Sunteți pe pagina 1din 1

Poezia TESTAMENT, prima din volumul sau de debut, se descopera printr un enunt exclamativ: Nu-ti voi lasa drept

bunuri dupa moarte/ Decat un nume adunat pe-o carte!, care confera o tonalitate solemna intregului discurs liric, evidentiind si tema mostenirii, concretizata in substantivul carte si subordonata conceptului de arta poetica. Astfel, exprimarea crezului artistic se impune chiar din primele versuri ca un discurs solemn expresie a unui act artistic asumat. Imaginarul poetic arghezian contine o serie de delimitari spatiale si temporale care incifreaza textul poetic, permitand multiple interpretari. De exemplu, versurile: In seara razvratita care vine/ De la strabunii mei pana la tine,/Prin rapi si gropi adanci/ Suite de batranii mei pe branci pot fi interpretate ca expresie generica a procesului de creatie, care de fiecare data inseamna actualizarea tuturor eforturilor anterioare, eforturi de a raspunde marilor intrebari existentiale. Cartea este semnul apartenentei spirituale la un sir de stramosi surprinsi intr o miscare dificila, un lung urcus pe treptele istoriei. Cartea este denumita metaforic treapta, hrisoul vostru cel dintai, subliniind valoarea spirituala exceptionala pe care o exprima generic. Sintagma osemintele varsate-n mine exprima legatura inseparabila dintre poet si stramosi, putandu-se afirma ca aceste versuri ilustreaza un adevarat cult al stramosilor, problema experientei individului si a traditiei exprimate prin varsarea oaselor si care sugereaza o teribila germinatie universala. In viziunea lui g.Calinescu, nasterea cartii, procesul creatiei se constituie intr o adevarata alchimie care permite metamorfoze neobisnuite sapa, devine condei, brazda- calimara, graiuri pentru vite-cuvinte potrivite. Acestui

sir se adauga si alte metamorfoze, gratie puterii creatoare a artistului : zdrente, ocara, cenusa mortilor din vatra . O caracteristica a modernismului arghezian o reprezinta si ambiguitatea discursului liric. Astfel versul Hotarul inalt cu doua lumi pe poale incifreaza mesajul, oferindu-I cititorului posibilitatea de a vedea in aceasta secventa imaginea iadului si a paradisului in egala masura. Versurile Din bube, mucegaiuri si noroi/ Iscatam frumuseti si preturi noi si sintagmele ciorchini de negi, sunt expresii ale nepoeticului care, prin distilare, devin elemente ale poeziei (estetica uratului). Subordonate aceleiasi conceptii despre creatie metaforele slova de foc si slova faurita reprezinta o sinteza a limbajului poeziei; poezia e truda si inspiratie, sugestie si materialitate, metamorfoza si alchimie, sublimare si gratitudine: fara a cunoaste ca-n adancurile ei/ Zace mania bunilor mei. In ansamblu, opera este una dintre cele mai valoroase arte poetice ale secolului XX, Testament-ul arghezian. G. Calinescu afirma ca: odata deschisa o usa, zece porti se dau la o parte, zgomotos si simultan peste ametitoare perspective. Ideea ar fi aceea ca intr-o succesiune de imagini ametitoare Arghezi vorbeste despre nasterea poeziei ca despre un proces de germinatie universala in care sunt posibile teribile metamorfoze, nu datorita eforturilor generatiilor ci si gratie efortului si mestesugului poetic. In concluzieTudor Arghezi este un poet care transcede concretul, existentul obiectiv, putand fi astfel in stare sa sesizeze frumusetea ascunsa a lumii chiar in componenta ei degradata.