Testament

de Tudor Arghezi
Poezie cu caracter programatic, Testament figureaza, n mod semnificativ, n fruntea ntiului
volum de versuri, Cuvinte potrivite, publicat de Tudor Arghezi n 1927 fiind ars poetica!
argheziana"
Poezia Testament sintetizeaza esenta g#ndirii estetice argheziene" $deea fundamentala a poeziei
este legatura indisolubila, organica, statornicita ntre poet si stramosii lui, ramura obscura!, oameni
simpli, robi cu saricile pline de osemintele varsate%n mine!" &ata de acestia T" Arghezi considera ca
are o datorie pe care trebuie s%o duca la ndeplinire" 'e aceea, dupa propria%i conceptie, creatia sa
trebuie nteleasa ca singura zestre lasata urmasilor" Prima idee esentiala este aceea, ca poetul a naltat
prin arta sa cea dint#i treapta!, si cea mai grea dupa un lung trecut de truda si suferinta al
generatiilor care l%au precedat" (rmasii lui au datoria sa porneasca de aici si sa urce cu nade)de c#t
mai sus, sa mprastie definitiv ntunericul n care si%au dus e*istenta naintasii lor" 'in osemintele! si
cenusa din vatra! a stramosilor poetul face un 'umnezeu de piatra!, +otar nalt cu doua lumi pe
poale, Pazind n piscul datoriei tale!" -ntr%un fel subtil, arta poetului capata un nou mod de militarism
social n poezie, actul liric fiind transformat ntr%o razbunare a neferintelor strabunilor, caci n ea s%a
str#ns veninul tuturor generatiilor dinaintea lui" .erbul poetic se%ntoarce acum ca un bici!, care
izbaveste%ncet, pedepsitor, /drasla vie%a crimei tuturor!" &inalul poeziei este edificator n acest
sens0 1obul a scris%o, 'omnul o citeste, &ara a cunoaste ca%n ad#ncul ei, 2ace m#nia bunilor mei!"
A doua idee esentiala a poeziei este izvorul si natura artei, asa cum o concepe T Arghezi" 3ai
nt#i poetul marturiseste foarte elocvent cum din graiul cu%ndemnuri pentru vite! al strabunilor, s%
au ivit cuvinte potrivite!" Aceasta indica sursa principala a limba)ului sau poetic0 limba)ul popular si
familial al truditorilor pe ogoare" 'in acest grai! poetul selecteaza nsa anumite cuvinte, care
raspund mai bine conditiilor sale interioare si nazuintelor lui artistice, suger#nd un mod anume de
e*istenta0 r#pi, gropi ad#nci pe br#nci, sudoare, bici, vite, plavani, ocara, sapa, sarici, rabdat, durere,
m#nie, robi, adica lumea saraciei si a suferintei, a vietii n zdrente, sub blestemul mucegaiului, al
bubelor si al noroiului, al ocarii si al biciului" Poetul fram#nta! nsa ndelung aceste cuvinte mii de
saptam#ni!, fapt care corespunde unuia dintre principalele sale principii n procesul creatiei0 travaliul
artistic intens si ndelungat, transfigur#ndu%le si conferindu%le valori estetice inedite" (na din
problemele artistice importante n g#ndirea poetului o constituie, n aceasta poezie, estetica ur#tului"
Poetul recurge, pentru prima data n lirica rom#neasca, la zdrente! din care face muguri si
coroane!, iar din bube!, mucegaiuri si noroi!, isca frumuseti si preturi noi!" Pentru aceasta T"
Arghezi promoveaza ideea ca n arta nu e*ista subiect ur#t sau frumos, ca n arta ur#tul nu are nici
un sens, ci numai e*primarea artistica gresita poate genera ur#tul, numai tehnica artistica ur#ta sau
lipsa de talent pot duce la realizarea unei opere literare inestetice"
-n antiteza cu aceasta zona le*icala n care sunt surprinsi termeni ce dezvaluie o realitate
sociala mizera, cuvinte din graiul! cu ndemnuri pentru vite al poporului, se configureaza o alta
zona lingvistica n poezie, de data aceasta constituita din cuvinte care sugereaza domeniul artei,
adica al lumii create prin transfigurarea materiei primare si ridicarea ei la o nalta treapta artistica0
icoane, muguri, coroane, miere, vioara, frumuseti, preturi noi, etc" Cuvintele ncarcate de mari
potente stilistice si capacitati de plasticizare, cu un mare coeficient de materialitate, de concretete
sunt parca daltuite n piatra, parca scapara prin alaturarea lor n versuri"
4senta tehnicii artistice argheziene consta n mbinarea traditiei cu inovatia, a slovei de foc!,
cea inspirata cu slova faurita!, cea ndelung muncita"
-n poezia Testament abunda e*presiile figurate, care nuanteaza si sporesc puterea de evocare a
imaginilor, potentnd considerabil realitatea prezentata" 3ultimea de metafore si simboluri fac ca
poezia sa dob#ndeasca mari reliefuri artistice 5seara razvratita care vine!, cartea mea fiule%i o
treapta!, si leagane urmasilor stap#ni!, 6e%am prefacut n versuri si%n icoane!7" 3entionam de
1
asemenea si asocierile inedite de cuvinte, ca n epitetele0 nume adunat!, seara razvratita!, biciul
rabdat! precum si unele comparatii care releva aceeasi sfera de viata a ndeletnicirilor aspre0 Ca
fierul cald mbratisat n cleste!"
8inta*a poetica argheziana se caracterizeaza prin aglomerarea complementelor si propozitiilor
subordonate naintea propozitiei principale0 -n seara razvratita care vine, 'e al strabunii mei p#na la
tine """, 8i care, t#nar, sa le urci te%asteapta, Cartea mea%i fiule o treapta!, astfel nc#t ideea poetica,
p#na sa nt#lneasca propozitia principala, trece printr%o multime de compliniri si determinari" 'e
asemenea, unele versuri ncep prin verbe la imperativ0 Aseaz%o cu credinta capat#i!, iar altele, n
succesiune, ncep cu acelasi verb0 Am luat ocazia, si torc#nd usure, Am pus%o c#nd sa%mbie, c#nd
sa%n)ure, Am luat cenusa mortilor din vatra, 8i am facut%o 'umnezeu de piatra!" &olosirea verbelor
la perfectul compus e*prima actiuni de scurta durata si de mare frecventa care dinamizeaza actiunea
sav#rsita" 1epetitiile folosite ntaresc ideea unei 9ctiuni ferme, hotar#te"
-n ultima strofa nsa tensiunea scade, un verb la participiu %!ntinsa lenesa pe canapea!%
e*prim#nd o stare de pasivitate" 8i celelalte cuvinte asociate %lenesa, pe canapea% ntaresc impresia
de odihna, de viata comoda, contrastanta cu truda multimilor de robi"
8ub raportul stilului remarcam ndeosebi concentrarea, o caracteristica fundamentala, de altfel,
a liricii argheziene"
-n poezia Testament! sunt concentrate esente de idei n care nici un cuv#nt nu este de prisos, nici un
cuv#nt nu poate fi substituit"
Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate
2