Internet si Intranet

Internetul este un termen nou , intrat deja in vocabularul de zi cu zi .

Unii autori chiar abordeaza subiecte legate de sindromul Internet sau
dependenta de Internet .
Concepte de baza (CUPRI!"
In primul rand internetul este o retea de calculatoare ( de #apt , o retea
de retele " la nivel mondial prin intermediul careia sunt interconectate
milioane de echipamente de calcul (aici sunt incluse si calculatoarele
personale" din intreaga lume . $ retea de calculatoare reprezinta o colectie
de calculatoare interconectate , capabile sa schimbe in#ormatie intre ele
%&anenbaum '(()* .
Pe de alta parte , Internetul este denumirea celei mai vaste grupari de
surse de in#ormatie din lume . Reteaua Internet este e+tinsa la intreaga
planeta si cuprinde o cantitate imensa de resurse #izice , logice si
in#ormationale .
Printre echipamentele interconectate se gasesc , calculatoare personale
, statii de lucru Uni+ , servere de -eb sau de e.mail , laptopuri , pagere ,
tele#oane mobile etc . /e curand au #ost conectate la Internet si dispozitivele
electrocasnice (cum ar #i #rigiderul sau cuptorul cu microunde" . !e prevede
ca , in viitor , multe dintre echipamentele electrocasnice vor dispune de
cone+iune Internet . &oate aceste echipamente deja #amiliare (posta
electronica sau -eb.ul" sunt aplicatii de retea ce ruleaza pe aceste sisteme.
gazda .
Pentru a comunica intre ele , sistemele.gazda #olosesc protocoale
pentru controlul transmiterii , receptiei si corectiei in#ormatiilor care circula
prin Internet . /intre aceste protocoale , &CP (&ransmission Control
Protocol" sunt cele mai importante . /e asemenea , pentru asigurarea
cone+iunii , sistemele.gazda #olosesc legaturi de comunicatie constand din
diverse tipuri de cabluri (coa+ial , torsadat , #ibra optica" sau pot #i cone+iuni
#ara #ir (prin unde radio" . Una dintre caracteristicile importante ale
legaturilor este viteza teoretica de trans#er al datelor , denumita latime de
banda (band0idth" si care se e+prima in biti sau multipli ai acestora pe
secunda (de e+emplu, '1b2s3'444biti2s".
!istemele.gazda nu sunt interconectate direct intre ele, ci prin
intermediul unor dispozitive intermediare denumite rutere . Pe scurt , un
'
ruter este un dispozitiv care preia in#ormatia ce ar ajunge la el prin
intermediul uneia dintre legaturile (de intrare" de comunicatie si o trimite
mai departe pe o alta legatura (de iesire". 5ormatul in#ormatiilor receptionate
si transmise mai departe intre rutere si sistemele.gazda sunt precizate de
protocolul IP .
/rumul pe care il parcurg in#ormatiile de la transmitator la receptor
poarta denumirea de ruta (route sau path" in retea .
6odalitatea de stabilire a unei cone+iuni in Internet (pentru a putea
transmite in#ormatii de la un transmitator la un receptor" se bazeaza pe o
tehnica denumita comutare de pachete , care permite mai multor sisteme sa
comunice pe o ruta (sau o portiune dintr.o ruta" Internet , in acelasi timp .
&opologia Internetului (structura sistemelor conectate la Internet" este
ierarhizata ast#el, sistemele.gazda , a#late la baza , sunt conectate la un I!P
(Internet !ervice Provider.5urnizor de !ervicii Internet" local prin
intermediul unor retele de acces , #urnizorii locali sunt conectati la #urnizori
nationali sau internationali , iar acestia din urma sunt conectati la cel mai
inalt nivel din ierarhie .
&rebuie remarcat #aptul ca pot #i adaugate noi componente sau
niveluri (noi retele sau noi retele de retele" in aceasta topologie ierarhica
intr.o maniera #oarte simpla , asa cum s.ar adauga noi piese intr.un joc de
7ego . Internetul a crescut in ultimii ani si continua sa creasca intr.un ritm
e+ponential . /aca in '(() au #ost adaugate apro+imativ 8.444.444 de host.
uri (sisteme.gazda" %et0or9 , '(()* , in :44' au aparut ').444.444 de noi
host.uri conectate la Internet %et0or9 , :44'* .
;+ista si retele private , ale caror calculatoare.gazda nu sunt accesibile
din a#ara retelei respective . $ ast#el de retea se numeste Intranet .
Utilizarea calculatoarelor in cadrul agentiei americane de stat <RP<
(<dvanced Research Projects <genc=" din cadrul /epartamentului de
<parare (/o/ > /epartment o# /e#ense" al !U< a condus la coordonarea
dezvoltarii unei retele independente de producator , pentru a se putea
conecta marile centre de cercetare . Crearea unei ast#el de retele a #ost prima
prioritate a programului , avand in vedere ca , initial , #iecare centru de
cercetare #olosea tehnologii proprietare . <nul '()? a marcat inceputul
elaborarii unei retele bazate pe comutare de pachete , care mai tarziu a
devenit reteaua <rpanet .
<rpanet a #ost prima retea de calculatoare de arie larga (-< > -ide
<rea et0or9" din lume , conceputa sa permita unor pachete de date sa #ie
rotate ca entitati de sine statatoare . <ceasta a reprezentat o revolutie in
domeniu , deoarece retelele anterioare se bazau pe comutarea de circuite ,
adica stabilirea de cone+iuni dedicate intre doua puncte . 6ai mult , <rpanet
:
o#erea pentru prima data posibilitatea interconectarii mai multor puncte intr.
o topologie neregulata , permitand datelor sa circule intre oricare dintre
acestea , pe diverse rute . Conceptul de baza era urmatorul , daca unul dintre
puncte era distrus , acest lucru nu a#ecta comunicatiile dintre celelalte puncte
care #aceau parte din retea .
In acelasi timp si alti #urnizori de servicii de retea au inceput sa
dezvolte cone+iuni cu puncte din reteaua <rpanet , ceea ce a condus treptat
la aparitia termenului de Internet . In anii urmatori , tot mai multe organizatii
au #ost adaugate in <rpanet , in paralel cu dezvoltarea altor retele si
tehnologii de retea , precum ;thernet .
&oate activitatile dintr.o retea de calculatoare (deci si din Internet"
sunt bazate pe #unctionarea unui anumit set de protocoale. /e e+emplu ,
comunicarea dintre doua calculatoare in retea se #ace prin protocoale
implementate hard0are , la nivelul placii de retea , pentru controlul
#lu+urilor de biti transmisi prin intermediul suportului #izic . Protocoalele de
control al congestiilor controleaza viteza de transmitere a datelor intr un
transmitator si un receptor , iar protocoalele de posta electronica guverneaza
modalitatea de transmitere si de receptie a mesajelor de tip e.mail .
In #igura 8.' este prezentat cazul in care un calculator #ace o cerere
unui server -eb, se primeste un raspuns a#irmativ de cone+iune din partea
server.ului , iar calculatorul #oloseste un mesaj @;& (tip de cerere in
protocolul -eb #ttp" pentru a receptiona pagina respective. In cele din urma,
server.ul returneaza continutul #isierului catre calculatorul care a lansat
cererea .
5ig. 8.' Protocol de retea
8
Arhitectura Internetului (CUPRI!"
/e.a lungul timpului , <rpanet a evoluat intr.o retea de retele ,
#olosind &AP2IP si conectand intre ele diverse organizatii comerciale ,
educationale , politice etc . < rezultat ast#el o structura generala destul de
neregulata a Internetului (#ig. 8.:".
5ig. 8.: <rhitectura generala a Internetului
In reteaua Internet e+ista , ca entitati importante ,
. #urnizorii de servicii Internet , care asigura clientilor acces la
Internet(I!P"
. #urnizorii de servicii de retea , care asigura cone+iunile intre #urnizorii
de acces la Internet din intreaga lume(!P"
<stazi se tinde spre o arhitectura mai structurata , organizata arborescent.
7a primul nivel se a#la #urnizorii de servicii care o#era majoritatea serviciilor
de interconectare la nivelul unei tari sau la nivel mondial , care se numesc
#urnizori nationali . 6ajoritatea acestor #urnizori sunt mari companii de
telecomunicatii specializate in retele de scara larga .
Pe urmatorul nivel se gasesc #urnizorii de acces la Internet sau de
servicii Internet . <cestia o#era acces la nivelul unei localitati sau regiuni
geogra#ice restranse , avand servicii de cone+iune la viteze mai reduse decat
#urnizorii nationali .
B
5ig. 8.8 !tructura ierarhica a Internetului
Urmatorul nivel il constituie clientii retelei (clienti PC sau servere" ,
conectati prin intermediul unui #urnizor de servicii Internet la un punct de
acces la retea , de unde se #ace legatura spre intreaga retea Internet .
Componentele Internetului (CUPRI!"
Calculatoarele #olosite in retele sunt denumite , de regula , gazda sau
sisteme terminale . Un calculator.gazda stocheaza programe de nivel
aplicatie (program de e.mail, navigator -eb , program de chat etc." .
/enumirea de sisteme provine de la #aptul ca se a#la la marginea
Internetului . Calculatoarele gazda se impart in doua categorii , clienti si
servere . Clientii sunt reprezentanti de calculatoare PC sau statii de lucru in
timp ce serverele sunt calculatoare mai puternice care au de obicei
#unctionalitati speci#ice (servere de baze de date , servere de e.mail , de -eb
etc." . 6ajoritatea retelelor de calculatoare #olosesc modelul client2server.
Con#orm acestui model , un program.client care ruleaza pe un s=stem
terminal cere si primeste in#ormatii de la un program.server care ruleaza pe
alt s=stem terminal . Cele mai multe aplicatii Internet (-eb , e.mail , #tp ,
telnet" #olosesc acest model . /atorita #aptului ca programul.client ruleaza
pe un calculator si programul.server ruleaza pe alt calculator , aplicatiile se
numesc distribuite .
/aca cele mai multe sisteme terminale sunt #ormate din calculatoare
personale , statii de lucru si servere , in ultimul timp au aparut din ce in ce
C
mai multe tipuri de echipamente conectate la Internet (camere digitale ,
sisteme -eb&A etc."
5ig. 8.B Componentele Internetului
Retelele Intranet (CUPRI!"
Retelele Intranet inaugureaza generatia sistemelor in#ormatice
orientate nu numai pe #unctii , ci , mai degraba , pe organizarea intreprinderii
. Intranetul poate #i de#init ca o implementare a tehnologiei Internet in cadrul
unei organizatii de intreprindere sau ca -eb particular %Rosca :444* . Cu
alte cuvinte , intranetul permite utilizarea totala sau partiala a tehnologiilor si
in#rastructurilor Internet pentru transmiterea si prelucrarea #lu+urilor si
prelucrarea #lu+urilor de in#ormatie interne ale unui grup de utilizatori .
@rupul se poate limita la nivelul unei intreprinderi sau poate include
clientii , #urnizorii sau partenerii sai . Intranetul este realizat ast#el incat
livrarea resurselor in#ormationale voluminoase ale unei organizatii sa devina
transparenta pentru #iecare utilizator individual , cu un consum minim de
timp si e##ort . Intranetul se comporta ca un -eb intern , care permite
accesarea unei mari cantitati de in#ormatii de #irma stocate pe servere .
)
Intranetul utilizeaza retele locale , protocoale de communicate &CP2IP,
servicii Internet (-eb , e.mail , 5&P , ne0s etc." , so#t0are personalizat si
instrumente pentru consultarea bazelor de date . /eoarece Intranet este
realizat pe baza protocoalelor Internet standardizate , el poate #i rapid
actualizat .
Conceptul de Intranet se bazeaza pe urmatoarele elemente ,
. tehnologia Internet utilizata intr.o organizatie , pentru a #acilita
comunicarea si accesul la in#ormatii D
. un mechanism integrat pentru utilizatori , procese si in#ormatii din
cadrul unei organizatii D
. corporatia de tip retea in#ormationala .
Intre conceptele de Internet si Intranet e+ista asemanari precum ,
arhitecturi similare D #unctionare pe baza modelului client.server si
tehnologie bazata pe serviciul -eb .
Principalele deosebiri constau in ,
. Internetul reprezinta zona in#ormatiilor publice , iar Intranetul , zona
in#ormatiilor private D
. Intranetul are o securitate accentuata si acces mai restrictive , bazat pe
parole sau alte modalitati de autenti#icare D
. Intranetul presupune modalitati de di#uzare si partajare a datelor si
lucrul in echipa
. Relatia utilizatorilor cu bazele de date este mult mai apropiata la
Intranet decat la Internet D
. In Intranet rolul statiilor de lucru este mult diminuat , o parte din
datele prelucrate migrand de pe statiile de lucru pe servere D
. In Intranet controlul aplicatiilor si al mediilor de operare se #ace mai
mult prin servere decat prin statiile de lucru , ambele comunicand in
retea prin protocoalele standard D
. In Intranet , utilizatorii au acces #le+ibil la date , desi aplicatiile ,
inter#etele utilizator si datele sunt sub controlul departamentului I& D
. Aiteza de operare in Intranet este mult mai mare decat in Internet .
Intranetul constituie calea sigura , rapida si usor de utilizat pentru
comunicarea intre departamentele unei #irme , accesul la orice tip de
in#ormatie realizandu.se printr.o inter#ata comuna oricaror plat#orme
so#t0are si hard0are , numita navigator (bro0ser". /imensiunea Intranetului
variaza de la o organizatie la alta , in #unctie de numarul de utilizatori ,
politica de proiectare si implementare peste vechile sisteme , orientarile
acesteia . In Intranet toate calculatoarele coopereaza , indi##erent daca sunt
statii de lucru , servere de baze de date sau servere de aplicatii , obtinandu.se
in #inal un sistem de care bene#iciaza intreaga intreprindere .
E
6odelul de re#erinta pentru Intranet ,
. mecanismele , care conlucreaza pentru satis#acerea nevoilor
utilizatorilor de in#ormatie , reprezentate prin , instrumente de
utilizare , instrumente de cautare , sisteme.suport , instrumente -eb
pentru dezvoltare si publicare , manageri de medii , pagini de re#erinta
commune , sisteme de publicare , depozite de in#ormatii D
. serviciile , care re#lecta cerintele si nevoile companiei , #iind speci#ice
acesteia ,
. consultanta , in#ormatiile privind proiectarea , managementul
serverelor si documentelor , monitorizarea si plani#icarea , instruirea ,
ajutorul online D
. in#ormatiile partajabile , constand din , procedurile si politicile
companiei , salariile angajatilor , manualele so#t0are , ajutorul online ,
documentatia , orarul instruirilor , materialele pentru cursurile de
instruire , scrisorile , hartile , numerele de tele#on , starea proiectelor ,
lista preturilor , cataloagele , presa , programarile , rapoartele ,
in#ormatiile despre clienti si despre #urnizori .
Componentele care stau la baza alcatuirii unui Intranet sunt ,
. reteaua de calculatoare , cu toate componentele sale , mediul #izic de
comunicare intre diversele sisteme de calcul ale intreprinderii ,
echipamentele de interconectare a di#eritelor subretele , suitele de
protocoale care asigura comunicarea intre entitatile retelei D
. programele care implementeaza serviciile de baza ale Intranetului D
. aplicatiile care implementeaza toate serviciile Intranetului D
. aplicatiile care permit lucrul in cooperare .
?
5ig. 8.'B 6odel structural Intranet
<rhitectura unui Intranet poate #i analizata prin intermediul unitatilor
#unctionale , care o#era unei retele de calculatoare caracteristica de Intranet ,
. utilizatorii , #ormati din cei pentru care este constituit sistemul intranet
si care pot avea rol pasiv (in cazul in care sunt doar cititori sau
consumatori de in#ormatie" sau active (in cazul in care contribuie la
producerea de in#ormatie si la administrarea ei"D
. serviciile , care o#era accesul la in#ormatie prin intermediul unor
metode #acile D
. bazele de date , unde se stocheaza in#ormatiile de diverse tipuri si care
sunt vehiculate in Intranet D
. zidul de protectie , care delimiteaza sistemul Intranet de lumea
e+terioara (Internet", creand o zona de securitate sporita ,
indispensabila , pentru a putea o#eri angajatilor in#ormatii cu character
secret D
. middle0are , liantul care leaga toate componentele pentru a crea
cone+iuni intre utilizatori , servicii si in#ormatii .
(
5ig. 8.'C $rganizarea #unctionala a unui Intranet
Servicii de baza in Internet si Intranet (CUPRI!"
!erviciul -eb
(---.-orld -ide -eb" este probabil cel care a condus la
acceptarea pe scara larga a Internetului si la dezvoltarea sistemelor de tip
Intranet . In principiu , cele doua componente importante ale acestui serviciu
sunt clientul (programul de navigare" si server.ul --- (-eb" .
Programul de navigare o#era o inter#ata de utilizator simpla , motiv
pentru care este usor de utilizat . 7egaturile spre alte documente sunt
marcate special , iar pentru citirea documentului trebuie #acuta doar o
selectie cu mouse.ul . &ipurile de documente prezentate de un program de
navigare nu cunosc , practic , limite . ;+ista totusi un set de tipuri de
documente standard , recunoscute implicit de programul de navigare , care
pot #i e+tinse prin noi module (asa numitele plugin.uri" . <cestea sunt
programe care permit navigatorului sa trateze documente de tipuri
necunoscute in mod implicit .
'4
5iecare document -eb are ca ideti#icator o adresa, codi#icata sub #orma
unui UR7 (Uni#orm Resource 7ocator". $ adresa simpla permite
identi#icarea cu usurinta a urmatoarelor componente UR7 ,
. protocolul de transmisie a documentelor (implicit este F&&P", urmat
de separatorul 22D
. numele serverului pe care este stocat documentul D
. numarul portului &CP pe care este disponibil serverul -eb(implicit
portul ?4"D
. calea care trebuie urmata din radacina sistemului de documente a
serverului -eb pentru a ajunge la document .
Unele componente UR7 sunt optionale , #iind #urnizate #ie de server (de
e+emplu , numele implicit al documentului care descrie structura unui
catalog de documente", #ie de programul de navigare (protocolul sau portul ,
dar si serverul si calea , ambele relative la documentul curent".
Protocolul F&&P a #ost de#init initial pentru trans#erul documentelor de la
serverul -eb la client , dar #le+ibilitatea lui ii permite utilizarea si in alte
situatii , trans#erul de #isiere binare , accesul la baze de date , comunicarea
intre di#erite entitati ale retelei .
!erviciul de posta electronica
(e.mail , electronic mail" a stat la baza dezvoltarii Internetului ,
datorita caracteristicii sale de a permite trimiterea de documente electronice
intre utilizatorii conectati la retea . 5unctionarea serviciului de posta
electronica poate #i considerate asincrona , in sensul ca emitatorul si
receptorul nu trebuie sa #ie simultan conectati pentru ca mesajul sa ajunga de
la sursa la destinatie .
<rhitectura serviciului de posta electronica are urmatoarele componente
principale ,
. agentul utilizator (U< > User <gent" care este de obicei un program
cu care utilizatorul isi citeste si trimite posta electronica D
. serverul de posta electronica (cutia postala" care constituie locul in
care ajunge posta electronica si din care agentul utilizator preia
mesajele D
. agentii de trans#er postal (6&< > 6ail &rans#er <gent" care preiau
mesajele de la U< si le retransmit prin retea catre cutia postala a
destinatarului .
''
Web suport pentru aplicatii distribuite (CUPRI!"
-eb poate #i #olosit drept support al aplicatiilor distribuite in Internet si
Intranet , #iind intermediar= intre utilizator si aplicatia sa . Programul de
navigare asigura inter#ata cu utilizatorul , in timp ce serverul -eb mijloceste
comunicarea cu programul de aplicatie .
5ig. 8.:' <rhitectura aplicatiilor -eb
Utilizarea -eb presupune o e+tindere a #unctionarii sale de baza, sub
urmatoarele aspecte ,
. sa #ie posibila transmiterea de in#ormatii in ambele sensuri , intre
programul de navigare si server D
. sa #ie posibila lansarea de catre server a unui program de aplicatie si
apoi comunicarea dintre server si acest program D
. rezultatele programului de aplicatie sa poata #i transmise in #ormatul
documentelor -eb , pentru a #i a#isate de bro0ser pe ecranul
utilizatorului .
':