eurgere efectiva,

- (p,B limita de proportionalitate,

- G p,B deformatia corespunzatoare limitei de proportionalitate,

- G y,B deformatia corespunzatoare limitei de eurgere,

- G"B deformatia limita pentru palierul de eurgere,

- Gu,B deformatia ultima.

Notatiile utilizate in figura 4.2 sunt prezentate in tabelul urmator:

94

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII

. .

Tab. 4.1 Explicitarea notatiilor din fig. 4.2

Deformatia Tensiunea Modulul tangent
specificii
G ~ Gp,B EEaB Ea,B
Gp,B < G s Gy,B f -c+k[a2 -(G _GYj"S b(Gy,B - G)
p,B a y,(} a[a2 _ (G _ G p,(})2 [.s
Gy,(} s G s GI,(} (y,B 0
G"B < G < Gu,(} fy,(} ll- (G - GI,B )/(Gu,(} - GI,(} )J -
G=Gu,(} 0.00 -
Parametrii Gp,(} = ip,(}j Ea~(} , Gy,(} = 0.02, G,,(} = 0.15, Gu,(} = 0.20
a2 = (Gy,(} -Gp,BXGy,(} -Gp,B +cjEa,(})
Functii b2 = c(G y,(} - G p,(} )E a,(} + c2
(ry,(} - ip,(} Y
c = (G y,(} - G p,(} )E a,B - 2(jy,(} - ip,(}) In tab. 4.2 sunt date valorile coeficientilor de reducere K_,.(} , k p,(} ,k E,B' raportati la marimile caracteristice la 200 C, pentru relatia

a - G la temperaturi ridicate.

Tab. 4.2 Coeficienti de reducere ai proprietatilor otelului

Temperatura ky,e kx,e kp,e kE,B
~o 1.00 1.000 1.000 1.00
100 1.00 1.000 1.000 1.00
~oo 1.00 0.922 0.807 0.90
300 1.00 0.845 0.613 0.80
.wo 1.00 0.770 0.420 0.70
500 0.78 0.615 0.360 0.60
600 0.47 0.354 0.180 0.31
-00 0.23 0.167 0.075 0.13
SOO 0.11 0.087 0.050 0.09
900 0.06 0.051 0.0375 0.0675
1000 0.04 0.034 0.0250 0.0450
liDO 0.02 0.017 0.0125 0.0225
l~OO 0.00 0.000 0.0000 0.0000 95

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII

, ,

Coeficientii de reducere din tabelul de mai sus sunt:

Coeficientul de reducere al limitei de curgere, ca fiind raportul intre limita de curgere efectiva si limita de curgere la 20°C:

k _ fy,8 y,8 - J,

Coeficientul de reducere al limitei de propoqionalit~te, ca fiind raportul intre limita de proportionalitate si limita de curgere la 20 C:

(4.1)

k _ fp,8 p,8 - fy

Coeficientul de reducere al modulului de elasticitate longitudinal, ca fiind raportul intre modulul de elasticitate longitudinal ~i modulul de elasticitate la 20°C:

(4.2

E

k =___!!_:!!__

£,8 E

a

(4.3)

Coeficientul de reducere kx,8 se foloseste in locul lui ky,8 in cazul verificarii la starea limita de exploatare (deplasari),

Variatia acestor trei factori de reducere functie de temperatura este reprezentata in fig. 4.3.

kE.e : Ea,&IEa

0,3
0,2 kp,e:fp'& Ifp
0.1
0
0 200 WO 800

1000 1200

Fig. 4.3 Factorii de reducere ai caracteristicilor mecanice ale otelului

96

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCT"

In tab. 4.3, tab. 4.4, tab. 4.5, tab. 4.6 sunt aratate valorile coeficientului de reducere ky,o la temperaturi ridicate pentru otelul S235,

S275, S355 si S460.

Tab. 4.3 Relatia tensiune-deformatie la temperaturi ridicate pentru otelul S235

~ Limita de elasticitate efectiva, raportata la limlta de curgere la 20·C
:"'~ ky,o = J,» /Iy
~ Cj
95
... Cj Temperatura otelului (Ja tOq
= Q,I
.... c.
Q,I '"
Q 100 200 300 400 500 600 700 800
0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
0.0005 0.447 0.402 0357 0.313 0.268 0.139 0.058 0.040
0.0010 0.894 0.804 0.652 0.505 0.424 0.223 0.097 0.060
0.0015 1.000 0.849 0.705 0.569 0.470 0.254 0.113 0.066
0.0020 1.000 0.867 0.738 0.614 0.502 0.276 0.125 0.071
0.0025 1.000 0.880 0.763 0.650 0.528 0.295 0.135 0.074
0.0030 1.000 0.892 0.785 0.681 0.551 0.310 0.143 0.078
0.0035 1.000 0.901 0.804 0.708 0.570 0.324 0.151 0.080
0.0040 1.000 0.910 0.821 0.733 0.588 0.336 0.157 0.083
0.0045 1.000 0.917 0.836 0.755 0.604 0.347 0.163 0.085
0.0050 1.000 0.924 0.849 0.775 0.618 0.357 0.169 0.087
0.0055 1.000 0.931 0.862 0.794 0.632 0.367 0.174 0.089
0.0060 1.000 0.937 0.873 0.811 0.644 0.375 0.179 0.091
0.0065 1.000 0.942 0.884 0.827 0.656 0.383 0.183 0.092
0.0070 1.000 0.947 0.894 0.842 0.666 0.391 0.187 0.094
0.0075 1.000 0.952 0.903 0.856 0.676 0.397 0.191 0.095
0.0080 1.000 0.956 0.912 0.868 0.685 0.404 0.194 0.097
0.0085 1.000 0.960 0.920 0.880 0.694 0.410 0.197 0.098
0.0090 1.000 0.964 0.928 0.892 0.702 0.416 0.201 0.099
0.0095 1.000 0.967 0.935 0.902 0.710 0.421 0.203 0.100
0.0100 1.000 0.971 0.941 0.912 0.717 0.426 0.206 0.101
0.0110 1.000 0.977 0.953 0.930 0.730 0.435 0.211 0.103
0.0120 1.000 0.982 0.964 0.945 0.741 0.443 0.215 0.104
0.0130 1.000 0.986 0.972 0.959 0.750 0.449 0.219 0.106
0.0140 1.000 0.990 0.980 0.970 0.758 0.455 0.222 0.107
0.0150 1.000 0.993 0.986 0.979 0.765 0.460 0.224 0.108
0.0160 1.000 0.996 0.991 0.987 0.771 0.463 0.226 0.109
0.0170 1.000 0.998 0.995 0.993 0.775 0.466 0.228 0.109
0.0180 1.000 0.999 0.997 0.997 0.778 0.468 0.229 0.110
0.0190 1.000 1.000 0.999 0.999 0.779 0.470 0.230 0.110
0.0200 1.000 1.000 1.000 1.000 0.780 0.470 0.230 0.110 97

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII

. .

Tab. 4.4 Relatia tensiune-deformatie la temperaturi ridicate pentru otelul 8275

Limita de elasticitate efectlva, raportata la limita de curgere la 20'C
= ky,(J = iy,(J / J,
:.,)=
= C.J
55 Temperatura otelulul Ba
.. C.J
.s~
~ '" .c]
Q
100 200 300 400 500 600 700 800
0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
0.0005 0.382 0.344 0.305 0.267 0.229 0.118 0.050 0.034
0.0010 0.764 0.687 0.611 0.482 0.407 0.212 0.091 0.058
0.0015 1.000 0.840 0.691 0.553 0.459 0.247 0.109 0.065
0.0020 1.000 0.861 0,728 0.602 0.494 0.270 0.122 0.070
0.0025 1.000 0.876 0.756 0.640 0.522 0.290 0.132 0.074
0.0030 1.000 0.888 0.779 0.672 0.545 0.306 0.141 0.077
0.0035 1.000 0.898 0.798 0.701 0.565 0.320 0.148 0.080
0.0040 1.000 0.907 0.816 0.726 0.583 0.333 0.155 0.082
0.0045 1.000 0.915 0.831 0.749 0.600 0.334 0.161 0.085
0.0050 1.000 0.922 0.845 0.770 0.615 0.354 0.167 0.087
0.0055 1.000 0.929 0.858 0.789 0.628 0.364 0.172 0.089
0.0060 1.000 0.935 0.870 0.806 0.641 0.373 0.177 0.090
0.0065 1.000 0.941 0.881 0.823 0.653 0.381 0.182 0.092
0.0070 1.000 0.946 0.892 0.838 0.664 0.389 0.186 0.094
0.0075 1.000 0.950 0.901 0.852 0.674 0.396 0.190 0.095
0.0080 1.000 0.955 0.910 0.865 0.683 0.402 0.193 0.096
0.0085 1.000 0.959 0.918 0.878 0.692 0.409 0.197 0.098
0.0090 1.000 0.963 0.926 0.889 0.701 0.414 0.200 0.099
0.0095 1.000 0.967 0.933 0.900 0.708 0.420 0.203 0.102
0.0100 1.000 0.970 0.940 0.910 0.716 0.425 0.205 0.102
0.0110 1.000 0.976 0.952 0.928 0.729 0.434 0.210 0.104
0.0120 1.000 0.981 0.963 0.944 0.740 0.442 0.215 0.105
0.0130 1.000 0.986 0.972 0.958 0.750 0.449 0.218 0.107
0.0140 1.000 0.990 0.980 0.969 0.758 0.455 0.222 0.108
0.0150 1.000 0.993 0.986 0.979 0.765 0.459 0.224 0.108
0.0160 1.000 0.996 0.991 0.985 0.769 0.462 0.226 0.109
0.0170 1.000 0.997 0.995 0.992 0.775 0.466 0.228 0.110
0.0180 1.000 0.999 0.998 0.997 0.778 0.468 0.229 0.110
0.0190 1.000 1.000 0.999 0.999 0.779 0.470 0.230 0.110
0.0200 1.000 1.000 1.000 1.000 0.780 0.470 0.230 0.110 98

ELEMENTE DIN OTEL PENTRU CONSTRUCTII

Tab. 4.5 Relatia tensiune-deformatie la temperaturi ridicate pentru otelul S355

Limita de elasticitate efectiva, raportata la limita de curgere la 20·C
= ky,(} = r., / fy
: ... ~
= '"
a=
.. Temperatura otelulul e a
'"' '"
oS ~
~ '" (C]
Q
100 200 300 400 500 600 700 800
0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
0.0005 0.296 0.266 0.237 0.207 0.177 0.092 0.038 0.027
0.0010 0.592 0.532 0.473 0.414 0.355 0.183 0.077 0.052
0.0015 0.887 0.799 0.657 0.520 0.435 0.230 0.100 0.062
0.0020 1.000 0.848 0.706 0.576 0.476 0.258 0.114 0.067
0.0025 1.000 0.866 0.739 0.619 0.507 0.279 0.126 0.072
0.0030 1.000 0.880 0.765 0.6654 0.532 0.296 0.135 0.075
0.0035 1.000 0.892 0.786 0.685 0.554 0.312 0.144 0.078
0.0040 1.000 0.902 0.805 0.712 0.574 0.325 0.151 0.081
0.0045 1.000 0.910 0.822 0.736 0.591 0.337 0.158 0.083
0.0050 1.000 0.918 0.837 0.758 0.607 0.348 0.164 0.086
0.0055 1.000 0.925 0.851 0.778 0.621 0.359 0.169 0.088
0.0060 1.000 0.932 0.864 0.797 0,635 0.368 0.174 0.090
0.0065 1.000 0.938 0.876 0.814 0.647 0.377 0.179 0.091
0.0070 1.000 0.943 0.886 0.830 0.659 0.385 0.183 0.093
0.0075 1.000 0.948 0.896 0.845 0.669 0.399 0.187 0.094
0.0080 1.000 0.953 0.906 0.859 0.679 0.406 0.191 0.096
0.0085 1.000 0.957 0.915 0.872 0.689 0.412 0.195 0.097
0.0090 1.000 0.961 0.923 0.884 0.697 0.417 0.198 0.098
0.0095 1.000 0.965 0.930 0.896 0.705 0.423 0.201 0.099
0.0100 1.000 0.969 0.937 0.906 0.713 0.428 0.204 0.101
0.0110 1.000 0.975 0.950 0.925 0.726 0.437 0.209 0.102
0.0120 1.000 0.981 0.961 0.942 0.738 0.441 0.214 0.104
0.0130 1.000 0.985 0.971 0.956 0.748 0.448 0.218 0.106
0.0140 1.000 0.989 0.979 0.968 0.757 0.454 0.221 0.107
0.0150 1.000 0.993 0.985 0.978 0.764 0.459 0.224 0.108
0.0160 1.000 0.995 0.991 0.986 0.770 0.463 0.226 0.109
0.0170 1.000 0.997 0.995 0.992 0.774 0.466 0.228 0.109
0.0180 1.000 0.999 0.998 0.997 0.778 0.468 0.229 0.110
0.0190 1.000 1.000 0.999 0.999 0.779 0.470 0.230 0.110
0.0200 1.000 1.000 1.000 1.000 0.780 0.470 0.230 0.110 99

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->