"Voi lupta pana la ultima mea picatura de

sange ca sa ai dreptul sa nu fii de acord

cu mine" spunea Ion Ratiu
FA CEVA POZITIV. ORICAT E !OE"T "A# $EI$"E!$AT E"TE CEEA
CE FACI% FA&O I$ FIECARE ZI' (Ion Ratiu)

Mihai Bendeac
Despre Hui du, Despre escapada mea la munte si Despre barbatii imbecilo-
cretinoizi
"Viata pe un peron" - Cele 10 porunci ale lui Octavian Paler
*. "a astepti oricat.
+. "a astepti orice.
,. "a nu&ti amintesti in sc-im. orice. $u sunt .une decat amintirile care te a/uta sa
traiesti in pre0ent.
1. "a nu numeri 0ilele.
2. "a nu uiti ca orice asteptare e pro3i0orie% c-iar daca durea0a toata 3iata.
4. Repeta ca nu e5ista pustiu. E5ista doar incapacitatea noastra de a umple golul in
care traim.
6. $u pune in aceeasi oala si rugaciunea si pe umne0eu. Rugaciunea este uneori o
forma de a spera a celui ce nu indra0neste sa spere singur.
7. aca gandul asta te a/uta% nu cauta sa recunosti ca speri nea3and altce3a mai .un
de facut sau c-iar pentru a te feri de urmarile faptului ca nu faci nimic.
8. 9inecu3antea0a oca0ia de a&ti apartine in intregime. "inguratatea e o tarfa care
nu te in3inuieste ca esti egoist.
*:. Aminteste&ti ca paradisul a fost% aproape sigur% intr&o grota.
Octavian Paler - Avem timp
Avem timp pentru toate.
Sa dormim, sa alergam in dreapta si-n stanga,
sa regretam c-am gresit si sa gresim din nou,
sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine,
avem timp sa citim si sa scriem,
sa corectam ce-am scris, sa regretam ce-am scris,
avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectam,
avem timp sa ne facem iluzii si sa rascolim prin cenusa lor mai tarziu.
Avem timp pentru ambitii si boli,
sa invinovatim destinul si amanuntele,
avem timp sa privim norii, reclamele sau un accident oarecare,
avem timp sa ne-alungam intrebarile, sa amanam raspunsurile,
avem timp sa sfaramam un vis si sa-l reinventam,
avem timp sa ne facem prieteni, sa-i pierdem,
avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa-aceea,
avem timp sa primim daruri si sa nu le-ntelegem.
Avem timp pentru toate.
Nu e timp doar pentru putina tandrete.
Cand sa facem si asta - murim.
Am invatat unele lucruri in viata pe care vi le impartasesc si voua !!
Am invatat ca nu poti face pe cineva sa te iubeasca
Tot ce poti face este sa fii o persoana iubita.
Restul ... depinde de ceilalti.
Am invatat ca oricat mi-ar pasa mie
Altora s-ar putea sa nu le pase.
Am invatat ca dureaza ani sa castigi incredere
Si ca doar in cateva secunde poti sa o pierzi
Am invatat ca nu conteaza C ai in viata
Ci ! C"N ai.
Am invatat ca te descurci si ti-e de folos farmecul cca #$ minute
%upa aceea, insa, ar fi bine sa stii ceva.
Am invatat ca nu trebuie sa te compari cu ceea ce pot altii mai bine sa faca
Ci cu ceea ce poti tu sa faci
Am invatat ca nu conteaza ce li se intampla oamenilor
Ci conteaza ceea ce pot eu sa fac pentru a rezolva
Am invatat ca oricum ai taia
&rice lucru are doua fete
Am invatat ca trebuie sa te desparti de cei dragi cu cuvinte calde
S-ar putea sa fie ultima oara cand ii vezi
Am invatat ca poti continua inca mult timp
%upa ce ai spus ca nu mai poti
Am invatat ca R&" sunt cei care fac ce trebuie, cand trebuie
"ndiferent de consecinte
Am invatat ca sunt oameni care te iubesc
%ar nu stiu s-o arate
Am invatat ca atunci cand sunt suparat am dreptul sa fiu suparat
%ar nu am dreptul sa fiu si rau
Am invatat ca prietenia adevarata continua sa e'iste c(iar si la distanta
"ar asta este valabil si pentru iubirea adevarata
Am invatat ca, daca cineva nu te iubeste cum ai vrea tu
Nu inseamna ca nu te iubeste din tot sufletul.
Am invatat ca indiferent cat de bun iti este un prieten
&ricum te va rani din cand in cand
"ar tu trebuie sa-l ierti pentru asta.
Am invatat ca nu este intotdeauna de ajuns sa fii iertat de altii
Cateodata trebuie sa inveti sa te ierti pe tine insuti
Am invatat ca indiferent cat de mult suferi,
)umea nu se va opri in loc pentru durerea ta.
Am invatat ca trecutul si circumstantele ti-ar putea influenta personalitatea
%ar ca T* esti responsabil pentru ceea ce devii
Am invatat ca, daca doi oameni se cearta, nu inseamna ca nu se iubesc
Si nici faptul ca nu se cearta nu dovedeste ca se iubesc.
Am invatat ca uneori trebuie sa pui persoana pe primul loc
Si nu faptele sale
Am invatat ca doi oameni pot privi acelasi lucru
Si pot vedea ceva total diferit
Am invatat ca indiferent de consecinte
Cei care sunt cinstiti cu ei insisi ajung mai departe in viata
Am invatat ca viata iti poate fi sc(imbata in cateva ore
%e catre oameni care nici nu te cunosc.
Am invatat ca si atunci cand crezi ca nu mai ai nimic de dat
Cand te striga un prieten vei gasi puterea de a-l ajuta.
Am invatat ca scrisul
Ca si vorbitul
!oate linisti durerile sufletesti
Am invatat ca oamenii la care tii cel mai mult
"ti sunt luati prea repede ...
Am invatat ca este prea greu sa-ti dai seama
*nde sa tragi linie intre a fi amabil, a nu rani oamenii si a-ti sustine parerile.
Am invatat sa iubesc
Ca sa pot sa fiu iubit.
Si nu uitati ca ";..< adesea c-iar o falsa .ucurie 3alorea0a mai mult decat o tristete a
carei cau0a este ade3arata" (Descartes)
Nu uita c nu m pot vedea singur, c rolul meu e limitat la a i cel care se uit !n oglind
" #ac$ues %igaut
&nainte s o porni'i pe calea rzbunrii spa'i dou morminte " (onucius
)a s*r+it, nu anii din via'a ta conteaz, ci via'a din anii ti " ,braham )incoln
- mai bine s im violen'i, dac violen'a e !n inimile noastre, dec*t s purtm mantia
nonviolen'ei ca s acoperim impoten'a.
M opun violen'ei pentru c +i atunci c*nd pare s ac bine, binele e doar temporar. %ul
pe care-l produce e permanent " Mahatma /andhi
Deectele +i gre+elile min'ii sunt precum rnile corpului. Dup ce s-au depus toate
eorturile posibile pentru a le vindeca, va rm*ne totu+i !n urm o cicatrice " 0rancois de
la %ocheoucault
1estul de moralitate al unei societ'i reiese din ceea ce ace sau din copiii si " Mar2
13ain
,minte+te-'i c !n toat istoria au ost tirani +i criminali +i pentru o vreme au prut
invincibili, dar la s*r+it to'i au czut. &ntotdeauna " Mahatma /andhi
1rie+te ca +i cum ai muri m*ine, !nva' ca +i cum ai tri ve+nic " Mahatma /andhi
(el care controleaz e puternic, dar cel care s-a autoperec'ionat e +i mai puternic "
)ao 1zu
De iecare dat c*nd !'i !nrun'i temerile, c*+tigi putere, cura4 +i !ncredere !n tine.
1rebuie s aci lucruri de care nu te crezi !n stare " -leanor %oosevelt
5ube+te-i pe to'i, ai !ncredere !n c*'iva +i nu gre+i a' de nimeni " 6illiam Sha2espeare
7entru tot ceea ce cptm sau dob*ndim pe aceast lume, trebuie s pltim. De+i e
bine s ai aspira'ii !nalte, ala'i c acestea nu sunt deloc ietine " )ucille Maud
Montgomer8
&nuntrul iecruia dintre noi se al copilul care am ost. ,cest copil constituie
unda'ia pentru ceea ce am devenit, cine suntem +i ce vom deveni " %. #oseph
Nu e9ist o ormul a succesului:cu e9cep'ia, poate, a acceptrii necondi'ionate a
vie'ii +i a ceea ce !'i aduce " ,rthur %ubinstein
1rsturile veritabile de caracter ale iin'ei umane sunt capacitatea de a crea, de a
dep+i obstacolele, de a !ndura, de a transorma, de a iubi +i de a i mai presus dec*t
propria suerin' " Ben ;2ri
1riste'ea din sulet poate ucide ininit mai repede dec*t orice microb " #ohn Steinbec2
Nici un om care nu are o antezie ascuns nu poate i ericit. 7entru ericirea noastr,
anteziile sunt la el de importante ca aptele concrete " (hristian Nestell Bovee
0emeile nu trebuie s depind de protec'ia oerit de brba'i, ci trebuie !nv'ate cum
s se apere singure " Susan B. ,nthon8
;rice schimbare, chiar +i una dorit, aduce cu ea o stare de melancolie:pentru c tot
ce rm*ne !n urm este o parte din noi !n+ine. &ntr-un el, trebuie s murim pentru a putea
!ncepe o via' nou " ,natole 0rance
Cel care mi&e al=turi ast=0i% la ne3oie% 3a fi fratele meu pentru totdeauna > ?illiam
"-a@espeare
(*nd suntem tineri, !nv'm. (nd !mbtr*nim, !n'elegem " Marie von -bner
-schenbach (romancier austriac)
#usti'ia r or' este neputincioas. 0or'a r 4usti'ie este tiranic " Blaise 7ascal
)ocul unde iubim e casa noastr. De+i trupul pleac, suletul rm*ne mereu acolo "
;liver 6endell Holmes
,m vzut copii care au reu+it cu succes s dep+easc rul pe care ar i trebuit s-l
mo+teneasc< asta datorit aptului c puritatea e un atribut inerent suletului " /andhi
Natura, !n cele mai uimitoare aspecte ale sale +i cu pr'ile sale cele mai uluitoare este
doar undalul +i teatrul tragediei omenirii " #ohn Morle8
Nimic nu e at*t de puternic ca bl*nde'ea +i nimic nu e mai bl*nd dec*t puterea
adevrat " %alph 6. Soc2man
Despre rumusetea uitata a vietii
,ndrei 7lesu = ;pinii-#urnalul National
Daca ma gandesc bine, reprosul esential pe care il am de acut tarii si vremurilor este ca
ma impiedica sa ma bucur de rumusetea vietii. Din cand in cand, imi dau seama ca
traiesc intr-o lume ara cer, ara copaci si gradini, ara e9taze bucolice, ara ape, pa4isti si
nori. ,m uitat misterul adanc al noptii, radicalitatea amiezii, racorile cosmice ale
amurgului. Nu mai vad pasarile, nu mai adulmec mirosul praos si umed al urtunii, nu
mai percep, asi9iat de emotie, miracolul ploii si al stelelor. Nu mai privesc in sus, nu mai
am organ pentru parumuri si adieri. 0osnetul runzelor uscate, transluciditatea nocturna a
lacurilor, sunetul indescirabil al serii, iarba, padurea, vitele, orizontul tulbure al campiei,
colina cordiala si muntele ascetic nu mai ac de mult parte din peisa4ul meu cotidian, din
echilibrul igienic al vietii mele launtrice. Nu mai am timp pentru prietenie, pentru taclaua
voioasa, pentru cheul asezat. Sunt ocupat. Sunt grabit. Sunt iritat, hartuit, coplesit de
lehamite. ,m o e9istenta de ghiseu> mi se cer servicii, mi se ac comenzi, mi se solicita
interventii, saturi si complicitati. ,m devenit mizantrop.
Doua treimi din metabolismul meu mental se epuizeaza in nervi de con4unctura, agenda
mea zilnica e un inventar de urgente minore. /andesc pe sponci, stimulat de provocari
meschine. 5mi incep ziua apoplectic, in4urand ?situatiunea?> gropile din drum, moravurile
soerilor autohtoni, caldura (sau rigul), praul (sau noroiul), morala politicienilor,
gramatica gazetarilor, modele ideologice, cacooniile noii arhitecturi, demagogia,
coruptia, bezmeticia tranzitiei. ,bia daca mai inregistrez desenul ametitor al cate unei
siluete eminine, inocenta vreunui suras, armecul tacut al cate unui colt de strada.
(olectionez antipatii si prile4uri de insatisactie. Scriu despre mizerii si maruntisuri.
Bomban toata ziua, mi-am pierdut increderea in virtutile natiei, in soarta tarii, in rostul
lumii. ,m un portret tot mai greu digerabil. 7atriotii de parada m-au trecut la tradatori,
neoliberalii la conservatori, postmodernistii la elitisti. Batranilor le apar rivol, tinerilor
reactionar. @na peste alta, mi-am pierdut buna dispozitie, elanul, 4ubilatia. Nu mai am
ragazuri ertile, reverii, autenticitati. Ma misc, de dimineata pana seara, intr-un univers
artiicial, agitat, inectat de trivialitate. ,petitul vital a devenit anemic, placerea de a i si-
a pierdut amplitudinea si suculenta.
%espir crispat si pripit, ca intr-o etuva. (and cineva trece printr-o asemenea criza de vina
e, in primul rand, umoarea proprie. 1e poti acuza ca ai consimtit in prea mare masura
imediatului, ca nu stii sa-ti dozezi timpul si aectele, ca nu mai deosebesti intre esential si
accesoriu, ca, in sarsit, ai scos din calculul zilnic valorile zenitale. Dar nu se poate trece
cu vederea nici ambianta to9ica a momentului si a veacului. Suntem napaditi de probleme
secunde. ,vem preocupari de mana a doua, avem conducatori de mana a doua, traim sub
presiunea multipla a necesitatii. Ni se oera te9te mediocre, sho3-uri de prost-gust,
conditii de viata umilitoare.
,m a4uns sa nu mai avem simturi, idei, imaginatie. Ne-am uratit, ne-am instrainat cu totul
de simplitatea polionica a lumii, de pasiunea vietii depline. NuA mai avem puterea de a
admira si de a lauda, cu o genuina evlavie, splendoarea (reatiei, vazduhul, marile,
pamantul si oamenii. Suntem turmentati si sumbri. ,bia daca ne mai putem suporta.
-9ista, pentru acest derapa4 prime4dios, o terapie plauzibilaB Da, cu conditia sa ne dam
seama de gravitatea prime4diei. (u conditia sa impunem atentiei noastre zilnice alte
prioritati si alte orizonturi. C
Dac n drumul tu ntlneti un om prea obosit
ca s-i poat drui un surs, las-i-l pe al tu. Cci nimeni
nu are mai
mare nevoie de un zmbet dect acela care nu-l mai poate
drui.
Dale Carnegie
Dac vei lua crucea de bunvoie, ea nsei te va ndruma i
te va duce
spre limanul dorit; dar dac o vei lepda, vei da de bun
seam peste
alta poate nc i mai grea.
Toma de empis
! ai cura"ul de a sc#imba lucrurile care trebuie sc#imbate,
puterea de a
accepta lucrurile care nu pot $i sc#imbate i nelepciunea
de a $ace
distincie ntre cele dou.
%adagiu oriental)
Cnd te ridici s prinzi o stea, poate nu vei reui,
ns nici nu te vei ntoarce cu o mn plin de noroi.
&nonim