Resuscitarea cardio-respiratorie

Ioana GRINESCU
I Msuri terapeutice bazale de asigurare a funciilor vitale sau ABC- ul supravieuirii....2
I. Introducere..................................................................................................................2
I.2 !ecvena ABC" #for$ula $e$ote%nic&...................................................................2
I.2.a Asigurarea cilor aeriene #A&..................................................................................'
I.2.b Asigurarea funciei respiratorii #B&.........................................................................'
I.2.c Asigurarea funciei circulatorii #C&.........................................................................(
I.2.d !ecvena ABC la copii- algorit$............................................................................)
I.2.e "efibrilarea folosind "*A #"&................................................................................)
I.2.f !ecvena ABC" - algorit$.....................................................................................+
I.' !ituaii particulare.......................................................................................................+
I.'.a Asigurarea funciilor vitale la pacientul cu sindro$ coronarian acut #!CA&, -n
perioada prespital. angin/ instabil/, infarct $iocardiac acut non0, IMA cu unda 0.........+
I.'.a. 1ecunoa2terea sindro$ului coronarian acut...................................................+
I.'.a.2 Algorit$ de -ngri3ire al pacientului cu sindro$ coronarian acut -n perioada
prespital 4
I.'.b Asigurarea funciilor vitale la pacienii cu accident vascular cerebral #A5C&, in
perioada prespital................................................................................................................4
I.'.b. 1ecunoa2terea pacientului cu accident vascular cerebral...............................4
I.'.b.2 Algorit$ de -ngri3ire prespital a pacientului cu accident vascular acut........'
I.'.c 6bstrucia c/ilor aeriene prin corp str/in #6CAC!&.............................................'
II M/surile terapeutice avansate de resuscitare Advanced life support #A7!&....................(
II. Consideraii generale................................................................................................(
II.2 "efibrilarea...............................................................................................................)
II.' Asigurarea unui abord venos....................................................................................)
II.( Controlul c/ilor aeriene.............................................................................................)
II.) Algorit$ul terapeutic universal de resuscitare -n cazul stopului cardiac la aduli. . .8
II.).a Algorit$ul terapeutic -n caz de 95:;5 f/r/ puls.............................................<
II.).b Algorit$ul terapeutic -n caz de asistol/, disociaie electro$ecanic/ #nu este
95:;5 f/r/ puls&...............................................................................................................2=
II.8 >tilizarea altor $/suri terapeutice #$edica$ente 2i pacing-ul&...............................2'
II.+ 1ecunoasterea si tratarea unor posibile cauze reversibile de stop cardiac................2'
II.4 M/suri terapeutice avansate de resuscitare, care se instituie indiferent de etiologia
stopului cardiac.....................................................................................................................2(
II.< Modific/rile aduse -n algorit$ul de resuscitare avansat/ #g%idul european de
resuscitare 2=== ? conferina de consens&............................................................................2(
II.= ;ulbur/ri de rit$ -n conte@tual stopului cardiac.......................................................28
II.=.a Bradicardia........................................................................................................28
II.=.b ;a%icardiile........................................................................................................2<
II.=.b. 9ibrilaia atriala 2i flutter-ul atrial.............................................................2<
II.=.b.2 ;a%icardia cu co$ple@e -nguste #supraventricular/&................................'=
II.=.b.' ;a%icardia cu co$ple@e largi....................................................................''
III Bibliografie...................................................................................................................''
I Msuri terapeutice bazale de asigurare a funciilor vitale sau
ABC- ul supravieuirii
I. Introducere
Aentru a se putea asigura o intervenie $edical/ cBt $ai pro$pt/, -n cazul unui pacient g/sit -n
stare de incon2tien/, trebuiesc respectate ur$toarele verigi. acces rapid- resuscitare cardio-
respiratorie precoce- defibrilare rapid/- $/suri terapeutice rapide- a2a zisul lan al
supravieuirii, ele$entul ti$p fiind unul din factorii cei $ai i$portani ce influenteaz/
prognosticul, -n aceste situaii.
Ari$ele trei verigi se reunesc 2i for$eaz ABC- ul supravieuirii sau dup/ ter$enul anglo-
sa@on. BLS- ul #Basic Life Support&.
BLS- ul include.
. ventilaie artificial/ la cei -n stop respirator
2. $asa3 cardiac e@tern #MC*& 2i ventilaie artificial/ la cei -n stop cardio- respirator
'. defibrilare la cei cu fibrilaie sau ta%icardie ventricular/, folosind un defibrilator e@tern
auto$at #"*A&- -n ara noastr/ nu sunt disponibile -nc astfel de dispozitive pe scara
larg/, ca atare nu se poate face defibrilare -n teren, acolo unde este gsit pacientul,
pBn/ la sosirea a$bulanei
(. recunoa2terea pro$pt/ 2i abordarea -n consecin/ a infarctului $iocardic acut #IMA& 2i
a accidentului vascular cerebral #A5C&, pentru a preveni stopul cardiac sau respirator
). recunoa2terea 2i -ndep/rtarea corpilor str/ini obstructivi din c/ile aeriene
Aceste $/suri se adreseaz/ ur$toarelor entit/i patologice.
stopul respirator 2i: sau cardiac
sindro$ul coronarian acut #!CA&
accidentul vascular cerebral #A5C&
obstrucia de c/i aeriene prin corpi str/ini #6CAC!&
I.! "ecvena ABC# $for%ula %e%ote&nic'
"ecvena B(")
*valuarea, alertarea a$bulanei, ABC-ul sau resuscitarea cardio-respiratorie 2i eventual "
#defibrilarea& folosind "*A
A $air*a+s' , c-ile aeriene
B $breat&ing' , respiraia
C $ circulation' , circulaia
# $defibrillation' , defibrilarea
Acesta secven se aplic/ pentru pacieni C 4 ani care nu r/spund la sti$uliD pentru copii sub 4
ani sau pentru sugari e@ist/ anu$ite particularitai care vor fi $enionate -n te@t.
Aentru o evaluare corect/ a pacientului neresponsiv, acesta trebuie poziionat astfel. cu faa -n
sus, pe o suprafa/ plan/ 2i dur/, pe cBt posibil.
2
"ac/ pacientul este g/sit cu faa -n 3os, trebuie -ntors -n bloc, astfel -ncBt capul 2i u$erii s/ fie
-n per$anen/ -n acela2i plan cu trunc%iul, evitBndu-se poziiile torsionate. Aersoana care
asigur/ intervenia trebuie s/ se a2eze pe o parte a pacientului, -ntr- o poziie care s/ -i per$it/
s/ efectueze eventual ventilaie artificial/ 2i $asa3 cardiac e@tern.
I.!.a Asigurarea cilor aeriene $A'
se evalueaz/ 2i se fac $anevre de desc%idere a c/ilor aeriene
cea $ai frecventa cauz/ de obstrucie la pacientul incon2tient. baza li$bii 2i epiglota
obstrucioneaz/ faringele, datorit/ tonusului $uscular sc/zutD dease$enea baza li$bii
2i:sau epiglota c/zute pot realiza un $ecanis$ de supap/. creaz/ obstrucie cBnd se
genereaz/ presiune negativ/ -n c/ile aeriene, -n ti$pul efortului spontan de inspir
se -ndep/rteaz/ corpii str/ini vizibili din cavitatea bucal/D frag$entele solide se e@trag
cu o $Bn/ -n ti$p ce cu cealalt/ $Bn/ se in li$ba 2i $andibula
dac/ se e@clude trau$atis$ul de cap sau gBt se practic/ $anevra. capul pe spate-
b/rbia ridicat/ #head tilt- chin lift&, $obilizBndu- se astfel 2i baza li$biiD astfel podul
pal$ei se plaseaz/ pe fruntea pacientului, -$pingBnd capul spre posterior, iar cu
inde@ul 2i ar/t/torul de la cealalta $Bn/ se ridic/ b/rbiaD se desc%ide gura pacientului
dac/ este nevoie de respiraie artificial/
dac/ se suspecteaz/ trau$atis$ al gBtului, se evita e@tensia gBtului 2i se -ncearc/
desc%iderea c/ilor aeriene prin ridicarea, cu a$bele $Bini a $andibulei, sustinBnd
si$ultan 2i capul astfel -ncBt acesta s/ nu se $i2te -ntr- o parte sau altaD $Binile se
poziioneaz/ pe ung%iul $andibulei, de o parte 2i de alta, cu coatele spri3inite pe
suprafaa pe care este -ntins pacientul 2i se ridica $andibulaD cu degetele $ari se
desc%ide gura, iar dac/ se i$pune respiraie gur/- la- gur/ se -nc%id n/rile pacientului
prin aplicarea propriului obraz pe nasul acestuia
dup/ ce a$ asigurat desc%iderea c/ilor aeriene se trece la ur$/toarea etap/.
I.!.b Asigurarea funciei respiratorii $B'
se evalueaz/ rapid respiraia prin #evaluarea trebuie f/cut/ -n $a@i$u$ = secunde&
o ur$/rirea $i2c/rilor toracelui
o ascultarea zgo$otului produs de aer -n e@pir
o si$irea flu@ului de aer
dac/ pacientul respir/ spontan se a2eaz/ -n poziia de recuperare, -n decubit lateral,
pentru a evita aspiraia -n ti$pul transportului, dac/ acesta vars/
dac/ pacientul nu respir/ spontan- se asigur/ ventilaie artificial/ prin una din
ur$/toarele $etode.
o respiraiegur/ la gur/, ca atare sau interpunBnd un cB$p de fa special,
pensBnd nasul cu o $Bn/ 2i cu cealalt/ ridicBnd b/rbia
o respiraie gur/ la nas, cBnd nu se poate ventila pe gur/ #tris$us, leziuni
i$portante ale gurii&
o respiraie gur/ la sto$/, dac/ pacientul are sto$/ tra%eal/
o respiraie gur/ la $asc/, dac/ este disponibil/ o $asc/ de ventilaie cu valv/
unidirecional/
'
o ventilaie pe $asc/, cu balon 1uben, cu posibilitatea ad$inistr/rii
supli$entare de o@igen
Aoziia pacientului in ti$pul acestor $anevre. decubit dorsal, cu c/ile aeriene desc%ise #prin
$anevrele $enionate $ai sus&
Reguli de ventilaie artificial-)
cu fiecare respiraie trebuiesc u$flai adecvat a$bii pl/$Bni- toracele s/ se ridice
respiraiile trebuie s/ fie lente, cu durata -n 3ur de 2 secunde, cu o frecven/ de =- 2:
$inut. o respiraie la fiecare ) secunde
volu$ul de aer ad$inistrat. +==- === $l: respiraie sau =$l:Egc: respiraie a. -. s/ se
observe $i2c/ri de ridicare ale toracelui
dac/ se poate asigura ad$inistrare supli$entar/ de o@igen, se pot folosi volu$e de
ventilaie $ai $ici . 8- + $l:Egc sau (==- 8== $l de aer:respiraie
e@ist/ risc de u$flare a sto$acului 2i regurgitare- sd. de aspiraie
pentru a preveni inflaia sto$acului 2i a reduce riscul de regurgitare, se poate aplica
presiune pe cartila3ul cricoid, astfel tra%eea va fi -$pins/ posterior, iar esofagul va fi
co$pri$at de vertebrele cervicale- $anevra !ellicED aceast/ $anevr/ se folose2te doar
la pacienii incon2tieni
I.!.c Asigurarea funciei circulatorii $C'
se evalueaz/ se$nele de circulaie, si$ultan cu evaluarea respiraiei
se$nele de circulaie. puls arterial, tuse, $i2cri spontane
se palpeaz/ pulsul, de preferat la artera carotid/, eventual la artera fe$ural/D pentru a
identifica pulsul la artera carotid/, trebuie identificat/ iniial poziia tra%eei. se
plaseaz/ o $Bn/ pe fruntea pacientului, iar cu degetele de la cealalt/ $Bn/ se
localizeaz/ tra%eea, -n partea anterioar/ a gBtului, apoi degetele se deplaseaz/ u2or
spre lateral, -n depresiunea for$at/ -ntre tra%ee 2i $u2c%iul sternocleido$astoidian,
unde trebuie s/ se si$t/ pulsaiile a. carotide
la sugari se palpeaz/ pulsul la artera bra%ial/, cu dou- trei degete #pe faa intern/ a
braului, -ntre u$/r 2i cotD la copilulF 4ani se palpeaz pulsul fie la artera carotid, fie
la cea bra%ial
dac/ pulsul este absent, pacientul nu are $i2cri spontane, nu tu2e2te- e@ist/ risc de
stop cardiac 2i se -ncepe $asa3ul cardiac e@tern #MC*& #e@ist/ li$ite ale acurateei,
sensibilitii 2i specificit/ii $etodei de verificare a pulsului&D MC* const/ -n aplicaii
rit$ice de presiune -n 3u$/tatea inferioar/ a sternului
dac/ ave$ la dispoziie un "*A acesta se ata2eaz/ dease$enea pe torace -n absena
pulsului
Reguli de MC.)
pacientul -n decubit dorsal, -ntins pe o suprafa/ dur/ #astfel co$presiile toracice sunt
$ai eficiente&, cu capul la acela2i nivel cu toracele pentru a nu reduce flu@ul sanguin
cerebral
frecvena co$presiilor toracice- -n 3ur de ==: $inut
(
la un pacient cu stop cardio-respirator ventilaia artificial/ trebuie co$binat/ cu
$asa3ul cardiac e@tern pentru ca resuscitarea s/ fie eficient/
raportul co$presii toracice. ventilaii artificialeG ). 2 #prin acest raport se obine o
-$bun/t/ire $ai accentuat/ a flu@urilor sanguine coronariene, cerebrale&
pentru a identific/ locul cel $ai potrivit de aplicare al co$presiilor toracice. se
identific/ $arginea inferioar/ a cutiei toracice, pe partea cea $ai aproape de persoana
care face interventia, se ur$/re2te cu dou/ degete conturul acesteia pBn/ -n partea
$ediana a toracelui, identificBndu- se astfel partea inferioar/ a sternuluiD se plaseaz/
podul pal$ei pe 3u$/tatea inferioar/ a sternului 2i cealalt/ pal$/ deasupra, astfel -ncBt
$Binile s/ fie -n paralel, iar a@a lung/ a $Binii s/ fie -n paralel cu a@a lung/ a
sternuluiD astfel se $ini$alizeaz/ riscul de fracturi costale
degetele de la $Bini pot fi -ntinse sau -ntrep/trunse, dar nu trebuie s/ vin/ -n contact
cu toracele pacientului
o alternativ/ ar fi aplicarea podului unei pal$e pe toracele pacientului, iar cu cealalt/
pal$/ s/ fie apucat/ -nc%eietura $Binii, co$presiile sternale f/cBndu- se si$ultan cu
a$bele $Bini
coatele trebuiesc $eninute drepte, nu -ndoite -n ti$pul $anevrei, iar u$erii s/ fie la
nivelul $Binilor, astfel -ncBt -ntreaga for/ a co$presiilor s/ se transfere asupra
toracelui pacientului
depresia sternal/ obinut/ trebuie s/ fie de (- ) c$
co$presia sternal/ eficient/ genereaz/ o und/ de puls palpabil/ la a. carotid/ sau
fe$ural/ 2i o presiune arterial/ sistolic/ de 8=- 4= $$Hg, dar cu o presiune diastolic/
redus/, astfel -ncBt presiunea arterial/ $edie -n artera carotid/ nu dep/2e2te (= $$HgD
debitul b/taie al cordului este doar de :(- :' din nor$al, sc/zBnd -ns/ dac/
$anevrele de resuscitare se prelungesc, deoarece scade co$pliana cordului
I.!.d "ecvena ABC la copii- algorit%
!ecvena ABC la copiii sub 4 ani este descris/ sub for$a de algorit$ -n figura nr. 1
Aarticularit/i.
la sugari #copii sub un an&- se face respiraie gur/- la- nas 2i gur/
distensia gastric/ apare $ai u2or, de aceea aerul trebuie ad$inistrat $ai lent 2i se
aplic/ presiune pe cricoid
dac/ apare distensie gastric/, se i$pune deco$presia sto$acului cu sond/ oro- sau
nazogastric/
co$presiile toracice se aplic/ -n 3u$/tatea inferioar/ a sternului, depresBnd toracele cu
:2 - : ' din dia$etrul s/u antero- posterior
co$presiile se aplic/ cu dou/ degete la sugari 2i cu podul unei singure pal$e la copii
peste un an
I.!.e #efibrilarea folosind #.A $#'
"*A este un aparat co$puterizat, sofisticat, dar u2or de folosit, care -ncorporeaz/ un
siste$ de analiz/ a rit$ului cardiac 2i un siste$ de alar$/, care infor$eaz/ operatorul
cBnd este oportun s/ ad$inistreze 2ocul electricD ad$inistrarea propriu- zis/ a 2ocului
)
se face ap/sBnd pe un buton special, inscripionatD e@ist/ 2i aparate co$plet auto$ate,
la care nu este necesar/ acionarea de c/tre o persoana a butonului de 2oc
"*A ar trebui s/ fie disponibil -n locurile cu $are aglo$eraie u$an/ #aeroport,
avioane, cl/diri de birouri, g/ri, $agazine etc&
8
Figura 1
Secventa ABC adaptata la copilul mai mic de 8 ani
Stimulare
Evaluarea raspunsului la stimuli
Deschiderea cailor aeriene
Evaluarea respiratiei Pozitie de recuperare
2 respiratii artificiale
Repozitionare
Ventilatie artificiala
Esec cauta/trateaza
obstructia cailor aeriene
Evaluarea circulatiei
!miscari spontane "/# puls$
%n ma&im 1' secunde
Daca toracele
nu se misca
(ompresii toracice
) compresii la 1 ventilatie
1'' compresii/minut
(ontinua resuscitarea
daca respira
nu respira
Daca toracele
se misca
Da
*u
A
B
C
Figura 2
Secventa ABCD - algoritm
Victima inconstienta
Se anunta serviciul de ambulanta
Se ia DE+
Se incep manevrele +,(D
A # deschiderea cailor aeriene
B # respiratia
Ventilatie artificiala !1 respiratie la 2 secunde$
C # circulatia!se evalueaza semnele de circulatie$
(ompresii toracice !1''/min$
(ompresii toracice " ventilatie artificiala !1)-2$
Se ataseaza DE+
.tilizare DE+
/a&im 0 socuri
Se reevalueaza semnele de circulatie
Eventual R(P 1 minut
Reutilizarea DE+
Secventa se poate repeta de 0 ori
Respiratie adecvata- pozitie de recuperare
Respiratie inadecvata- ventilatie artificiala
Se monitorizeaza semnele de circulatie
!la 0'# 1' secunde$
Ventilatie artificiala !1 ventilatie la ) secunde$
Se monitorizeaza semnele de circulatie
Evaluare pacient
respira
*u respira
+re semne
de circulatie
*u are semne de circulatie
DEA: defibrilator extern automat
RCP: resuscitare cardio-respiratorie
D
+
1aiona$ent de utilizare -n B7! a "*A.
o 1it$ul cardiac iniial cel $ai frecvent -n stop este fibrilaia ventricular/
o Cel $ai eficient trata$ent al fibrilaiei ventriculare este defibrilarea electric/
o Arobabilitatea de convertire a fibrilaiei ventriculare scade foarte rapid -n ti$p
o 9ibrilaia ventricular/ se converte2te rapid la asistol/, -n cBteva $inute
o 1ata de supravieuire la pacienii cu fibrilaie ventricular/ scade cu +- =I cu
fiecare $inut scurs pBn/ la defibrilare
o "up/ 2 $inute de la colaps rata de supravieuire este doar de 2- )I
o "ac/ defibrilarea se face -n 8- = $inute de la stop, e@ist/ 2anse bune de
recuperare, cu funcie neurologic/ intact/, $ai ales dac/ s-a aplicat 2i
protocolul resuscitare cardio- respiratorie
o "ac/ pacientul nu are puls perceptibil se ata2eaz/ electrozii "*A, se face
analiza rit$ului cardiac- de catre dispozitiv #-n )- ) secunde& 2i eventual se
iniiaz/ 2ocul, dac/ apare o astfel de indicaie pe ecranul dispozitivuluiD
poziionarea electrozilor. un electrod -n partea dreapt a sternului, sub
clavicul 2i al doilea -n partea stBnga a sternului, -n spaiul 5 intercostal, pe
linia a@ilar anterioar
I.!.f "ecvena ABC# - algorit%
e!i figura nr. "
I./ "ituaii particulare
I./.a Asigurarea funciilor vitale la pacientul cu sindro% coronarian acut
$"CA'0 1n perioada prespital) angin- instabil-0 infarct %iocardiac acut
non20 IMA cu unda 2
I.3.a.1 Recunoaterea sindromului coronarian acut
)=I din pacienii cu !CA $or -nainte s/ a3ung/ la spital, iar -nc/ 2)I $or -n pri$ul
an de la episodul acut
doar o parte din pacienii cu !CA acuz/ durere isc%e$ic/ tipic/. durere surd/ sau
senzaie de presiune, constricie, retrosternal/, cu iradiere -n $e$brul superior stBng,
la nivelul gBtului sau $a@ilarului etc, cu durata li$itat/D -n IMA si$pto$ele au
intensitate $ai $are 2i dureaz/ -n general peste ) $inute
pacienii pot avea 2i alte si$pto$e. cefalee, dispnee, grea/, eventual v/rs/turi,
transpiraii reci, stare de r/u etc.
diagnosticul precoce 2i intervenia terapeutic/ rapid/, ceea ce presupune accesul
rapid, -n pri$ele ore de la debutul si$pto$elor, -ntr- o unitate spitaliceasc/
specializat/, duce la sc/derea $ortalit/ii 2i $orbidit/ii
Atitudine .
. recunoa2terea se$nelor 2i si$pto$elor sugestive de !CA
2. victi$a trebuie a2ezat/ pe un scaun sau culcat/
4
'. dac/ disconfortul persist/ peste ) $inute- se anun/ serviciile de a$bulan/D -ntre
ti$p, dac/ victi$a nu $ai r/spunde la sti$uli trebuiesc luate -n consideraie- ventilaia
artificial/, $asa3ul cardiac e@tern, eventual defibrilarea, dac/ e@ista acces la un "*A,
confor$ algorit$ului de $ai 3os.
Aersonalul $edical de urgen/ continu/ $anevrele $enionate 2i asigur/ o@igenoterapie,
$onitorizarea rit$ului cardiac, ad$inistreaz/ nitroglicerin/, aspirin/ 2i $orfin/.
Jitroglicerina. se ad$inistreaz/ un co$pri$at sublingual dac/ ;A!C <=
$$HKD la nevoie se repet/ ad$inistrarea, pBn/ la ' co$pri$ate, la interval de '- )
$inute, sub supraveg%erea strict/ a ;A
Aspirina 8= sau '2) $g #-n dru$ spre spital&
!e poate ad$inistra $orfin/ #dac/ personalul $edical de urgen/ este autorizat&
9or$ula $e$ote%nica. M34A #$orfin/, o@igen, J;K, aspirin/&
In caz de arit$ii, 2oc, congestie pul$onar/- se iniiaz/ trata$entul adecvat
se co$unic la centru *CK -n 2 derivaii 2i eventual se -ncepe terapia tro$bolitic/
I.3.a.2 Algoritm de ngrijire al pacientului cu sindrom coronarian acut n perioada
prespital
e!i figura nr. #
I./.b Asigurarea funciilor vitale la pacienii cu accident vascular cerebral
$A5C'0 in perioada prespital
I.3.b.1 Recunoaterea pacientului cu accident vascular cerebral
diagnosticul precoce 2i intervenia terapeutic/ rapid/, ceea ce presupune accesul
rapid, -n pri$ele ore de la debutul si$pto$elor, -ntr- o unitate spitaliceasc/
specializat/, duce la sc/derea $ortalitaii 2i $orbidit/ii
atacul isc%e$ic tranzitor #AI;&- episod reversibil de disfuncie neurologic/ focal/, cu
durata de la cBteva $inute la cBteva oreD la $o$entul debutului nu se poate face -ns/
distincia -ntre un AI; 2i un A5CD dac/ dup/ 2( ore si$pto$atologia se re$ite
co$plet- episodul este clasificat ca un AI;
-n $a3oritatea cazurilor durata unui AI; nu dep/2e2te -ns/ ) $inuteD totu2i
se$nificaia acestora este grav/. 2)I din pacienii cu A5C au avut AI;- uri -n
antecedente, )I din pacienii cu AI; netratai vor face un A5C -n ur$/toarele '= zile
A5C poate fi isc%e$ic #+)I din cazuri& sau %e$oragic #2)I din cazuri&
A5C isc%e$ic se datoreaz/ ocluziei co$plete a unei artere cerebrale prin tro$boz/
sau e$bolis$
A5C %e$oragic se produce prin lezarea unei artere cerebrale, cu sBngerare
consecutiv/, fie la suprafa/ creierului- %e$oragie subara%noidian/ sau -n
profunzi$e- %e$oragie intracerebral/
cea $ai frecvent/ cauz/ de %e$oragie subara%noidian/- ruptura unui anevris$
cerebral
cea $ai frecvent/ cauz/ de %e$oragie intracerebral/- %ipertensiunea arterial/
a$bele entiti pot duce rapid la deces
<
Evaluare initiala Raspunde pacientul la stimuli
Evaluarea cailor aeriene
E&ista semne de obstructie a (+
Evaluarea respiratiei
Sunt semne de respiratie inadecvata
Evaluarea pulsului
Puls absent
+namneza2 e&amen clinic
+dministrare de aspirina2 *34
/anevre de eliberare a (+
+spiratie
5&igenoterapie
Ventilatie artificiala
/asa6 cardiac e&tern
+tasarea DE+
Defibrilator manual
/asurarea 3+
Pozitionare
+namneza
E&amen fizic
3ransport
CA: cai aeriene; DEA: defibrilator automat extern; NTG: nitroglicerina
Da
Da
Da *u
*u
*u
*u
A
B
C
D
Figura 0
Algoritm de ngrijire al pacientului cu sindrom coronarian acut n prespital
=
Figura 7
Algoritm de ngrijire al pacientului cu accident vascular cerebral
n prespital
Evaluare initiala Raspunde pacientul la stimuli
Evaluarea cailor aeriene
E&ista semne de obstructie a (+
Evaluarea respiratiei
Sunt semne de respiratie inadecvata
Evaluarea circulatiei !puls2 3+$
Evaluare neurologica
Semne de +V(
/anevre de eliberare a (+
+spiratie
5&igenoterapie
Ventilatie artificiala
4(S
Scor +V(
(incinnati
8+PSS
CA: cai aeriene
Da
Da
Da
*u
*u
*u
*u
A
B
C
(ontinua evaluarea
3ransport la un centru
spitalizat2 cu anuntare
3ransport
+namneza
E&amen clinic
*u

si$pto$atologia A5C poate fi discret/. u2oar/ asi$etrie facial/, dificulti de

vorbire, $ergBnd pBn/ la alterarea st/rii de con2tien/. confuzie, stupor, pBn/ la
co$/, sl/biciune brusc instalat/ a $e$brelor sau a unei 3u$/tai de corp, vorbire
inco$pre%ensibil/, a$eeli, pierderea ec%ilibrului pBn/ la c/dere, pierderea vederii,
parial/ sau total/, caracteristic -n special la un oc%i etc.
odat/ recunoscut/ si$pto$atologia pacientul trebuie s/ a3ung/ -n pri$ele ore la un
centru spitalicesc specializat, pentru a putea beneficia de trata$ent
$anage$ent-ul adecvat al pacienilor cu A5C presupune ur$/rirea celor + "- uri.
o "- detection
o "2- dispatc%
o "'- deliverL
o "(- door
o ")- data
o "8- decision
o "+- drug
$1% $"% $#& identificarea pacientului- anun'area rapid( a echipei de sal)are-
transportul rapid la spital re)in *e*+rilor co*unita'ii sau fa*iliei% astfel ,nc-t
pacientul s( ai+( acces c-t *ai rapid la ,ngri.ire *edical( adec)at(. /ereastra
terapeutic( ,n ca!ul 0C este *ai redus( 1# ore2 ,n co*para'ie cu SC0% dac3 se
i*pune terapie tro*+olitic3
$4% $5% $6% $7& e8a*inare clinic( rapid(% 9la u:a spitalului;% o+'inerea rapid(
a datelor i*agistice 1e8a*en co*puter- to*ograf2% identificarea rapid( a
pacien'ilor ce pot +eneficia de terapie fi+rinolitic( :i instituirea acesteia - re)in
personalului *edical din spital. E8ist( *ai *ulte scale de e)aluare ce sunt
folosite ,n perioada prespital pentru o e)aluare neurologic( rapid(
Cincinnati 6re&ospital "tro7e "cale $C6""'
asi$etria facial/- pacientul este rugat s/ zB$beasc/ sau s/ arate dinii
o nor$al. a$bele pari ale feei se $i2c/ la fel
o anor$al. una dintre parile feei are $obilitate redus/
pacientul este rugat s/ ridice $e$brele superioare cu oc%ii -nc%i2i 2i s/ le in/ -ntinse
= secunde
o nor$al. a$bele $e$bre r/$Bn la acela2i nivel
o anor$al. $e$brele superioare nu se ridic/ -n acela2i ti$p sau unul din
$e$bre cade $ai repede
vorbirea- pacientul este rugat s/ pronune o propoziie $ai dificil/ #de e@e$plu. 2ase
sa2i -n 2ase saci&
o nor$al. pronun/ corect, f/r/ s/ se bBlbBie
2
o anor$al. pacientul articuleaz/ gre2it, folose2te cuvinte gre2ite sau nu poate
vorbi
Interpretare. dac/ unul dintre aceste se$ne este anor$al- probabilitatea de A5C este de +2I.
(os Angeles 6re&ospital "tro7e "creen $(A6""'
Criteriu #a 4u 8tiu 4u
. vBrsta C ()ani M N M N M N
2. f/r/ istoric de convulsii sau epilepsie M N M N M N
'. si$pto$e cu durat F 2(% M N M N M N
(. pacientul nu este i$olizat la pat sau -n scaun
cu rotile
M N M N M N
). glice$ie 8=-(== $g:dl M N M N M N
8. asi$etrie evident/ dreapta-stBnga la oricare
din cele de $ai 3os
M N M N M N
.gal #reapta "t9nga
zB$bet : gri$as/ facial/ M N M N obraz c/zut M N obraz c/zut
strBngere de $Bn/ M N M N prinde slab M N prinde slab
M N M N nu prinde M N nu prinde
c/derea $Binii M N M N alunec u2or M N alunec u2or
M N M N cade rapid M N cade rapid
!e folose2te doar pentru pacieni neco$ato2i, nontrau$atici, cu si$pto$atologie acut/
Interpretare.dac/ la toate cele 8 criterii se r/spunde cu da sau nu 2tiu- A5C posibil 2i se anun/
spitalulD $etoda cu sensibilitate- <'I, specificitate <+I.
Aentru pacienii co$ato2i se poate folosi :lasgo* Co%a "cale $:C"', care evalueaz/
r/spunsul ocular, $otor 2i verbal la sti$uli auditivi sau durero2i. *ste o scal/ si$pl/,
reproductibil-0 util/ 2i la pacienii cu A5C 2i bine cunoscut/, $ult folosit/ -n practic/.
"ac/ s-a stabilit suspiciunea de A5C pacientul trebuie transportat cBt $ai rapid spre o unitate
spitaliceasc/ specializat/, cu notificarea prealabil/ a acesteiaD spitalul trebuie anunat c/
sose2te un pacient cu suspiciune de A5CD se $enioneaz/ -n plus ti$pul scurs de la instalarea
si$pto$elor, scorurile -nregistrate, folosind scalele $entionateD dac/ pe parcurs starea
pacientului se agraveaz/ trebuiesc luate -n consideraie $/surile de resuscitare, confor$
algorit$ului de $ai 3os
:lasgo* Co%a "cale $:C"'
Auncta3 $a@i$ ), $ini$ '
Interpretare.
) pct. nor$al
'-( pct. alterare neurologic/ u2oar/
'
-2 pct. alterare neurologic/ $oderat/
F . alterare neurologic/ sever/
R-spuns ocular $3' R-spuns %otor $M' R-spuns verbal $5'
( desc%ide oc%ii spontan 8 e@ecut/ co$enzi ) vorbe2te nor$al
' desc%ide oc%ii la sti$ul
verbal
) localizeaz/ corect
sti$ulul
( confuz
2 desc%ide oc%ii la sti$ul
dureros
( retrage $e$brul la
durere
' cuvinte inadecvate
nu desc%ide oc%ii ' fle@ie anor$al/ 2 zgo$ote
neinteligibile
2 e@tensie anor$al/ f/r/ r/spuns verbal
f/r/ r/spuns $otor
I.3.b.2 Algoritm de ngrijire prespital a pacientului cu accident vascular acut
e!i figura nr. 4
I./.c 3bstrucia c-ilor aeriene prin corp str-in $3CAC"'
obstrucia co$plet/ a c/ilor aeriene este o urgen/ care poate duce la deces -n cBteva
$inute
cauza cea $ai frecvent/. caderea bazei de li$b, la persoanele incon2tiente sau -n
cursul stopului cardio- respirator
obstrucia poate fi. intrinsec/ sau e@trinsec/, prin corp str/in
stopul cardiac prin 6CAC!- cauz/ rar/ de deces. .2 cazuri: ==.=== locuitori
la adult apare -n special -n ti$pul $esei
6CAC! poate fi co$plet/ sau parial/
;e&nica < Manevra =ei%lic&
se aplic/ o presiune abdo$inal/ subdiafrag$atic/, cu a3utorul a$belor $BiniD
pacientul st/ -n picioare sau pe scaun, iar cel care aplic/ $anevra -n spatele s/u 2i -2i
aplic/ pu$nul pe abdo$enul victi$ei, pe $i3loc, sub nivelul apendicelui @ifoidD cu
cealalt/ $Bn/ -2i prinde pu$nul pe care -l -$pinge cu putere -n abdo$en, cu o $i2care
rapid/ spre interior 2i -n sus
se practic/ la pacieni responsivi, aduli sau copii -n vBrsta de peste un an
se poate practica 2i la pacieni nonresponsivi, poziionai -n decubit dorsal
presiunea abdo$inal/ duce la ridicarea diafrag$ului 2i la -$pingerea aerului cu
presiune din pl/$Bni- un fel de tuse artificial/, putBnd antrena 2i corpul str/in
$anevra se poate repeta pBn/ cBnd corpul str/in este eli$inatD dac/ dup ) tentative
$anevra nu reu2e2te, de regul se abandoneaz/
dac/ -n ti$pul tentativelor pacientul devine co$atos se alerteaz/ ec%ipa de salvare
(
la pacienii obezi sau la gravide presiunea se aplic la nivelul toracelui, cu victi$a -n
picioare sau -n decubit dorsal
co$plicaii posibile. leziuni ale organelor interne, rupturi sau laceraii, regurgitare
pentru eli$inarea corpilor str/ini la sugari. copilul se ine cu faa -n 3os, cu capul u2or
$ai 3os decBt nivelul toracelui, spri3init pe o $Bn/, cu care se susine 2i $andibulaD se
aplic/ pBn/ la ) lovituri scurte pe toracele posterior, -ntre o$oplaiD dac/ $anevra nu
are succes, se -ntoarce copilul cu faa -n sus, -n bloc, susinBnd -n per$anen/ capul 2i
gBtul cu a$bele $Bini, capul fiind la un nivel u2or $ai 3os decBt trunc%iulD dup/ ce se
elibereaz/ o $Bn/ se aplic/ ) lovituri scurte #: sec& -n trei$ea inferioar/ a sternului-
secvena descris/ $ai sus se poate repeta pBn/ la ) ori
la copilul de peste un an se poate aplica $anevra Hei$lic%, copilul fiind poziionat fie
-n decubit dorsal, fie -n picioare #persoana care practic/ $anevra se a2eaz/ pe unul din
genunc%i pentru a a3unge la nivelul abdo$enului&
Atitudine la pacienii co%ato8i)
. se alar$eaz/ ec%ipa de salvare, se poziioneaz/ victi$a -n decubit dorsal
2. se prinde cu o $Bn/ li$ba 2i $andibula, iar cu cealalt/ este e@plorat/ cavitatea
bucal/, -ndep/rtBndu- se eventualii corpi str/ini
'. se aplic/ $anevre de desc%idere a c/ilor aeriene. capul pe spate- b/rbia ridicat/ sau
ridicarea $andibulei cu $eninerea capului pe poziieD dac/ pacientul nu respir/-
ventilaie artificial/
(. dac/ nu se poate asigura o ventilaie eficient/ se ridic/ suspiciunea de obstrucie prin
corp str/in- se aplic/ $anevra Hei$lic%- varianta cu pacientul -n decubit dorsal
#persoana care aplica $anevra se a2eaz/ -n genunc%i, pe copsele victi$ei 2i -2i aplic/
pu$nul pe abdo$enul acesteia, sub nivelul apendicelui @ifoid, iar cea de-a doua $Bn/
se a2eaz/ deasupra 2i -$pinge puternic, cu o $i2care rapid/ spre posterior 2i superior&D
$anevra se poate repeta de ) ori
). se repet/ pa2ii 2-( pBn/ cBnd obstrucia este -ndep/rtat/ sau pBn/ cBnd sunt
disponibile $etode $ai avansate de -ndep/rtare a obstacolului #pensa Megill, pensa
OellL, cricotiroto$ie&
8. dac/ se reu2e2te -ndep/rtarea corpului str/in, se evalueaz/ eficiena respiraiei 2i a
circulaiei, aplicBnd dac/ este cazul protocolul de B7!
II M-surile terapeutice avansate de resuscitare
Advanced life support $A("'
II. Consideraii generale
Pn *uropa, $ortalitatea la pacienii cu vBrsta sub +) de ani este datorat/ -n proporie de
apro@i$ativ (=I de bolile cardiovasculare. 6 trei$e din pacienii la care debuteaz/ un infarct
$iocardic acut #IMA&, decedeaz/ -nainte de a a3unge la spitalD $a3oritatea deceselor apare -n
pri$a or/ de la debutul si$pto$elor, rit$ul cardiac fiind fie fibrilaia ventricular/ #95&, fie
ta%icardia ventricular/ #;5& f/r/ puls. !ingurul trata$ent efectiv -n aceste situaii este
defibrilarea electric/, 2tiindu-se faptul c/ pentru fiecare $inut de -ntBrziere 2ansele de succes
ale resuscit/rii scad cu +-=I. Atunci cBnd pacientul cu infarct $iocardic acut a3unge la
spital, riscul apariiei 95 -n cursul spitaliz/rii este de apro@i$ativ )I. !topul cardiac la
pacientul spitalizat este $ai frecvent datorat asistolei sau disociaiei electro$ecanice #"*M&.
)
Intervenia terapeutic/ dupa stopul cardiac ce contribuie la un prognostic favorabil poate fi
privit/ conceptual ca un lan al supravieuirii de3a a$intit anterior
II.! #efibrilarea
!upravieuirea precu$ 2i succesul defibril/rii la un pacient aflat -n stop cardiac 2i fibrilaie
ventricular/ depinde de rapiditatea cu care se ad$inistreaz/ pri$ul 2oc electric. "e aceea,
defibrilarea cBt $ai precoce reprezint/ o $/sur/ terapeutic/ ce duce la cre2terea supravieuirii
pacieniilor aflai -n stop cardiac prin 95.
;rebuie aleas/ o energie adecvat/ care s/ produc/ o depolarizare $iocardic/ global/
si$ultan/, per$itBnd astfel celulelor pace$aEer s/-2i reia activitatea nor$al/. "ac/ se
folosesc energii prea $ari se produce in3uria celulelor $iocardice. !ecvena ad$inistr/rii
rapide a 2ocurilor electrice de c/tre un defibrilator $onofazic in cazul 95 sau a ;5 f/r/ puls
este. 2== Q, 2==Q, '8= Q. 1ecent, au fost introduse -n practica clinic/ defibrilatoarele bifazice
care scad pragul defibril/rii 2i respectiv energia necesar/ unei defibril/ri reu2ite.
Aadelele defibrilatorului se pun astfel. una pe partea dreapt/ a sternului, sub clavicul/, cealalt/
pe stBnga, la nivelul spaiului ) intercostal, pe linia a@ilar/ $edie.
Pn cazul conversiei electrice a ta%icardiilor atriale 2i ventriclare, trebuie ad$inistrat 2oc
electric sincron cu unda 1 de pe *CK, $ini$izBndu-se asfel riscul inducerii fibrilaiei
ventriculare. 7a pacientul con2tient, conversia electrica se face sub anestezie sau sedare.
II./ Asigurarea unui abord venos
Pn ti$pul resuscit/rii cardiopul$onare este obligatorie $ontarea unei c/i venoase necesar/
ad$instr/rii de $edica$ente 2i fluide, prelev/rii de probe de sBnge sau eventual inser/rii unui
pacing transvenos. "ac/ nu se reu2e2te obinerea unui abord venos, $edica$entele necesare
resuscit/rii pot fi ad$inistrate 2i pe cale tra%eal/ sau intraosoasa #la copil&.
II.> Controlul c-ilor aeriene
Aacienii ce necesit/ resuscitare au adesea obstrucie de c/i aeriene prin pierderea con2tienei,
dar, uneori, aceasta obstrucie poate fi cauza pri$ar/ a stopului cardiorespirator. "e aceea
evaluarea rapida, controlul c/ii aeriene 2i asigurerea ventilaiei sunt $anevre eseniale in
resuscitare. Acest lucru va duce 2i la li$itarea apariiei leziunilor cerebrale secundare sau a
altor organe. 9/r/ o o@igenare adecvat/, 2ansele de repornire cardiac/ sunt $ini$e.
Intubaia orotraheal reprezinta $etoda opti$/ ce asigur/ per$eabilitatea c/ii aeriene 2i
per$ite instituirea ventilaiei artificiale, dar trebuie facut/ de catre un personal $edical
e@peri$entat. "e ase$enea, pot fi aspirate pe sonda tra%eal/ diverse secreii:$ateriale str/ine
a3unse in arborele bron2ic distal. Pn plus, pe sonda tra%eal/ pot fi ad$inistrate diverse
$edica$ente #-n lipsa unui abord venos&.
Pn anu$ite situaii #epiglotit/ acut/, leziunii patologice faringiene, trau$a cranian/, trau$a
coloanei cervicale& sunt necesare abilit/i supli$entare #laringoscopie cu fibroscop& 2i c%iar
utilizarea de substante anestezice.
ehnica intubaiei .
preo@igenare ? ventilaie pe $asc/ cu concentraie $are de 6
2
, $ini$ ) sec.
poziionare corect/ ? se ur$are2te pozitionarea -n acela2i a@ a laringelui, glotei 2i
cavitaii orale #se pune o pern/ $ic/ sub occiput 2i se face e@tensia capului&. "ac/ se
suspicioneaz/ o leziune cervical/ capul se $enine in poziia neutr/.
se introduce laringoscopul #inut in $Bna stBnga& prin colul din dreapta al gurii pBna
la nivelul 2anului gloso-epiglotic, tr/gBndu-se spre partea stang/ pentru a pute astfel
8
vizualiza glota. *ventual, este necesar/ aspiraia secreiilor pentru o $ai bun/
vizualizare.
trebuie identificate principalele repere anato$ice ale glotei 2i ale laringelui #corzile
vocale, co$isura posterioar/ R:- anterioar/&
introducerea sondei de intubaie, nu$ai dupa o bun/ vizualizare a laringelui.
Balona2ul sondei trebuie s/ a3ung/ sub nivelul corzilor vocale, de obicei la 2 c$. la
fe$eie si 2' c$. la b/rbat.
u$flarea cu aer a balona2ului sondei
verificarea pozition/rii corecte a sondei #auscultator si ridicarea pereilor anteriori ai
toracelui& ? $ur$urul vezicular trebuie sa se ausculte egal, -n a$bele a@ile. *@ista 2i
un aparat ce $/soara concentraia de C6
2
la sfBr2itul e@pirului #*;C6
2
&.
fi@area sondei cu fa2/ sau leucoplast la nivelul gurii
$ontarea unei pipe Kuedel -n cavitatea bucal/ pentru a preveni $u2carea sondei de
c/tre pacient, atunci cBnd acesta se treze2te.
*@ist/ situaii cBnd pacientul nu se poate ventila pe $asc/ sau nu se poate face intubaia
orotra%eal/ #leziuni trau$atice faciale e@tinse, obstrucie prin ede$ sau corp str/in&. Pn aceste
situaii trebuie realizat/ c%irurgical o cale aerian/ sub nivelul obstruciei. Astfel se face o
cricotiroidoto$ie pe ac sau c%irurgical. ;ra%esto$ia c%irurgical/ -n acest/ situaie de urgena
este contraindicat/ deoarece necesit/ abilitai c%irurgicale i$portante, necesita ti$p pentru a o
e@ecuta 2i ,de obicei, se -nsote2te de sBngerare i$portant/ local/. *a se poate efectua opti$
doar -n sala de operaie.
II.? Algorit%ul terapeutic universal de resuscitare 1n cazul stopului
cardiac la aduli
e!i figura nr. 5
Pn funcie de aspectul *CK al rit$ului cardiac, atitudinea terapeutic/ -n cazul stopului cardiac
poate fi -$parit/ -n dou/ categorii. pri$a ? fibrilaia ventricular/ 2i ta%icardia ventricular/
f/r/ puls 2i a doua ? asistola 2i disociaia electro$ecanic/. Arincipala diferen/ const/ -n faptul
c/ -n cazul pri$ei categorii trebuie aplicat/ cBt $ai precoce defibrilrea electric/, restul
etapelor terapeutice #co$presia toracic/, controlul c/ii aeriene, accesul venos, ad$inistrarea
adrenalinei, factorii agravani& fiind co$une a$belor categorii.
. Au$nul precordial #dac/ este necesar&. daca stopul cardiac este observat de c/tre
$artori sau pacientul era $onitorizat, atunci pu$nul precordial poate fi utilizat c%iar
-naintea cupl/rii defibrilatorului. Acest/ $anevr/ are 2anse reduse de reu2it/ dac/ este
aplicat/ la $ai $ult de '= secunde de la debutul stopului cardiac.
2. >tilizarea $/surilor terapeutice bazale de resuscitare #B7!& #dac/ este necesar&. B7!
trebuie -nceput atunci cBnd se -ntBrzie -n obinerea defibrilatorului, dar aceste $/suri
nu trebuie s/ duc/ la -ntBrzierea defibril/rii. Arioritatea o constituie evitarea oric/rei
-ntBrzieri -ntre $o$entul stopului cardiac 2i defibrilarea propriu-zis/.
!e pot utiliza $i3loace adiionale de control ale c/ii respiratorii 2i ale ventilaiei, de
e@e$plu ventilaie cu presiune pozitiv/ cu fracie inspiratorie $are, c%iar ==I.
'. Montarea pe pacient a unui defibrilator cu $onitor.
Monitorizarea rit$ului cardiac.
pune padelele defibrilatorului pe torace. una sub clavicula dreapt/, cealalt/ la
nivelul liniei a@ilare $edie pe stBnga
+

pune electrozii $onitorului la nivelul $e$brelor sau pe torace, dar cBt $ai
departe de padelele defibrilatorului. Aentru a econo$isi cBt $ai $ult ti$pul,
rit$ul cardiac poate fi apreciat rapid prin inter$ediul padelelelor.

Stop cardio-respirator
8ovitura precordiala
daca este necesar
+lgoritm ,8S
daca este necesar
Punerea pe monitor#
defibrilator
Evaluarea
ritmului cardiac
"/# verificare puls
FV / 3V
R(P 0 minute9
! minut daca este
imediat dupa defibrilare
In timpul RCP
(orectarea cauzelor reversibile
Daca nu s#a facut de6a-
verificati electrozii2 pozitia
paletelor si contactele
verificati caile aeriene si 522
caile venoase
administrati epinefrina la
fiecare 0 minute
Evaluati necesitatea-
+miodarone2 atropine /
pacing2 solutii tampon
Potentiale caue reversibile
hipo&ia
hipovolemia
hiper/hipo#potasemia : tulburari
metabolice
hipotermia
pneumotora& sufocant
tamponada
probleme to&ice/terapeutice
trombo#embolism : obstructii mecanice
Defibrilare &0
functie de necesitati
R(P 1 minut
*on#FV / 3V
Figura )
Algoritm A!S "Advanced !i#e Support$ universal
4
Figura 1
Algoritm de tratament al stopului cardiac prin
%&'(& #ara puls
Secventa ABCD initiala
Evaluarea raspunsului la stimuli
+nuntarea serviciilor de ambulanta
Solicitarea defibrilatorului
A # deschiderea cailor aeriene
B # respiratii artificiale
C # compresii toracice
D # este FV/ 3V fara puls; soc electric de 0 ori !2'' <2 2'' sau 0'' <2 01' <$
Secventa ABCD secundara
+ # asigurarea cailor aeriene c=t mai precoce !sonda >53$
, # confirmarea pozitiei corecte a sondei >53
, # securizarea sondei >53
, # confirmarea o&igenarii si ventilarii
( # confirmarea asistolei
( # stabilirea accesului venos
( # identificarea ritmului cardiac2 monitorizare
( # medicatie adecvata
D # diagnostic diferential- identificarea si tratarea cauzelor reversibile
Evaluarea cauzelor cele mai frecvente-
?ipovolemie
?ipo&ie2 acidoza
?ipo / hiper@alemie
?ipotermie
/edicamente
3amponada cardiaca
Pneumotora& cu supapa
S(+2 3EP
+drenalina 1 mg iA vA la 0#) minute
sau
Vasopresina 7'. iAvA doza unica
5 noua tentativa de defibrilare- 01' <
+ntiaritmice- amiodarona / lidocaina /
magneziu / procainamida
Solutii tampon2 eventual o noua tentativa de
defibrilare
"#: fibrilatie $entriculara; T#: ta%icardie $entriculara;
&'T: intubatie oro-tra%eala
Ritmul cardiac dupa 0 socuri
FV/ 3V persistenta/ recurenta
<
dup/ ad$inistrarea pri$ului 2oc electric poate e@ista o fals/ perioad/ de
asistol/, atunci cBnd $onitorizarea continu/ prin padelele defibrilatorului.
>lterior trebuie $ontai electrozi de $onitorizare pentru evaluarea rit$ului
cardiac.
(. *valuarea circulaiei #S verificarea pulsului& 2i a rit$ului cardiac
verific/ se$nele prezenei circulaiei, inclusiv pulsul carotidian, dar doar
pentru a vedea dac/ undele de *CK sunt concordante cu pulsul #prezenta unui
debit cardiac&
acest lucru nu trebuie s/ dureze $ai $ult de = secunde.
evaluarea rit$ului cardiac pe $onitor ca fiind.
o rit$ cardiac la care se poate utiliza 2ocul electric. fibrilaia ventricular/
#95& sau ta%icardia ventricular/ f/r/ puls #;5&.
o rit$ cardiac la care nu se poate utiliza 2ocul electric. asistola sau
disociatie electro-$ecanic/ #"*M&
II.?.a Algorit%ul terapeutic 1n caz de @5A;5 f-r- puls
*le$entele caracteristice sunt #)e!i figura 6&.
a& asigur/-te c/ nu este ni$eni -n contact direct cu pacientul apoi.
pune padelele defibrilatorului pe torace,
folose2te o secven/ de pBn/ la trei 2ocuri electrice, dac/ este necesar. 2== Q, 2== Q,
'8= Q #defibrilator $onofazic&, observBnd orice $odificare a rit$ului pe *CK dup/
fiecare 2oc.
inta trebuie s/ fie ad$inistrarea rapid/ a celor trei 2ocuri electrice -n $ai puin de
un $inut #dac/ este necesar&.
b& dac/ persist/ 95:;5 dup/ cele trei socuri, e@ecut/ un $inut de 1CA #MC* 2i ventilaie
artificial/ -n raport ).2&
c& -n ti$pul efectuarii 1CA.
evalueaz/ 2i corecteaz/ eventualele cauze reversibile de stop cardiac,
dac/ nu au fost f/cute anterior.
verific/ electrozii, poziia 2i contactul padelelor
fi@eaz/ 2i verific/ sonda I6;, ad$inistreaz/ 6
2
, asigur/ o cale venoas/.
#odat/ ce pacientul a fost intubat, MC* trebuie f/cut la o rat/ de ==:$in.
ne-ntrerupt, iar ventilaia la o rat/ de 2:$in. asincron&.
ad$inistreaz/ $g. adrenalin/ I.5.
dac/ nu s-a obinut un acces venos, ia -n considerare ad$inistrarea a 2-' $g
adrenalin/ pe sonda I6; -n soluie .====,
intervalul -ntre 2ocul nr. ' si ( nu trebuie s/ depa2easc/ un $inut.
2=
d& reevalueaza rit$ul cardiac de pe $onitor. verific/ se$nele prezenei circulaiei, inclusiv
pulsul carotidian, dar doar dac/ undele de *CK sunt concordante cu pulsul #prezenta unui
debit cardiac&
e& dac/ rit$ul cardiac nu este nici 95 nici ;5 fr puls, atunci ur$/reste algorit$ul pentru
asistol 2i disociaie electro$ecanic.
f& dac 95:;5 se $enine atunci.
ia -n considerare ad$inistrarea a$iodaronei -n cazul 95:;5 refractare la 2ocurile
electrice iniiale,
e@ecut/ alte trei 2ocuri electrice adiionale de '8= Q cu un defibrilator $onofazic
sau energie ec%ivalent/ -n cazul unui defibrilator bifazic
ad$inistreaz $g. adrenalin I.5.
acest proces de reevaluare a rit$ului cardiac 2i 1CA, nu trebuie s/ depa2easc/ 2-'
$in. Adrenalina #$g.& se ad$inistreaz/ la fiecare ' $inute cBnd se reia ciclul.
repet/ ciclul de trei 2ocuri 2i 1CA ti$p de $inut pBn/ cBnd reu2este defibrilarea.
g& -n ti$pul efectu/rii 1CA, trebuie reverificat/ poziia 2i contactul electroziilor:padelelor,
fi@eaz/ 2i verific/ sonda I6;, ad$inistreaz/ 6
2
, asigur/ o cale venoas/, dac/ acest lucru
nu a fost f/cut anterior.
%& ia -n considerare utilizarea de alte $edica$ente #vezi seciunea 8&.
II.?.b Algorit%ul terapeutic 1n caz de asistol-0 disociaie electro%ecanic- $nu
este @5A;5 f-r- puls')
*le$entele specifice sunt #)e!i figura 7% <&.
a& verific/ se$nele prezentei circulaiei, inclusiv pulsul carotidian.
b& e@ecut/ sau reia 1CA ti$p de ' $inute #).2&, dac/ pacientul este -n stop cardiac. "ac/
dup/ defibrilare apare un rit$ care nu este 95:;5, e@ecut/ doar un $inut de 1CA -naintea
reevaluarii rit$ului cardiac sau a ad$inistr/rii de $edica$ente.
c& -n ti$pul efectu/rii 1CA.
evalueaz/ 2i corecteaz/ eventualele cauze reversibile de stop cardiac.
dac/ nu au fost facute anterior.
verific/ electrozii, poziia 2i contactul padelelor
fi@eaz/ 2i verific/ sonda I6;, ad$inistreaz/ 6
2
, asigur/ o cale venoasa
#odat/ ce pacientul a fost intubat, MC* trebuie f/cut la o rat/ de ==:$in.
ne-ntrerupt, iar ventilaia la o rat/ de 2:$in. asincron.
ad$inistreaz/ $g. adrenalin/ I.5.
dac/ nu s-a asigurat un acces venos, ia -n considerare ad$inistrarea a 2-' $g
adrenalin/ pe sonda I6; -n soluie .====.
d& reevalueaz/ rit$ul cardiac dup/ ' $in de 1CA
verific/ se$nele prezenei circulaiei, inclusiv pulsul carotidian, dar doar dac/
undele de *CK sunt concordante cu pulsul #debitul cardiac&.
e& dac/ pe $onitor apare 95:;5, vezi figura 8 ? algorit$ul 95:;5 fr puls.
2
f& dac/ se $enine aspectul de asistol/, disociaie electro$ecanic/ , se e@ecut/ -nca ' $in
1CA #).2& apoi se ad$inistreaz/ $g. adrenalin/ I.5., repetBndu-se acest ciclu #cu
durat/ de ' $in&, astfel se repet/ ad$inistrarea de adrenalin/ la fiecare ' $in.
22
Asistola
!fara zgomote cardiace$
Secventa ABCD initiala
Evaluarea raspunsului la stimuli
+nuntarea serviciilor de ambulanta
Solicitarea defibrilatorului
A # deschiderea cailor aeriene
B # respiratii artificiale
C # compresii toracice
C # confirmarea asistolei
D # este FV/3V fara puls; defibrilare daca este indicata
E&ista ordin de interdictie pentru resuscitare
Secventa ABCD secundara
A # asigurarea cailor aeriene c=t mai precoce !sonda >53$
B # confirmarea pozitiei corecte a sondei >53
B # securizarea sondei >53
B # confirmarea o&igenarii si ventilarii
C # confirmarea asistolei
C # stabilirea accesului venos
C # identificarea ritmului cardiac# monitorizare
C # medicatie adecvata
D # diagnostic diferential- identificarea si tratarea cauzelor reversibile
Pacing transcutanat
+drenalina 1 mg iA vA la 0#) minute
+tropina 1 mg iAvA la 0#) minute
!ma&A '2'7 mg/@g$
Bntreruperea manevrelor
Figura C
Algoritm de tratament al stopului cardiac prin asistola
2'
Figura D
Algoritm de tratament al stopului cardiac prin
disociatie electromecanica
DE)
!activitate electrica2 fara puls detectabil$
Secventa ABCD initiala
Evaluarea raspunsului la stimuli
+nuntarea serviciilor de ambulanta
Solicitarea defibrilatorului
A # deschiderea cailor aeriene
B # respiratii artificiale
C # compresii toracice
D # este FV/3V fara puls; soc electric
Secventa ABCD secundara
A # asigurarea cailor aeriene c=t mai precoce !sonda >53$
B # confirmarea pozitiei corecte a sondei >53
B # securizarea sondei >53
B # confirmarea o&igenarii si ventilarii
C # confirmarea asistolei
C # stabilirea accesului venos
C # identificarea ritmului cardiac# monitorizare
C # medicatie adecvata
D # diagnostic diferential- identificarea si tratarea cauzelor reversibile
Evaluarea cauzelor cele mai frecvente-
?ipovolemie
?ipo&ie2 acidoza
?ipo / hiper@alemie
?ipotermie
/edicamente
3amponada cardiaca
Pneumotora& cu supapa
S(+2 3EP
+drenalina 1 mg iA vA la 0#) minute
+tropina 1 mg iAvA la 0#) minute
!ma&A '2'7 mg/@g$2 daca +V E 7'/min
Bntreruperea manevrelor
DE(: disociatia electromecanica; TEP: trombembolism pulmonar;
)CA: sindrom coronarian acut; &'T: intubatie oro-tra%eala
2(
g& -n ti$pul efectu/rii 1CA se verific/ electrozii, poziia 2i contactul padelelor, se fi@eaz/ 2i
se verific/ sonda I6;, se ad$inistreaz/ 62, se asigur/ o cale venoas/, dac/ aceste etape
nu au fost efectuate anterior.
%& evalueaz/ utilizarea de alte $edica$ente #atropin/, soluii ta$pon& 2i pacing-ul #vezi
seciunea ur$atoare&. Atropina se ad$inistreaz/ iniial -n doz/ de ' $g., repetat la fiecare
'-) $in., pBn/ la doza $a@i$/ de =,=( $g:Egc.
II.B Ctilizarea altor %-suri terapeutice $%edica%ente 8i pacing-ul'
Antiarit%icele
"ovezile care s/ susin/ reco$andarea de substante arit$ice sunt inco$plete.
A%iodarona
A$iodarona reprezint/ pri$ul $edica$ent ce trebuie ales la pacienii cu 95:;5 refractar/ la
2ocurile electrice iniiale. "oza iniial/ este de '== $g diluat -n 2= $l glucoz/ )I
ad$inistrate -n bolus. !upli$entar, se poate ad$inistra -nc/ )= $g -n cazul recurenei
95:;5. *valueaz/ oportunitatea ad$inistrarii a$iodaronei dup/ pri$ele ' 2ocuri electrice ce
au e2uat -n restabilirea activitaii cardiace, dar nu trebuie a$Bnat/ ad$inistrarea de alte 2ocuri
electrice.
"oluiile ta%pon
Consider/ ad$inistarea de bicarbonat de sodiu sau o alt/ soluie ta$pon pentru a corecta
acidoza $etabolic/ sever/ #pHF+,&. !e ad$inistreaz/ titrat )= $l de bicarbonat de sodiu
4,(I -n funcie de analiza gazelor din sBngele arterial. "ac/ nu se poate obine aceast/
analiz/, se poate lua -n considerare ad$inistrarea de bicarbonat de sodiu sau a altei soluii
ta$pon dup/ 2=-2) $in de la debutul stopului cardiac.
Atropina
Ad$inistrarea unei doze unice de ' $g de atropina I.5. poate fi folosit/ -n cazul prezenei
asistolei sau a disociaiei electro$ecanice. !e ad$inistreaz/ ' $g. atropin/ I.5. sau 8 $g pe
sonda tra%eala. "oza $a@i$/ de atropin/ ce se poate ad$inistra este de =,=( $g:Egc.
6acing
Aceast/ $etod/ are un rol i$portant la pacienii cu bradiarit$ii severe, dar nu a fost stabilit
rolul s/u -n cazul asistolei, cu e@cepia blocului trifascicular -n care sunt prezente undele A.
II.D Recunoasterea si tratarea unor posibile cauze reversibile de stop
cardiac
7a orice pacient aflat -n stop cardiac, trebuie luat -n considerare potenialele cauze sau factori
agravani ce au un trata$ent specific.
%ipo@ia
%ipovole$ia
%iper:%ipopotase$ia sau alte tulbur/ri $etabolice #acidoza&
%ipoter$ia
pneu$otora@ul sufocant
ta$ponada cardiac/
2)
into@icaii $edica$entoase
tro$boe$bolis$ $asiv sau obstrucia $ecanic/
tro$boza coronarian #sindro$ coronarian acut&
II.E M-suri terapeutice avansate de resuscitare0 care se instituie
indiferent de etiologia stopului cardiac
a& Asigur/ c/ile respiratorii
*@ecut/ intubaia tra%eala. Acesta reprezint/ $/sura terapeutic/ opti$/, atunci cBnd este
f/cut/ de un personal $edical e@peri$entat.
Alternativa intubaiei tra%eale o reprezint/ $asca laringian/ sau Co$bitubul atunci cBnd
personalul $edical care face resuscitarea nu are e@perien/ -n intubaia orotra%eal/, dar
este fa$iliarizat/ cu utilizarea $/2tii laringiene sau a Co$bitubului.
*valuarea poziion/rii corect/ a oric/rei sonde trebuie efectuat/ periodic.
b& 5entilaia
5entileaz/ pacientul cu ==I 6
2
cu a3utorul unui balon de ventilat cu rezervor sau cu un
ventilator $ecanic auto$at.
c& !tabilirea unei c/i venoase
Cateterizarea unei vene centrale reprezint/ abordul venos opti$ ce asigur/ o ad$inistrare
rapid/ a $edica$entelor -n circulaia central/.
Acest/ te%nic/ necesit/ o preg/tire special/ 2i poate induce co$plicaii, uneori c%iar
a$enin/toare de via/. "e aceea $ontarea unei linii venoase periferice este calea cea $ai
sigur/, u2or de efectuat 2i rapid/. Ad$inistrarea de $edica$ente pe ven/ periferic/
necesit/ ad$inistrarea supli$entar/ a =-2= $l ser fiziologic.
d& Atunci cBnd nu se poate obine nici un acces venos, $edica$entele de tipul adrenalinei,
atropinei, lidocaina #liposolubile& se pot ad$inistra pe sonda tra%eal/. Pn acest/ situaie
este necesar/ utilizarea de doze de 2-' ori $ai $ari 2i diluate -n = $l de ser fiziologic.
II.F Modific-rile aduse 1n algorit%ul de resuscitare avansat- $g&idul
european de resuscitare !GGG < conferina de consens'
K%idul european se bazeaz/ pe gradele de reco$andare f/cute de co$itetul de e@peri
europeni.
:radele de reco%andare.
Clasa I. puternic reco$andatD intervenia terapeutic/ este -ntodeauna aceptat/, este
dovedit/ ca fiind sigur/ 2i util/
Clasa IIa. acceptat/ 2i util/, fiind considerat/ de c/tre $a3oritatea e@perilor o
intervenie terapeutic/ de ales
Clasa IIb. aceptat/ 2i util/ fiind considerat/ de $a3oritatea e@perilor ca o intervenie
terapeutic/ opional/ sau ca o alternativ/
Clasa III. nereco$andat/, f/r/ beneficiu dovedit, poate fi c%iar d/un/toare
Clasa nedeter$inat/. nu e@ist/ dovezi sau sunt prea puine pentru a fi -ncadrat/ -n
clasele de $ai sus
(ovitura precordial-
28
!e poate folosi doar de c/tre un personal $edical, -n conte@tul unui stop cardiac observat de
$artori sau pacient $onitorizat, c%iar -nainte de $ontarea defibrilatorului. Acest/ $anevr/
este inutil/ atunci cBnd este aplicat/ la peste '= secunde de la debutul stopului cardiac.
@ibrilaia ventricular- sau ta&icardia ventricular- f-r- puls 1)e!i figura 62
A fost $odificat/ valoarea energiei 2i secvena 2ocurilor electrice. *ste aceptat/ utilizarea de
unde de 2oc bifazice #-n doze ec%ivalente cu 2ocul $onofazic&. ;rebuie subliniat/ i$portana
defibril/rii cBt $ai precoce posibil.
Adrenalina se ad$inistreaz/ I.5. -n doz/ de $g. sau pe sonda tra%eal/ -n doz/ de 2-' $g.
Ju a fost dovedit faptul ca adrenalina ar -$bun/t/i prognosticul #de aceea este inclus/ -n
clasa nedeter$inat/ de reco$andare&.
5asopresina -n doz/ unic/ de (= >, este considerat/ o alternativ/ a adrenalinei -n situaia
95:;5 f/r/ puls refractar/ la ad$inistrarea pri$elor ' 2ocuri electrice #clasa IIb&, dar sunt
necesare evidene clinice supli$entare.
*@ist/ relativ putine evidene clinice -n ceea ce prive2te utilizarea de substane antiarit$ice -n
cazul 95:;5 f/r/ puls care sa duc/ la -$bun/t/irea supravieuirii 2i a duratei de spitalizare.
;otu2i trebuie luat/ -n considerare folosirea a%iodaronei dup/ ad$inistrarea adrenalinei -n
trata$entul 95:;5 f/r/ puls refractare la trata$entul aplicat. A%iodarona se ad$inistreaz/
-n bolus, -n doz/ de '== $g diluat/ -n 2= $l glucoz/ pe linia venoas/ periferice, ur$at/ de
supli$entarea a -nc/ )= $g -n cazul lipsei de r/spuns 2i ur$at/ de ad$inistrarea de
a$iodaron/ -n perfuzie continu/ $g:$in -n ur$/toarele 8 ore 2i apoi =,) $g:$inut pBn/ la o
doz/ total/ zilnic/ de 2g.
Magneziul #4 $$ol& este reco$andat -n cazul 95 refractare, dac/ e@ist/ suspiciunea unei
%ipo$agnezie$ii #clasa IIb&.
Hilina $lidocaina' 2i procaina%ida #clasa IIb& reprezint/ alternative la a$iodaron/ , dac/
acesta nu este disponibil/, 2i nu trebuie ad$inistrate supli$entar, dup/ utilizarea a$iodaronei.
Arocaina$ida se ad$inistreaz/ -n perfuzie continu/ -n doz/ de '= $g:$in pBn/ la o doz/
total/ de + $g:Eg. Jecesitatea ad$inistr/rii cu vitez/ relativ $ic/, o face $ai puin potrivit/
-n aceste situaii critice.
Bretiliu% nu $ai este reco$andat.
#isociaia electro%ecanic- $#.M' 1)e!i figura <2
"ac/ se asociaz/ cu bradicardie #F 8=:$in&, se ad$inistreaz/ atropina ' $g. I.5. sau 8 $g. pe
sonda tra%eal/. Ju se $ai reco$and/ dozele $ari de adrenalin/.
Asistola 1)e!i figura 72
Ju e@ist/ $odific/ri eseniale -n algorit$. !e subliniaz/ i$portana confir$/rii asistolei
-nainte 2i dup/ ad$inistrarea 2ocului electric. K%idul ofer/ reco$and/ri privind atingerea
criteriilor 2i a ti$pului dup/ care este oprit/ resuscitarea.
Ju se $ai reco$and/ doze $ari de adrenalin/.
Controlul c-ilor aeriene
Intubaia tra%eal/ r/$Bne $etoda opti$/ de asigurare a c/ii aeriene, dar este subliniat/
necesitatea efectu/rii de un personal $edical e@peri$entat. Au fost raportate relativ frecvente
situaii de sond/ gre2it plasat/ #-n esofag& 2i nediagnosticat/ sau deplasarea:$igrarea acesteia.
Astfel, trebuie confir$at/ plasarea corect/ a sondei de intubaie tra%eale #-n situaia unui rit$
cardiac ce asigur/ o perfuzie pul$onar/ $ini$ necesar/& prin $/surarea calitativ/ 2i
cantitativ/ a *;C62 sau cu detector esofagian, supli$entar la $etodele clinice obi2nuite
#clasaIIb&. Pn situaia lipsei perfuziei, detectorul esofagian reprezint/ o $etod/ $ai sigur/ de
confir$are a poziion/rii corecte a sondei tra%eale.
2+
!unt aceptate 2i $etode alternative intubaiei oro-tra%eale precu$. ventilaia pe $asc/ 2i
balon, $asca laringian/ 2i Co$bitubul #clasa IIa&, $ai ales de c/tre cei ce nu au e@perien/ -n
intubaia oro-tra%eal/. Incidena aspiraiei gastrice este $ai redus/ -n cazul $/2tii laringiene 2i
Co$bitubului 2i $ai $are -n cazul ventilaiei pe $asc/.
5entilaia
5olu$ul curent #tidal& -n cazul ventilaiei pe $asc/ cu balon trebuie s/ fie de +==-=== $l
ad$inistrat -n 2 sec. dac/ se face ventilaie cu aer at$osferic #suficient cBt toracele s/ se
destind/ -n $od vizibil&. Atunci cBnd se supli$enteaz/ cu o@igen, volu$ul poate fi redus la
(==-8== $l ad$inistrat -n -2 sec. #suficient cBt toracele s/ se destind/ -n $od vizibil&. Pn
cazul lipsei proteciei c/ii aeriene #de e@e$plu ventilaia pe $asc/&, se reco$and/ folosirea de
volu$e curente $ici cu supli$entarea de 6
2
care s/ reduc/ riscul distensiei gastrice 2i a
regurgit/rii cu aspiraie pul$onar/. ABn/ la asigurarea caii aeriene, ventilaia trebuie s/ se fac/
-n $od sincron cu MC* #o pauz/ -n MC* pentru ventilarea pacientului&
"up/ asigurarea c/ii aeriene, MC* trebuie continuat ne-ntrerupt cu o rat/ de ==:$in #oprire
doar -n cazul defibril/rii 2i a verificarii pulsului&, iar ventilaia cu o rat/ de 2:$in.
II.G ;ulbur-ri de rit% 1n conteItual stopului cardiac
II.G.a Bradicardia
Algorit$ul a suferit relativ puine $odific/ri #)e!i figura =&. Ju se $ai reco$and/ folosirea
izoprenalineiD dac/ nu e@ist/ posibilitatea pacing-ului, atunci se pot folosi doze $ici de
adrenalin/ -n perfuzie.
Bradicardia este definit/ de rit$ul cardiac sub 8= bat/i:$in., sau rit$ul cardiac este inadecvat
de $ic pentru $eninerea stabilitaii %e$odina$ice. Ari$ul pas in adorbarea acestei tulbur/ri
de rit$ este de a deter$ina daca se -nsoe2te de reacii adverse .
;A! F <= $$Hg
A5 F (=:$in.
Arit$ii ventriculare ce necesit/ trata$ent
Insuficien/ cardiaca
Atropina este indicat/ -n doza de =,) $g, doar dac/ e@ist/ reacii adverse. "ac/ s-a produs
efectul dorit sau nu sunt prezente reacii adverse, ur$atoarea etap/ este de a evalua riscul de
asistol/. 9actorii ce indic/ riscul de asistol/ sunt.
Asistola recent/
Blocul A5 tip Mobitz II
Bloc A5 total cu co$ple@e 01! largi
Aauza ventricular/ C ' sec.
Aacing-ul poate fi necesar atunci cBnd riscul de asistol/ este crescut sau pacientul prezint/
reacii adverse si nu a r/spuns la atropin/. Aentru a i$bunat/ii starea pacientului pBn/ la
sosirea specialistului sau a suportului te%nic necesar $ai pot fi f/cute ur$/toarele .
1epetarea a -nc/ =,) $g atropin/ pBn/ la doza total/ de ' $g.
Aacing transcutanat
Adrenalina -n perfuzie -n doz/ de 2-= $icrogra$e:$in.
24
+tropina
)'' g iAvA
Reactii adverse
3+ sistolica E F' mm?g
Puls E 7' batai/min
+ritmii ventriculare care necesita
tratament
>nsuficienta cardiaca
Raspuns
satisfacator
Risc de asistola
+sistola recenta
,loc +V /obitz >>
,loc +V complet cu
comple&e GRS largi
Pauza ventriculara H 0 sec
5bserva
(ontinua cu-
+tropina )'' g iAvA
repetata p=na la ma&im 0 mg
Pacing transcutanat !e&tern$
sau
Epinefrina !adrenalina$
2#1' g / minut
*
+pelati la a6utorul unui specialist
Pregatiti pacing endocavitar
*u Da
Da
*u
Da
*u
Figura F
Algoritm pentru managementul bradicardiei
2<
Risc crescut
Perfuzie tisulara critica
Durere toracica continua
+V H 1)' batai/minut
Risc moderat
Respiratie ineficienta
+V 1''#1)' batai/minut
Risc scazut
/oderat sau fara simptome
Perfuzie tisulara buna
+V E 1'' batai/minut
+dministrarea imediata de
heparina si soc electric sincronizat
1'' <- 2'' <- 01' <-
sau o energie bifazica
corespunzatoare
+miodarone 0'' mg
%n decurs de 1 ora
Daca este necesar2 poate fi
repetat o dataA
(onsiderati anticoagulante-
?eparina
(umarinice
pentru un soc electric
sincronizat92 mai t=rziu2
daca este indicat
?eparina
+miodarone 0'' mg %n
decurs de 1 ora2 daca este
necesar poate fi repetat o
dataA
sau
Flecainida 1''#1)' mg iAvA
%n decurs de 0' minute si/
sau soc electric
sincronizat92 daca este
indicat
(ontrolul initial al ritmului cardiac
,etablocante2 oral sau iAvA
sau
Verapamil2 iAvA !sau oral$
sau
Diltiazem2 oral !sau iAvA daca
este disponibil$ 99
sau
(onsiderati anticoagulante-
?eparina
(umarinice
pentru un soc electric
sincronizat92 mai t=rziu2 daca
este indicat
>ncercati cardioversia-
?eparina
+miodarone 0'' mg %n
decurs de 1 ora2 daca
este necesar poate fi
repetat o dataA
Flecainida 1''#1)' mg
iAvA %n decurs de 0'
minute
Soc electric sincronizat92 daca
este indicat
(ontrolul initial al ritmului cardiac
+miodarone 0'' mg %n
decurs de 1 ora2 daca este
necesar poate fi repetat o
dataA
+nticoagulante-
?eparina
(umarinice
/ai t=rziu2 soc electric
sincronizat92 daca este indicat
>ncercati cardioversia-
?eparina
Soc electric
sincronizat9 1'' <-
2'' <- 01' <
sau
o energie bifazica
corespunzatoare
Do*ele recomandate +n acest algoritm sunt calculate pe ba*a greutatii medii a unui adult,
Nota !: )ocul electric este +ntotdeauna administrat sub sedare-aneste*ie generala
Nota .: N/ )E #A AD(&N&)TRA 0A PAC&ENT& 1N TRATA(ENT C/ 2ETA20'CANTE
*
+pelati la a6utorul
unui specialist
*
+pelati la a6utorul
unui specialist
+miodarone 0'' mg
%n decurs de 1 ora
Daca este necesar2 poate fi
repetat o dataA
Da
Da
Da
*u Da
*u Da
*u Da *u Da
Figura 1'
Algoritm pentru #ibrilatia atriala
Debut sub 27 ore
Debut sub 27 ore Debut sub 27 ore
Perfuzie tisulara redusa
si/sau boli cardiace
cunoscute
'=
Blocul A5 total cu co$ple@e 01! -nguste nu reprezint/ o indicaie de pacing, deoarece centrii
3oncionali asigur/ un rit$ rezonabil 2i stabil.
II.G.b ;a&icardiile
Arincipii de baz/ .
& ;rata$entul de urgen/ depinde de stabilitatea clinic/ a pacientului.
2& *ste preferat/ cardioversia atunci cBnd pacientul este instabil.
'& ;oate substanele antiarit$ice au 2i efecte proarit$ice.
(& Ju trebuie utilizate $ai $ulte substane antiarit$ice conco$itent.
)& "ac/ un anu$it $edica$ent nu are efect, atunci se ia -n considerare cardioversia.
8& "ac/ pacientul are disfuncie $iocardic/ pree@istent/, atunci $a3oritatea antiarit$icelor
vor duce la deteriorarea supli$entar/ a funciei $iocardice.
!unt -$p/rite in ta%icardii cu co$ple@e largi si co$ple@e -nguste.
II.1!.b.1 "ibrilaia atriala i #lutter$ul atrial
Aacientul trebuie -ncadrat -ntr-una din cele ' categorii de risc, pe sea$a frecvenei cardiace 2i
a se$nelor 2i si$pto$elor adverse #)e!i figura 1>&.
%ategoria de risc crescut&
A5 C )=:$in.
"urere precordial/ continu/
Aerfuzie tisular/ critic/
Pn acesta situaie, arit$ia trebuie tratat/ i$ediat. !e face %eparinizare i$ediat/ apoi se face
conversie electric/ #2oc electric sincron&. "ac/ aceasta e2ueaz/ sau reapare fibrilaia atrial/, se
ad$inistreaz/ a$iodaron/ '== $g. I.5. -ntr-o or/, -nainte de a repeta cardioversia. !e poate
ad$inistra o a doua doz/ de a$iodaron/ #'== $g.&.
%ategoria de risc mediu&
A5 -ntre ==-)=:$in.
1espiraie ineficient
Aerfuzie tisular/ redus/
6piunea terapeutic/ este influenat/ de instabilitatea %e$odina$ic/, boala cardiac/ de baz 2i
$o$entul debutului fibrilaiei atriale. "ac/ arit$ia a debutat peste 2( ore, e@ist/ riscul
for$/rii unui tro$b intra-atrial ce poate $igra -n $o$entul refacerii rit$ului sinusal.
"ac/ nu e@ist/ dovezi de boal/ cardiac/ pre-e@istent/, structural/ sau instabilitate
%e$odina$ic/ .
. dac/ debutul fibrilaiei atriale este peste 2( ore, atunci rit$ul cardiac trebuie
controlat cu beta-blocante, verapa$il, diltiaze$ sau digo@in. 5erapa$ilul 2i
diltiaze$ul nu trebuie folosite la pacienii ce pri$esc beta-blocante.
Cardioversia nu trebuie folosit/ dac/ pacientul nu a fost anticoagulat ti$p de
'-( s/pt/$Bni.
'
2. dac/ debutul fibrilaiei atriale este sub 2( ore, pacientul trebuie %eparinizat 2i
trebuie restabilit rit$ul sinusal. !e face fie cu flecainid/ #==-)= $g. I.5. -n
'= $in.&, fie a$iodaron/ #'== $g. -n o or/ 2i repetat, la nevoie, -nc/ o dat/&. !e
poate face cardioversia cu 2oc electric sincron, la nevoie.
"ac/ e@ist/ dovezi de boal/ cardiac/ pre-e@istent/, structural/ sau instabilitate
%e$odina$ic/ .
. dac/ debutul arit$iei este peste 2( ore, rit$ul cardiac se controleaz/ cu
a$iodaron/ '== $g -n o or/ 2i repetat o dat/ la nevoie. Cardioversia nu trebuie
folosit/ dac/ pacientul nu a fost anticoagulat ti$p de '-( s/pt/$Bni.
2. dac/ debutul fibrilaiei atriale este sub 2( ore, pacientul trebuie %eparinizat 2i
reconvertit cu 2oc electric sincron. 7a nevoie, se poate ad$inistra '== $g
a$iodaron/ -ntr-o or/, repetat o dat/.
%ategoria de risc sc'ut&
A5 F ==:$in
!i$pto$e u2oare
Aerfuzie tisular/ bun/
. dac/ debutul arit$iei este peste 2( ore, se face anticoagulare '-( s/pt/$Bni
apoi cardioversie
2. dac/ debutul fibrilaiei atriale este sub 2( ore, pacientul trebuie %eparinizat
-nainte de restabilirea rit$ului sinusal. !e face fie a$iodaron/ #'== $g. -n
o or/ 2i repetat, la nevoie, -nc/ o dat/&, fie cu flecainid/ #==-)= $g. I.5.
-n '= $in. ? nu este disponibil $o$entan -n 1o$Bnia&. !e poate face
cardioversia cu 2oc electric sincron, la nevoie.
II.1!.b.2 ahicardia cu comple(e nguste )supraventricular*
Pn situaii rare #flutter atrial .& ce se -nsoe2te de insuficien/ cardiac/, c%iar poate lipsi
pulsul periferic 2i frecvena co$ple@elor este C 2)=:$in, se face conversie electric/ de
urgen/.
"ac/ ta%icardia cu co$ple@e inguste poate fi o fibrilaie atrial/, atunci se ur$/reste
algorit$ul fibrilaiei atriale.
7a pacientul cu ta%icardie cu co$ple@e -nguste 2i puls prezent se -ncearc/ -ntBi $anevrele
vagale #$anevra 5alsalva, $asa3 carotidian& #)e!i figura 11&. "e ase$enea se ad$instreaz/
o@igen supli$entar 2i se $onteaz/ o linie venoas/.
"ac/ $anevra vagal/ a e2uat, adenozina este $edica$entul de pri$/ alegere #clasa IIa&.
Adenozina este un nucleotid purinic, -ncetinind trans$iterea i$pulsului nervos prin
3onciunea A5, dar efecte $ini$e asupra celorlalte celule $iocardice sau c/i de conducere.
Adenozina este foarte eficient/ -n oprirea ta%icardiei supraventriculare cu co$ple@e -nguste
prin $ecanis$ de reintrare. Pn celelalte ta%icardii cu co$ple@e -nguste, adenozina prin
incetinirea r/spunsului ventricular, poate evidenia 2i alte tulbur/ri de rit$ atrial. Are durata
scurt/ de aciune #=-) sec.& 2i trebuie ad$inistrat/ -n bolus rapid, -ntr-o ven/ cu calibru
$are ur$at/ de sp/lare cu ser fiziologic. "oza efectiva este de 8 $g., 2i, -n caz de nereu2it/,
poate fi ur$at/ de pBn/ la trei doze, fiecare de 2 $g, la interval de -2 $in. Aacienii pot
prezenta reactii adverse nepl/cute de tipul. grea/, erite$ facial, disconfort precordial.
"ac/ pacientul nu a r/spuns la $anevrele vagale, adenozin/ 2i prezinta reacii adverse este
necesar consultul unui specialist. In prezena reaciilor adverse, pacientul trebuie sedat 2i se
'2
face cardioversie #soc electric sincron $onofazic. == Q, 2== Q, '8= Q sau doze ec%ivalente de
2oc bifazic&. Pn caz de nereu2it/, se poate repeta cardioversia, dar dup/ ce s-a ad$inistrat
''
+V de obicei mai mare
de 2)' fara puls
periferic
Do*ele recomandate +n acest algoritm sunt calculate pe ba*a greutatii medii a unui adult,
Nota !: )ocul electric este +ntotdeauna administrat sub sedare-aneste*ie generala
Nota .: N/ )E #A AD(&N&)TRA 0A PAC&ENT& 1N TRATA(ENT C/ 2ETA20'CANTE
Nota 3: Teofilina si compusii similari bloc%ea*a efectul adenosinei, 0a pacientii sub tratment cu dipiridamol4
carbama*epine sau cu cord dener$at apar efecte ad$erse exagerate care pot fi periculoase,
*
+pelati la a6utorul
unui specialist
Da
3ahicardie cu comple&e
%nguste
Fibrilatie atriala
Soc electric sincronizat 9
1'' <- 2'' <- 01' <-
sau o energie bifazica
corespunzatoare
Daca nu s#a facut de6a2 administrati
o&igen si montati cale iAvA
.rmati algoritmul fibrilatiei atriale
/anevre vagale
!atentie la posibila into&icatie digitalica2 ischemie
acuta sau posibil suflu carotidian la masarea
sinusului$
+denosina 1 mg prin in6ectare rapida %n bolus; daca
nu are succes2 continuata2 daca este necesar2 cu
p=na la 0 doze a 12 mg la fiecare 1#2 minute 999
Precautii+ adenosina si ,P, cunoscut
Efecte adverse
3+ sistolica E F' mm?g
Durere toracica
>nsuficienta cardiaca
+V H 2'' batai/minut
+legeti dintre-
Esmolol- 7' mg %n decurs de 1 minut "
perfuzie 7 mg/minut !administrarea iAvA
poate fi repetata cu cresterea perfuziei cu
12 mg/minut$
sau
Verapamil )#1' mg iAvA 99
sau
+miodarone 0'' mg %n decurs de 1 ora2
poate fi repetat o data daca este necesar
sau
Digo&in- doza ma&ima )'' g %n decurs de
0' minute &2
Daca este necesar2 se administreaza
amiodarone 1)' mg iAvA %n decurs de
1' minute2 apoi 0'' mg in decurs de
1 ora si se repeta socul
Soc electric sincronizat 9
1'' <- 2'' <- 01' <-
sau o energie bifazica
corespunzatoare
*u
Figura 11
Algoritm pentru ta-icardia supraventriculara cu comple.e nguste
'(
Do*ele recomandate +n acest algoritm sunt calculate pe ba*a greutatii medii a unui adult,
Nota !: )ocul electric este +ntotdeauna administrat sub sedare-aneste*ie generala
Nota .: Pentru torsada de $5rfuri4 administrati magne*iu ca mai sus sau o$erdri$e pacing 6este recomandat sa apelati la a7utorul unui
specialist8
*u
Soc electric sincronizat 9
1'' <- 2'' <- 01' <-
sau o energie bifazica
corespunzatoare
Daca nu s#a facut de6a2 administrati o&igen si montati cale iAvA
Daca se stie ca nivelul
potasemiei este scazut2 $e*i
indicatiile alaturate
Efecte adverse
3+ sistolica E F' mm?g
Durere toracica
>nsuficienta cardiaca
+V H 2'' batai/minut
Daca este necesar2 se administreaza
amiodaron 1)' mg iAvA %n decurs de
1' minute2 apoi 0'' mg in decurs de
1 ora si se repeta socul
Da
Puls .rmati algoritmul fibrilatiei ventriculare
*u Da
+miodarone 1)' mg iAvA %n
decurs de 1' minute
sau
8idocaina iAvA )' mg %n decurs
de 2 minute2 repetata la fiecare
) minute p=na la doza ma&ima
de 2'' mgA
*
+pelati la a6utorul
unui specialist
Soc electric sincronizat 9
1'' <- 2'' <- 01' <-
sau o energie bifazica
corespunzatoare
Daca se stie ca nivelul
potasemiei este scazut2 $e*i
indicatiile alaturate
+miodarone 1)' mg iAvA %n decurs
de 1' minute
(ardioversie suplimentara %n functie
de necesitati
Pentru cazurile refractare2 luati %n
considerare agenti farmacologici
aditionali- amiodaron2 lidocaina2
procainamida sau sotalol; sau
overdrive pacing
Precautii+ depresie miocardica
indusa de medicatie antiaritmica
+dministrati I(l p=na la 1'
mmol2 rata ma&ima 0' mmol/ora
+dministrati sulfat de magneziu
)'J ) ml iAvA %n 0' minute
*
+pelati la a6utorul
unui specialist
Figura 12
Algoritm pentru ta-icardia supraventriculara cu comple.e largi "(& sustinuta$
')
a$iodarona #)= $g. I.5. bolus -n = $in., ur$at/, la nevoie, de -nc/ '== $g ad$inistrata -n
o or/&.
Pn absena reaciilor adverse, se poate alege -ntre. es$olol, verapa$il, a$iodaron/ sau
digo@in.
II.1!.b.3 ahicardia cu comple(e largi
"e2i ta%icardia cu co$ple@e largi poate ap/rea 2i -n conte@tul unei ta%icardii
supraventriculare cu conducere ventricular/ aberant/, -n perioada peri-stop cardiac de cele
$ai $ulte ori acest/ tulburare de rit$ este de origine ventricular/. *@ist/ trei opiuni de
trata$ent #)e!i figura 1"&.
"ac/ nu e@ist/ puls, se ur$/re2te algorit$ul fibrilaiei ventriculare.
"ac/ pacientul are puls, dar prezint/ reacii adverse sau rit$ul este neresponsiv la
$edicaia de3a ad$inistrat/ #a$iodaron/, @ilin/&, se face conversie electric/.
"ac/ pacientul nu prezint/ reacii adverse, este indicat/ $edicaia antiarit$ic/D dac/
aceasta nu reu2e2te s/ controleze rit$ul, se reco$and/ cardioversia electric/ 2i consult
de specialitate.
1eaciile adverse asociate pot fi.
;A! F<= $$Hg
"urere precordial/
Insuficien/ cardiac/
A5 C )=:$in.
"up/ sedarea cu pacientului, se -ncearc/ conversia electric/ cu 2oc electric sincron
$onofazic -n doze cresc/toare . == Q, 2== Q, '8= Q sau doze ec%ivalente bifazice. !e
reco$and/ corectarea %ipopotase$iei 2i a %ipo$agnezie$iei. "up cardioversie, trebuie
ad$inistrat/ a$iodarona )= $g. I.5. in = $in. >lterior, la nevoie, se poate face o nou/
cardioversie. Pn caz de nereu2it/, se pot utiliza 2i alte $edica$ente antiarit$ice sau pacing
overdrive #frecven/ $ai $are decBt frecventa arit$iei& precu$ 2i consult de specialitate.
Pn absena reaciilor adverse, se poate folosi a$iodarona )= $g. I.5. -n = $in. sau lidocaina
)= $g. I.5. -n 2 $in. 7idocaina poate fi repetat/ la fiecare ) $in.pBn/ la o doz/ total/ de 2==
$g.
III Bibliografie
. A$erican Heart Association in collaboration Tit% International 7iaison Co$$ittee on
1esuscitation #I7C61&. International Kuidelines 2=== for Cardiopul$onarL
1esuscitation and *$ergencL Cardiovascular Care - A Concensus on !cienceD (8. -
((4
2. ;%e *uropean 1esuscitation Council Advanced 7ife !upport Manual. AntTerp. *1C,
2==
'. 7atorre 9., Jolan Q., for t%e *1C A7! UorEing Kroup. *uropean 1esuscitation
Council Kuidelines 2===. adult advance life support. A state$ent fro$ t%e Advanced
7ife !upport UorEing Kroup approve bL t%e *@ecutive Co$$ittee of t%e Council.
International Qournal of Intensive Care for a Klobal Aerspective on Critical Care 2==D
4.'2-(
'8
(. A$erican Heart Association. 9ig%ting Heart "isease and !troEe. Advanced Cardiac
7ife !upportD <<+- <<..- .+
'+