Sunteți pe pagina 1din 236

VECHILE BISERICI

DE

PIATR ROMNESTI
)

DIN

JUDEUL HUNEDOARA

DE

VIRGIL VTIANU

TIP.

"CAR TEA ROMNEASC" S. A., CLUJ


1930

www.dacoromanica.ro

95

EXTRAS DIN "ANUARUL" COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE


PENTRU TRANSILVANIA PE ANUL 1929.

www.dacoromanica.ro

-!5`-0-74444t..) #.91.,,:,...

rz.

4'1% --LL.. 2'1,5

3. ;1. -1,2a.

v--re-is,

ffl-ii,),:( ig*Th

VECHILE BISERICI
DE

PIATRA ROMANESTI
DIN

MERL HUNEDOARA
DE

VIRGIL VATA$IANU

TIP. C A R TE A ROMANEASCA" S. A., CLUJ


1930

www.dacoromanica.ro

95

EXTRAS DIN ANUARUL" COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE


PENTRU TRANSILVANIA PE ANUL 192.

www.dacoromanica.ro

CUVANT INTRODUCTIV
Judetul Hunedoara i indeosebi basinul asezat in partea de
miazazi a acestui judet, Tara Hategului, e una din regiunile
care a fost scena unei serii de evenimente importante pentru
desvoltarea poporului roman. Acest tinut, stravechiu cuib al
vitejiei dace, centru de civilizatie i organizatie roman& ter-toriu de absorbtiune slava, e pentru istoria etnica si politica
a poporului roman de o importanta reprezentativa, incepand
cu timpurile cele mai indepartate. Dar jud. Hunedoara prezinta aceeas importanta si pentru istoria artei poporale. De
altfel multe laturi ale ananifestatiunilor de cultura poporala au
fost deja relevate de folklor i etnografie dar una din cele mai
importante, arhitec,tura bisericeasea, a I-Mims pana in prezent
aproape necunoseuta. Nu doar ea nu ar exista publicatii multiple, earl sa, se fi oeupat en aceste monumente; dimpotriva,

dederieri si aprecieri apar Inca in jumatatea a doua a sec. al


,KVTII-lea, si din anii din urma avem j incercari de a enprinde materialul artistic al acestei regiuni in studii de ansamblu; toate aeeste scrieri insa nu reusese s ne dea o
presie lamurita despre importanta monumentelor de arhiteetura, cari au supravietuit aci, fiindca unii dintre autori, cei
mai vechi, nu le dau atentie deal ea punete de reper pentru
cleserieri de calatorii, sau pentru a releva in ele elementele ce
nu simt romanesrti, iar altii, mai reeenti, le aeorda o atentie
prea fugitiva, prezentandu-le in ftmetie de alte evenimente pi
monumente, ca niste simple accesorii, sortite s complecfeze
demonstratii si ipoteze intemeiate pe un material strain. Dar
primele consideratii asupra inceputurilor arhitecturei reli
gioase romfinesti ar trebui s porneasea din judetul Hunedoara,
indeosebi din Tara Hategului, i ar mai trebni on motivul sa
fie limpede si de mult apreeiat: faptul e. aci surprindem din

veehime un focar constant de cultura, datorit fara, indoiala


avartajelor geografice, prielnice unei desvoltari mai linistite,

www.dacoromanica.ro

lv mai profunde, j imprejurarea ca tot aci ggsim, incontestabil,

eele mai vechi monumente de arhitectura romaneaseg religioasa, monumente, cari au fost ridicate in interiorul teritoriului romgnesc, cu forte indigene. Considernd in general ma-

terialul artistic romanesc, pus pana in prezent la indenigna


$1.iintei, se pare ca in domeniul arhitecturei religioase voin putea. mai curand si mai bine recunoaste elementele bastinase ale
spiritulu i. artistic romanese, i vom putea demonstra, ci arld-

tectura romneasca nu e numai un conglomerat de influinte


straine, bizantine, shrbesti, occidentale si armene, eari s'au
intalnit la noi pe un teren virgin, ci c arhitectura noastra are
raddcini stravechi, nutrite de acelas sol, din care s'a ilscut
si s'a hrgnit poporul nostru.
Sper ea in cele ce vor urma in cursul studiului, voi putea
demonstra, ca exista legaturi intime intre vechea arhitectura
romlineasea disndruta si intre monumentele, cari ni s'au pastrat
din epoca in care apar primele organizri ale diferitelor tinuturi
romiinesti. In sensul acesta vom ajunge poute en timpul i nal
s vorbim despre o arta romneasea cu radacini indigene, si nu
numai de o arta asimilata in diferite epoce, Vara niei o leg-

turfl eu desvoltarea nationald. Ce qui constitue les nationalits, c'est le lien qui unit etroitement les differentes pAriodes
de leur existence; il faut plaindre les peuples qui renient
leur pass. car il n'y a pas d'avenir pour eux!"). Aceste eonsideratii fundamentale ale hi Viollet-le-Due au fost eu &ea"vdrsire diseonsiderate in ce priveste arta romneasea, si a IrebuD st vie savanti straini, n frunte cu dl J. Strzygowski, ea
sa ne snund cg raffle Romne nu au fost numai un teritorin de
eontinua absorbtie artistica, ci i un foear de expanziune2). Dar
daeg acestea an fost spuse en privire la vremurile din cari ni s'au

pgstrat monumente din belsug. nu putem sa nu admitem


oareeare activitate artistica, ()rick de modesta, si nentru epocele anterioare. De fapt cultura produce si poseda fiecare ponor. Deosebirea e numai in caracterele acestor manifestatii si
in gradul bor. Astfel trebue s. punem i noi nroblema asa cum
a pus-0 Viollet-le-Due cu privire la elementele constitutive ale
de l'archi(ecture fran1) Violbst-10-)loc. Dictionnoire raisonn(5
poise du Xl-e au XVI-e &Ude. Tome I, pag. III.

2) Vezi articolul dlui J. Strzygowski publicat in Bul. Com. Mon.

Ist anul VI

1913, pag. 128 0 urm,

www.dacoromanica.ro

-V
ceputurilor arhitecturei franceze: En prenant l'architecture
l'origine d'une civilisation (in sens de eultura") qui succde
une autre, ii faut necessairement tenir compte des traditions
d'une part et des besoins nouveaux de l'autre"). Dar cu privire la literatura istoriei artei franceze eonstata tot Viollet-leDue in anul 1858, ca il est plus court de nier que d'tudier"2).
Se vede de aci ca evolutia istoriei artei romane$ti e la noi
inch' aproape de punctul, la care era in Franta acum $aptezeci
de ani, $i mai rezult c fazele coneeptillor se repet j ele
in mod constant: dupa un optimism hazardat la inceputurile
redesteptarei nationale, istoricii de arta romani au fost i aunt
a

11

azi in parte inca condu$i de un scepticism sever, de care trebue

sa ne desharam, daca vrem sa atacam cu obiectivitate realitatea tiintifie,. Pentru a putea face insa acest lucru e necesar
sa abandonam inainte de toate predispozitiile de admiratie
pentru tot ceea-ce e strain si romantismul autocriticei pesirpiste; trebue sa privim monumentele in fata i sa le lasam
pe ele sa vorbeasca. La noi nu s'a, prea procedat a$a; s'a facut
dimpotriva multh epigrafie, filologie $i istorie politica pe socoteala monumentelor i prea putina istorie de arta propriu zis.

De aci rezulta insa o serie de dificultati, mai ales pentru


eei ce vor s. studieze arhitectura poporala ardeleana. Mai intiu eh arhitecturei poporale in sine i s'a dat prea puting
atentie, concentrandu-se interesul asupra artei orasenesti, tratlindu-se arta poporala au predilectie ca un derivat al celei
burgheze, iar apoi, studiind arta poporala nu de dragul adevarului tiintilie. ci pentru a aduna argumente politice. Incurcacum
turile ce rezulta de aci sunt de nedescris i rezultatele
sunt cele la earl ajunge de pilda autorul rapoartelor oficiale
publicate in Archaeologiai Rrtesit6 (111-1870, pag. 320-1) cu
privire la bisericile din Densu$, Streiu, Santa-Marie j Hunedoara, pe cari le declara toate la un loc de romanice"
inealificabile. De altfel voi avea ocazie In cursul studiului in repetite rnduri sa intampin asemenea concluzii. Acestor dificul
tali, specifice materialului ardelenese, se adauga altele de ordin general: anume faptul ca abia de curnd s'a acordat interes
$i arhitecturei tarane$ti mai modeste, i materialul din diferiteIe regiuni e =mai in parte publicat. De ad greutatea de-a
1)

Viollet-le-Duc, op. cit., vol. I, pag, 116.

9 Ibid., pag. VI.

www.dacoromanica.ro

VI

face comparatii, de-a stabili analogiile hotaritoare si de-a evidentia legitturile determinante. Urmarea acestei situatii e, ca
oriee coneluzie in domeniul analizei comparative si a sintezei,
bazate pe aceste analize, va trebui deocamdata prezentata sub
beneficiu de inventar".
Materialul pe care urmeaza sa-1 prezint 1-am adunat parte
din literatura, dar 'in cea mai mare parte in excursiile facute
in ennui verilor 1924, 1926 si 1927. Cu ocazia acestor excursii
am Maui si masurArile pentru planuri si fotografiile call_ intovarasesc luerarea, eu exceptia planurilor si fotografiilor a
earor provenienta am indieat-o anume.
Metoda, dupa care am studiat acest material, si sistemul in
care il infatisez, e eel propus de dl J. Strzygowski, si aplicat
in publicatiile Institutului I de Istoria Artelor din Viena, de
sub conducerea Dsale.Motivul e ca nici o metoda propusA pang.

in prezent nu e atat de complecta, si nici una nu garanteaza


asa de bine tratarea si exploatarea materialului din toate punetele de vedere, ca cea intocmita de dl J. Strzygowski; expunerea si motivarea ei se gaseste in luerarile Die Krisis der Geistestvissenschaften i Forschu,ng und Erziehung, iar in romhneste aceasta metoda a fost sustinuta de dl C. Petranu in lavafilmantul lstoriei Artelor la Universitatea din Cluj (extras,
Bueuresti, 1924). Aceepand in intregime argumentele aduse de
ill J. Strzygowski cu privire la metoda propusa, mA dispensez
de a le mai reproduce si indrum pe cetitor la original. Cat ma
priveste, imi permit numai observarea, ea ar putea sa fie con-

siderate drept defeete ale acestei metode intaiu neeesitatea


unor repetiri a aceleias ehestiuni in diferite capitole, rePetiri
cari, evident, sunt numai aparente, materialul fiind de fapt
analizat de fiecare data din alt punct de vedere, si apoi rigiditatea sablonului, dar aceasta rigiditate e conapensata prin impartirea practica, care inlesneste mult orientarea.

Inainte de a ataca subieetul, sa-mi fie ingacluit sa aduc


prinosul multumirilor mele si expresiunea recunostintei dlui
profesor Josef Strzygowski pentru sfaturile amabile pe eari
mi le-a dat, precum si pentru bungvointa cu care mi-a pus la
dispozitie materialul de care dispunea Dsa, intre altele luerarea Die Holzkirchen in der Umgebung von BielitzBiala, pe
and era inca in curs de aparitie. Aceleasi sentimente de reeunostinta tin sa le exprim si dlui profesor Coriolan Petranu,
fiindcA diinsul a fost cel dintAiu care, inca in anul 1923, mi-a

www.dacoromanica.ro

- VII
atras atentia asupra unora din monumentele hunedorene, si
andu-mi indrumgri pretioase, mi-a pus in tot timpul cereetarilor la dispozitie biblioteea Seminarului de Istoria Artelor de
sub conducerea Dsale, precum si eliseele nr. 21, 22, 27 si 31.
Dlui eoleg Ion Muslea apoi ii sunt indatorat pentru sfaturile
pretioase pe earl le-am primit cu ocazia revizuirei redactrei.
Dar toate indrumArile primite si toate strgduintele mele ar
fi fost zadarnice, daea bunavointa dlui profesor Alexandru
Lape'datu, presedinte al Seetiei transilvgnene a Comisiunei Mo-

numentelor Istorice, nu mi-ar fi dat posibilitatea de a-mi tipsari lucrarea, oferindn-mi ospitalitatea Anuarului Comisiunei
de sub condueerea Dsale. Il rog deci s'a-mi permith" SEi exprim
si in locul aeesta sentimentele de profund recunostint ce i le
pastrez. De-asemenea multumesc dlui Constantin Daieovici,
seeretar al acestei Institutii, pentru amabilitatea deosebit, cu
care mi-a venit in repetite randuri in ajutor.

www.dacoromanica.ro

ERATA:
Pag.
9

11

4, notd, randul 2 de jos, In loc de: Funden, citeste: Funde.


5, nota r, Intre rdndul 4 si 3 de jos intercaleazd: In sacest tablou
pridvorul lipsefte inca, dar intrarea se flicea deja.
29, nota r, randul 2 de jos, In loc de: tortnelmi, citeste: tortneti.
30, nota 2, randul ultim, se va adduga: vben, !even jestb- Georgie

Sandor O-FogarasbOl".
36,
nota
r, In loc de: keletkezesdr81 citeste: keletelesera
I/
47, randul 9 de sus, In loc de: dela, citeste: date.
9
48, randul 12 de sus, In loc de: ocaziune, citeste: coeziune.
48, se va sterge nota 3.
9
61,
nota r, randul 3, in loc de: itsItowers, citeste: its towers.
.
: shofne, citeste: showne.
3,
1.,
6r,
9
9
: 1919, citeste: 1910.
6,
r,
61,
9
71,
rAndul
4
de
jos,
In
loc
de:
o, citeste: a.
.
:
romand,
citeste: imPeriala romaria.
7
sus,
. 77,
: bisericilor, citeste: bisericii.
3 , jos,
n
78,
: la, citeste: In.
4
Sus,
9
9
79,
dupa
parantezd
citeste: calote, calote cu...
81,
2 t; 9
7 , jos, In loc de: -unghiului pdtrat, eiteste: -unghiului
, 81,
la patrat.
92, rdndul 16 de jos, In loc de: sd-L, citeste: sit-I.
y
107, note, randul 3 de sus, In loc de: publicat, citeste: publicate.
. 123, rdndul 9 de sus In loc de: sont, citeste: sonst.
128,
9 : asemenea In ziczac, citeste: ase4 9
9
,,
9
11

1?

I.,

11

menea zic-zic.

, 132, rndul 6, de sus, In loc de: Rumeha, citeste: Ruweha.


: constiluit.
: construit,
2,
,,
133,
1,

163,
181,

II,

,, JOS,

se, citeste; sa.

inlocueste-1 cu: -teun sat, care apartinuse no, ro,


bilului Cinde, devenit Kendeffy (fiul

www.dacoromanica.ro

MONUMENTELE
Dupa -cum .rezulth din insusi titlul capitolului, urmeaza.
deocamdat s prezint fiecare monument in parte, descriindu-1
atat eat e necesar, pentru a-i desprinde individualitatea distinc-

ta de aeeea a celorlalte monumente asemanatoare. Totusi se


impune dela inceput, pentru a nu infatisa biserieile de-a valma,
o clasificare oarecare, cu atat mai malt, cu cat in continuare,

and va fi vorba de a diseuta diferitele elemente eomune, sa,


nu fiu nevoit sh" citez mereu fieoare biserica in parte, ai sa am
posibilitatea sa le amintese numind grupul respectiv. Gruparea
aeeasta se va intemeia in consecintli pe analogiile earacteristi-

eilor celor mai generale, ee apropie de o parte a despart de


alta monumentele unele de altele, constituind astfel o anumita
anticipare a experientelor deja castigate. Desi in principiu asemenea anticiprrri nu sunt recomandabile, fiindea pot usor dela
inceput strecurd anumite preocupari i coneeptii, eari ar urma
din contra sa fie abia ulterior demonstrate, imi permit totusi,
din motivele practice mai sus indicate, sa incerc acest pas, ur-

mand ea justificarea lui ssa o realizez in partea a doua a lncrarii.


Dealtmintrelea, in dorinta de a-mi impune cat mai

inane rezerve in privinta anticiParilor, voi erea deocamdata,


trei grupuri, pentru a reduce abia in Tama analizelor corespunzatoare numrul bor. Drept criteria pentru clasificare voi avea
deocanadat in vedere infatisarea generala a planului si a slatemelor de invelire, stabilind urmatoarele grupuri: unul cu caractere longitudinale de-a lungul unei axe principale, orientate
dela apus spre rasarit, altul, central, dominat de spatiul desvoltat din mijlocul navei si al treilka, mixt, prezentand la aparenta
earacterele tipului central, dar apartinand in structura si con-

www.dacoromanica.ro

ceptia lui intimrt


dup1, cum vom vedea in partea a doua
tipului longitudinal.

Alegerea criteriilor forniale de mai sus a fost cu atat mai


usoarrt, cu eat alte considerente, cum ar fi mesterul sau ctitorii,
nu se impun.
De fapt toate aceste biserici sunt creatia anonim a poporului, $i dae6, avem pentru unele din ele indicatii reteritoare la
ctitori, pentru cele mai multe in schimb lipsese asemenea informat ii.

A) TIPUL LONGITUDINAL.
Biserica ortodoxd din Streiu.
Pe marginea fa'sriteanA a platoului care coboarg, brusc spre
valea Streiului, ineadrath de amlbele laturi de muntii ebestilui,
spre est, 10. ai Pldurenilor spre vest, se inalth biserica satului

Streiu. Ascuns'd intre arborii cimitirului, abia turnul se vede


printre frunzis, ertnd treci prin imediata ei aprouiere cu trenul
dela Simeria spre Hateg.
Materialul din care e construita aceasth, biseria, e mai ales
piatr, si anume piatrA, brut, cu exceptia pietrei de talie, utilizat la incadrarea muchiilor peretilor dela turn, precum $i la
putinele cadre profilate exterioare (usa de intrare de sub turn
pe laturea apuseand., ciubucul care incinge turnul intre etajul
al doilea si al treilea) si interioare (prtile structive ale boltiler din apsid). Acest material e parte aparent, atat in exterior cat si in interior (la clopotnita), parte tencuit (la navrt
5i apsid) (fig.1),ITtilizarea lemnului e redusg, la bolta de scanduri cu trei laturi (dintfun octogon), care invalue interiorul
navei, i la scheletul acoperisului navei, apsidei $i al pridvorului. In sfarsit, padimentul nou din nava si altar e de-asemenea construit din scanduri. Mai e folosith apoi egramicla" roman pentru padimentul parterului clopotnitei i pentru ehenarul de zig-zag care o impodobeste la baza acoperivului de
piatrrt. Pridvorul (pe laturea de miazazi a navei) e clAdit din
cgrAmida, iar mnvelitorile acoperisurilor navei, apsiclei i pridvorului sunk din tig11.

Provenienf a acestui material felurit e loealk in ce priveste


piatra brutkrlemnul, tigla si chramida de tip recent, utilizaid
la ridicarea pridVorului. Piatra de talie insa, precum i eateva

www.dacoromanica.ro

blocuri mai mari, zidite la ham elopotniteil), si in shirsit arilmizile romane sunt aduse din ruinele aflatoare in apropiere,

Fig. 1. Biserica ort. din Streiu: vedere din spre sud-vest.

I) Un bloc e asezat pe laturea de miazgzi, altul pe laturea de


rniazAnoapte. Ambele blocuri sunt stele funerare. Cel din spre miazzi poart pe ambele margini orizontale ate un relief, ce reprezint&

de fiecare (lath' un cap fazimat pe o mang, sprijinia in cot, iar In


mijloc se gAseete inscriptia votivit, cetit6 i publicat de Br. Hohen1'

www.dacoromanica.ro

la baile Galan, unde se mai vad i azi urmele basinelor statiunei balneare din antiehitate.
Dimensiunile biserieei in interior sunt urmatoarele: turnulclopotnita 3,40X1,41 m., nava 6,45X5,00 in. i apsida 3,22X2,81 m.,

in timp ce grosimea zidurilor de suid i nord in parterul clopotni-

tel e de 0,70 m., subtiindu-se de jos in sus pana la c. 0,45 an.,


iar grosimea zidurilor navei 1 ale apsidei e de 0,85 m, (fig. 2).
Parterul turnului poarta o bolta semicilindricIt, iar etajele
de de-asupra stint despartite prin tavane de scandurit, improvizate. Acoperiul In sffirsit e tot din piatrit, formand in interior o cupola, iar in exterior o piramida.
de o bolta
Nava, acoperita
dupd cum am amintit

A
114

/AO

fxr A

7VAVA.

Fig. 2. Biserica ort. din Streit': plan.

longitudinala de lemn, are o galerie in partea apuseaug, la


care urea o scara. de-a lungul. zidului de miazazi. Galeria si
scara sunt i ele din lemn. Aceasta. galerie azi nou construita
trebue sa, fi existat i raai cle mult, de vreme ce prin ea,

printeo usa mica, se intra in etajul intiliu al clopotnitei, care


n'are alt awes. Apsida e desnartita de nava printeun perete
de piatra. Ea e dreptunghiulara i e acoperita de o bolt cu
ogive, ale earei arcuri de sustinere pornese nemijlocit din colturile ei.
Intrarea in biserica se Meea inainte vreme prin Parterul
clopotnitei, care se deschide complect spre nava. Azi insta intrahausen, Die Alierthmer Daciens, pag. 101-2. Stela funeraa din spre
miazdnoapte insa e distrusa complectamente la suprafata, astfel ca
nici ornamentele, nici inscriptia nu se mai pot distinge. Amintite mai
sunt aceste pietre funerare de catre K6vitry Lszl6, In Erday OWszeti emlekei, pag. 31, de R6mer Fr. Fl., Rgi falkpek Magyarorszdgon, pag. 151, Taglas Gabor Hunyadmegyei Kalauz, pag. 155, si de
Karl Goos, Chronik der archaeologischen Funden Siebenbrgens, pag.
328.

www.dacoromanica.ro

_5_
rea principara se gaseste in partea din spre, mitygzi a navel,
uncle a fost sparta o usa simpla, neprofilata, ineoronata e. un
arc semicercual. Peretele altarului e strabatut de trei 110., dintre

cari cea din mijloc e ceva mai larga si mai inalta.


Ce priveste ferestrele, trebue mentionat, ca ele se gsesc la
clopotnita in toate etajele si in toate laturile, aranjate simetric,
iar la nava sunt trei ferestre pe laturea de miazazi, in timp ce
apsida nu are dect una singura spre rasarit, tocmai in axa
longitudinal. Toate aceste ferestre dateaza dela intemeierea
bisericei, cu exceptia celei reetangulare dela nava, asezath spre
rasarit de pridvor.
Baca nu am putut aminti decAt foarte putin decor plastic
la clopotnita, decorul pietural, pastrat numai in fragmente,
merita sa fie notat. In interior, in nava, pe zidul din spre miazazi, an fost scoase de sub tencuiala o serie de urme, earl dovedesc, c odinioara tot interiorul era imbracat in pictura. In
schimb, din starea de azi a bisericii nu se poate deduce, daca
in exterior a lost intrebuintata pictura murala i dineolo de
timpana u$ei dela clopotnita sau nu.
Ce priveste istoricul $i datarea biserieii, trebue sa observ
mai intilin ca nu s'a pastrat sau cel patin nu s'a publicat
piintt In prezent
nici un document, care ar aminti ceva despre originea sau vechimea ei, si deci trebue dela inceput sa, renuntam la o informatie scrisa. Din insasi descrierea sumara a
monumentului rezulta deocamdata urmatoarele: dela intemeiere
dateaza clopotnita in intregime, precum si nava si. apsida. Drept
reconstructie trebuesc privite galeria i bolta de lemn, preemn
oi aeoperisurile, earl originalmente de sigur nu vor fi fost din
tigla Un adaus recent, ce nu a existat Inca prin anii 1840-1843,

cnd a strabtut pictorul Carol Popp de Szatmary Tara Hategului1), e pridvorul asezat in fata usei din spre sud, si care
se justifica practic prin necesitatea de-a apara intrarea de apa
de ploae, din moment ce padimentul interiorului a scazut
i) Ca dovada cilez o aquare1 6 pe care am gasit-o in Muzeul Astrei la
Sibiu si care
desi nesemnata
cred sa o pot atribui acestui artAst,
comparancl clementhle stilistice ale aquarelei cu alte lucrari autentice.

prin usa de pe laturea de miazazi. Pentru calatoria lui Szatmry, in


tara Hategului, vezi I. Muslea: Un album ardelenesc al pictorului Szatmdry, (1841), pag. 1188.

www.dacoromanica.ro

probabil prin btucire

fatd de suprafata pilmfmtului de

afard.

Biserica reformatd din Sdntd-Mdrie.

Pe un loc ridicat, in marginea satului si a ,soselei care duce


spre Ilateg, se inaltd, biserica apartindtoare azi confesiunei reformate. Ea e imprejMuitd. de im zid construit din PiatrA brutg,

de o inltime care variazd intre 2 si 3,50 m., cu o grosime


4VAS".

C240.

u?
GED

UIJ

vCjj

fl

Fig. 3. Biserica ref. din SAnt-MArie : plan, elevatiune si profile dela


poarta apuseana (dupa Fr. si H. Miller).

de c. 0,50 m. Induntru aeestui zid se and biserica, inconjuratd.


do cimitirul vechiu, iar araturi se ridicd casa parohiald.
Materialul de constructie at bisericii constd din piatrd, de
talie i bruta, imbrdcatd in tencuiald, cdzutd insd. in multe
para. Ligamentul e un mortar gros.
Biserica constd din trei corpuri de clMiri. De-a lungul unei
axe vest-estice sunt insirate clopotnita (5,30X3,52 m.), nava
(16,36X10,22 m.) i apsida (6,24X6,40 m.)1) (fig. 3).
Fiecare corp de clgdire are eiite o invelitoare de sindrild.
1) MAsurile sunt date dupg Friedrich si Heinrich Milner, Archaologisehe Sfreifzflge, pag. 498-9 de vreme ce nu am avut timpul necosar de a le lua eu Insumi la fata locului.

www.dacoromanica.ro

_ 7 -aparte. Nava ei apsida poart eke un aeoperis cu pante juxtapusel), in limp ce turnul-elopotnita e azi aeoperit de o piramidit eetogonal, ale eArei muchii pernise alternativ din eolturile zidurilor i din vfirfurile color patru frontoane (fig. 4).
Dintr'o fotografie, facuta inainte de o restaurare recental,
se pare c'a muchiile, earl alatuiau piramida aeoperisulni, pornean numai din 17-Muffle fronthanelor, asifel e piramida original pare a fi avut numai patru laturi.
Zidurile navei si. ale apsidei sunt simple, neprofilate. Nava

e luminatti din spre end si nord prin eke trei ferestre, iar
apsida are de toate trei laturile eke o fereastr. Zidul de sud
mai e strtibtut de usa inconjuratA de un chenar simplu, adOneit, care se terming, sus in semicerc, in timp ee deschiAtura
poart un lintou, rOmnnd astfel un camp semicereual liber, pe
care se gsesc urme de picturd.

Mai diferentiat'a e articularea elopotnitei. Etajul al 2-lea e


despArtit de eel dintai printr'un einbue simplu, rectangular,
iar etajul al 3-lea e incoronat de un cordon in zig-zag, introrupt la colturi, de-asupra csOruia se evidentiaza un non Worn
de ciubue. Frontoanele sunt accentuate printr'o ineadrare de
piatra, care urea i eoboarg. de-a lungul laturilor, in timp ce in
colturile de jos se afla eke un burlan de piatra, simplu, proeminent.

In zidul de vest, in axa longitudinalg a clAdirii, clopetnita


e etrabbituta de usa principala, un mic portal, compus dintr'o
desehizatura dreptunghiular6 i un eadru semicercual, profilat mai bogat deck la alte biserici din aceastil regiune. De-asupra arcului e o piatr in forma,' do pajura, sculptatO, ca un
capitol, compus din douti semipalmete de acant (fig. 32). De-asupra
se afla o fereastrO. ell are frOnt ffi mula etajul 1,.
lure. Etajul al 2-lea se deschide pe toate laturile cu eke doutti
ferestre subtiri, semicercuale, geminate. Etajul clopotelor
al
a-lea

are de fieeare lature eke trei ferestre mai mari, iar

frontoanele cke o singurg, fereastr.


IneOperea din parterul clopotnitei e simpl, tencuita alb

acoperitA" cu scnduri vopsite i ele in alb. Pe aci se intra in


1), Din acest punct de v ettere desenul lui Fr. si H. MnIller, repro-

(lus in studiul prezent, nu e exact cnd india de-asupra apsidei un


acoperis cu o singurg panta, ce coboarX dela apus spre rasarit,
2) Vezi Forster Gyula, Magyarorszdg mgemlkei, vol. HI, pag. 263.

www.dacoromanica.ro

in lrgime de trei bolti


in cruel, sprijinite in spre apus si de laturi pe peretii exteriori,

pronaosul bisericii, o incApere

aeoperita

iar in spre rasilrit pe doi stalpi. Pronaosul se deschide spre


nava in trei arcuri sernicercuale, trase intre pereti si stalpi si.

ke--

a
t

.7;:
,
.

"IP 9

41

",

:P'.

"

lt.'R
' iql

: ,
g

V.. ,11
_1

4,...ti.:

,F

,,,.., '
.

"`

1..4-

,,

,E1

' -P-

i,

:97,1

N. Pre;

,?

Fig. 4. Biserica ref. din Santa-Marie: vedere din spre apus.

www.dacoromanica.ro

--

intre acestia din urma. De-asupra se alit o galerie en parapet


de lemn. Nava insasi e o incapere dreptunghiulara, acoperita
de un tavan plan din lemn. Spre est un arc semicereual deschide privelisteo in apsidA, un spatiu patrat, acoperit de o boltA
cu ogive (fig. 5).
Padimentul tuturor incaperilor consta din lespezi patrate
de piatrA, asezate in directia axelor principale.
Ornamentatia bisericii e cu desavarsire lipsitA de elemente
plastice. ln sehimb pictura murala acopere tinda, nava, precum

Jgri

-ci

Fig. 5. Biserica ref. din SarnA-Marie vedere spre apsida.

si o fAsie lama pe peretele din spre est al apsidei, de ambele


laturi ale ferestrei din axa longitudinala. Doar incaperile din
clopotnita (inclusiv cea din parter), galeria i apsida (cu exceptia fAsiei de mai sus) sunt viiruite in alb, pe and la tavanul
navei au rAmas sandurile aparente.
Date precise referitoare la aceasta. biserica nu s'au pasfrat.
S'ar pArea cA, vorbind despre bisericile romfinesti din judetul
Hunedoara, nu era cazul sa o incorporez i pe aceasta studiului
meu. apartinnd ea confesiunei reformate, ai carei credinciosi,
dupA nationalitate, aunt Unguri. Justificarea am s o incerc la
locul sau, mai tilrziu, iar deocamdata, cautand mai departe ele-

www.dacoromanica.ro

10

mente potrivite pentru datare, ma multumese s semnalez o


inscriptip publicath de Fr. Fl. Itomer1). Inscriptia se afla pe
tabla unuia dintre sfintii de pe fsia de pictura din altar $i
dupa notele facute de S. G. Roman, suna astfel: Santulu A-,
postolu Mateiu". Fr. Fl. Rmer crede c avem de a face cu o
pictura, bizantina, foarte veche, pentruca armele sfintilor luptatori corespund celor din secolul al XIII-lea, iar confesiunea
careia apartinea trebue s fi lost
de$i Romer nu erode acest
lucru
cea ortodoxd, data fiind inscriptia eu litere cirilice, neuzitate in biserica apuseana. Din vremurile mai noi,
acela$ autor citeaza sgrafituri din anii 1603, 1619 $i 1626, precum $i cifra 1634. scrisa cu cret. Trebue notat ins, ea Romer
Fr. Fl., descoperitorul acestor picturi muralc, nu le-a cunoscut

in intregime. El s'a multumit sa curete dbia o parte din ele


de tencuiala, ce imbraca pe vremea aceea tot interiorul, iar and
publica acest material, in 1874, pictura fusese deja inainte cu
trei ani complectamente scoas la luraina zilei, gratie Comisiei Monumentelor Istorice din Budapesta (Magyarorszagi Mftemlkek Ideiglenes Bizottsaga), care pusese sa se fad. $i copii

dupa pieturP). Comisia budapestana insa, dupa informatia


mea, nu a publicat acest material, fapt de care se planseserd
deja in 1881 fratii Fr. $i H. Miil ler3), cari de-asemenea vizitasera biserica, dar ramasesera cu de tot alto impresii deck 116mer. Fr. $i H. Mii ller consider% cladirea i frescurile drept romanice, destinate cultului latin, argumentand cu cateva inscriptii desenate in majuscule gotice dela inceputul sec. al XV-lea,
si. cu textul in limbo. lating. Apoi mai citeaza urniatorul sgra-

fit: Hie fuit Martinus frater Iohannis de alba ecclesia volgo


holyczer 1484".

Fa% de aceste afirmatii opuse, ma multurnesc deocamdata


s observ, cj. domnul N. IoTga4) confirma existenta ambelor
feluri de inscriptii (atat a celei cirilice cat si. a celor latine) si.
sa notez, ea daca se discuth din acest pullet de vedere apartinerea confesionala a bisericii, ea nu poate fi reclamata originalmente deck pentru cultul greco-ortodox, deoarece o trecere dela
legva greceasca la cea latina e nu nuraai posibila, dar aproape
1) Rgi talkpek Magyarorszagon, pag. 129, 131.

L. Henszlmann, SzerIceszti utarat, pag. 163.


3) Fr. si H. Muller, op. cit. pag. 281-283.
4) Vechea arta romdneascd in Tara lui Litovoiu, pag. 3
9)

www.dacoromanica.ro

11

naturabi pe vremea domniilor lui Ludovic eel Mare si a lui


converteasca pe
Sigismund, cari ineercau in tot ehipul
Orientali la legea apuseana. Din contra, o trecere a unei biserici latine in manile ortodocsilor, cMar i numai pentru timp
scurt, e en desAviirsire exclusa, iar unei inscriptii ciriliee inteo
biseriea romano-catoliea nu i se poate da niei o explicatie.
Alt element care ar putea servi pentru lamurirea ehestiunei
originei i datarei bisericii, e imprejurarea, c alaturi de biserica se gaseste mina unui castel al familiei Kendeffy. Ctito-

ria bisericei trebue astfel atribuita acestei familii, pe care o


voila mai intalni de altfel in legatura cu mina de biseried de
sub Cetatea Coltei. Familia Kendeffy a stapanit de fapt din
vechime satul Santa-Marie1). Cel mai vechiu document, in fine,
care ne vorbeste despre acest sat, dateaza din 13632).
Biserica ortodoxcl din Bdrsdu.

Descrierea acestei biserici o dau in intregirne dupa K. Torma, deoarece ea nu intereseaza, deck in starea in care a vazut-o
si a publicat-o el, in anul 1879, azi fiind complect restaurata3).
Biserica se ridica pe panta unui deal. Deja in 1879 starea ei
1) Nagy Ivan, Magyarorszdg csalddai, vol. VI, pag. 192-194 urmreste genealogia acestei familii pana in anul 1508, spunand c. originea ei se pierde In intuneric". Pentru acest autor familia Kendeffy e
fireste de sange maghiar. Tg las Gabor (Hunvadmegyei kalauz), aminteste si el familia aceasta oitand documente din 1394 si 1404, dar far%

a se ocupa de originea ei etnic. Pentru originea romana se de-

clara I. Cava ler de Puscariu, Date istorice privitoare la familiile nobile

romdne, Partea II, pag. 177-178, argumentand titre altele cu un document din 1439, unde se spune despre cativo, membrii ai acestei f amilii nobiles Valahi nostri de Malomviz", Dintr'un alt document din
1447 se vede cg tot Kendeffy-estilor le apartine i satul Sana-Mgrie
(Doldog-Asszonyfalva). De altmintrelea originea romang, e recunoscuth,

si din partea Ungurilor in Rvat, Nagy Lexikon, vol. 11, pag. 455. In
sfarsit vezi i articolul dlui Motogna, Familia Nobild Cinde, pag.
68-80, unde autorul demonstreaza identitatea famillei Uncle cu Kendeify, originea ei romana. i existenta ei In Tara Hategului deja pe la
sfarsitul sec. al XIII-lea.
2) Vezi R. Vuia Tara Hategului i Regiunea Pddurenilor, pag. 58,
nota 2.
3) Vezi K. Torma Arch. Kzl., vol. XIII (X), caetul I, pag. 53-61.
Mai vezi si Forster Gyula, Magyarorszdg Milemleketi, vol. II, coloana
393 si Arch. Ert. 1879 pag. 328.

www.dacoromanica.ro

12

era deplorabilA. Clopotnita se aplecase spre vest, desfAcAndu-se

in acelas timp de zidurile navei, iar aceasta din urmA era 0.


ea pe cale de-a se prAbusi.
Materialul era piatrA; Tonna insA nu precizeazA calitatea
ei. Conform planului, comsta din 3 incAperi, insirate de-a lungul
axei vest-estice, anume: clopotnita, nava i apsida. Clopotnita
avea plan pAtrat (3,30X3,30 m.), si era sprijinith in coltul sudvestic de un contrafort. Nava, al cArei perete, in partea corespunzAtoare, era identie eu celal
A
clopotnitei, avea planul rectanS,
gular (10,65X7,78 m.)1); apsida

avea in exterior 5 laturi si era

A.* h

de ambele laturi eu &ate 2,79 m.

mai stramtA cleat nava. Spre


a termina cu elementele cari se
evidentiazA in exterior, mai amintesc contrafortul rudimentar

tc,

dela corpul de mijloe al clAdirei,


l.,.;11H1111111111[111111111111111111111111Iilielli11111111M111M111111

:4,,;
;111t,V

precum i pridvorul situat in fata intrArei, spre miazAzi (fig. 6).

Despre felul cum erau infrumusetate zidurile exterioare,


Tonna nu spune nimic, dar prin
ft,
analogie cu celelalte biserici,
cred ca. aunt indreptAtit sa preFig. 6. Biserica ort. din Barsau: supun ca. erau tencuite, pentru
plan (dupa K. Torma).
a asounde piatra brutA, folosit
probabil la constructie. Nici felul

J 20

cum era acoperit biserica nu e descris de Torma, desi ar fi


fost important; indeosebi ar fi fost interesant sa se stie, dacA dopotnita avea acoperis de piatrA analog eu cea din Streid sau eea

din Ostrovul-Mare, eu al cAror plan aduce mult (fig. 1 si 8)


sau nu.
Intrarea se fAcea prin laturea de sud; usa se lArgea treptat
spre interior, dAnd acces inteo tindg larga i scurtA, acoperith
i) DupI cum se vede, comparand cifrele date de K. Torma cu planut, desenat tot de et, atat planul cat si masurrile au fost facute foarte
inexact. Comparlz de pilda zidul de est al naval,. Insemnat In exterior
cu P,79 m, iar In interior cu 1,89 rn., sau proportia dintre acest zid cu
deschiderea apsidei, cifratrt cu 4,12 m. (!).

www.dacoromanica.ro

13

In directia vest-estiea de o bolta semicilindrica, larga, care trecea

peste peretele rasaritean al tindei, continundu-se de-asupra


navei. Nava la randu-i era si ea mai larga deal lung.* In Peretele rasaritean se deschidea apoi apsida
probabil cu un
are semicercual. (Torma nu precizeaza, asa c. numai analogille
ne pot lamuri). Invelitoarea interna a acestei apside era probabil de-asemenea compiu a. dinteo bona semicilindrica, care se termina, dat fiind planul semicereual, cu un segment de sfera. In
fine mai trebuese amintite ferestrele foarte stramte, indicate de
Torma, anume doua pentru nava, juxtapuse, preemn i doua

pentru apsid* in laturile rasaritene. Aceste ferestre se terminau sus in semieerc.


Deeorul interiorului era aka-tuft din pieturi mura1e, pastrate
in stare foarte rea. Totusi Torma recunoscu de-asupra intrarei
in pronaos dou figuri feminine, eari tin pe mhini modelul unei
biseriei asemanatoare eelei deserise; e vorba fireste de etitorele
bisericii, i eu as tinea sasubliniez acest fapt eu atat mai mult,
cu cht tocmai Torma, care-I relateaza, nu-1 considera cu ocazia
diseutiei originei bisericei. Despre pieturi Torma mai spune c.

se gaseau urme multe in nava si in apsida, iar inseriptiile


erau in limba slavona. Picturile aeestea
sub care se gasea
alt strat mai vechiu (scene cu elienar row) Torma le atribue
see. al XVI-lea, asemannd costumele ctitorelor cu cele ale nobilelor maghiare din aceI secol,
In. parterul elopotnitei Torma a mai gsit 0 piatra fune-

rar a. eu o inseriptie slavon'a' de trei rnduri (pe care nu a


deseifrat-o) si urnatorul epitaf latin: Olezaravit moerens .../
Margarete sepulehrtun... /natae, nomen eui C / suae, Ista
(nobi)
virum C .../ amore Deum (que) / genus, han(e)
litatque
In tinda alta piatra funeral* decorata in mijloc cu o sterna,

iar de jur imprejur eu textul urmator: (M)agnifici d(omini)/


moschovita (e)
Vladimir(i)
XVI, anno aet(atie)

/ Ann(o) D(omini) MDLXX .../

In sfarsit alta piatra funerara in eurtea bisericii, lfinga


pridvor, sparta in doll* cu urmatoarea inseriptie de jur Iral

prejur: Hic sepultus jacet Sasvar(iensis) I Nicolaus {Chereczara po}vit


Olczara 1 .,

Iar in interior: Magnifi(cus d[ominus] Ni) colaus {Lherep

ol VIE

cap(itaneus) I Alfeldien(sis s[erenissimi] boa) I nnis elee(ti regis)

www.dacoromanica.ro

14

consili(arius A. D.) / 156 ... Dedesubt e o sterna incadrata, Cu


o coroana de frunze. Atat stema aceasta cat i cea dela piatra
funerara din timid. erau -terse i indeseifrabile.
Am dat aici o descriere mai detaliata a pietrelor funerare,

desi ele nu intra propriu zis in cadrul preocuparilor acestei


lucrri. Doar importanta ce le da Torma, care
bazat pe
ele
a cautat sa stabileasca data si originea acestei biserici,
mi-a impus s le prezint i eu cetitorului.

lath anume ipoteza lui Torma: cautand sa afle eine sunt


acesti morti, gaseste ea ar fi vorba de Nicolae Cerepovici si de
sotia sa Ecaterina Oltarovici, o familie nobil pe care o crede
and do origine nord-slava, &and de origine bosniaca. Acest
Nicolae Cerepovioi murise in anul 1578, conform datelor istorice culese de Torma, ceea-ee de fapt produce o oarecare in-

cureatura, dat fiind c. pe piatra lui funerara, tot Torma descifreaza anul 156 ... Despre celalalt mort, Vladimir, Torma nu
gaseste nici o urma in istorie. Pe temeiul acestor elemente
el crede totusi c poate considera biserica drept slava, tipic
slava", care n51 are ninthe cornun cu biserieile romanesti, pentruc .a. aeestea din urma ar fi cladite toate in sal. basilical (!),
sau ar avea cel putin planul basilica]. (!). Dificultatea e acum
(dupa cum spune Torma) sa se aduca dovada di intr'o regiune,
unde nu au loouit nici and Slavi" a putut totusi sit se exercdte
influinta artei slave. Aceasta dovad i justificare o gseste
el in imprejurarea c Nieolae Cerepoviei i sotia liii, Ecaterina
Oltarovici, sunt de origine nord- sau sudslava, i ca ei ar fi
ridicat aceasta biserica in jurnatatea a doua a sec. al XVI-lea.
lata o metoda do datare oaraoteristica pentru felul cum se intelegea s se aerie istoria artei napastuitelor monumente rornanesti!

Asupra analizei stilistice si comparatiei cu stilul basilical"


al bisericutelor noastre nu insist, pentruca. absarditatea aceasta, derivata fie din neintelegerea stilului basilical", fie din

necunoasterea bisericilor tipice romanesti (intre cari nu se


gaseste nici una basilieala) se eondamna prin sine insasi.
Ma multurnesc sa notez ref eritor la argumentele istorice,
urmatearele: 1. Pietrele funerare nu spun ca Nicolas Cerepovici sau sotia sa ar fi de fapt i etitorii bisericei. 2. Din tabloiul etitoresc alat in interior si descris de insusi Torma, rezulta
c intemeietorii sunt doua femei, pentruca ele tin modelul bi-

www.dacoromanica.ro

15

sericii in mni. 3. Tabloul otitoresc, datat pe baza costumelor In

sec. al XVI-lea e deci contimporan cn stelele funerare ale lui


Cerepovici, astfel c el deneagd calitatea de ctitor a lui Cerepovici. 4. Dar toate aceste considerente referitoare la o ctitorie
din temelie" in sec. al XVI-lea aunt superfine, pentrued Torma insusi relateazd, cd sub stratul de picturd, caruia Ii apartine tabloul votiv, se Old altul, fireste mai vechiu. In asemenea
irnprejurdri e natural ea toatd, ipoteza lui Torma, in boo BA
constitne o deslegare a problemei, nu a produs deat o c,onfuzie
supardtoare.

Astfel ramne deocamdatd, stabilit ca terminus ante quem


sec. al XVI-lea, in care pare a fi fost restauratd si zugrAvita
din nou biserica. Lipsind alte documente cari ar putea aduce
oarecare lumina, chestinnea apartinerei tipologice si a datdrei
riimane pe seama analizei metodice.
Biserica gr.-cat. din Ostravul-Mare.

Satn1 Ostrovul-Mare e asezat in mijlocul vEi Hategului,


pe laturea de miazdzi, care urc d. incet spre muntii Retezatului.
Biserica se ridicd aproape In mijlocul satului, pe un boo ceva
mai inalt decal al cdsutelor din prejur.
Materialul de constructie e piatr de talie *si piatr brutd;
prima, intrebuintatd la muchiile zidurilor clopotnitei si la pro-

filuri, iar piatra brutd ca umpluturd in mijlocul zidului.


Lungimea totald a bisericii e de 19,70 in., iar grosimea zidului de c. 0,62 in. Cldirea conga% din 2 prti lipite una de

alta, fr ziduri comune, anume: din biserica propriu zisd


(navd, si apsidd) i clopotnitd. Nava are un plan dreptunghiular, de care se atasazd nemijlocit apsida in forma de semicerc
.$i. de aceeas largime ca si nava (fig. 7). Turnal-clopotnita ere
un plan si el dreptunghiular, aproape pdtrat. El are o inaltime
de cloud etaje (primul cu o fereastrd spre apus, al doilea cu
crap o ifereastrd,' de fiecare lature) i de-asupra un acoperis de
piatr in forma de piramidd (fig. 8). Intrarea veche in navd se
fAcea prin incdperea de jos a clopotnitei, care peartd urmele
unei bolti berceau", dar azi aceast 'bola e ddramatd, &and
acces
cn ajutorul unei scdri
in etajele de sus ale clopotnitei, marcate doer prin ate o Varna,' cloud si tot atatea scanduri. In etajul al 2-lea se anti clopotul.

www.dacoromanica.ro

16

e despartita, de altar
printr'un perete dus numai pang, la jumatatea inaltimei, permitand ea pe de-asupra 1ui ochii sa patrunda in boltitura altarului i s resimta unitatea -perfecta a spatiului navel eu al
apsidei. Acoperisul e format dinteo bona' eilindrica construita
din scanduri, care imbratiseaza si nava si apsida, terminandu-se de-asupra apsidei, conform planului, cu o seinicupola.
Nava dreptunghiulara (12,30X4,60

no.)

Bolta aceasta e apoi invelit in exterior cu tin aeoperis de


tigle eu doua pante, a earui muchie e indreptata de-a lungul
axei longitudinale, invelis, care se rotunzeste si el de-asupra altar-dui, contopindu-se astfel cele doua pante. Padimentul
e ridicat in partea apuseana, a navei si in
altar si e format din scanduri, in timp ce
partea de mijloc, mai joasa, e moderna,
din lespezi pig-trate,

bine oranduite in

diagonala. In partea apuseand a navei se


afl o mica galerie de leran, unde dupa
analogia bisericei din Streiu
se afla si
intrarea in etajele clopotnitei. Intrarea in

nava se face azi nu prin usa din apus,


usa acum inehisa, ci printr'una moderna
pe laturea de miazazi. In ce priveste de-

13a:0.5con

corul bisericei, ne informeaza Iaeob Radu,


spunand ea ar fi fost pietat interiorul, dar
in urma unor repetite incendii (i'n 1883 si
1905) biseriea a fost tencuital).

Fig. 7. Biserica gr. cat.


De
din Ostrovul-Mare:
t
suferi
plan.

sista

fapt, e sigur ea aceasta cladire a


multe restaurari, in urma earora

daca planul ea atare a putut per-- totusi atat construetia acoperisului si a boltilor, cat

$i usile i ferestrele au fost complect Inlocuite. La aparenta mai

vecbe, peutruca a fest mai putin atinsa de restaurari recente,


pare elopotnita, dar ea totusi nu poate fi contimporana cu nava,

de vreme ce usa navel in spre vest (cea inehisa astazi) arata


de-asupra desehiderei dreptunghiulare, intr'o timpana in-

eadrata de uu arc frant, si spre afara, adee spre interiorul


clopotnitei, urmele unei picturi murale (Maica Donmului ea
1)

I.

Radu, Istoria vicariatului gr.-cat. at Hategului, pag. 275.

www.dacoromanica.ro

17

Fig. 8. Biserica gr. cat. din Ostrovul-Mare: clopotnita din spre apus.
2

www.dacoromanica.ro

18

oranta), a carei motive de incadrare (o insirare de patrate mititele, nrulticolore) se continua sub zidul clopotnitei alipite,
pe o adancime do cel putin 1--2 cm., dupit cat am putut eon-.
stata, daramand o bucatica mica din zidul aeoperitor. De act
fireste rezultit ca biserica, fie ca nu a avut clopotnita, fie ca
a avut alta (poate din lemn), care in orice eaz nu a fost adia-

eenta. Iat. o serie de chestiuni greu de deslegat, data fiind


pe de-o parte lipsa complect a unor indicatiuni clocumentare,
iar pe de alta restaurarile multiple. De altfel aceasta biserie,a
nu prezinta un interes in sine, cel putin in cadrul unei ineerearl de-a studiia evolutia arhitecturii bisericesti, ci ea va putea.
fi explicata namai in functie de alte monumente analoage. Comuna insasi e amintita. In documente incepand cu. anul 13601).
Biserica ortodoxd din Ribita.

Satul Ribita e situat in partea sudica a Muntilor Apuseni


$1 in extremitatea nord-vestica a jud. Hunedoara. Biserica insasi, cladita la marginea satului, se inalta pe a movila, care
domina crisutele insirate de-a lungul $oselei.
Materialul de constructie e cornpus din piatra bruta pentru
ziduri si. bolti, iar caramida pentru areurile dublouri. Sax-Planta
e din lemn, iar invelitoarea nott din -tigla. Zidurile in sfarsit
sunt tencuite.
Biserica se campune din patru corpuri de edificii: un pronaos
(adaus recent), elopotnita, nava $i apsida, insirate toate dela
vest spre est. In timp ce clopotnita i apsida au un plan patrat,
nava e putin alungit (fig. 9).
Marimea bisericei e asemanatoare cu cea din Streiu cu care
de altfel e inrudita $i ca plan2).
Intrarea se face azi prin laturea de sud a tindei. De aci se
patrunde in nay% prin parterul clopotnitei. Portalul acesteia,
&Ind odinioara in liber, e $i azi Inca in parte eel veehiu. E in

are frant i incadrat de mulure, constatatoare din cate trei


baghete pe laturi i cate dou'd de-a lungul arcului, pornind
toate din baza comma. Arcul euprinde in interiorul sau o tim
1)

II. Vuia, op. cit., pag. 58, nota 2.

2) Masurari nu am putut face la fata locului din cauza lipsei


de timp.

www.dacoromanica.ro

19

Dana. Clopotnita se inalta de-asupra cu della etaje. primul se


deschide eu ferestre spre nava, folosind astfel ca un fel de galerie. Etajul al doilea are ate o fereastra sernicercuald (modecal) pe fiecare lature.
Nava e boltita. Patru arcuri dublouri, primul i ultimul
alipiti de peretele extrem respectiv, impart boltile in irei compartimente dreptunghiulare. Aceste compartimente sunt apoi
acoperite cu un fel de bolti inclinate si in direetia longitudinala
pi fn cea transversala, flip

sa li se poata spune de-a


dreptul calote, avand si
un palid profil de bolt in
cruci. Dar toate aceste forme sunt abia schitate, ramanand ele principial
bolti semieilindrice cu pe-

netratiuni pe laturi, asezate pe arcuri dublouri.


Altarul e despartit de
nava printeun zid tot de
piatra (sau caramidal),
strabatut doar de cele trei
usi liturgice i e acoperit
eu p bold beirceau usor
franta.
De altfel biserica a lost
si este tinuta, in stare me-.
reu bunk ceea-ce a neee-

'

P,

Fig. 9. Biserica ort. din Ribita:

sitat fireste adeseori resvedere din spre rasarit.


taurari, cari au piers yechile ornamente i au inlaturat i alte elemente pretioase. Ma
multumese s amintese astfel singura fereastra veche, rotunda,

intretaiata de o cruce din mulure; ea se deschide in peretele


rilsaritean al apsidei. Celelalte ferestre, ate cloud la nava spre
nerd i spre sud i una la apsida spre est, sunt toate largi,
semicercuale, moderne. La fel podeaua e noua si din scanduri.
Inlaturand teneuiala, au fost gasite urme de pieturi, anume
in altar, pe zidurile din spre miazazi i rasarit. Alte pieturi,
descoperite recent de di, S. Dragomir, urmeaza sa lie publicate.

In fine ar mai trebui semnalata ca ornament plastic a cornisa


2"

www.dacoromanica.ro

20

de sub aaoperisurile apsidei, a navei si a clopottei, dar ea e


fitr a. indoial de provenientl recent. Astfel interesul acestei
biserici se reduce in general la imprejurarea, di. ea constitue
inca un exemplu de tip longitudinal.
Biserica gr.-cat. din Ciula-Mare.

In vaile cari coboarA spre miaztizi din dealurile PoieneiRusea, se ascunde satul Ciu la-Mare. Putin afara din sat, pe un
deal, si ineonjurat de gradini en pomi, se inalt bisericuta. E
zislitA din piatra brut, amestecath, de-a valma cu eiiramizi i
tencuith, in intregime, grosimea zidului Hind in medie de 0,55
m., deci con.siderabil mai redusti decht la eelelalte biserici, pe

AM'
!,
,

, ,
.

r-

I/
,

1.1,

II

ii,

il

1,

A1117

li

I/

4.

lir

e
re
/A
/A
,

r,

Fig. 10. Biserica gr.-cat. din Ciula-Mare: plan.

cari le-am descris pang, acum. Acesta e deja un motiv puternic pentru a putea imediat anticipa c'a" biserica e binisor mai
nong, deck semenele ei.

Totusi e importanta, pentruca pgstreaza cateva traditii tehnice, pe cari le voi studia in eapitolul despre material si tehpica.
Deocamdattl ma multumese s precizez urmatoarele: i acea-

siti clAdire se compune din trei parti cu urrnatoarele dimensiuni interioare: clopotnita (2,86X2,53 in.). nava (7,60X5,03 ra.),
apsicla (3,84X3,35 in.) (fig. 10). Clopotnita are un singur etaj,

iar de-asupra un acoperis de sindrila piramidal. Patru ferestre


largi, semicercuale se desehid spre cele patru laturi, iar densupra lor, in loc de cornise, zidul e infrumusetat cu un ahenar
de oenite mititele din cartimida rosie (fig. 11). Nava e Imprtit in dona printenn parapet de lemn: tinda la vest si nava
propriu zisA spre est. Aceste dona totusi formeaza o singurl
ineripere. acoperit de o boltA cilindric foarto turtit. Altarul
e desprtit de nav printeun perete de zid, strabAtut de trei

www.dacoromanica.ro

21

usi. El e acoperit eu o cupola de piatrd suspendatd, care se


desvoltA din cele patru colturi ale incdperei.

Acoperlsurile navei si altarului sunt construite din lemn

Fig. 11. Biserica gr.-cat. din Ciula-Mare: vedere din spre sud-vest.

si invelite en tigl. Podeaua in tregei clAcliri e din lemn, iar


ferestrele navei (una spre sud, alta spre nord) si cea a apsidei
(spre rAsArit) sunt largi si semicercuale. Si la aceastA biseried,
ca si la cea din Ribita, trebue sA constat cd starea ei bund EA

www.dacoromanica.ro

22

ingrijitg a fost plAtitA en pretul multor restaurAri i refaceri.


Totusi liniile mari ale clAdirei pastreazA traditia, i ea tip ea

face parte din acelas complex ca i biserieile insirate mai


inainte.

Dupa infonnatia din .Sematismul istoric Lugoj (P. 432), biserica a fost clAditA prin anul. 1680.

Ruina bisericii de sub Cetatea Coltei.

Ituina aceasta, nu departe de satul Rfiu-de-Mori, e aseunsh


la gura unei vAi stramte a muntilor Retezatului; zidurile ei
cia'rApAriale se ridicA pe panta repede

a unui deal, unde abia si-au gasit un


locsor mai plan, iar de jur imprejur e
pAdure seeulard., alintatA de murrn.urul

surd al pAraului de munte care alearga


de-a lungul vgei, in timp ce vArful dealului din fatA poartA, eoroana unor ziduri de cetate, sfintite i ele de bAtrhnetea veaeurilor ,pe cari le-au infruntat.
E ruina unei biserici zidite din piatra

brutA. Planul se compune dintr'o incApere dreptunghiularA de 9,65 m. lungime externA, si 7,35 m. lArgime, precum si din o a doua ineapere adAugatA

spre rsArit, cu dimensiunile externe


Fig. 12. Ruina bisericii
de sub Cetatea Col-

5,30 m. lungime X 5,48 m. lArgime (fig.


12). Dimensiunile acestea, precum si

mite urmAtoare, nu pot avea pretentiunea de a fi absolut exaete, fiindeg


terenul din jurul si din interiorul ruirrei e in mod foarte neprobabil prin surpAri din cousta dealului ii
egal ridicat,
tei : plan.

parte si prim dArApAnarea zidurilor, mai ales a celui dela sud.


Totusi zidurile s'au pAstrat auficient, ca F2.5. se poath intemeia
pe mArturia br o imagine precisA, a bisericei. Ele au o grosime
medie exceptionalA de 1,15 m. In -Limp ee materialul zidurilor
azi e aparent, pe alocurea (mai ales la incAperea rAsAriteanA)
se vAd urine de teneuialA, cari umi permit sl cred ea odinioarA.

www.dacoromanica.ro

23

exteriorul biscricei era teucuit in intregime; zidul de miazgnoapte al inedperei eelei mai mari se terming sus inteo linie
dreapth., ceea-ce permite reconstruirea zidului corespondent dela

rniazgzi, azi pe junigtate drtramat; zidul apusean se terming

intfun fronton ascutit; zidul rgsgritean incepe si el sa se


aseuta ca un fronton, dar numai pang la lgtimea incAperei rgsgritene, iar de aci se contopeste cu peretii acesteia, cari se ri-

dicta toti patru, formand un turn putin mai inalt cleat Irontonul apusean; apoi turnuI, se lgrgeste usor de toate pgrtile
printr'un fel de eavetg proeminentg, pentru a se incorona cu
un aeoperis piramidal din piatrg. In eolturile din sud-est si
nord-est turnul e sprijinit de contraforturi, zidite pe axele
diagonale ale pgtratului i ridicate fiecare pang la jumgtatea
turnului, nude se terming acoperite de &ate o coperting simplg.

Intrarea in aceastg ruing se face prin laturea de miazgnoapte, o exceptie unicg, dar explicabilg prin faptul eg zidurile
de miazgzi i apus dau spre panta dealulni. ITsa are o deschidere de 1,75 m.
Masurile interne ale navei sunt de 7,35 m. lungime X 5,05 m.

lgtime1). $i in interior zidurile sunt simple si nearticulate,


doax in cel de miazazi se gaseste o firidg2), care se deschide cu o

largime de 1,70 m. si adancime de 0,48 rn., terminandu-se sus


inteun segment de cerc3) (fig. 13). In peretele de vest se vede
azi astupath,
mica, semicerin mijloc urrna unci ferestre

cualg sau poate rotunda, evazatg spre interior in forma de


palnie. Acoperisul nu s'a mai pgstrat i nici urme, cari sg, nu
lase nici o indoialg asupra infatisgrei de odinioarg, nu se easese. Peretele de nord e terminat drept. Para gguri pAtrate,
asezate sus, in frontonul de vest, la o ingltime de c. 0,40 m.
de-asupra bazei usor proeminente, precum i cinci gguri corespunzatoare in peretele de est aocul undo ar veni gaura a cincea
Masurile date de dl Al. Barcacila, Insemndri din Tara Hate.
gului, pag. 274-275, sunt numai aproximative, atat ce priveste nava

(7 m X 4,50 m) cat si apsida (4 ni X 3 m), notand din nou, c i


masurile luate de mine pot usor varia cu cativa centimetri.
2) DI Al. Barcacila, toc. cit., greseste cand spune ca firida e In
zidul de miazanoapte.
3) Al. Barcacila, ibid., cid iardsi masurile aproximative de 1,50 ra
largime pe 1.40 m. Inaltame. Eu nu dau inaltimea fiindca ea nu se
poate azi masura, deoarece terenul e mult ridicat prin claramaturi.

www.dacoromanica.ro

24

in peretele vestic e ditramati par a indica un tavan j un

aeoperis de lemn, cu attit mai -mult, a. la frontoane nu se gAsesc att.i de putin urmele unei bolti; totusi piatra i pgmntul,
cari acoper interiorul navei i cari par a proveni din surparea clAdirei, lasA sA planeze oarecare indoialA. Astfel o concluzie trebue rezervatA pArtii analitice.
IneAperea dela est se desebide en un arc usor frant; avem
aci frg, indoialA altarul cu dimensiunile 3,00 m. largime pe

Fig. 13. Ruina bisericii de sub Cetatea Coltei:


vedere din nava i apsida spre sud-est.

4,33 m. lungime. Peretii laterali sunt scobiti spre rasgrit de o


firidil mai mare (lrgimea MO in. i adlincimea 0,40 In.) inchisA de-asupra in semicerc, iar spre nord de doug firide mici,
reetangulare, asezate nesimetric. In timp ce in nava nu am gasit deertt o fereastrA, astupat5 si ea, aid se gAsesc dont, una
spre est i alta spre sud, ambele cu o deschidere do 0,30 m.,
mult evazate spre interior, inalte i incoronate in semicere,
respective in arc usor feint; precis nu se poate recunoa.ste, dimensinnile fiind miei si parte din piatrA cazutd. IncAperea e
boltitA in semicifindru, iar ca o curiozitate la aeeasth biseric`a

www.dacoromanica.ro

25

simpla, trebue remarcat, c fereastra din spre miazazi penetreaza in partea corespunzatoare bolta prin larga ei evazare.
Aceastit apsida era odinioara despartita de nava printr'un zid
mai putin gros (0,50 m.), ale carui urine se gasese sus, sub
arcul care se deschide spre nava'. Cateva pietre, earl ies afara
din zid, avand azi infatisarea unei console plane de-asupra, iar
dedesubt forma unei cavete, sunk marturit Se opoate astfel deduce, ea zidul care desprtea nava de apsida, era de-asupra drept,
iar de laturi, imediat langa zidul apsidei, avea cate o usa semi-

cercuala. La fel, doar mai larga, va f i lost usa impgrateaseit


din mijloc
fata acesturi zid, spre nava, trepue sa ne inchipuim fie icoane singuratice, atarpate, fie un iconostas complect
de lemn, razimat de el. De-asupra apsidei i boltii semicilin-

drice se ridica turnul, in care azi se poate privi din apsida,


bolta fiind pe alocurea sparta. Interiorul turnului, acoperit
en o calota de piatra, o gol i etajele, cafi odinioara vor fi
existat, au disparut. 0 usa propriu zia, care sa dea acces in
acest turn nu se vede.
Atilt in nava cat si in apsidia so asese urme multiple de
pictura mural. Se vede ea in interior zidurile au fost in intregime acoperite de pictura, si la fel au fost zugravite firidele,
precum i evazarile ferestrelor. Aceste pieturi sunt azi stricate
prin sgrafituri, cari au determinat pe Szinte Gabor s dateze
picturile irnpreun cu biserica, in functie do eel mai vechiu
sgrafit, adeca in anul 16921).
Caracterizilnd in general biserica, Szinte gaseiste cb," e ro-

manica si crede ca in Ardeal s'ar mai fi zidit in secolul al


XVII-lea cladiri romanice (!), fireste fara s aduca vre-un argu-

ment. Pictura o nurneste orientala". Fata de aceast parere


trebue sa observ deocamdat, ci pictura mai intaiu nu trebue
sa fie contimporana cu cladirea, desi Szinte Gabor2) observa
ca sub stratul actual de picturit nu se giiseste altul, iar apoi
mai cred cla datarea bisericii nu poate corespunde celui mai
vechiu sgrafit, fiindea acestea nu vor fi fost permise inteo biserica inch' in folosinta, ci numai inteuna parasita. Gsese
deci c acest vechiu sgrafit din 1692, precum si until mai vechiu
1)

Szinte Gabor, Kolczydr, sag. 69 74.

2) Ibid.

www.dacoromanica.ro

26

din 1627, semnalat de Tglas Gabor') insemneazg mai de graba

data pgrasirei bisericei, deck a ridiegrei ei.


In lipsd de documente serise, cari ar putea s. ne lgmureasea

asupra adevgratei origini a bisericei, si in lipst chiar si a


unei traditii temeiniee. s'au mai lansat o serie de pareri tot
asa de putin justificate ca i cea mai sus amintita. Astfel dl
Al. Barcacilt (cith.nd la randu-i AS'ematismul Istorie al diecezei

Lugojului), erede c turnul ar fi o eonstruetie de aparare In


legAturt en cetatea din varful dealului. De fapt se gasese azi
in apsidA sapulturi cari
se spune
au avut scopul de-a cerceta, dacA existA sau nu un coridor suteran facnd leggturA eu
cethtea. Curiozitatea e numai, ea dl Bareacilt credo eetatea de
provenienta dacg (!) de uncle implicit ar urma sa atribue aceeas
vechime i turnului. Dar o asemenea presupunere nu poarte fi
decat o poveste.

Singura teorie care poate fi luate in serios e, ea cetatea


apartinea familiei Kendeffy, fosta familie romana Cinde, si
TegMs Gabor aratt ca inct in anul 1648 eastelul a servit de
refugiu populatiei, cu ocazia invaziei unor detasamente de pradare turcesti2). Cum existenta Cindestilor fn. Tara Hategului
pare adeverita deja pentru secolul al XIII-lea3), si cum bisericuta dela poalele dealului Coltea pare de fapt a avea oarecare
lea:tura fireasca cu eetatea, e natural ea sa o atribuim familiei
Cindestilor, unor nobili romani, eari in aceasta ealitate
trebuese presupusi
conform obiceiului strtmosesc
intomeietori de lticasuri sfinte. De altfel familia Cinde-Kendeffy

am mai intalnit-o cu ocazia descrierei bisericei din SantaMarie.

Interesantt e in sfarsit observarea liii Tglas Gabor, anume


et sub cetate ar fi existat 'Ana In vremea imptratului Iosif si
o mantstire baziliang, fart sa producA inst argumente i fart
sit spung daeg aceastt mAngstire era sau nu in legttura cu
biserica4).

1)

Teglas Gbor, Hunyadmegyei kalauz, pag. 178.

2) Ibid., pag. 179.

3) Vezi nota 1 din pag. 11.


4) Tglds Gdbor, Hunyadmegyei kalauz, pag. 180.

www.dacoromanica.ro

27

Biserica ortodoxd din Streiu-Sdn-Georgiu.

Nu departe de comuna Streiu, in care am intainit

biseried de tip longitudinal, si anume de cealalt parte a ramlni


cu aceln.s nume, se afld eomuna Streiu-SAn-Georgiu. In partea
rsdriteand a eomunei, pe panta care ured ineet spre Muntii Sebesului, pe o eoliu,, se gseste o biseried de tip longitudinal;
se deoseheste intrueAtva de celelalte biserici, i toemai deosebirile cred c ne vor permite atAt s urmarim IA&i bine inrudirile
tipului en biserici din alte regiuni, elit i sti deseoperim paralele
noui, instructive.
Biserica e eldditd. din piatr brutd, i eardmidd1), alternfind.

/A

,
1

L._

Ar

//

Fig. 14. Biserica ort. din Streiu-Sn-Georgiu: plan.

in straturi foarte neregulate. De altfel exteriorul e tencuit in


intregime i numai pe aloeurea, unde a edzut teneuiala, apare
materialul.
Cladirea se compune din tindd (6,44X4,49 m.), nava (5,08X
4,35 m.), cor (1,75X3,30 m.) si altar (3,12X2,66 rn.), (masurile
sunt eele interioare) (fig. 14). Crosimea zidurilor la tindd e de
0,31 m., iar la nal* ear si altar de 0,77 m. Privitd, din exterior,
biserica se compune din 3 eorpuri de elddire: tinda, nava eu
clopotnita inedlecath i corul eu altarul (fig. 15). Fieeare din

ele are o altd, inltime i e aeoperit aparte cu cate o invelitoare cu doud pante, cu muchia longituclinald. Doar turlacl opotnitd strhate a coperisul navei i poart o invelitoare Pi1) Tglas Gabor, in Hunyadmegyei kalauz, pag. 153 spune c. ar

fi gIsit i piatrA, de talie de provenient6 romanA, prevIzut cu inscriptii, deci probabil fragmente din altare votive. De altfel acesta
nu e un caz izolat la clAdirile romnesti din evul mediu, fiind dimpo1riv5, intrebuintate cu predilectie asemenea pietre de talie, extrase
din ruinele romane.

www.dacoromanica.ro

28

ramidala. Constructia unterioara a acoperiselor e din lemn,


nvelitorile tindei si ale turlei din sindrila, iar cele ale navei
si ale corului au altarul din tigla.
Tinda e acoperita in interior cu un tavan simplu din barne
si scanduri, nava poarta o bolta berceau strabatuta in partea
de vest, tocmai in fata intrarii, de turla. Zidul apusean al turlei
se ridica pe eel apusean al navei, iar colturile din spre sud-est

Fig. 15. Biserica ort. din Streiu-San-Georgiu :


vedere din spre nord-est.

si nord-est se reazima pe doi stAlpi asezati in interiorul navel.


Spatiul dintre acesti stfilpi e de-asemenea acoperit cu o bolta
berceau, in dreptata in sensul axei longitudinale. Separatia intre
nava i cor nu se resimte in interior asa de aspru, ci coral formeaz un fel de eontinuare a navei en o largime redusa insa
si cu o bolta cilindrica mai joasa. Aci se gases; in peretii din
spre nord si din spre sud, elite o firida dreptunghiulara de 0,77

m. largime. In altar zidul isi pastreaza grosimea, justificata


prin menirea lui de-a purta o cupola ovala, suspendatil (Hangelzuppel). Altarul e despartit de cor printr'un perete de piatra,

www.dacoromanica.ro

29

gros de 0,50 m., care se ridica insa numai pan de-asupra eelor
trei usi, terminandu-se drept si permitand patrunderea privirei
pe de-asupra lui in cupola altarului.
Pa dimentul tuturor incaperilor e din sanduri. Aecesul in.

bisericA se face prin tindA, iar de aei duce in nava o usa incoronata de un arc semicereual spre exterior, iar spre nava.
acoperit en lintou. Lumina strAbate in tinda prin doua ferestre
largi, dreptunghiulare, in nava prin trei ferestre strAmte, evazate i acoperite cu segmpnte de arc, iar In altar prin doua ferestre la fel cu acestea din urma. Toate ferestrele se desebid
spre miazazi, exeeptand una din altar, situata spre rasarit, de-a
lungul axei longitudinale.

Decor plastic nu exista. In sehimb sunt in nava si altar


urme bogate de pieturi. Dintre acestea treibue deocamdatA
amintita pictura votiva, care se ant pe peretele rasaritean al elopotniteil). Dupa parerea d-lui Iorga costumele barbatesti sunt
un amestec de elemente occidentale, orientale si romAnesti, iar
costumul femeei e curat romnesc2). Biserica reprezentath nu

e la fel cu cea zidit, intrucat clopotnita nu e inealecata deasupra navei, ci e alaturata la vest.
Imprejurarea aceasta permite supozitia ca pictura yotiva,
cel putin in ce priveste reprezentarea bisericei, a fost refacut,
modificand modelul dupa noile conceptii arhitectonice. Astfel,
fie c deja data 6917 (1409) inseamna o prima restaurare, caz
in care inseriptia intreaga ar fi ulterioara intemeierei adevArate, fie ca. intemeierea e contimporana cu inscriptia din 1409
ceea-ee ar insemna ca ea, respective reprezentarea bisericei, ar

fi refacuta intr'o vreme mai tarzie. In favorul acestei ultime


posibilitati e textul pisaniei publicat de Szendrei Janos, si
care in afara textului dat de dl Iorga, pe care il reproduc mai
jos, mai cunoaste i urmatornl adaus: S'a inoit aceastA pictura
cu cheltuiala i osteneala lui Zaharie Cska, episcop OD din
Runedoara. S'a inoit in vremea M. S. Regina Maria, fiMd epis-

conul Ardealului Baronul nobil din Sadu Ioan Inocentie, in


1) 0 fotografie a acestei picturi vezi la N. Iorga: Cea mai veche
ctitorie de nemqi romdni din Ardeal, plansa II, precum i la Szendrei Janos, A magyar viselet tortnelmi fejlodse, fig, 9, pag. 39.
2) N. Iorga, ibid., pag. 172 (2).

www.dacoromanica.ro

30

anul 1743, si fiind pictor Gheorghe Alexandru din Fagarasul


veohiu"1).

Inscriptiile slavone referitoare la intemeiere, citate i talmacite de dl Iorga sunt unnatoarele2):

Robul lui Dumnezen, jupan Latco, roaba lui Dumnezeu


jupfinita Nistora, etitorul jupan Keuderesu, robul lui Dumnezeu Vlaieu fiul lui Kendres au inehinat manAstirea Sfantului
Gheorghe; mosul lor

Litovoi diac.

In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh a zidit


jup'anul Keudre i jupnita lui Nistora i fii lui aceasta manAstire sfAntului, marelui mucenic si ostas al lui Christos
Gbeorgbe i s'a savistrsit i s'a scris pentru pomenire i sanatatea i mantuirea sufletelor lor in zilele lui Zsigmon Craiul,
Voevozii ardeleni Ioanes kti Iacov, anul 6917, Oetomvrie 2 zile".

Din inscriptie insa rezulta in prima linie c. jupanul Latco


si jupanita Nistora i Vlaieu, fiul mi Chendres au inohinat ma-

nastirea Sfantului Gheorghe. Drept ctitor insa e amintit aci


in mod deosebit numai jupanu1 Chendres, tatAl lui Vlaicu, iar
daea citirea dlui Iorga e exacta se mai vorbeste
in sfhrsit
de un mos; durere tocmai aci e intrerupta inseriptia. Adevarat
c. in.partea a doua a inscriptiei se repeta din nou, ea jupanul
C]endre i jupAnita lui, Nistora, impreuna cu fiii lor au zidit
aceasta biserica, dar mi se pare ea tocmai aceasta repetare eon-.
fuzti i inutila da de barmit, ea in acest text se contopesc o pisanie mai veehe, adevarata pisanie de ctitorie, si Tina mai noug,

care nu se poate referi deat la o restaurare. Cii. restaurarile


2) Vezi Szendrei Janos, A magyar viselet llirtneti fejlodese, pag.
39-40.
2) Notez aci s't inscriptille cetite i almcite de Szendrei Janos,

fiirnda, nu sunt In deplinA concordanta cu textul publicat de dl N.


Iorga. lata ce a cetit Szendrei (op. cit., pag. 39-40) ,,,Isten szolgja
Laczko iSupitn, hien szolgaja zsupanne Nisztora, Kendres zsupn
le6nya adja St. GyOrgy monostoranak. Isten szolgja Vlajko Kendreg fia". Apoi ,Atyanak, fiunak s a Szentlleknek nevben pitettk
Kendres zsupannak neje Nisztora s fiai, Krisztus nagy vrtanujanak
s kinzoTtIranak, Szt. GyOrgynek ezen monostorat s befejeztetett s
kifestetett, hogy legyen testi s lelki iidvossg111: Zsigmond kirly s
Halos s Jakab Zgorszkij (erdlyi) vajdak idejben. 6917 (1409) esztenddben. Ujittatott e kp Zaharia Cs6ka hunyadi esperes kOltsgn
s faradsagan. Ujittatott Maria kiralyn6 fensge idejben, lvn erdlyi ptispk Ivan Inocentie nemes bar6 Szadr61 1743.

www.dacoromanica.ro

31

au fost adeseori insenmate ,in inseriptiile votive cu zidit" si


ehiar ridicat din temelie", e un lucra obicinuit. TJn exemplu, as
ziee aproape clasic", e publicat in Buletinul Com. Mon. Ist.1).

Rezultatul e c, aceste inscriptii trebuese privite on oareeare


rezerv, asa c i in cazul acesta nu-mi pare asa sigur datarea
ei in anul 1403,9. Rmne deci s. ne l'amureascA i aci analiza
stilisticl. 0 ultiMa remarc merit6 faptul, a. in pisanie se vorbek,te despre o manstire" si nu numai despre o bisericA. Dupa'

informatiile mele aceast inscriptie e singura, care stie ceva


despre un asemenea asezmilnt in Streiu-S5a-Georgiu. In Tice
caz azi nn se pastreaz nici mitcar ruinele unei asemenea manastiri. Ar fi deci probahil ca" aceast denumire sg, fie o sim-

eroare a zugravului, care a lost poate obicinuit s zugrdveaseA mai mult'pentru manastiri si a copiat astfel vre-o formuld, intrebuintath la vre-un astfel de asezamant. E locul aoi
s amintese c, inseriptiile, fiind slavone, vor fi lost in genere
eopiate dp.pa sabloane; e doar stint c preotii nostri nici in
vremurile mai vechi nu au stapfinit toti limba aceasta la perfectie, ceea-ce ne d. un motiv in plus de-a nu ne bizui prea
malt pe exactitatea acestor pisanii. Avem astfel in rezumat
dou refaceri ale inscriptiilor, anume una apropiata de Inteadevarata a manastirei, din 1409, si a doua din anul
Ip
plA

1) E vorba de inscriptia ctitoreasa din schitul din Sanest (Vlcea),


publicatd in Bul. Com. Mon. 1st., anti]. IV, 1911, pag. 13-14. Iat'a cum

sun aceasta pisanie in partea ce ne intereseaza: ,....Vazuram acest


cinstit l'Acas al Sfintei Ndsctoare de Dumnezeu... care... (este)... din
trecute (vremi).... ridicat.... (de) printil nostri jupAn Mogos Ban si
cu fiul eau Mogos Armas; pentru aceea i noi dorirm... rdposatii

ctitori de oclinioard $i incepurdm din temelie acest sfdnt Brain al


Sfintei, etc.... si cu ajutorul lui Dumnezeu 1-am AvArsit si am scris
etc..." E evident deci cd aci nu e vorba de o constructie noug din temelie" cum spune fara nici o modestie pisania, ci de o restaurare mai
mult sau mai putin radical'a. Cu o inscriptie asemuitoare ne vom
mai intAlni de altfel si la biserica gr.-cat. din Hunedoaam, i e de
noi at, c. asemenea observatii se pot face nu numai la noi. DI Charles
Diehl, de pi1d, ne d un exemplu dela Kahrie Djamie, unde marele
Logothet Theodor Motochit se prezint ca Intemeietor, in timp ce_de

fapt biserica e cu aproape doua secole mai veche, si el e simplamente restauratorul picturilor, respective al mozaicurilor. Vezi Manuel d'art bizantin, vol. II, pag. 800.

www.dacoromanica.ro

32

1743, Ce priveste comuna, ea figureazd in doeumenth incepand


eu anul 13771).

Biserica gr.-cat. din Pesteana2).

Inainte de-a terndna insirarea bisericilor de tip longitudinal, trebue sd mai amintesc i biserica din Pesteana, inchinatd,
Pogortirei Spiritului Slant.
Aceasta bisericd, azi complect restaurat de dl architect Rudolf Wagner, durere si-a schimbat nu numai infaitisarea exterioard, ci $i planul i constructia internd. Biserica veche a lost
ldrait, euprinzand in edificiul cela.nott i o 'parte dinteo eta

dire aldturatd, iar fatada a fost impodebit cu un cerdac in


jurul clopetnitei, o idee fr indoiald origiva1, dar care nu
are nimic de-a face cu veehea infdtisare a monument-Qui. Tot
eu aeeast ocazie au fost distruse compleet i picturil murale,

ldsdndu-se dear un modest exemplu pe peretele din partea


stLIngd. a naN ei.

In afard de bisericile de tip longitudinal descrise mai sus,


$i dintre cari o mare parte am vrtzut ca au suferit prefaceri
destul de profunde, imi dan seama crt ar mai patea exista altele, nebnuite Vaud in prezent, Ithpublicate i deei necunoscute

nici de mine, care, din diferite motive, nu am plitut stadia regiunea, umbland in strietul inteles al cuvntului din. sat in
sat", ci a trebuit sd ma multumesc cu vizitarea localitatilor
unde au lost deja semnalate monumente, cari imi pareau importante pentru studiul de fata. Astfel, daca sper M. nu fi scapat din

vedere c1Idiri eminamente vechi, totusi allele mai uoui, cari,


gratie traditiei. vor fi pastrat tipul veehiu i felul veehiu de
constructie, i cari ca atare de sigur ar fi lost impertante,
trebue sd. lipseased din studiul de fata.

1) R. Vuia, op. cit., pag. 58, nota 2.


2) Pentru literatura respectiv vezi Br. Forster Gyula: Magyarorszclg Mgcntldkei, vol. II, jud. Hunedoara (Hunyadmegye) sub numele Nagy-Pestny.

www.dacoromanica.ro

33

B) TIPUL MIXT.
Biserica gr.-cat. din Densits.1)

De sigur una din cele mai remarcabile cthdiri e biserica di


Densus.

Nu dear e ar fi un edificiu mai monumental cleat celelalte, dar pentruc anumite particulariati, earl, pare-se, au fest
inthbiite numai aci, fdril a putea fi infaintuite inteun grup cu
alte analogii, au stArnit de timpuriu curiozitatea cercetAtorilor sr.
an dat ocazie la nesrarsite interprethri, earl de cari mai extravagante. Comparand literatura relativ bogat, cetitorul va gasj
datari, cari plaseazA aceasta biserica.' in epoca roman6.2), pe langA

altele, cari o atribue secolului al XVI-lea d. Christos3). Deci a


aproximatie limitatA intre 15 secole! Astfel nu e mirare c. ar-

heologii Fr. $i H. Miller au numit-o das Sehmerzenskind"..


Pe versantul de sud al Poienei Rusca, la originea vaii, se
ascunde satul Densus, iar de-asupra lui se ridica biserica, in
mijlocul cimitirului, vechiu si el, dupil cum marturisese pietrele
funerare roase de furtunile secolelor cari s'au perindat.
Infatisarea insasi a bisericei seamrmA. mai mult cn a unei
mine, de vreme ce prti intregi aunt darmate sau pe cale de-a
se darama.
Biserica, dupa parerea lui I. Radu4), a fost inchinata Stantulni Nicolae.
Ea e zidith din piatr, 5i anume din piatrit de talie, blocuri
marl, cari ajung dimensiunile de 1,50X0,50 m., piatrA brutA, de
carier in formA de placi i prundi$5). Dac5, piatra bruta e de
origine locala., piatra de talie e In intregime adust din ruinele
1) Vezi
pag. 211.

fotografia la N. Iorga,

La Rouraanie pittoresque,

2) Baron von Flohenhausen Die. Atterth.iimer Daciens, pag. 108.


3) Iorga-Ba15, L'histoire de l'art roumain ancien, pag. 140.

Istoria vicariatului gr.-cat. al Hategului, pag. 194.


5) La fel descrie materialul i Julius Pasteiner in Die Ost.-Ung.
Monarchie in Wort und Bud. Ungarn, vol. VI. pag. 93, pe cnd dou&
pagini mai 1nainte (pag. 91) el citeaza biserica aceasta ptntre cele
zidite din caramida!
4)

www.dacoromanica.ro

34

Ulpiei Traiane1), departe cale de cAtiva kilometri, fapt de altfel

clovedit prin chteva pietre votive, pe cari le voi descrie mai


jos, a earor prezent sedusese pe ctiva autori la ipoteze foarte
hazardate. De altfel materialul de constructie de mai sus nu e

13.5341';
_

..7`
-

wt-

I:o

-,-i-;

wiN

L:1

..

.4

.__

,e

Fig. 16. Biserica gr.-cat. din Densus: vedere din spre raskit.

uniform utilizat, ci anumite parti ale cldirei cuprind mai


multi piatr de talie (nava si diaeoniconul), iar vatele aproape
exclusiv piatril brut (apsida tinda si coridorul). (fig. 16).
1.1 Vezi 0 Carl Gilt's, CM Coils der archaeologischen Funde Siebenlilirgens, pag. 270.

www.dacoromanica.ro

35

Partea cladirei care e Inc

i azi in serviciu, const din nava.

si apsid, precum i o clopotnita aparte, in coltnl de sud al

eldirei. Notez ins c. aceasta clopotnita - daca e zidit pe temelia uneia mai
Nechi

a totusi azi complect reconstruitA

si astfel ne intereseaza de prezent numai


faptul existentei ei izolate. Nava e rectaugulara, 1.5as eu eolturile interioare rotunzite, de altfel foarte aproape de piarat,
avfind mAsurile interne de 6,10X6,04 m.1),

iar altarul dintr'o ineapere rectangularg,


terminat in semieerc, au diametrul de

Atebbbi

3,20 m., iar adAncimea de 3,90 m. Grosimea


zidurilor e de aproape 0,90 m. (fig. 17). De

ramareat ar fi e. axa longitudinalg a

'eV,VNXXX,VV*VW

acestei biserici nu e pe directia vest-est,


ci mai repede pe directia sud-nord, desi
nu corespunde exact nici acesteia2). Dup6

Fig. 17. Biserica gn-

at vad in actuala literaturg asupra bise_ cat. din Denp: plan.


ricilor romnesti, nu se mai semnaleazg
analogii la aceasta orientare exceptional, dar Halavacs Gyula
I) Datale referitoare la dimensiunile acestei biserici variaza dela
autor la autor, Incat daca nu ar rezulta din alte Imprejurari idenar naste impresia a e vorba de monumente
titatea monumentului
diferite. Astfel Hohenhausen (op. cit. pag. 115-116) ne da urmatoarele informatii: Jede Saule ist 1,1/2 Schritte breit und 3 lang, hoch
4 Klafter, welches in Schritten 10 betrgt. Jede Sule stehet 2 Schritte
von der anderen und 3 Schritte von der Wand". Astfel, socotind pasul cu 0.80 in, lungimea navei ar fi 11,20 in Iar largimea 8,80 in.
Kiwary, (op. cit., pag. 29-30) dimpotriva evalueaza interiorul la 5 stan-

jeni pe 3,5 stanjeni, ceeace ar fi egal cu 9,475 X 6,633 m. Fr. si H.


Muller (op. cit., pag. 283) In sfarsit, cari par a fi acceptat masurile
lui Kiivary, spunand ca nava are proportia de 5;3,5 apreciaz6 spatiul
interior la 70 mp. Inaltimea turnului dela pamant o evalueaza la p.
24 m. (Ibid. pag. 284). Fa% de aceste cifre exagerate afirmatia lui
Julius Pasteiner (Die Ost.-Ung. konarchie in Wort und Bild, Ungarn,
vol. VI., pdg. 93) fargsi inexactk, spunand *ea' -spatiul intern ar fi
de c. 16 mp.

2) Asupra acestui fapt mi-a atras Intaiu atentia observarea lui


Hohenhausen (loc. cit.), precum i afirmatia fratilor Fr. si H. Muller
(loc. cit.), conform carora biserica ar fi orientata spre nord, ceeace
iarl0 fiU e perfect exact, dupl cum am avut ocazie s mg, -conving la
fata locului. In schimb autorii ulteriori lui Hohenhausen i chiar

3.

www.dacoromanica.ro

36

eiteazA o serie de biserici unguresti, cari nu au orientarea strict


spre est1). De altfel creci c. s'ar ggsi paralele si la noi, dac s'ar
fi dat mai insistenta atentie acestei chestiuni. In principiu cred

de altmintrelea e in Densus terenul s'a opus unei orienthri


exacte, avand colina un platou foarte redus, i biserica a fost
astfel zidita, incat axa ei lougitudinara s corespund axei longitudinale a mieului platou. Aceasta imprejurare mi-ar parea
destul de importanth, ca sA poata-I justifica eroarea cu sau Mfg.
stiint a color ce au cilidit biserica.
Revenind la descrierea bisericei, e de remarcat e. de-lasupra
navel se ridica o turla, avand baza patrata i tambur (intrucat
mi-e permis s folosese acest cuvant si cand nu e vorba de o
form rotunda) ptrat mai ingust deck baza. Atht baza cat ei
tamburul poartit la marginea de sus &ate un cbenar din caramidg, rosie, juxtapusg, in forma de zig-zag, iar de-asupra tuna
e incoronatA de patrn frontoane, printre earl acoperisul pira-

midal isi strecoarA laturile pima la baza acestora. Azi insa


varful piramidei lipseste, astfel ca nici interiorul bisericei nu
e acoperit i ferit de intemperii, iar prin gaura care rmhne des-.
coperita strabate ploaia, ninsoarea i vantul pana in mijlocul
navei2). In jurul turlei i al bazei ei, acoperisul navei e tot de
,piatra si de figura unui trunchin de piramic163). Acest acoperis
al navei e invelit in sindrith., iar de desubtul lui, ca si la turla,
se repetil friza de caramizi in zig-zag. Dealtraintrelea exteriorul
navel e simplu. De retinut ar fi firida in formA de trapez din
peretele sud-vestic al bisericii, VII care se gasesc urme de pie-

tur (fig. 29). Sub ea e usa de intrare, construita din blocuri


ai fratilor Muller, descriu biserica aceasta frg a argta orientarea ei
neobicinuitg. (Vezi de ex. M. I. Ackner, Bemerkungen fiber den sog.
rmischen Marstempel zu Denn,F,, pag. 283-285 si $ematismul Istoi(, Lugoj, pag. 433-5, precum i ceilalti autori unguri cari se ocupg
cu aceastg bisericg). Explicarea e cg acesti cercetgtori au considerat

orientarea spre rgsgrit eat de certg, Incat nu au mai ggsit nevoe


sg. o verifice.

1) A kzepkori templomok keletkezsdrdt, pag. 262-263.


2
Aceastg descriere corespunde stgrii dinainte de 1928 cand.
acoperisul a fost refgcut din tigM..
8) Notez cg K6vary Lszleo, Erday pitszeti envldkei, pag. 28-31
si autorul $ematismului Istoric, Lugoj, pag. 433-435, afirmg cg. acoperisul e accesibil prin niste trepte, pe cari insg nu le-am mai putut
descoperi, fiind probabil distruse.

www.dacoromanica.ro

37

mari de piatra, iar drept lintou e folosit un bloc de marmora,


alba, infrumusetat cu un relief in partea dreapta, care reprezinta un cerc i un punet in centru; dar evident, acest ornament )111 e in legatura on decorul fatadei bisericii, ei el avea
rostul lui in functie de seopul pe care il va fi indeplinit in Ulpia
Traiana. Peretele din spre nord-vest poarta in exterior doug.
contraforturi, in cari sunt cuprinse ate o eoloana, ale caror
forme plastice sunt tocite de intemperii, insa cari de sigur to
au aceeas origine romana ca i multe alte materiale folosite la
constructie (fig. 28).

Apsida, cu forma ei semicercuala, e simpla de tot in exterior, iar acoperisul ei de piatra in forma de semicon se alipeste
de zidul nord-estic al navei.

Interiorul navei e inainte de toate earaeterizat prin patru


stalpi, cari poarta turla. Acesti stalpi, de forma rectangulara,
aunt legati intre ei prin arcuri semicercuale, de-asupra carom se
ridied zidurile masive ale turlei, imbratisand un spaitiu rectangular de 1,30X0,80 rn. Mai sus zidurile turlei se stramteaza pen-

tru a fi apoi acoperite cu o cupola mica, suspendata, care


e pe jumatate dgrilmata. Acest
dupa cum am spus mai sus
spatiu central al navei e inconjurat de jur imprejur de un fel.
de coridor holtit cu un sfert de cerc, bolta pornind din peretii
exteriori spre centru, unde, ajunglind punctul ei eel mai inalt,
se incovoaie repede, i inteo intorsatura aproape semicercuala,
se propteste in zidul turlei, formilnd o caveta.
Atat zidurile1) cat i boltile stint in interior teneuite, cu exceptia celor patru stalpi ai eupolei, cari se compun fiecare din
tate 2 pietre marl funerare, prevazute cu inseriptii2). Pietrele
1) Exceptie face un bloc de marmot* aflgtor pe peretele apusean sub o fereastra i purtnd urm'atoarea inscriptie: D. M.

CANDIDAE

VIX. AN. XXV

EUCHARI

TVS CONIUGI

RENE MERENTI P. (vezi i $ematisanul Istoric, Lugoj, pag. 444).

2) Pe stalpul din fata intrrei, piatra de sus: D. M. G. LONGIN


MAXIMO VIX. AN. LVIII

IULIA AFRO

DISIA CONI

B. M. P.;

pe laturea blocului de jos a stillpului din dreapta apsidei e reprezentat un animal al ctirui cap lipseste 1i pe altA, lature a aceluias bloc se
poate' ceti: VALERIA CARA VIX AN. XXIX
T. FLAVIUS APER
SCRIBA COL SARM CONIUGI RARISS1MAE; iar pe blocul de

piatil al aceluias stalp ne spune pisania urmXtoarele: D. M. C.


OCTAVIO NEPOTI
VIX. AN. LXX. IULIA
VALENTIA HERES
IVGI PIENTISSIMO
CON
FACIENDUM PROCURAVIT H. S. E.

www.dacoromanica.ro

38

de jos (de climensiuni eari variaza intre 0,75 si 0,80X0,56 si 0,65

in.) sunt mai largi decat cele de de-asupra, iar legatura intre
cle e facuta din profile compuse din (Ate 2 cinbueuri si 3 eavete. De-asupra stelelor inceputul areurilor e insemnat iarsi
printr'o caveta (fig. 18). Piatra funeral* care aleatueste partea
superioara a stalpului din coltul din spre apus, poarta inscriptia en numele lui Longinus Maximus (vezi nota precedenta),
inscriptie care, in urma, parerei lui Hohenhausen ( op. cit.),
anume c, biserica ar fi fost oiginal un templu inchinat
zeului Marte, I-a sedus pe Kvary Laszl1), s. lanseze ipoteza
ea, aceasta, bisericuta ar fi un mausoleu roman, ridicat in
cinstea i memoria generalului Longinus, ucis miseleste de
Daci. Ipoteza cauta, s o sprijineasca nitand din Dio Cassius,
cartea LXVIII. Teoria aceasta e apoi sustinuta si de autorul
$ematismid istoric2), in anul Donanului 1903 (!), intr'o vreme
and de mult se recunoseuse caracterul de basm al acestei explicari. Dar s revin iarasi la subieet.
In peretele de nord-est se deschide apsida cu un arc semicer-

cual, care se continua ca bola berceau si termina intr'un sfert


de sfera. Apsida de altfel e despartita de nava prin iconostasul
de lemn strabiltut de 3 usi.
Padimentul, atat in nava cat si in apsida, e din lespezi de
piatra 5i caramizi romane, pe caH se vad si azi, desi toeite, urmele sigiliilor legiunilor.
Nava are de laturea sud-estica si sud-vestica cate doua feTestre rotunde si mici, asemanatoare unor tevi (fig. 29), iar in
peretele nord-vestic trei ferestre, stramte si mici, in arc frant;
apsida pose& de-asemenea doua ferestre ascii cite, dispuse de-a

stfinga 0. de-a dreapta axei principale, in directia respeetiva,


care deviaza en e. 45. In sehim.b lipseste fereastra obieinuita
de-a lungul axei longitudinale.
Atilt in nava cat si in apsida se intalnesc multe urme de
Vezi $ematismui istoric, Lugoj, pag. 435 si Hohenhausen, op. cit.,
pag. 117 si uraatoarele.
1) Erdly piUszeti emldkei, pag. 28-31. Dar e de notat c pe
pag. 270-271 ale aceleia5 cArti, 1(1:Wary spune cg, biserica din Densus
e una din cele mai vechi cldiri romanice din Ardeal, i o dateaz5,

In sec. XI sau XII.


2) pag. 433-435.

www.dacoromanica.ro

39

F ig. 18. Biserica gr.-cat. din Denm: stalp din nava.

www.dacoromanica.ro

40

picturi murale, descoperite i coase la ivealg de sub tencuialg


de pictoral Stefan Grh1).

PArtile in ruing ale bisericii se eompun din trei incgpert


In sud-vest, in fata intrgrei aetuale, se ridieg de jur imprejur
ziduri, eari imprejmuese un spatiu de 6,00 m.X9,83 in., depgsind

in lgrgime nava spre sud-est, i continundu-se de-a lungul


acestei laturi a navei, asemenea unui coridor, larg de 2,52 m.
Zidurile din spre nord-vest i sud-vest s'au pgstrat inog, si se
vede perfect cA eel de nord-vest se terming de-asupra drept, in
vreme ce zidul de sud-vest formeazg un fronton inalt2). Fiindeg.

In aceastg incgpere nu se vgd nicgeri urme de boltg, trebue


trasg concluzia, eg tinda aceasta a fest acoperitg eu lemn, prohabil un simplu invelis eu sarpantg aparentg spre interior. Astf el infAtisarea tinzii, asa cum a vgzut-o Hohenhausen i cum
a desenat-o (vezi nota precedentg), poate fi consideratg drept
corespunzgtoare eu aspectul ei original. Coridorul sud-estic,
desi mai dgrApAnat, poartg i azi incg, in capAtul rgsgritean,
urme evidente de boltg berceau3), iar drept invelitoare exterioarg se vdd urmele unui aeoperis in pantg, rezimat de peretele
navei, aproape sub ferestrele rotunde, semnalate mai sus. Tot
in coridor, in coltul din spre nord, lipitg de peretele navei, sta
o coloang fara bazd si capitel, iar mai ineolo, de-a lungul aceluias perete al navei i aproximativ la mijloc, se aflg rAmAsitele unei a doua coloane. E de notat, ea ele corespund ca form
aproape exact eelor de Lana, peretele nord-vestie, i ar fi mai
verosimil de a le considera drept ramAsite ale unor contrafortart corespunzatoare celor amintite pe laturea opus& Imprejurarea eg nu sunt asezate simetric, nu trebue sg conteze ca.
argument contrar, fiindcg aceste eontraforturi nu erau considerate drept elemente esentiale construetiei, ci ele erau aplicate
numai exceptional, atunci i acolo, unde era nevoe de ele (exemple la biserica din Bgrsgu i altele, in eursul luergrei). Imprejurarea ca de-asupra kr sg vgd urmele inceputurilor de holtg,
nu e suficientg pentru a caracteriza eoloanele ca suporturi spet) Vezi 5t. Gr Oh, A kzpkori bizdnczi falfee.teszet emlkei Magyaroreadgon i Miner Fr. Fl., Regi falkepek Magyarorszdgon, capitolul Dent.w (Erd613,ben)".

2) Vezi desenul la Hohenhausen, op. cit., pag. 107.


3)

Bolta e confirmata prin desenele lui Hohenhausen pentru

-anul 1775 (op. cit., pag. 109).

www.dacoromanica.ro

41 -eifice ale arcurilor dublouri, deoarece structiv, asemenea areuri

n'ar fi avut rost, dath fiind stritintoarea spatiului de boltit


(apsida, mult mai largA nu are asemenea dublouri). Doar fiind
dath prezenta br drent contraforturi, ele au putut fi pe urmA
aduse in legAturA, i cu bolta coridorului, primind i functia
secundarA de suporturi ale boltilor (din ruinele actuale nu se
mai poate distinge). Coridorul poart mai ales in capAtul lordestic urme multiple de tencuialA i picturA mura1, cari de altfel se gAsesc asemenea i pe trunchiul coloanelor. Coridorul are
intrarea prin tindA, iar aceasta era, se pare, accesibilA prin laturea sud-estica, unde azi lipsesc urine de zid. 0 altA use, astupath, se mai gAseste in peretele tindei in spre sud-vest, precum

tot acolo, dar mai sus, stint urmele unor ferestre. Terenul in
tind i coridor e binisor mai inalt deck eel din navrt, datorit
probabil materiathlui darilmat care a ridicat nivelul.
Tn sflirsit este o incripere mai bine pgstrath pe laturea sudesticA a apsidei, un fel de diaconicon nefolosit azi. Intrarea se
face printr'o msa stramth. din altar. Aceasth incApere e aeoperith si ea cu o bong, semicilindricA in direetie para1015, cu axa

principalA a bisericei. interiorul, fiind foarte deteriorat, nu


permite s punem vre-o concluzie asupra picturilor de odinioarA. 0 scobiturA in peretele din spre eoridor pare a indica existenta unei ferestre sau nise, azi astupate.
Starea bisericei mArturiseste fArA incoujur cA a suferit
mune adAugiri i reparaturi, dar documentele nu relateazg
deck despre ultima restaurare, exeeutath sub cenducerea lui
Stefan M ller, intre anii 1889-18901), care s'a multnmit insgi
srt salveze biserica de prAbusire, farA a altera ceva din planul
sau constructia ei.

Daca deci acte oficiale san traditia (in afara de traditia


popularg, influentatA de ipotezele lui Hohenhausen i Kvary,
reproduse in $ematismul Istoric, i rAspandite de preeti i'ntre
%rani) mu vorbesc despre intemeierea bisericii si a anexelor

ei azi in 'Ilia., totusi chiar simpla descriere pare a permite o


clasificare a ordinei in care au fost ridicate diferitele PArti.
Imprejurarea ca nava si diaconiconul sunt zidite din piatra de
talie, cu putine urme de piatrA brutA, utilizath numai in. anumite locuri si in pArtile de mai sus ale zidurilor, demonstreaza
I) Arch. Ert., 1889, pag. 415 i 1890, pag. 352

www.dacoromanica.ro

42

cA sunt contimporane. Curios e insd faptul, ea apsida e zidita.


din piatrA brutd, dar nu se poate imagina ea biserica at nu fi
avut dela inceput apsidd! AltA menire de-asemenea nu a putut
sl .aibA clAdirea la inceput. Nu rAmfine deci alth explicare deed, cA apsida, fie ch' a lost construitA din eapul lacului cu alt
material (poate se isprAvise materialul nsor acaparabil din 111pia Traiand, sau transportul a fost dinteun motiv oarecare impiedecat, necesitfind astfel folosirea materialului local), fie ed
(1etli mai greu explicabil. apsida a lost distrusA in urma
unor imprejurAri necunoscute, i apoi reclAditA din niatrA bruta. Tot din acest din urmA material sunt zidite tinda i COTidorul.

Ambele par a apartine cu drept cuvnt unei constructii ulterioare, din urmAtoarele motive: 1) lipsa boltii la tindh si 2)
coloanelek din coridor, caH, dung cum am arAtat mai sus, vor
fi servit la inceput drept contraforturi si ca pereche celor dela
zidul de nord-vest al navei; in caz cfind coridorul ar fi fost
contimporan cu nava, astfel de contraforturi an fi fost de prisos, coridorul fiind in intregimea lui, cu bolta proptitA de peretele navel, eel mai perfect contrafort, fat de care cele doud.
coloane erau o simplA juedrie.
DacA deci mi-se pare cd am rezolvit chestiunea referitoare
la numArul si la ordinea in care a fost edificatA aceastd bisericA
Cu anexele ei, nu pot rh'spunde tot asa do repede la chestiunea
cilnd au avut loc aceste constructii. Deocamdatd ma multumese
sh' notez urmAtoarele date drept terminus ante quem: o inscrip-

tie pe iconostas din anul 17891); un clopot poartA inseriptia


ungureasca: Mihaly Antalfi Lajos emlkezet4re csinaltatta
keserg6 ddes Annya Mize Suzana 1782"2). Aceste date, apropiate

una de alta, 1782 si 1789, par a indica o epoch' de refacere a


bisericei. In anul 1775 biserica e vizitatA si desenata do Hohen-

hausen si publicata in luerarea citatA (Die Alterthiimer Daeiens), fiind Inca in stare utilizabila atfil biserica existenth azi
eat i pArtile deja in ruinA3). Anterior, pentru anul 1516, aflam
Iconostasul de azi e o creatie din sec. XVIII, dup5, cum rezul-

ta atat din caracterul lui cat si din inscriptia zugravit, care ne


spune: 1789 Popa Simion zugr(avu)". Vezi i Jacob Radu, Istoria.
vicaliatului gr.-cat. al Hafegului, pag. 404.
2) .5'ematismul istoric, Lugoj, pag. 435.

3) E regretabil c desenele lui Hohenhausen nu se pot utiliza

www.dacoromanica.ro

43

despre cAlugdrul Mezerzius, care ar fi aclunat inscriptiile latine din biserica din Densus (7)i). In sfilrsit mai adaug e in
anul 1360 se aminteste numele unui nreot en numele Dale din
Densue).

C) TIPUL CENTRAL.
Biserica ortodoxa din Gurasada3).
Spre vest de Ilia, pe malul drept al Muresului, se arra satul
Gurasada (Gurasadului); imediat la capul satului, se ridiel biserica, inconjurata de cruci mici de lemn
si de piatrd, strAmbe, distrase de prApd-

dul vremurilor, iar de-asupra kr arbori


fructiferi aruncA umbra peste morminte
si zidurile bisericii.
Biseriea e eldditd din piatrd brut de
mdrime foarte variatA i toatd saidatd,
intr'un mortar sur-rosietic, asemdnAtor cu
cimentul i extrem de durabil. Dovada:
ddinuirea bisericei, al cdrei interior, nava
si apsida, e pstrat complect intact.
Biserica, dupd cum so intelege usor

din plan (fig. 19), a suferit o serie de


adausuri, cari i-au rdpit infatisarea exterioard originald si au transformat-o intfon
complex de clddiri nesimetrice, comparabil
doar cu complexul la fel earpit al bisericii

din Densus. Lungimea totald a biserieil e


ceva peste 19 m., la o lArgime maxima de
8,20

m. Nucleul originar, cu un plan

1OSc mi

Fig. 19. Biserica


ort. din Gurasadului
(Gurasada): plan.

pentru perfecta reconstrucVie a formelor de detaliu, cad inexactittitile

multiple ne interzic aceasta. (De ex. el noteaz5, in jurul apsidi un


cbenar cu zig-zag rosu, inexistent azi si de sigur inexistent si atunci,
chenar pe care in schimb nu-I deseneaza in jurul navei, unde el s'a
pgstrat. Turlei Ii mai aclauga o taza, si a. m. d.).
1) Arch. Ert., 1899, pag. 91.

2) $t. Metes, Istoria bisericeas.'d si a vie(ii religioase a Romdnilor


din Ardeal i Ungaria, pag. 37.,
3) Asupra acestei biserici s'a scris foarte putin, desi starea bun&

www.dacoromanica.ro

41

patrulob desveltat in lungime, are o axa vest-estica de 13,10 m.,

pe o ax transversala de 6,50 m., rnasuri exterioare, din cari


pentru interior mai treble scazut cdte 0,75-0,80 m. grosime de
fiecare zid. Zidurile clopotnitei, asezate spre apus, aunt malt
mai groase, in timp ce un adaus de cladire pe laturea de nord,
constructie recenta de tot din caramida1), are ziduri de o grosine de abia 0,40 m. Complexul acesta de incaperi e aeoperit
en o singura invelitoare de sin drila eu dour], pante paralele pe
direetia vest-est, largite sau striimtate dupa nevoe, Irrtrerupte
la vest de elopotnita, iar in mijloe de zidurile turlei. La est
pantele se impreung. intr'un semicere, care urmeazd zidurilor
apsidei. Clopotnita, care poarta de-asupra o galerie de lemn, e
acoperita de-asemenea ea si turla on ate un. invelis tuguiat de
sindril, la baza patrulater, iar la \TM optlater. Ceronamentul
se compune din glob i crime de metal. Zidurile exterioare sunt
tencuite in alb (fig. 20).
Intrarea se gseste pe laturea de nord, prin camera adaugata de curnd (2,20 m.X1,60 m.), iar spre nord de aceasta so
aseste alt incapere de aceeas provenienta (2,30 m.X1,30 m.).
Aceste dourt incaperi nu au un tavan propriu, ci sunt aparate
de invelitoarea exterioaral. Dc aci se intra in tinda propriu
zis (5,00 m.X2.20 m.). zidit din piatra i aceperita de o bolta
berceau pe directia vest-est. Aceasta incapere pastreaza o eerie
de picturi murale relativ bine conservate. Lipsita de ferestre,
lumina patrunde aci prin pastra usi. Una spre nord, care da in
afara, alta spre vest duce in parterul clopotnitei, de unde o
scat% de lemn urea pe galerie, alta spre sud d. intr'o incapere
t5,10 m.X1,70 m3 iarasi mai mina si de aci o alta us duce in
alt camera (5,90 m.X1,50 m.), ambele din piatra, fat% tavane,
huninate dc efite o fereastra dreptungbiulara, asernanatoaro
ferestrelor cari se gasese si la cele doug etaje ale clopotnitei;
toate sunt de factura modern.
In care s'a pastrat, meritl s. atrag mad mult atentia. Astfel biserica

nu e deck foarte laconic amintitg In Arch. Ert., 1896, pag. 316;

Tg los Gabor o mentioneaza. in Hunyadmegyei kalauz, pag. 10, 0 in

sfax0t dl N. Iorga publica, dou'a fotografii ale acestei biserici In


La Roumanie pittoresque, pag. 194, 0 205.
1) Julius Pasteiner In Die ost.-ung. Monarchie in Wort und Bad.
Ungarn, vol. VI, pag. 91, comite o eroare, cnd spune ca. biserica e
In intregime zidita, din caxAmidg; aceasta e folosita. numai la unele
anexe recente.

www.dacoromanica.ro

45

Un complex au desavarsire izolat, accesibil doar prin usa


de est a tindei, e nava i apsida. Ambele sunt alcAtuite dintr'o
incApere rectangular% terminat do fiecare captit cu cate Ce

Fig. 20. Bisei ica ort. din Gurasada : vedere din spre sud-est.

apsidg, in timp ce pe laturile navei se deschid doug, upside laterale. Intregul interior e boltit cu o bona' berceau, care acopere nava pe directia vest-est, avand in ambele capete cate 0
semicupola. Atat aceste semicupole cat si berceaurile au in sectiunea transversal o formrt usor f rant& La fel apsidele late-

www.dacoromanica.ro

46

rale stint boltite cu semicupole de sectiunea unni arc frant,


dar mai turtit, din cauza largimei mai mari a boltii, astfel ca
deschiderea lor spre nava,' are perfecta asemanare cu arcul persan. De-asupra varfurilor celor patru beUi, _toate Iii inaltime
egald, so ridica peretii drept, intrerupand bolta hereeau longitudinala i formnd un fel de tambur patrat, acoperit cu o cupola suspendatd de-a dreptul de tamburul patrulater, fara, intermediul unor pandantivi sau trompe. Peretii se termina astfel
sus in arcuri ovale, iar cupola are forma unei semisfere turtite
si acopere un plan dreptunghiular de 3,00 m.X2,50 m. Allard
e despartit de nava printr'un perete de Piatra, strabatut de trei
acoperite cu arcuri semicercuale, in timp ce peretele Insui
se termina de-asupra en o orizontala simpla. Peretii stint drepti,

neprofilati in interior, iar aceesul luminei se face printr'o fereastra mica, dreptunghiulara, asezata in altar de-a lungul axei
longitudinale, precum si una user arcuitit in apsida sudic, in
vreme ce apsida din spre vest e strabatuth de usa de intrare
amintit deja, usa," joasa i strmth. Tamburul patrat poarta
si el trei ferestre (spre vest, sud si est) nsor arcuite.
Interiorul bisericei e podit cu scanduri. Impodobirca consta
din catapeteazma, care acopere spre nava' peretele de piatra al
altarului, iar ceilalti pereti aunt de sus pan jos acoperiti cu
picturi murale, pastrate relativ foarte bine. Singurul document
care ne vorbeste despre biserieL respeetiv despre pictura ei,
e inscriptia din nava, de-asupra intrarei: Cu ajutorul Tatalui,
cu indrumarea Fiului 5i cu pureederea Duhului Sf ant, s'au zugravitu adast sfnta bisericd in zilele inaltatei Chezaro-Craesei noastre Maria Therezia, i fiind episcop tarei Ardealului
neunit prea sfintitul D. D. Dionisie Novacovici dela Buda si
fiind protopop eparchiei chit- Jacovu den Debra, $i fiind preot
acestei biserici popa Gheorgbe ot Campeni i crfisnic Olariu
Ionu t Gurasadului, si s'a zugravit de smeritii intre zugravi
ierodiacon Than ot Deva si de Nicolae zugrav ot Pitesti, anii
Domnului 1765, anno Domini 1765, msta Octombrie inthia zi"1).
lapsind alte izvoare ma multumesc deocamdath, pe temeiul

color ce rezult din inssi descrierea biserieei si a infatisarii


ei, sa stabilesa urmatoarele:
Complexul arhitectonic a luat fiinta in cel putin trei pe1) Iorga, Studii $i documente, vol. XIII, pag. LVIII, no. 327.

www.dacoromanica.ro

47

rioade de constructie: primei Ii apartine nucleul, aded. patrnlobul, a doua a ereat tinda si probabil si incAperile de sud 90
clopotnita, toate fifild construite din piatrd bruth asemana,toare. Ultimei, recente de tot, ii revin camerele din spre nord,
zidite din dramiddl). Picturile din Una,' si cele din nav la
fel nn apartin acelorasi mesteri i aceleias epoce. Din toate
acestea se poate data deocamdath. numai pictura patrulobului
in anul 1765, datg. care trebue considerafa si ea terminus ante
quem pentru arhitectura acestui patrulob. Celelalte dela principale nrmeaz s'a le stabilim in capitolele urmiltoare, pe temeiul analizei. Satul insusi apare in doeumente pentru prima
oarsa in anul 1292, sub numele Zad"2).
Biserica mandstirii Prislop.

In mijlocul dealurilor Pdurenilor, pitith intr'o vale strnith $i accesibilA doar pe poteci 5orpuite, se ascunde mnfastirea
Prislopului, departe de viata frAmntatg din cilmpie, ci liniptab, scaldatg, in tainele naturei. In afard de poteci, un singur
drumusor, ca vai de el, duce spre manaistire, pornind din satuI
Silvasul-de-Sus, si. urcnd de-a lungul v,ii Cernei, un parsauaS,
care se varsa" spre est in riLul Streiu. 0 gradina en ponji ineonjoara atenansele ralirunte ale mAngstirii, un contrast gingas
fata de fondul sobru al paclurilor de stejar si brad, precum si
a tufgrisurilor salbatice, cAtArate pe pantele din jun
MruIstirea Prislop e inchinaa sfntului Joan Bogos1ov3)Ce priveste mnstirea de odinioarA, ea astzi nu mai exist& Spre nord-est de biserid se mai pa'streaz un zid, jumAtate
d6rAmat, care probabil fAcea parte din imprejmuirea lamastirii. Dealtmintrelea toate atenansele, inclusiv easa cu etaj undo
=) Tg las Gabor, care descrie in cateva cuvinte biserica In Hunyadniegyei kalauz, pag. 10, o atribue stilului romanic. Tot el spune

c ar fi fost in mod barbar transformat, dar totu*i s'ar mai gsi


urme ale vechei impodobiri a turlelor(?) de odinioarl. El pare a fi
vizitat biserica ins& In fugl, desinteresAndu-se de architectura ei.
si notanduli mai bine doar pictura muralg din tinda,. In orice caz
nu inteleg ce vrea s spuntt prin turle" dat hind cg, nu exist& dealt
una singur.
Szadeczky L., Az oldh telepits legelsd okieveles emlke, pag. 580.

3) Al. Brccir, Insemndri din Tara Hategului, pag. 283. I. Radu,


Mona vicariatului gr.-cat. at Hategutui, pag. 98.

www.dacoromanica.ro

48

stint loeuintele calugrilor, situata spre apus de hiserica, sunt


noi. Dar nici biserica nu a scapat de restaurari multiple, dintre

cari ultima, executat de dl ing. Rudolf Wagner intre anii


1923-1924, a fost cea mai profunda Notez insa ca, aceasta ultimit refacere, clupg, afirmatiile dlui Wagner1), se margineste

la lucrari de legare a zidurilor, astupare a crepaturilor

Si

la o rescum vom vedea


Proptire a boltilor, precum :3i
taurare ornamentala mai arbitrara, earl toate insa nu au atins
planul i constructia arhitectonica.

Biserica e zidita in intregime din piatra, dar nu ca cele


precedente din piatra bruta, ingramadit de-a valma i legata
dear de ocaziunea, puternica, a mortaralui utilizat, ei din piatra

Fig. 21. Biserica nianstirei Prislop: plan (dupa Ha'avcs Gy.)

mult-putin cioplita si aezata aproximativ in straturi. E adevarat ca in urma tencuelilor ingrijite azi, nu mai apare de lee
materialul. insa schitele dlui Wagner, ro'cute cu oeazia restaurarii, permit aceasta afirrnatie2).
Planul bisericii reprezinta un triconc, caruia i se adauga
spre apus o tinda rectangular, iar spre rasrit un spatiu mic,
rectangular, intre patratul central i apsida rasariteana, pentru
a mari incaperea altarului. Din cauza timpului scurt pe care
1-am petrecut la aceasta manstire, nu mi-a lost posibil sa
fac masurari exacte, astfel ca ma multumesc cu reproducerea
planului dupa cel publicat de Halavacs3) (fig. 21), iar pentru
dirnensiunile aproximative, sper sa fie suficienta fotografia de
1) Vezi Rapart, pag. 23-27.
2) Vezi R. Wagner., op. cit., pag. 25.
3) lbid, pag. 24.

www.dacoromanica.ro

49

ansamblu a bisericii (fig. 22), precum i sehitele dlui Wagner


publicate in raportul citat in notele preeedente. In orice caz e
usor de vAzut eg, dimensiunile nu intree pe cele obicinuite ale
bisericilor descrise Tana aeum si astfel i dimensiunile bisericii
din Prislop sunt foarte modeste.
Terenul pe care e cldit biseriea, e usor inclinat spre rds6.-

Fig. 22. Biserica manastirii Prislop : vedere din spre nord-est.

Tit, i soclul, care ineinge baza zidurilor, e treptat, odata spre

vest, la ineeputul horelor laterale, iar a doua oara la hora rasilritean6. Zidurile tratnui sunt simple, in timp ce apsidele
sunt articulate en semi-colonete i arcuri trilobate. Plinurile
intre arcuri sunt impodobite eu trifoi, iar de-asupra o cornise
mai bogat profilath i'mbeatiseaz5, intreaga eldire. 0 friza,
compusa din ocnite semicercuale, trifoi i chenare dreptun-

ghiulare, iar de-asupra ei o alfa cornise variat profilata, ineadreazg, marginea de sus a zidurilor. Acoperisul e compus din
4

www.dacoromanica.ro

50

doua pante cu coama paralela pe axa principala a bisericii;


pantele urmeaza planul clddirei, largindu-se de-asupra apsidelor laterale, intrerupandu-se in centru pentru a face lee bazei turlei i intffinindu-se, inteo miscare semicercuald, de-asupra horei altarului. Baza turlei e patrata, iar tinvelitoarea ei,
compusa din patru -copertine triringhiulare truuebiate, cu baza
jos si eu directia varfului spre tamburul turlei, mijloceste, cu
ajutorul altor copertine inversate, adeca cu varful spre baza
Si inlipte toemai in colturi, trecerea dela patrat la octagonal_
tamburului. Acesta e si el articulat cu eolonete de-a lungul mu..

chiilor, legate intre ele prin arcuri semicere,uale, iar eornisa,


asemandtoare eu cea a corpului clddirei, se compune din ornamentul de creneluri inversate, ciubuc i caveta. Acoperisu1
turlei, octogonal, are forma unei cepe", au observarea ed 1111
e adunat spre baza, ci profilul aratd, in jos linii divergente,
rasfrante in afara. Atat capetele coamei acoperisului in pante,.
cat si varful turlei e incoronat de cate o cruce de metal. Invelitoarea e din tinichea.
Ce priveste exteriorul, mai trebue amintit ca usa de intrare,.
aflatoare in peretele apusean al tindei, e simpl, reetangulara,.
iar de-asupra se afld urmele unor piaturi.
Usa de vest (singura) duce in tinda, o ineapere dreptunghiulara, strabatuta de usi simetric asezate, una In peretele
apusean, alta in eel rasaritean, dand acces in nava% Peretii de
nord i and au ate o fereastra rectaugulara. Tavanul e simplu,.
orizontal, din lemn, iar padimentul constd din lespezi de piatra.
peretii i tavanul sunt proaspt teneuiti, doar toemai sus, a
mai ramas libera o friza de picturi murale, nand' reprezentari,

parte in stare mai band, parte foarte deteriorate. De-asupra


iutrarei, spre nava, e a inseriptie asupra careia voi reveni mai
jos. Tot in tinda, in peretele rasaritean, la dreapta intrarei, e
o piatra dreptunghiulard, zidit in perete (fig. 23). Marginilepietrei sunt inclinat cioplite, de-a lungul lor e o inscriptie, iar
in mijloc sus, inteun oval cu chenar simplu, e cioplit in relief
pajura Munteniei, un corb cu aripile desfilcute, asezat pe un_
Will de munte, cu capul intors spre drgapta i purtand In cioa
o cruce. In jurul ovalului sunt ornamente infrtsurate in forma
de spiralrt, din cari, la stinga si la dreapta, coboara ate o panglied incretita, care drapeaza la randul ei cte o cruce asezata.
vertical, asernandtoare celei din ciocul pasarei, $i flancata fie-

care de ate o frunza. Urmeaza apoi jos o alta inscriptie la-

www.dacoromanica.ro

51

Le.

i."
..

?N-

.1

.1)

t k.

4.

...A.

tr

mi,in.41,iNcisit4crt", r t
47't
iLlAC POSVt TP104-1q1,1SfTiliit.ECoRi4fiVii01

APNIdt h

fiet,',5EktoiNleruo).$.xpktOycs- is;s1Pvci:#74:
!

:.W.T.VN4 ri.ic,,C;:t.V,CsiMqt10.11,;14_1F0iPkii,J
17"

64; F',1141CALtIVE:gcV,PAY41C1`11-5:104A1:Vi.

'..)EI:(6?1:444PNa-til.!`4P..0

Vitro

f..$

A P11,1,-0

;
c.

(1.0

/.

1G

wisq
2

:1,34 ,

oscRy,4

Fig. 23. Piatra funerara a Domnitei Zamfira, din tinda bisericii


rnAnAstirii Prislopului.
4*

www.dacoromanica.ro

52

iar a bordura. de desubt sunt ornamente infasurate spiralic, impreunate cu 0 mica draperie. LIMgi aceasta piatra
funerara se gaseste jos, asezat alaturi, un fragment dintealta,
cu urmele unei inscriptii slavone. Asupra inscriptiilor de pe
Una.,

ambele pietre voi reveni mai jos.


Nava se compune dintr'un dreptunghiu, ee poarta de caplul vestie si eel estic &ate o bolta berceau, iar in mijloc, spri-

jinit pe patru pllatri, legati intre ei prin arcuri dublouri, se


ridic tamburul rotund, mijlocit prin pandantivi, incoronat la
rimdu-i de 0 cupola emisferica. Peretii de nord i sud sunt
intrerupti prim Cate o hori semicercuala, acoperita cu cate o
semicupol. Altarul e commis dintr'o apsida tisemanatoare,
despartita de nava doar prin iconostasul de lemn. Peretii navei i ai altaiiilui sunt impodobiti cu colonete si rosete greoae,
in gust baroc-modern, exeeutate in stuc i aurite. Iconostasul
insa mai pastreaza o mare parte de picturi mai vechi, probabil
din anul 1759, iar din anul 1752 dateaza o Max lona facatoare
de minuni, asezata in fata lui; despre aceasta Madona stim
ea e zugravita de mesterii hap Otvel Oena si de ucenicul lui,
Mihail, din Sfanta Mandstire Prislop.
Lumina patrunde in interior prin cafe cloud ferestre, asezate simetric in fiecare bora, precurn i ate una in dreptungbiul dintre nava i apsida altarului. Ele sunt asemngtoare
color din tin& Padimentra consta si aci din lespezi de piatra.
Iata infatikzarea actualg.
Fata de aceasta se impune sa, incercam sa ne dam seama
de starea bisericii de inainte de restaurare, fiindca restaurarea
a transformal mult vechea infatisare, si mai ales cu privire la
impodobire s'a procedat foarte arbitrar. E adevarat insa, c.
niei infatisarea anterioara nu era deck rezultatul atator carpeli.

Pentru chestiunea prezenta ar fi interesant desenul facut,


se ziee, de vicarul Stefan Moldovan cu ocazia unor vizite in
anii 1852 si 1855. Destmul insa nu stiu de unde sd-1 iau, i daca

peste tot mai existal). Prin urmare trebue s ma multumeso


cu schita dlui R Wagner, reprodusa aici (fig. 24), si s incerc
s stabileso deocamdata cel putin aspectul bisericii din preajma.
recentei restaurari. Cat priveste planul, el s'a pastrat in intregime, dar soclul din jurn1 edificinlui a fost in.ainte eontinnu
1) I. Radu, op. cit., pag. 90-91, care aminteste acest document,
na spune- uncle I-a vilzut

www.dacoromanica.ro

53

si nu treptat cum e azi. Zidurile la fel eran simple de tot, Mril


nici un fel de articulare ornamental; doar ferestrele par a fi
pastrate atat ea inft,tisare cat si ea numtr. Cornisa lipseste
de-asemenea din desen, dar acoperisul de-asupra era si inainte
tot din tinichea si analog celui nou, doar c accentua trecerea
dela dreptunghiul navei la bora de est, pe cand eel actual ur-

Fig. 24. Biserica rn-AnAstirei Prislop schitA dinainte de restaurare


(dupA R. Wagner).

meaza planul mii putin servil, sehitandu-1 nurnai prin ondulatiuni discrete. Ce priveste turla, restauratorul a imbogatit-o si
pe ea eu ornamente neautentice, fiind anterior lipsita de ele,
exceptand un ciubuo (7, desenul nu e elar) drept eornise.
De-asemenea interiorul era Mira' doar i poate lipsit de decorul
in stuc. In sehimb dintfo informatie din anul 1910 rezult, c.

biserica era tencuitt de tot in interior, dar cd sub teneuiala


s'au descoperit de cttre pictorul Nagy Endre cloud, pe alocurea

chiar trei straturi de pictura.. Aceste picturi au fost apoi in


parte scoase la iveal, dar, datandu-le in anul 1759 (toate trei

www.dacoromanica.ro

54

straturi1e1P), s'a hotrit distrugerea lor i tencuirea zidurilor,


hotrire, din nenorocire, prea prompt executat, ldsndu-se
doar ,.pour la bonne bouche" mostrele fragmentare amintite
mai sus, cari
i e bine de notat aceasta
au fost con-

siderate drept mai veehi ca anul 1739 si drept mai frumoase"2).

Din descrierea de mai sus rezultd deci, cd, biserica actuald


pstreazd in intregime planul i constructia original% dat fiind

cii aceasta din urm e determinata in mod hotarit de plan.


Restul, impodobirea, e un adaus nejustificat.
SA inceream acum sli ne lltmurim asupra intemeierei. Avem

mai intiliu trei inseriptii in biserica, cari par a contribui la


deslegarea chestiunei. Prima, cea mai veehe, e cea de pe piatra
funerard din tindd. Wth co ne spune:

Saphira Moisini ducis inelita filia tandem


Hac posuit moriens flebile corpus humo
Keserio inprimis uxor dulcissima elausit
Lumin(a) fit consors deinde Nisowski tua
Sic genus excutias niehil hae mag(n) e nobil(e)
Sub Transalpino terra valaeha polo videt
Huic avis et Genitor princeps si ca(e)tera spe(ctes)
Hujus maestae virum Dacia utrumque gemit3)
Tu quicum(que) vides Saphira hee monumenta ven(uste)
Saphira die Saphir nomine digna fuit.

Tar de jur imprejur pe margini: Saphira filia Moisini Pri(n)cipis Transalpinorum relicta Magci Stanislai Nisowsky moritur anno 1580 die mensis Marty armo aetatis suae XLIV".
Alta inscriptie, pastrata insd numai fragmentar, pe o Piatri
afldtoare tot in tinida j gdsita in acelas mormnt cu.piatra
deserisd mai sus, pare sd, dubleze inseriptia latina, de data

aeeasta insa in slavoneste. I. Radu a eetit urmatoarele: Io


Moi

(si anul) 1580, luna (Mste) Martie"4).

A treia inseriptie, mai recent% de-asupra intrirei in nava


spune: Aceastd sfnta mAnastire, hramul Sfntului Than. Bo1) N'am putut afla criteriile datgrei, fiindca nu am avut posibilitatea de-a m5, inforroa in Budapesta despre raportul detaliat ce
trebue sli existe.
2) I. Radu, op. cit., pag. 97-98.
8) I. Radu, op. cit., pag. 73, rectifia genuit.
4) I. Radq, op. cit., pag. 95.

www.dacoromanica.ro

55

goslov, s'au zidit, din ternelie de blagocestiva i crestina Doamna

Zamfira, fata blagocestivului Domn lo Moisi Voevod Basarab


din Bucuresti la anul 7072 (1564), iar acum cu ajutorul Celui
in Troita s1.vit Dumnezeu s'a zugravit toata precum se vede
cu bunavointa j cheltuiala acestor numiti: Varlaam leromonali Top lita, ucenioul meu Mihail si SI... fecioarei popei Bafiind in manastire j Metodie monah j Nisi Teodosie

chita monah in zilele ... Maria Teresii; archipastorul Wei


maria sa domnul Petru Pavel Aaron de Bistra la anul 7267
dela Christos 17(59) ... Martie 13 zile fiind zugravi popa Simeon fecior ... pop ... Pitesti j ucenicul meu Niculae").
Inscriptiile de mai sus ne lamurese asupra urmatoarelor
ehestiuni: anul intemeierei (sau a primei mari reconstractii,
dupa cum vein vedea mai jos), ctitora precum i locul si data
ei de odihna.
Zamfira era fata voevodulni Moise, ajuns in scaunul Tarei
Romnesti in anul 1529, si ucis curand dupa aceasta in certurile pentru domnie, dupa ce fusese mai intEu nevoit O. se refugieze in Transilvania, unde avea feude in comuna Vintul de
jos. In Transilvania Ii strnsese o chaste, au care se inapoie
pentru a redobandi stapfinirea, dar la Viiwara pierdu i lupta
si viata pe campul de batalie. Familia lui ramasese fireste in
Transilvania. Aflam apoi c fiica mi, Zamfira, se casatorise
cu aristocratul ungur Stefan Keseril, de care divorta in urma
pentru a deveni sotia polonului Stanislav Nisowsky. Aeesta,
desi se zice ca de origine modesta, era totusi un om foarte influent la curtea reginei Isabela. Dar si aceasta casatorie fu
nenorocita, fiindca' Nisowsky tinea mai mult sa dobandeasca
gratia reginei, deat sa-si pastreze pe cea a sotiei sale, pe care,
pare-se, a neglijat-o complect. Nu e mirare deci, and vedein ca. in anul 1564 ea zideste din temelie" manastirea Prislopului, dupa cum spune inscriptia din 1759. Ma mir a. faptul oil
lacob Radu, care a publicat inscriptia, nu s'a sesizat de aceasta
data, ci, fara a-i acorda cea mai mica considerare, crede cla intemoierea imanastirei nu poate fi datata inainte de anul 1575,

and vedem ca Zamfira a ramas vaduva, j primeste drept


zalog pentru niste bath (2500 florini de aur) imprumutati prin-

cipelui Ardealului Stefan Bthory, mosii in comunele SanGeorgiu i Valea pe Streiu2), mosii earl apartinusera. odinioara,
1) Textul e reprodus dup5, I. Radu, op. cit., pag. 96.

2) Transiivania, 1874, pag, 180, Nr. 15: Stephanus Bathory de

www.dacoromanica.ro

56

se vede
le
socrului ei Mihail Keserii, i pe earl acesta
pierduse din vre-un motiv oarecare in folosul principelui1).
T. Radu se leaga de acest fapt si gaseste ct numai intamplarea
atrsese Zamfirei atentia asupra manastirei darapanate, care
exista acolo (asupra acestei chestiuni voi reveni mai la vale).

Apoi mai crede ca in timpul vietei lui Nisowsky nu ar fi


putut ridica o manstire ortodoxa, dat fiind ca sotul ei era
eatolic. Fata, de aceste argumente eu cred ci trebue s consideram mai intaiu o data precisa, cea din inscriptia din 1759,
data, care spune c. intenieierea s'a facut in anul 1564, si care
data nu vad de ce am inlatura-o MI% motive serioase. Din
contra, eu cred ca daca fatal primului ei sot, batranul Keserii,
avusese mosii in apropierea Prislopului, atunci ea nu se putea
sa nu fi aflat despre existenta acestei mnstiri deja din vremea primei citsatorii i e explicabil c, vazandu-se parasita
si in easatoria a doua, sa se fi indepartat cii gandul dela cele
hunesti spre acest lams de inchinare. Cat despre Nisowsky, nu
e probabil sa se fi ambitionat pe tema confesionala, mai ales
c nu pare a fi fast un om nelinistit de astfel de chestiuni.

Dimpotriva, nu putea cleat sa fie foarte multumit ct


sotia sa Ii gases-Le astfel de Preocupari, can ii degajau pe
el si mai mult de obligatiunile conjugale. In urma agestora
gasese apoi Inuit mai, explicaibil timplrumutul, pe care-I
face Zamfira dupa raoartea lui Nisowsky, nu pentra a

dobandi oarecari" mosii, ci pentru a primi anume aceste"


mosii cunoscute de ea, si invecinate manastirei. Cinci ani
dupa acest ultim document, care o cunoaste pe Zamfira Inca
Sornlio Regni Transilvaniae Vajvoda etc... Cum nos a Generosa Domina. Saphira Moycin relicta Mafci olim Stanislai Niescovski in
baratis duo millia et quingentorum aureorum hungaricalium florenorum veri et justi ponderis ea conditione levaverimus quod totales
et integras possessiones Zenthgorgh et Vallia vocatas in Comitatu
Runiadien. existent habitas ipsi dictae Domine Saphire Moycir4 nec
non post obitum ejus nobilibus pueris Ioanni et Michaeli filiis suis
ex priori sue. Marito- et Domino suo egregio quondam Stephano Keseriu susceptis et progenitis non adimemus, neque successores nostri
adiment tamdru, quoad ipsam praefatam Saphyram Moycin ea dictos Ioannem et Michaelem filios suos de praescripta summa ab ipsis
per nos levata ad plenum contentabimus, vel successores nostri contentabunt...1'

,Datum in Civitate nostra Alba-Julia die vigesima Septembri3


anno Domini millesimo quingentesimo septua.gesimo quinto."
1) Vezi: I. Radu, op. cit., pag. 71-72.

www.dacoromanica.ro

57

in viatd, ne spline apoi inscriptia funerard dela Prislop cd, in


maul Dornnului 1580, ea a trecut la (fele eterne, in etate de
XLIV (!) ani. Indicatia aceasta a varstei e evident falsd, dat
Iiind ea tatal ei murise in auul 1530, iar ea in anul 1580, deei
trcbuia srt fi ajuns o etate de cel putin 50 de ani. Aci rectifi
earea propusa de I. Radu e perfect justificata, anume de-a
admite o eroare comisti de sculptor, care, in loc de a aseza

X dupa L a scris invers, deci in boo de LXIV a gresit si a


scris XLIV1).

Rezultatul e deci e Zamfira intemeiazd in anul 1564 manicstirea Prislopului, agonisind in 1575 pe scYama mandStirei 4i

mosii in apropiere, iar in 1580, in vArsta de 64 ani, moare si


e inmorrab'ntata lngit biserica.

Dar acum trebue sa pun intrebarea daca de fapt a intemeiat (gAricto sensu) Zamfiza manastirea in anul 1564, sau e

si aci vorba numai de intemeiere", iar faptele se rezumd la


o simpla restanrare mai mult sau mai putin amplal
Tata' anume ce ne spune o cronicd. rimata cu caracter elegiac, Plngerea Sfintei manastiri a Silvasului din Eparchia
Hategului din Prislop"2) despre intemeierea i peripetiile prin
cari a trecut aceasta mandstire:

vers 23: 0 Prislop numit loc!


Cum fusei far' de noroe,
Ba en bine am lost norocit
Caci sfantul Nicodim inthiu aici s'a salasluit
$i inthiu sfantul Nicodim mi-a pus temelie
Care sta de viacuri multe.

vers 30: Mai inainte de multi ani


De domnia lui Matei Oral;
Ort acesitui preaeuvios j sfant parinte dela Dumnezen
Ii s'a vestit locul pisatorilor sd-1 gaseasca
Si acolo manastire sd zideasca
1) I. Bad; op. cit., pag. 73.
2) Aceast5, cronica rimata a fost aflatd In mangstirea CIdarusani, unde probabil crt a fost scrisA de un calugar ortodox, refugiat
din Prislop In urma persecutiunilor pornite In anul 1762 de c4tre Ca-

tultel, ajutati de generalul Bukov. De altfel cronica compusX din


70 versuri, nu e semnata. Ea a fost publicata mai Intaiu fn ziarul
Buciumul", maul i63, iar apoi In diferite alte reviste. Eu citez tex-

tul dup5. I. Radu, op. cit., pag. 351-367,

www.dacoromanica.ro

58

Si in Tara Roralineasc peste ;nunte


Au trecut si an cercat locuri multe.

vers 63: Si aici in Ardeal sunt multe


Dintru acea vreme fitcute
De Domnii i boerii Tarei Romanesti
1$i de ai Trei Moldovenesti

Si a-Mt de mune snnt cg, nu le pot scrie intru acest


[cuviint.

vers 81: Atunci Dumnezeu bine au voit


Si eu a doua oar m'am inoit
De o DoamnA mare si vestit,
Zamfira cea pururea pomenita,
Fata liii Moise Voevod din Bucuresti
Din neamul marilor Basarabesti,
La anul cinei sute doudzeci peste o mie,
Mi-a pus a dorm, mu% temelle.
Nou a. frumoas de piatril

Prea foarte infrumsetath,


$i cu zid ineonjurath
M'au inzestrat cu mosii
Cu sate si cu vii
$i cu odoare m'au impodobit
Intru tot desAvarsit.
Apoi dupg Sf. Nicodim a urma
Tismenei sa'-i fin fata' m'au inthinat.
-vers 202: C dup ce Ardealul cu papistasii s'a uniat
Si la Papa eu totul s'au plecat,
Atunci si maica mea Tismana s'an scarbit,

Si cn totul pe mine m'au parasit.


Apoi cAluggral descrie starea de abandonare in care s'a g-sit mnastirea dup anul 1701, &And ajunse in mainile TJnitilor,
pentru a povesti cum se reface intre anii 1744-1747, stApAnitg

din rum, desi numai in treacat, de Ortodocsi.


vers 454: Trei oameni cu rfivnA, s'au aflat
Toate ale lor au pArsit.
Si la mine au venit.
Nu strAini si din alt parte

www.dacoromanica.ro

59

vers 459: Vasile Topliteanu


$i Joan Pavel Slisteanu,

vers 463: $i indatA s'au auncat de chilli sti le inoiascA

vers 467: $i alte chilii incA au mai ridicat


Care s'au lost mai, surpat,
vers 472: Din garb.' peste tot m'au aeoperit,
Din lAuntru prea frames m'au zugrAvit,
Deci alti cAlugArasi s'au mai adunat
$i intru toate acestora an urmat
In sfarsit urmeazA relatarea evenimentelor din 1762, rAscoala Ortodoosilor, in urma eAreia generalul Bukov distruge
rnAnAstirea, fapte cunoscute si din alte doeumente, mai precise
si mai putin contestabile.
Aci am atins cAlcAiul lui Acliil al acestei eronici rimate,

anume expunerea ei extrem de contestabilh, dat fiind ea intreaga alcAtuire e dictatA nu de dorinta de a pAstra urmasilor
istoricul mAnAstirei Prislop, ci dinteun sentiment de revoltA ti
de protest impotriva usurpatorilor. AceastA intentie o spune
ehiar titlul, i o mai spun si acuzele, pe alocurea destul de nepoliticoase, ce le aduce adversarilor. Ce ne intereseaza pe noi
din aceastA cronicA, e istoricul mAngstirei NIA, la desbinarea
religioasA a Romnilor.
La apreeierea acestui istoric Ins, imi pare ea va trebui sa
avem in vedere urmAtoarele eonsideratiuni: pe de o parte, de
sigur ci. vom fi nevoiti sl primirn en anumite rezerve, fiind.

usor de bAnuit ca faptele ar putea fi ticluite asa fel, ca sa


ilustreze drepturile stravechi ale Ortodocsilor asupra acestei
manastiri, Astfel bunaoara de sigur cd autorul va fi incercat
sg. demonstreze, eA interneierea biseridi e datoritA nu populatiei din imprejurimi (in care caz mAnAstirea ar fi trebuit
sii-si schimbe si ea apartinenta confesionala, urmAnd noului
crez al populatiei), ci unor factori oficiali ai bisericii ortodoxe.
$i acesti factori, in cazul de fatA, aunt eoncentrati In persoana
intemeietorului presupus de aceastA cronicA rimal adecA in
persoana liii Nicodim. Se impune deci prudenta latil do aceastA
afirmatie a eronicarului. De aliA parte Irish' coincidenta infor-

matiilor pe cari ni le da, si in acelas timp coineidenta numai


www.dacoromanica.ro

60

foarte aproximativa a datelor, ne face sa credem, c expunerea


istoricului nu e o simpla inventie, 0 pasmuire artificial. Impresia mea e, e ()Heat de sceptic ar privi omul aceasta scriere,
ea totusi se intemeiaza pe o traditie. E important de remareat, ea
nici pentru epoca rascoalelor i luptelor din sec. al XVIII-lea
autorul nu &I informatii neexacte, ci din contra, ele toate pot

fi dovedite cu documente autentice, doar in aprecieri i manifestii temperamentul i sentimentele. Si WO, cum se justifica
aceasta traditie:

Despre calogrul Nicodim, care prin jumatatea a doua a


see. al XIV-lea a jucat un rol important in. viata monahala
din Taxa Romneasca, stim ca e originar din Sarbia, de unde
a venit in vremea domuiei lui Vlaicu-VodO (1364-1373), intemeiiInd manstirile Vodita i Tismana; despre el mai aflam

ca a intreprins o oalatorie in Ungaria, la eurtea Itegelui Sigismund, pe care poate 11 cnnoscuse inca in anul 1396 in Stirbia. Intors in Tara Romneasca la manastirea lui favorita, TisInana, el moare in anul 1406, in ziva a dona de Craciunl). Dovada calatoriei In Ungaria e mai inthiu o notita autografa, pe
im evangheliar, copiat chiar de el in anii 1404-1405 i care
ne spune: acea-sta sfanta evangbelie a scris-o Pope, Nicodim
in Tara Ungureasea in 6913 (1404-1405)"2). Iar alte dovezi sunt
1-) Pentru detaliile acestea si altele, despre viata. lui Nficodini,
vezi scrierea diaconului Paul de Alep, care intovarAsise pe Patriar-

chul Macarie din Antiochia intr'o calatorie, in care au strab6tut


Prinoipatele Romfine. Textul original e redactat in limba araba,',
din care a fust trekdus In englezeste de F. C. Belfour, sub
Londra

titlul The Travels of Macarius Patriarch of Antioch",

1S36, de unde citeaza. si B. P. Hasdeu. Pasagiile cari privesc Principatele Ronan% au fost traduse In romaneste de Emilia Cioran, sub
titiul .,Caldlordle Patriarchului Macarie de Antiochia in Tdrile Romdne" (1653-108), Bucuresti 1900. Vezi si B. P. HasdeR, Istoria critied a Romdnilor, vol. I, pag. 142 si urm. Al. Stefules& Tismana,
*i N. Iorga, Igoria Bisericii Romdne, pag. 46.
2) Stefan Metes, Istoria bisericii fi a vietii religioase a Romdnilor din Ardeal fi Ungaria, pag. 45-46. Dupa I. Radu op. cit., pag.
68, data scrierei acestui evangheliar e anul 1403, luat probabil din
relatarea diaconului Paul de Alep, care ne indicit anul 6912. The ancient Gospel, which he wrote with his own hand in Hungary, in an
admirabile fine character, in the russian language, on handsome

parchement. It is embellished with silver, and at the end. of the

book is the date, six thousand nine hundred and twelfe, so that it is
nen two hundred and fifty years old". (Vezi B. P. Hasdeu,. foria

www.dacoromanica.ro

61

o cHelnith, daruith, de regele Sigismundl) lui Nicodim, care


reprezenta, se zice, castelul regal din Buda, precum i tradilia despre aceast chltorie, phstrath in mnhstirea Tismana
o notath de diaconuI Paul de Alep.
Dach, In urma argumentelor de mai sus, admitem, ch de
fapt aceasth chltorie a mi Nicodim a avut loc, atunci el trehue sh fi trecut prin Ardeal, deoarece el pornise din ctitoria
liii favorith, din Tismana, uncle s'a i inapoiat. In asemenea
imprejurari
probabil eh el, terminnd chlhtoria cu bine,
E:

sh se fi audit sh intemeieze o milnhstire drept multumire


pentru ajutorul Celui de Sus. Iar realizarea intr'un timp
clind existau grave restrictiuni contra ridichrei lcasurilor de
inchinare ortodoxe
e explicabilli prin relatiile personale eu
regele Sigismund, care, exceptional, ii va fi aeordat dreptul sh
ridice o mAnhstire mict inteun colt indephrtat al threi, drept,
Tie care altar eretici Ii refuzase2). Tot aceasth paternitate a liii
criticd a Bomdnilor, vol. I, pag. 145). Al. Stefulescu, Tirmana, pag.

15, nota 2, observa ca Paul de Alep a cetit gresit data,

catre de

fapt e 6913 si nu 6912, dupa cum se vede Inca in evangheliarul afltor in Muzeul National din Bucuresti. In acest caz, cu corectura necesara, anul scrierei ar fi fost 1405. Vezi i Bul. Coin. Mon. 1st., anul
III, 1910, pag. 1-5.
1) B. P. Hasdeu,, Istoria criticd a Rorridnilor, vol. I., pag. 142: The
Cral above mentioned presented to him also a heavy silver thurrible,
in tilt shapc of the castle of Bodom, with itsitowers wich was shofne to
us". Vezi i I. Bunea, Vechile episcopii, pag. 46 si Al. StefullescA, boc. cit.

0 descriere a acestei cadelnite se gaseste in Bul. Com. Mon. 1st..


anul III, 1919, pag. 1-5. Cadelniita (reprodusa fotografic In Buletinul
citat) reprezinta o dadire cu o cupola central si 4 cupole mai mici.

Astfel ea par, sa fie mai de graba o reprezentare a unei biserici

bizantine, dead a castelului regal din Buda.


2) B. P. Hasdeu, Istoria criticlt a llomdnilor, pag. 141, cauta sa
dovedeasca intemeierea acestei manastiri de Care Nicodim, aducand
numele Prislop in legatura cu numele localitatii Prilep, in care se
nascuse afirmative Nicodirn. A. Bunea, Vechile episcopii romdne$ti,
pag. 48, si I. Radu, Ist. vicariat. gr.-cat. al Hategului, pag. 63-64,
dimpotriva demonstreaza c. euvntul Prislop inseamna o trecatoare
prin munti, care e totodata astfel situata Incat desparte i &pale,
deci o configuratie topografica numit pe romaneste scara" sau
scarisoara". $i aci de fapt locul pe care e cladita manastirea, e o
astfel de scarisoara, care leaga valea Cernei cu vaaea Hategultti.
Ambii autori mai arata c. numele Prislop e frecvent in Ardeal si
asa nu poate fi adus in legatura cu Nicodam. Bunea mai adauga Imprejurarea, cti. numele manastirei e luat din limba slavona (Prislop)
i nu cea romilneasca (Scarioara) i deci ar fi un argument pentru

www.dacoromanica.ro

62

Nicodim justifica mai bine i inchinarea rnamistirei PHs lop


eittre Tismana, deck presupuuerea (exprimata de autorul cronieei) e inehinarea s'ar fi facut de catre Zamfira, desi adauga
$i el el dupa Sfantul Nicodim a urmat"). Cele expuse prezinth deci mi manunehiu de dovezi salt cel pu tin de posibilitati,

earl argumenteaza in favorul unei prime intemeieri" de crttre


Nieodim. Vom. vedea mai jos ce aport non va aduce analiza
stilistica In aceasth privinta, date Hind analogiile silrbeoti.
Aiei deocamdata trebue s mai eonstat si. faptul, e. cronicarul
tm ne spline din ce material a lost cladita prima ()er mnistirea i indeosebi biserica; din remarca lui, e Zamfira ar fi
pus a doua ()aril temelie nourt, frumoasa. de piatra", pare a
rezulta ca prima ar fi lost de lemn. Totusi, considerand cA
celelalte cladiri ale lui Nicodim (Vodita, Tismana) au fost durate din piatr, precum si alte mOnumente, pe cad le vont Yeden mai tarziu, impun presupunerea ea si aceasta cldire a foist
la fel ridicata din piatra, presupunere care se justifica singura
piin g. la proba contrarie.
Dincolo de aceast prima perioada de intemeiere, urmeaz&

apoi o theere foarte indelungata, neintrerupta nici de alto izvoare. Abia pentru anul 1520 cronicarul stie iara$i ceva, a
anume c. atunci Domnita Zamfira r fi inoit a doua (Nara manastirea. Fiindea anul e scris In litere i nu in cifre, flu poke
fi vorba de o eroare a descifrarii, ci trebue sa fie aci o eroare
in amintirea autorului, de vrerne ee vedem ca In Prislop Inca
in anul 1759 se $tia, ea inlemeierea se Meuse de Domnita Zara-

fira in anul 1564. Altmintrelea, daca de fapt data 1520 ar ft


adevrata, atunci nu poate fi vorba de Zamfira drept etitora,
fiindca ea in acel an nu avea dead 4 primilveri. Dar asupra
acestei Intemeieri", cum spune inscriptia din pronaos, salt
inoiri", cum spune autorul Plangerei", nu mai insist. Ipotezele le-am expus, bine Stiind ea deocaindata nu pot preciza
nimic, ci doar stabili posibilitilo cele mai plausibile.
Dincolo de aceste perioade, atat de importante pentru cercetarea de MIA, se condenseaza informatiile si devin precise;
astfel se poate afirma, c dupg inoirea din 1564 incepe o intensa

viata monahala in mAnastire. Importanta ei e mare, dovada.


cA vedem o serie de episcopi rezidand la Prislop, iar mai tarvechimaa_miinAstirei, intruckt ar fi intemeiatri Inca, in vremea influintei slavone.
1) Vezi citatul mai sus, vers 96-97.

www.dacoromanica.ro

63

min alesi din rndurile calugarilor de aci pentru alte episeopii.


Primul episcop, care are resedinta in aceasta manastire, pare
a fi Eftimie, ridicat in aceasta demnitate In anul 1572. A. Bunea spune, c. Eftimie ar fi ajuns la aceasta treapta, ierarhica
cu ajutorul lui Nisowsky, sotul Zamfireil). I. Radu il contra2ice, intemeindu-se pe consideratia expusa mai sus, aflame ca.
Nisowsky nu putea sa sprijineasca interesele ortodoxe, iar ce
Priveste resedinta episcopala' din Prislop, dansul crede ea acea-

sta resedinta trebue inteleasa mai mult en numele cleat in


realitate. Eftimie va fi fost vre-un episeop calator; I. Radu
crede ea in eazul eel mai bun manstirea va fi fost si inainte
de restaurare locuibila de un episcop2). Eu m grabese din
-contra' sa snbliniez si fata de acest nou fapt, cii etitoria Zamfirei trebue datata in anul 1564, si din nou nu vad dece Nisowsky nu i-ar f'i faeut nevestei sale si hatarul de-a proteja
numirea unui episcop in Prislop, si aceasta drept reeompensa
ei mtingaere pentru alte indelieatete suferite de ea. Dar Timm
ar fi, dat fiind ca inainte de 1572 nu se aminteste nicaeri de
vre-un episcop din Prislop, cred cii e just Wii presupunem ca
noua importanta doblindita de aceasta manastire, se datoreste
nu putin restaurarei Zamfirei. Episcopului Eftimie Ii urmeazg
apoi Cristofor (1574-1577), Daniil (1577-1579), primal care se
intituleaza, Metropolit de Severin si Ardeal" si in sfarsit Ghenadie I. caruia Sfatul National din Turda ii i reeunoaste in
mod oficial titlul de metropolit (21 Oetombrio 1579). loan, care
urmeaza in anul 1585, muta probabil in 1595 resedinta metropolitana din Prislop la Alba-Iulia3).

Totusi importanta minastirei nu dispare, pentruea daca


prislopul nu mai e resedinta metropolitana, din randurile calugarilor lui se aleg acesti demnitari. Incii in anul 1615 se
aminteste astfel un episcop Feclesiae walaehalis Albensis" en
numele Theophizum Praeslopi4).
Urmeaza apoi o noua epoch' de tacere. Abia sfArsitul secolului aduce iarasi vestY despre viata de acolo. Manastirea ajunge in mnile Unitilor; Tismana o abandoneaza anatemizand-o
Vechile episcopii rom,, pag. 52-53.

2) Istoria vicariatului gr.-cat. al Haygului, pag. 74.


3) Istoria vicariatului gr.-cat. al Haregullii, pag. 77-78.,
4) Decretul de nurnire al aces-LW episcop e publicat de N. DoThrescu, Fragmente privitoare la istoria bisericii romdne, pag. 19-22,
dupil Liber Regius VIII. Gabrielis Bethlenis, pag. 27-28.

www.dacoromanica.ro

64

refuzfindu-i ajutoarele. Astfel


cel putin dupa spusele oreniearului nostru manstirei ii merge r5u sub noua stapnire,
$i

desi de sigur ca. o mare parte din noii stapnitori erau ealugarii cei veehi, convertiti la catolicism. Apoi, in vremea rascoalei lui Visarion (1744), Prislopul ajunge iarasi ordotox, oil
care ocazie cronicarul pomeneste de midi restaurari, neimportante pentru noi, pentruca se ref era numai la chiliile calugarilor, cari nu s'au mai pastrat. In 1747 maurtstirea e iarasi unita,
Varlaam, noul staret, se pluinge inteo scrisoare catre preotul
Petru Dobra, ca manastirea a guferit multi; din cauza certurilor, ca am disprut multe obiecte din inventar, Ca mune din
mosii au lost incalcate de proprietarii nobili din jur1). In vremea aceasta se aminteste ins pentru prima data despre doul
filii ale manastirei Prislopului: mAnastirile Plosca i Vaca. Dar
linistea nu tine mult. In anul 1759 izbueneste o noua revolutie
ortodoxa, care tine 'Ana prin 1761. In titapul acesta Prislopul

e iarasi ortodox, si de atunci dateaza pictura interioara si inscriptia din pridvor (1759). Insa revolta aceasta, inabusita in
&Inge la eererea Unitilor, de ditre armatele imperiale, comandate de generalul Bukov, e catastrofala pentru manastire. In
anul 1762 generalul trimite toata averea mobila a Prislopulu'.
la Blaj, iar manastirei ii da foe. Din vremea aceasta treb'le
amiutita o informatie dela P. Bed, caro sptme, ca biserica ar
fi lost impodobita cu seulpturi frumoase (e v.orba probabil de
iconostas) e elegant" zugravita2).
LI anul 1770 Unitii infiinteaza din nou mrmastirea, dar
&mu ea e saraca j locuit numai de doi sau trei calugari, iar
adeseori e i numai unul singur, mai mult un fel de paznic al
ruinelor unui trecut frumos. E probabil Ca in timpul acesta
flu s'au facut de loc restaurari, ci doar ctirpeli mAruute si de
staieta neeesitate, i starea aceasta va fi dainuit 'Ana Tn anii
1952 si 1855, cnd vicarul Stefan Moldovan viziteaza manastirea i cercetAnd-o cu cle-amanuntul face un desen, amintit deja
mai sus. Apoi in anul 1876 se stinge i aceasta liearire de viata;
1) I. Radu, op. cit., pag. 83.
2) A. Bunea, Episcopii P. P. Aaron 0 D. D. Novacovici, pag. 327, 0

nota 1 pe aceea* paging, unde adaug: P. Bod ad an. 1762: Cum


gente itaque comitatus jussi sunt in locum recedere officiales 5-ta
junii anni 1762, ac edificia destruere, bona depraedare ac igne injecto etiam Templum,, ne lapis super lapidem remanere (prout mandati tenor sonat) in cineres redigere".

www.dacoromanica.ro

65

nandstirea rmfine pustie. Doar in maul 1891, in urma vizitei


episeopului Victor Mihalyi, biserica e acoperita din nou $i se
reface padimentul, in timp ee chiliile si celelalte eluidiri anexe
sunt date pradd ddrmdrei. Alte reparatii sunt fdeute in anul
1909, cand se desgroapd piatra funerard a Zamfirei, zidit uzi
in timid, iar ultima, cea mai radicald reeonstructie despre care
am vorbit mai sus in detaliu, a fdeut-o (11 arhitect R. Wagner. In rezumat se pare deci, cal biserica, in ce prive$te plauul
si

constructia, a supravietuit tuturor urgiilor dela Zamfira

ineoace, astfel chl nucleul e datorit fie anului 1564, fie anilor

1404-1405. Reacute mereu au fost numai acoperi$urile, profilele exterioare si


pietura.

Biserica gr.-cat. din Hunedoara.


Ora'$elul Hunedoara, strabdtut de cur-

sul rhului Cerna, zace tocmai la poalele


muntilor Pddurenilor, pe ultimele coline
din jurul Vali. Astfel, in timp ce pe un
deal pe malul stang al Cernei, se inaltd
mndrul castel gotico-renaissance al Corvinilor, de-asupra malului rdsdritean se
ridied umila biseried, azi gr.-cat., inconju-

rat de cimitir. Pare a. anume ar fi asezate aceste doud cldiri fat 1ii fatd ea
doud simboluri ale unei vieti trecute, dubld

$i ea in aspectul ei, una pentru Romnii


om ...
maghiarizati, stdpfinitori, $i alta pentru
Roinnii adevdrati, stapaniti.
Fig. 25.
Zidurile biserieii sunt construite din Biserica gr.-cat. din
piatrd brut& legat eu mortar, iar boltile Hunedoara plan.
din cardmiddl). Lungimea total& a bisericii
e de 27,66 in. Ea se compune din clopotnit (4,05 m.X3,92 m.)2),
tind (5,31 m.X6,92 in.), navd, (9,15 m.X6,92 m.) i apsidd (3,90

m.X4,90 m.). Grosimea zidurtlor clopotnitei e de 1,60 m., iar a


celor dela nav i apsidd, preeum si a peretilor interiori de
circa 0,75-0,80 m. (fig. 25).
1) Julius Pasteiner, in Die tist.-ung. Monarchic in Wort und Bild.

Ungarn, vol. VI. pag. 91, grqeste and spune c biserica e ziditl
In Intregime din ciiramidA.
2) Msurile sunt cele interioare.
5

www.dacoromanica.ro

66

Privind exteriorul bisericii (fig. 26), trebue semnalat prezenta unui soclu de jur imprejurul cldirei, preeum i. a unei
cornise, dublate in parte de un ornament zig-zag, de-a lungul
si de desnbtul acoperisurilor navei, apsidei, $i al turlei. Biserica
evidentiazA in exterior, gratie liniilor aeoperisurilor, planul in
cruce greaca, inseris intr'un pAtrat. Tinda, impreun cu nava

pand la turla au un aeoperi$ in pante en muchia pe directia


vest-est, care eoboar apoi spre baza turlei, pentru a se ridiea

Fig. 26. Biserica gr.-cat. din Hunedoara : vedere din spre miaznoapte.

si a se continua de-asupra prtii de est a navei $i. a apsidei, ter-

minnd in fete triunghiulare, eari urnieaza planului apsidei.


Nava transversal e aeoperita en ate un invelis transversal
de laturile din spre mord si sud ale turlei, si mai jos dee& eel
longitudinal, iar incrueisarea insi e marcath prin turla rotunda, acoperit eu un inveli$ conic din olane, in timp ce invelitoarea'riavelor e din sindrill De altfel acoperisurile sunt toate
de (lath recenta, impreung cu eel al clopotnitei $i. cu teneuiala
exterioard. Referitor la clopotnita mai trebue amintit, cA, ea e
alipith tindei, zidu] rasaritean al elopotnitei nefiind identic cu
eel apnsean al tindei (vezi plann1). Clopotnita are doua etaje,
iar de-asupra o galerie de lemn, constathloare dinteun parapet

de sefinduri. Stalpi de lemn, legati en arcuri de infilti,area


www.dacoromanica.ro

67

unui segment de cerc, poarta, barnele eari inlocuesc cornisa si


mijlecese spre acoperisul patrat i putin inelinat la baza, apoi
optlater i piezi, tuguiat spre varf. Acoperisurile clopotnitei,
turlei, apsidei i navelor transversale sant incoronate cu eke
o cruce de metal.

Intrarea in biserica se gaseste pe laturea apuseana a dopotnitei, iar de aci se ajunge in tinda. Ea este rectangulara,
acoperita eu un tarvan de lemn, teneuit i zugravit albastra $i
cu stele aurii, In timp ce peretii, neprofilati, poarta pilastri $i
cadre zugravite in nuante de sun. pe jos tincla e acoperita cu
lespezi de piatra mari, patrate. Lumina patrunde prin doua
ferestre largi, inchise sus in segment de cere. Impodobirea e al-

catuita din tablouri litografiate kvi broderii, toate de factura


moderna. Tinda se deschide spre nava printr'o ii sa. in mijlocul

peretelui rasaritean (larga de 0,70 m.), flancata de eke doua


deschizaturi (largi de cate 1,70 in.) i terminate sus in segment
de cere. unind astfel Undo, art mai mult cu interiorul naei.
Cu desavArsire alta inMtisare are nava. In mijlocul ei, incadrand un spatiu rectangular, se afla patru stalpi rotunzi,
earl se transforma la mpg t in octogon, fon-nand un tel de capitel. Stullpii aunt legati fiecare in directia transversala (fata
de a:Ka principala a navel) prin areuri cu peretii respectivi, in
timp ee spatiul dintre ei, dreptunghiul, e acoperit au o cupola,
asezata pe un tambur rotund. Centrul navei fiind astfel amentuat prin cupola, erucea, semnalat a. de aeoperisul exterior, se
coinpune din bratul longitudinal, boltit spre vest si est en bolti
bercean longitudinale, iar bratul transversal prin bolti bereeau
transversale. Cele patru incaperi din coltul navei aunt i ele
la rilndul lor boltite berceau pe directia transversala. Nava ea
ei tinda e podita eu lespezi maxi de piatra. Lumina patrunde
prin cele opt ferestre mici i strmte, grupate eke doua. mai
jos, si cAte doul mai mici de-asupra, in cele doua brate transversale ale crucei, precum i prin opt ferestre lungarete cari
strabat tamburul. Ornamentul navei eonsta din pieturi murale
eari acopera toti peretii, interiorul Iurbei, precum i stlpii. Sta-

rea kr este i'nsa destul de deteriorata i pe de-asupra sunt


foarte afumate, inat o cercetare mai amanuntifa ar necesita
de sigur in prealabil o curatire radical.
Apsida e despartita de nava printeun perete de piatra. in
fata earuia se gaseste iconostasul de lemn. Peretele acesta nu
se ridicti pana la bolti, iar de-asupra poarta o cruce de lemn.
5,

www.dacoromanica.ro

68

Apsida insdsi e o incdpere icu cinci laturi, terniinfind spre rdsdrit cu o muehie. Ea e boltith. in partea de vest en o calotd,
iar dela cei doi pereti rgsgriteni porneste un sistem de arcuri
asemrindtoare nervurilor gotice, cari impart boltiturile dintre
calota eliptica i pereti in noud bolti mici, triunghiulare, asemAngtoare unor penetratii. Jos e i apsida aeoperitd eu lespezi,
la tel eu cele din nav i tindg. Doug, ferestre, efite lma, in
cei doi pereti eari se intfilnese In coltul rsdritean, dau acces
1mpodobirea consta odinioard din picturi, azi pdstrate
numai in fragmente, restul peretelui hind tencuit.
Cfind a fost ridieat biserical La aceastit ehestiune rdspund
o serie de inscriptii 4 texte i fireste tot atatea ipoteze,
iscodite de diferitii eereetiltori, earl s'au ocupat cu aceastd bisericA. Voi insira deci mai intdiu documentele, pe eari se sprijinese pgrerile lansate, apoi voi prezenta i diseuta aceste teorii
si In sfdrsit voi incerca
pc) baza textelor numai
ad trag
coneluzia care mi se pare mai verosimild. Rdnifine apoi ea analiza si studiul evolutiei s. justifice aceste concluzii.
Cea mai veehe informatie despro o bisericd romaneased in.

liunedoara e un hrisov al regelui Matei Corvinul, pdstrat in


arhiva biserieii, si care, dupd extrasul dlui Iorga, spline astfel:

Buda. feria quarta proxima post festum Visitacionis Marie


(5 julii), 1458". Regele Matei arata c. fideles nostri Jacobus
Hwthman et Benedietus Rado, inhabitatores oppidi nostri
Hwnyad, in ipsorum ac aliorum fidelium nostrorum Rascianorum et Volahorum personis, in &dem oppido nostro Hwnyad
commorantium, nostram venientes ad presenciam" aratd serisoli dela Ladislau, Comite de Bistrita, fratele situ quibus me(hantibus Rascianis et Wolachis in dicto opido Hwnyad corn-

morantibus id ut ipsi quan,dant capellani in loco pristino, in


dicta opido nostro Hwnyad habito, edificare et construere possint, concessisse dinoscitur". Urmeazg, privilegiul: Quia nos,
ad humilime supplicacionis instantiam Rascianorum et Wolachorum nostrorum, scilicet iobagionum in Hwnyad eommoran-

tium, id concessimus ut ipsi in loco pristino unam capellam


edificare et ordinare valeant atque possint, ymmo concedimus
praesencium per vigorem". Timisoara, in festo beati Andree
Apostoli (30 Novemibtis), 1456").

A doua marturie e inscriptia de-asupra usei navei, redat


15

Studif i Documente, vol. XII, pag. 278, III.

www.dacoromanica.ro

69

aci dupA citirea dlui N. Iorge): Cu vrerea Tathlui si en


ajutoriul Fiului i cu shvgrsitul Sf(n)tulni D(u)bA, intemeiatu-s'au, aciast Sf(a)ntA, j dumnezAiascg besearecA pre hramu
Sf(inntului Nicolae in zilele prealuminatului Craili Ardealului
Gheorghie Racoti eel batrAn, in cursul anilor 1634, cu osteneala
o impreun(6) c.0 tot(a) cheltuiala a protopop(u)lui Janasi ot
Hinidor() i protopop Nicolae i Vasili sn, protopop Janasi
si Statio gineri-sH, i cu mila a multi negutUtori s'au zidat)
ca 0 fie poman(6) parintilor i sufle(telor) dumnealor i cari
in cursul anilor 1654 aflatu-s'au Maga' titor, cei batrgni, iar
nist(e) negutatori erestini, Dumitru Mrcocianul di(n) Hinidor(ji) i eu Nicola Cr &dun, de o'u zugravit i o'u infrumusttat, iar cheltuiala di(n) osteneala dumnealor, ea 0 fie P0man() pitrintilOr si sufletelor On in veaci, amin. Pis msta
Avgu.sta dni 20, va leat 1654". PAnil ad textul e identic eu eel
publicat in $ematismul istoric, cruia dl Iorga ii mai adaugA
apoi: Varul i aurul la pareti i stalpisor au data iarA. pop(a)
Nicola". Apoi in slavoneste, tradus de dl Iorga: aceasta. sfintA

si dumnezeiase6, bisericti am scris-o eti, mult-gresitul, eti Caian

Constantin si Stan, zugravi".


Catapeteasma poartg, urmtoarea inscriptie, citat6 tot duPA
dl Iorga2): Aceast5, icoana' am seris-o ell Constantin zugrav,
in anul 1684". In sfarsit elopotnita, (1110 comunicarea precisa
pe care ne-o face diecesa Lugoj In $ematismul istoric3), a fost
ziditai in anul 1827.
S. vedem acum ce concluzii au fost trase din aceste date.
Autorul $ematismului istoric, Lugoj, 19034), preeum i dl
N. Iorga5) dateaza biserica intre anii 1634 si 1654, ba mai mult,
dl Iorga crede chiar e. ridicarea ei trebue atribuita eomerciantilor geci6). Argumentul, pe care se intemeiaza acesti autori,
e evident inscriptia votivA din nav. Dar inscriptia aceasta,
mai intiliu reduce importanta donatiunilor negustorilor greci
la niste simple contributiuni neprecizate, en exceptia doar alor
1) Ibid. vol. XIII, pag. 117-118, LXVI, No. 362. Vezi i transcrierea acestei inscriptii in $ematismul istoric, Lugoi, pag. 384.
2) N. Iorga, op. cit., pag. 118.
31 pag. 34h

4) pag. 347.

Iorgft -Bals, L'hictoire de Fart roumain ancien, pag. 158.


Jorga, Studii si documente, vol. XII, pag. VI. Companisti,1
(greci) din Hinidoara cldesc acolo frumoasa biserica In care se face
5)

6)

sistAzi slujba unitd".

www.dacoromanica.ro

70

doi comercianti, Dumitru Marcociannl $i Nicola Crdciun, cari


o au zugrAvit i o'u infrumustatat". Apoi, si aceasta e deose-

bit de important, observgm ci pisania tine mult s insire pe


toll donatorii, impreund cu darurile mai importante ramie de
ei i anume, in afara eelor doi negustori amintiti mai sus, ea
re mai spune ert varul si aurul la pereti i stalpisori au
dato iard popa Nicola". Cuvemtul hurt" in preajma popei Nieolae, ne indreptdteste sal identifiedm cu protopopul Nicolae,
care fdeea deja parte din etitorii cci bdtrilni". Rezultatull Ci
s'a donat var i aur pentru teneuiald $i pentru picturd, eh' doi
comereianti au platit executia picturei (adied pe pictori).
Despre ceilalti popi si protopopi se spume numai sumar ca
intemeiatu-s'au cu cheltuiala lor", flird a preeiza; de sigur
insii eh ar fi meritat mai repede s se spunrt eine a driruit pamilutul, eine materialul de zidit, eine au fost me$terii construetori, decAt s se insire detaliat cei ee au infrumusetat-o, trecnd
doar laconic in revista pe adevdratii etitori. Dealtniintrelea imi
amintese de uzanta prea putin modestd, cu care alte inscriptii
tvezi eele discutate eu privire la pisania din Streiu-San-Georgin), in mod evident neintemeiat, numese drept etitori pe acei

ee au contribuit la o restaurare mai mare a bisericei, uitnd


s mai pomeneased pe adevaratii intemeietori, i cred ed nu
gresesc, elasimd $i intemeierea" din pisania hunedoreand in
aceasta categorie. Protopopii, ea preoti, insirati in fruntea inseriptiei, vor fi contribuit mai mult en osteneala" deck en
eheltuiala" la infrumusetarea biserieei, finantata de fapt de
uegustorii mai sus amintiti, dupd cum e i firesc, pentrued
preotii romni pe vremea aceea nu prea erau in masura s dispund de resurse materiale, soarta fiind mult prea vitrega pentru ei. Totu$i insirarea lor in fruntea pisaniei se euvenea, pentrued luerdrile pe semne fuseserd faeute in timpul pgstorirei
lor, lucrtiri realizate deci en coneursul lor moral.
Tn afara hrisovului lui Matei Corvinul, avem si alte dovezi
neindoioase, ea' in Hunedoara a trebuit sd existe, Inca mult inainto de anul 1634, o bisericA romneasebi: anume actul de numire al preotului Petru, datat 1507, afltor in arehiva bisericii
din Hunedoaral), precum i actele de instituire de preoti, in1)

Aceasta informatie o datoresc amabilitatei dlui protopop I.

Popu al Hunedoarei.

www.dacoromanica.ro

71

sirate i discutate de dl N. Dobrescul) i dl N. Iorga2) datate din.


150e, 1526 si 1540. E natural a acesti preoti, intrtriti u functia
lor inainte de 1634, trebuiau sa-si indeplineasa slujba in vre-o
bisericrt existentrt. E adevgrat cii s'a gasit i pentru chestiunea
aceasta o explicare: dl Iorga brtnuef,4te existenta unei biserici
de lemn, intemeiata gratie permisiunei acordate de Matei Corvinul prin documentul mai sus oitat3). Autorul Sematismului
insA ne spune cii ar fi existat o biserio.1 veche pe locul de Pe
mormnt", in apropierea castelului Huniadestilor; iar folosinta
acelei biserici
a fost interzisrt
dupa" cum spune traditia"
de principele Rakoczi I, care nu pustea suferi plngerile si bocetele femeilor romAne ou ocazia inmormntArilor4). Dar agea-

stii informatie nu merita o atentie deosebitA, pentrua ea se


sprijineste doar pe o traditie extrem de Naga. Incuratura o
mai sporeste cu altii afirmatie, de data aceasta cert eronata,
Forster Gyula5), and insir lntre monurnentele Hunedoarei
fundamentele unei mtincistiri pe dealul Sfin-Petru (secolul
XIVXV), citand si isvorul, anume pe FinA, ly Henrik6). De
altfel trebue Sa" notez ch" si in Hunedoara mi-au pomenit mai
multi despre niste s'Apaturi pe dealul San-Fetru, unde ar fi lost
descoperit fundarnentul unei biseric,i, dar urmele au dispgrut
de mult. Finaly Henrik insA, autorul acostor sgpaturi, me spune

In raportul s'au atre Comisia Muzeului Ardelean, a a dat de


niste ziduri foarte suibtiri (18") si cii e imposibil de-a spune ce
reprezentau odinioarrt aceste urme7). In mice caz din desenul
alrtturat textului reese cii erau acolo fundamentele alor trei in-

aperi, insirate de-a latul uncle laugh' attele, in fata arora era
un fel de teras'a (7). Dar biseria, sau urine de biserica nu rezull nici din text si nu permite niei-o interpretare o desenului.
Mi-am dart silinta Sa" fiu at mai constiincios au insirarea
tuturor elementelor, cari ar putea contribui la l'amurirea documentari a ehestiunei.
Fragmente yr;vituare la istoria biseiicei romdne, pag. 42.
2.1 Studii i doevmente, vol. XII (1), pag. LX.

3) Ibid., pag. LIX.


4; $ematismul Istoric, Lugoj, pag. 347-348.
5/ Magyarorszdg Mtiemlkei, vol. II, col. 408.

r) Arch. kirdndulds. iajdahunyadra s kornykere, Anuarul Muzeului Ardelean 1861, (anul 1851, indicat in lucrarlea lui Forster
Gyula, se datoreste probabil unei greseli de tipar), p. 135-141.
7) Finely Henrik, op. cit., pag. 139.

www.dacoromanica.ro

72

Considerand toate ipotezele insirate mai sus drept insuficiente, lath ce mi se pare ch trebue deocamdath retinut, de-o
parte drept cert, de alta drept probabil. Mai intaiu incuviintarea de-a reclAdi o biserich in loco pristino", driramath fie
din cauza batrAnetei, fie din vre-o imprejurare fortuith, a chrei
existenth insh e dovedita prin hrisovul regelui Matei, hrisov
care mai precizeaza ch locuitorii ortodocsi in vremea aceea erau

Rasciani et Volahi".
Cat despre Rasciani, trebue amintit c desi azi nu mai existh

Sarbi in tinutul Hunedoarei si nici in oras, totusi e usor de


admis prezenta lor in vremea lui Matei, cnd imigrri insemnate
in Banatul invecinat ne sunt semnalate pentru secolul al
XV-leal), unde refugiatii de urgia turceasch sunt colonizati in

diferite puncte, primind teritorii i perraisiunea de a ridica


biserici i chiar mndstiri2). E adevArat eh nu afihm dacA,
odath ineuviintarea primit, Rascianii i Volahii s'ar fi folosit
de ea sau nu, dar thtusi trebue admish ipoteza oh au ridicat o
biserich, fiindch vedem functionand preoti ortodoesi in Hunedoara, incepand cu anul 1506. Cat despre epoca anterioarh, lipsa
documentelor nu inseamnh, absenta preotilor. CA biserica ridicats.' de acesti Ortodoesi e probabil s fi fost din, piatrh si nu din
lemn, rezulth din imprejurarea, eh Sarbii cunoscuserh in patria
lor, in secolul al XIV-lea, o epoch de inalth inflorire a arhitec-

turei de piatrrt, iar Romanii zidesc si ei in vremea aceasta, in


Tara Hategului, atatea biserici de piatrh, preferind evident ma
terialul solid. Dar atunci ce se intamplri cu biserica zidith in
urma incuviinthrei din 14561 Duph cum am vhzut date nu
exist, dar de-o distrugere mai mare nu mi se pare a fi vorba,
Pentruch inscriptia votivh din 1654 nu vorbeste hothrit cleat
despre o restaurare a picturei. Totusi, din descrierea bisericei,
rezulth c intre infhtisarea i constructia navei i tindei e o
profund deosebire, in sensul c tinda e fhrh indoial un adaus
mult ulterior navei i apsidei. Para sh pot spune hotrit din
ce vreme poate data tinda, pentru simplul motiv cd a suferit
prefaceri ulterioare (ferestre, zugrvealh, poate i tavanul), nu

ar fi imposibil ca in vremea aceasta, intre anii 1634-1654


1) Vezi: Szentklaray Jen, A szerb monostoregyhdzak tOrtneti
emUkei, pag. 14-18, 23 *i urm.

2) DI Silviu Dragomir imi atrage atentia ch garnizoana castelului din Ilunedoara era, in vremea lui Matei Corvinul, compush
Indeosebi din soldati sArbi.

www.dacoromanica.ro

73

s se fi zidit acest adaus, in care caz constructia cu cheltuiala si osteneala" preotilor insirati in fruntea pisaniei votive,
nu ar fi locmai asa de iluzorie. Dup d. aceasta remaniere mai
insemuatd, se adaugd apoi, in anul 1684, un iconostas nou (in

cazul ca inscriptia citata mai sus se referd la intreaga catapeteazmd; daed dimpotrivd ea se referd, numai la o singurd
icoand, atunei, fireste, restul iconostasului ar trebui considerat
drept mai vechin sau mai nou). 0 nand interventie, care sehimbd
intru chAva infdtisarea arhiteetonica, e cea din anul 1827, &And

se adaugd elopotnita in capatul de vest al bisericei. Aceasta


data ar fi i un hotdrit terminus ante quem pentru tinda, pe
care am aratat ed nu o pot atribui cu preciziune anilor 1634
1654, dar care in anul 1R27 trebuia neaparat sa existe, pentrued
clopotnita cu zidurile ei e numai adaugata tindei (vezi planuO.
In caz c ar fi eontimporanil, era firese ea zidul rdsdritean al
elopotnitei si partea respectivd diu zidul apusean al tindei, sa
fie identice. adecd elopotnita nu ar fi fost simplamente alipita,

ci inglobatd in mod organic in restul elddirei. Bezultatul obtinut pe baza infdtisdrei materialului i in emtcordant cu doemnentele, stabileste deci botarit trei perioade de constructie:
cea mai veche pentru apsida .i navd, alta pentru tincld si in
sfilrsit alta (1827) pentru clopotnitil. Din toate acestea ne intoreseaza, in luerarea de Nil de fapt numai chestinnea navel si
a apsidei, pentrued numai ele Atfatiseazd elementele importante

pentru cunoasterea evolutiei artei romfinesti. Din documente


datarea kr cea mai probabild e in jumatatea a doua a sec. al
XV-lea, imediat dupd anul 1456. SA' vedem acurn in capitolele
respective daed o asemenea datare e sau nu posibila i earl
sunt temeiurile.

www.dacoromanica.ro

FIINTA
(VALORILE TEHNIC

I ARTISTICE)

1. Materialul i tehnica.
Din descrierea monumentelor s'a vlzut eit materialele de
constructie sunt destul de felurite, i s'ar putea spune, cg, au
fost utilizate toate cele cunoscute in evul mediu. AStfe1 avem
piatra bruta, provenith, lie din eariere, fie din rau (prundis),
piatril de -Utile in blocuri mai mari, adusa din ruinele romane,
late; lemnul e intrebuinapoi tot de aeolo cArganizi maxi
i4

tat fie ca barne, fie ea seanduri, si in srarsit avem din vremurile mai recente cArAmida. Invelitorile sunt sau din piatra
salt din sindrilA, iar cele restaurate aunt din tiglA, olane si
chiar tinichea.
Dar materialele din sirul acesta bogat nu au toate aceeas
valoare. Cum am vAzut deja in partea I, ca materiale folosite
din vechime i cu predrileetie, se impun urmatoarele: piatra
bruth. pentru ziduri i bolti, de ateva ori earAmida la bolti,
mai ales pentru areuri-dublouri, frame i seanduri de-asemenea
pentru bolti sau tavane i in sfarsit sindrila sau piatra brua
ea invelitoare. In schimb piatra de talie apare numaci excep-

tional, in functie de imprejurarea dac sunt sau nu ruine In


apropiere, iar carAmida pentra ridicarea zidurilor nu e folositA decat la adaugirile recente, i la fel tiglele, olanele si
tinkheaua dateazti numai din ultimele decenii.
Materialul de 1egsaturg e mortarul, i anume. un mortar da
o putere de coeziune foarte mare, fapt pe care 1-au remarcat si
Fr. si H. Muller, cari spun cu privire la biserica din Densus, cA

au aflat acolo un mortar excelent, extras probahil si el din


sculpturi de marmorit romane").
Prima considerare ce se impune in consecintA e faptul, elI
toate materialele sunt de provenienta indigenA, localA, iar a
doua considerare e, ea aceste elemente ne permit sa" construim
o legilturA de fapte cu Europa orientala. In toatA regiunea
aceasta, din nord, din Finlanda i pfing in sud la Dungrea
Archaeologische Streitrage, pag. 238.

www.dacoromanica.ro

75

de jos si chiar in Balcani, poporul de rand utilizeaza adeseori


pe langa materialul predilect (lemnul), piatra bruta, mai
aleF bolovani i prundis. Din punct de vedere al materialului, dl Strzygowski numeste foarte caracteristic acest fel de
a cladi Findlingsbau", dat find ca materialul nu e de provenienth omogena, de pada din cariere, ci e adunat la intamplare:). Din contra, mai in spre apus, si mai spre miazazi, materialele de constructie
cu exceptia lemnului
sunt cu
total allele. In Nord e earamida, inEuropa centrala i sudia
pan jos, in Peninsula Balcanica, precum si in Asia-Mica, se
cladeste in piatra de talie, fie in blocuri mari de granit sau
gresie (in Europa centrala si oacidentala), fie in blocuri mai
mici (in sudul Balcanilor) sau cuburi de piatra ealcaroassa,
caracteristice pentru arhitectura dalmatina. Spre rasarit, zona
de constructie cu piatra eterogena e delimitath de stepele rusesti, undo pare a fi alternat lemnul cu. panza (cortul), adica
o regiune din ale carei constructii vremelnice nu s'a mai pa-

strat nici un monument2).

Dar mai e un punct de vedere, care permite o delimitare


stricth a constructillor din Europa orientala (de data aceasta
inclusiv Bizantul si Asia-Mica, mai ales insa Armenia) fata
de Europa centrala i occidentald. Am remarcat deja calitatea
excelenth a mortarului nostril, i voi avea mai jos ocazia sa insist mai mult asupra lui, dar Ina de acum se pot semnala paralele (importante; de exemplu pentru Moldova no aminteste
C. A. Romstorfer3) calitatea excelenta a mortarului aseman-tor dupii analiza dlui G. Bals4)
eelui utilizat in arta bizanting5), cu. deosebirea doar, ea in Moldova nu se folosesie nisipul

fin (dat prin sith), ci mai malt pietricele". In schimb elqmentul important, caramida pisath, care ii da consistenta gi
il transforma aproape inteun fel de beton, cum spune dl Diehl,
1)

Vezi Strzygowski: articolele Der vorrcmanische Kirchenbau

der Westslaven" i Kunstgeschichte und die byzantinischen Studien",


pag. 540.

2) Arhitectura ,rbizanting," din Kiev si Nowgorod nu ne intereseaza, fiincic In Ilusia ea nu apare decal in insule izolate, cu vAdit
caracter de arta importat.
3) Die moldauisrh-byzantinische Baukunst, pag. 15.
4) Bisericile lui ,Stefan cel Mare, pag. 238, si Bisericile moldoverwti din veacul al XVI-lea, pag. 323.
5/ Ch. Diehl, Manuel d'art byzantin, vol. I, peg. 170.

www.dacoromanica.ro

76

se IntAlneste deopotrivA a in Moldova si la biserialle noastre,


mai ales la Gurasada1), undo culoarea deosebit de intunecatA,
sur-rosieticA a mortarului, dovedeste o intrebuintare a carAnridei pisate In proportie exceptional de mare. CongistenKA,
asemAnAtoare pare a avea i mortarul excelent, utilizat in clAdirile corespunatoare din Ungaria, uncle mortarul
de-asemenea e de culoare rosieticA2). in sfArsit calitatea, extraordinarA a mortarului folosit in Armenia, e aproape de prisos
sA o mai amintesc3).
FatA de acest mortar deosebit, care tocmai gratie calitAtii
lui a pernuis constructii solide din piatrA brutl, mortarul uti-

lizat in Occident, in regiunile de expansiune ale stilului romanic, e extrem de inferior, si acest fapt a si impus arhitectiler occidentali de-a renunta la utilizarea anumitor materiale,
ca de exemplu cAramida sau blocurile de piatrA mai mruntel).

Materialul acesta permite deci urmAtoarele dou. feluri de


constructie: 1) asezarea pietrei in straturi neregulate i legarea ei cu mortar; 2) turnarea" zidului (Gussmauerwerk),
dupA principiul betonArei de azi, formAnd mortarul materia
principalA in care sunt 'inecate pietrele de-a valuta. Primul fel
ii glisim la toate bisericile noastre de tip longitudinal, pecum
O. la cele de tip central, cu exceptia bisericei din Gurasada.
si totodatA aceastA tehnia e utilizatA in intregul imperin al
1) Si MO ller Ist Nan In articolul A vajdahunyadi vdr pitsi korai",
pag. 78, remarcg continutul de cgrgmidg, caracteristic al mortarului.
2) Gerecze Peter, A vdmosi puszta templonir61, pag. 70-72.
3) Vezi analiza mortarului la J. Strzygowski, Die Baukunst der
Arnienier und Europa, capitoilul Bohstoff und Werk", vol. I, pag.
210-11. D1 Strzygowski inoteazg, ea, mortarul armean datoreete calitatea lui 1nsueiri1or hidraulice, caxii II apropie de ciment. Der
hydraulische Charakter des Kalkes kann davon herriihren, dass der
zum Brennen verwendete Kalkstean tonige oder kieselige Beimengungen erhielt, die die Hydraulefaktoren ifieferten..." La noi crt-

micla pisat, adeveritg prin culoarea roeieticg a mortarului (mortaul armean e alb de tot), are califatit apropiate, fiind i lutul dotat
cu insueiri hidraulice.
4) Vezi: Jean August Brutails, Ou c'est constitue l'architecture
omane? pag. 220. Din acest punct de vedere pare a face ei Dalmatia
parte din grupul de arhitecturg vest-european. D1 Strzygowski, in Alalavische Kunst, pag. 152, subliniazg calitatea rea a mortarului uti-

lizat. Acest fapt e important, pentructi, din punct de vedere figural


evolutiv, vom vedea cg, arhitectura croatg, tine dimpotrivg, de
Nord-Estul european.

www.dacoromanica.ro

77

cu exceptia regiunilor orientale, inarhitecturei bizantine


deosebi a Armeniei precum i in Europa nord-estic a. la biseriffle stitesti, asemtmatoare tipului longitudinal si din. alte
puncte de vedere, dup cmn vom vedea mai thrziu (Slovacia,
Boemia, Po Ionia i Finlanda). Felul al doilea in schimb p caracteristic pentru Armenia si se pare ca' a fost cunoscut i uti-

lizat mult si In epoca roman1). La noi tehnica turnrei e


exemplificat prin biserica din Gurasada.
Toate zidurile bisericilor grupului hunedorean sunt construite din piatrk i inteuna din tehnicile descrise mai sus.
Caractenistica acestor ziduri e mai intaiu grosimea, dat fiind
neregularitatea straturilor orizontale, pe can numai o anti-

mita extensiune le poate echilibra; astfel am vhzut ca diametral zidului e adeseori aproape de 1 metru. Din acest punct
de vedere deci nu se va putea sprijini ipoteza, cg. vechile invelitori interne ale bisericilor longitudinale, vor fi fost la inceput
si

ele din piatrk i c. inlocuirea lor cu bolti sau tavane de

lemn se datoreste unor reconstrudli tardive, degenerate, faind


grosimea acestor ziduri explicabill prin cerintele de stabilitate proprii i na prin ,greutatea boltilor, pe cari trebuiau s'a"
le supoarte. E important s amintese aci bisericile slovace din
Topporcz i Szmrecsany2), ale cgror tavane de barne si scan-

duri sunt datate de picturile cra carl au fost impodobite in


epoca rornanicA sau de tranzitie, adica in sec. al XIII-lea.
Dac h. zidurile acestea sunt deci pe de o parte acoperite en

holti sau tavane de lemn, nu exist totusi nici o biserick in


care s'a" nu asim j bolti de piatrA sau cArAmidk Tipul central
nici nu cunoaste decat pe acestea din urmg, in vreme ce tipul
longitudLinal, dela biserica din BA,rsilu, boltitg, in intregime

cu piatrk pana la biserica din Ostroval-Mare, care numai la


clopotnica mai p6streaz urmele unei bolti berceau 0. ale unei

calote de piatrk prezintd multe variatii. In genere bisericile


de tip longitudinal au nava acoperit cu lemn, in vreme ce
apsida i elopotuita sant in cele mai mune cazuri boltite cu
piatr, iar clopotnita are adeseori i invelitoare externd din
piatr.
1) Gottfried Semper, Der Stil, vol. I, pag. 373-374, 456, si vol. II,
peg. 375. Aci e citat i Vitruv. cartea I, cap. 5.
2)

nau aci numirile vechi maghiare, asa cum sunt publicate fn

literatura clinainte de rzboi.

www.dacoromanica.ro

78

Ana Hand deci diferitele felurci de invelitori interne din


punct de vedere structiv, deosebira trei feluri: 1. boltile din
piatra bruta, cari fac corp comun cu zidurile, si pe cari le intal-

nim mai ales la clopotnite, precum si boltile bisericii din


Gurasada, aceasta din urma fiind un exemplu desavarsit.
Tchnica acestor bolti e tot zidaria turnata" (Gurasada), la
care dainuirea se bazeaza pe puterea, de coeziune a mortarului.

Tebnica aceasta e poate cea mai rezistenta dintre toate. Dovadd, ca biserica din Gurasada a rezistat i rezist si azi
vremei ce trece i o roade i dovada ruinele armene, unde
adeseori furia omeneasca, incercand sa darame monumentele
-earl marturiseau un trecut desavuat de noii stapani politici,
a distrus zadarnic zidurile de baza, pentruca de-asupra lor,

mareata, sprijinita doar in doua-trei puncte pe ruine de ziduri, pluteste i azi Inca cupola aproape intreaga.
Aceasta tehnica o mai gasim la noi la calotele de umpluturd, dintre arcurile dublouri (exemplu bisericile din Ribita,
Prislop, Streiu-Sim-Georgiu), si o mai gasim inteo forma mai
putin precisa, unde mai joaca rol structiv si asezarea radiala
a pietrei brute de cariera (la Densus, Cetatea Co ltei, precum
si la boltile de piatra ale parterului clopotnitelor). In genere
fac parte din categoria aceasta toate boltile semicilindrice,
structive, simple, adeca nesprijinite de arcuri-dublouri, precum si boltile de umplutura dintre acestea. Dar corp comun
cu zidurile pe cari sc ridica, mai lac clupa cum spuneam
si calotele clopotnitelor ai adeseori i calotele cupolelor, desi
stabilitatea kr se datoreste de data aceasta mai putin coeziunei mortarului cat rezistentei intrinseci a straturilor asezate
proeminent, unele de-asupra celorlalte, formand fiecare strat
consola pentru cel urmator. Asezarea acestor straturi orizontale se reoglindeste in exterior pe acoperisele piramidelor clopotnitelor, in locurile unde a cazut tencuiala. (Vezi fig. 1 si 8).

Mai putin omogep in complexitatea lui se prezinta al


doilea fel de c!"in, cu boltile, sau. cu putin (11 nrcurile dnblouri din plci de piatra sau caramid. Aci zidurile de piatra
se continua la o inaltime data, cu bolti, compuse din arcuri
dublouri din caramida, construite in asize radiale i inveliuni semicilipdrice, sprijinite pe ele. Din aceast categorie fac
parte boltile bisericilor din Hunedoara, construite in intregime din caramida, precum i boltile bisericilor din Ribita pi
Streiu-San-Georgiu, cu arcuri dublouri din caramida si inveli-

www.dacoromanica.ro

79

tori semicilindrice din piatr brut. Aceeas functie i aceeaS


structura ca arcurile dublouri o au ogivele, eari supoara ealotele apsidelor, asa cum am vzut la Streit. sau SantA-Mgrie.
la sMrsit tot aceastA tehnicsa o gsim. adeseori la arcurile
portalelor sau usilor, de pildsd la Cetatea Coltei (fig. 34), la
Sana-Mairie (fig. 32), la Streiu (fig. 33), unde adeseori arcarile acestea simple (Streiu, Ostrovul-Mare), sau mai bogat proMate (Sdata-Msarie), sunt lucrate din piatr g. de talie.
A treia categorie o formeazl invelitorile interioare de lemn.
Bo ltile sau tavanele acestora alatuesc un eorp izolat, asezat
de-asupra zidului, fr nici o leatura mai profundA cu acesta.
Elementul structiv la astfel de acoperise e totdeaana barna,
iar scandura e o simpl invelitoare. In timp ce tavanele sunt
purtate de grinzi, separate de elementele struetive ale sarpantei (S'anth-Mgrie), boltile, fie semicilindrice (Ciula-Mare, Ostrovul-Mare), fie trapezoidale (Streiu, Cetatea Co 461), aunt intim.
legate de cApriorii i atusele sarpantei.

Invelitorile externe In sffirsit sunt constraite aproape exclusiv din lemn (Arne, lati i indrile). Tehnica kr e in functie de forma pe care o au, toate acoperisele Bind cu dou pante
in lung, si dou'a" frontoane in lat. Deci structura kr constg din
sprijinirea reciproca a doi capriori inclinati fa% in fatA, fixati la bazd prin cosoroave asezate pe zid, scheletul sindrilelor fiind alcAtuit din lati. Aceeas structur o au i aeopenisele
clg,dirilor de tip central, eari nu au numai doug pante, ci urmeazal adeseori de aproape traseul zidurilor, acoperind in planuri
continue nava si apsida (mai ales la Gurasada isi Hunedoara),
precum i acoperisele mititele, conice sau mulbilatere, cari invelese turlele sau unele clopotnite. Dela aceste acoperise de
lemn fac exeeptie cele de piatr, ale chtorva clopotnite semnalate deja, invelitori ean l. nu sunt alteeva decat partca exterioar
a calotelor conics din interior, precum i acoperisele moderne
de tinichea i igle.
PrecizArile de material si tehnicA de pan g. acum, permit
deocamdat urmAtoarele coneluzii: tipul cel mai omogen

eel din categoria Intia, i bisericile astfel construite trebuesc considerate in intregime ea m'arturii fidele si. netrans-

formate ale artei constructive, din vremea in care au fost


create. Din contra'. , fat de constructiile din categoria a doua,
se impune mai mulfg precautie, de vreme ce bisericile acestea
au putut suferi mai usor prefaceri, iar bisericile din categoria

www.dacoromanica.ro

80

a treia nici nu permit o datare a invelitorilor interne, decal


in functie de alte elemente, own e de pild cazul argumentArei
pe temeiul picturilor de pe tavanele bisericilor slovaee. Motivele sunt usor de intrevAzut: ce priveste acoperisul de lemn,
inski netrAinicia acestui material, expus putrezirei si focului,
cari fac ca el sO trebuiascA sA fie inlocuit in mod normal din

timp in timp cu altul nou, iar ce priveste categoria a doua,


Inlocuirea de asemenea nu se poate controla precis, fiindcA
lipsa de leaturA intimA, organicA, intro invelitoarea internd
si pereti, a permis adetseori WO se steargA urmele elocvente ale

formelor anterioare de acoperis. Cu toate acestea, din punct


de vedere structiv, laisericile ambelor prime categorii, adicA
a celor cu acoperisul din piatrA si a celor ce folosesc arcuridublouri de eArAmidA, respective bola eompleete de cArAmidd,
par a fi pAstrat infAtisarea lor veche, neatinsA, cu exceptia dear
a bisericii mAnOstirei Prislopului, asupra cAreia desele restau-

rani, cArora a fost supusA, lasa. sA planeze oarecare dubiu.


Dintre biserieile intacte fac parte: Gurasada, Densus, BarsAu (in starea anterioarA restaurarei), Streiu-Siln-Georgiu, Hunedoara si Ribifa.

Dar sA revin la analiza structurei. Am vAzut pana acuma


materialele si procedeele tehnice intrebuintate. TJrmeazg, sa
vedem cari sunt principiile structive utilizate. In prima linie
trebue notat un fapt: toate bisericile din jucletul Hunedoara,
precum in genere toate bisericile stesti, sunt niste cladiri relativ mici, astfel ea asigurarea stabilitAtii constructiei nu reclama luarea unor mAsuri deosebit de savante, pentru asigurarea dAinuirei lor. Din acest punct de vedere, mai complicate
aunt bisericile categoriei I si II, dat fiind eg supoarta, pe hinga
presiunea vertical a greutO:tei, si alta in laturi: presiunea
boltilor.

SA vedem mai intAiu, ce fel de bolt avem: batik semicilindrice si arcurile-dublouri le-am analizat deja. Referitor
la aceste bolti si in aceasta ordine de idei trebue adaus, eh'
presiunea lateralA a arcurilor semicercuale din biserica din
Hunedoara, precum si a boltii de lemn in formA de segment
de cerc din Ciula-Mare, e in parte contrabalansatA prin niste
tiranti din bOrne. Aceasta e o rezolvire pe care o gasim la fel

www.dacoromanica.ro

81

In Balean11) ca si in Moldova.2) Avem apoi ogive (bolti in cruci

pe arcuri aparente), calote cu penetratii i pandantivi. Ogive


se gasesc la apsidele patrate ale bisericilor din Strom i SantaMarie. Aci presiunea laterala impreuna cu greutatea, sunt
sustinute de nervurile groase de piatra de talie, cari se prelungese pana la baza ?ldirei, intrind colturile zidurilor. Calotele sunt toate de dimensiuni foarte recluse, ele mac fie pe
un tambur poligonal sau rotund, fie pe unul patrat. Calotele
cari au tambur patrat la baza, se desvolta din colturile Patratului in mod continuu, formand asa z:sa cupola suspendata
(Hngekuppel), care cuprinde in sine si functia si forma pandantivilor. Tamburul acesta patrat, la randu-i, se sprijineste
direct pe cele patru arcuri, ce formeaza. patratul central. Dimpotriva tamburele poligonale sau rotunde fae trecerea dela
ptratul bazei de arcuri la poligon sau cerc, intre aceste areuri
de baza i tanibur.
Acest caz n gasim la bisericile din Hunedoara i Prislop,
rezolvit insa -la fiecare altmintrelea. In timp ce la Prislop gasim aplicat pandantivul tipic al arhitecturei bizantine pure3),
in Hunedoara solutia e extrem de simplificat.a, Mai intaiu
dreptunghiul, de-asupra caruia se ridica cupola, nu e exact
patTat, astfel e elementelor de legatura, dintre areurile dreptunghiului central i tambur, le incumba nu numai formularea
trecerei dela patrat la cere, ci in primul rand reducerea dreptunghiului patrat. Rezolvirea e urmatoarea: cele patru bolti
semicilindrice, cari formeaza cracea, se prelungese de-asupra spatinlui central, intretaindu-se pe masura ce inainteaza.
Nasc astfel in colturi, de-asupra stalpilor i pe directia diagonalelor, muchil de intretaiere ea la bolta tipica in cruel. 0
solutie exact paralela se gseste in Finlanda, la biserica de
lemn din Icarkl, zidita in 1754 si publicata de J. Strzygowski
1) Ch. Diehl, Manuel d'art byzantin, vol. II, pag. 784, flig. 388.
Exemple de asemenea bolti cu tiranti se gasesc de pilda In Samaria

L'cole gricque, pag 64), apoi In Sarbia (In Greanica, Sf. Clement
din Ochrida, la biserica Sfintei Fecioare din Kaevite, in NagoriNno; vezi
G. Millet. L'ancien art serbe fiig. 108, 109, 111, 112, 162).
2) C. A. Ilomstorfer, Die moldauisch-byz. Baukunst, pag. 15 si Gh.
Eels, Bisericile moldoveneqti, pag. 322, col. 2.
(Mi 114,

3) In arta bizantina provinciala se gaseste adeseori trompa In


locul pandantivului, de pilda In Sarbia iar In Moldova avem o cornbinatie speciald de bolti.

www.dacoromanica.ro

82

in ilitslavische Kunst, fig. 115, unde suportul tamburului cupolei e compus la fel din patru berceau-uri, ce se intretaie lard
tintermediu de trompe sau pandantivi. Cum din acest pullet
de vedere nu se pot stabili
dupd materialul publicat pand
acum
inele de leg-A-turd intre vechile cupole de lemn si cu-

pola bisericei din Hunedoara, o eventuara influintd a arhitecturei de lemn ramne deoeamdat o ipotezd. vagd. Aceastd
bond ui cruci nscanda e taiga apoi brusc de un inel con-

cav, la o indltime mai micA decal a vartului boltilor semicilindrice, astfel c acest inel la randu-i e penetrat de cele
patru bolti. In. sfarsit un al doilea inel concentric si suprapus,
micsoreazd Inca odata baza pe care se ridica tamburul. Astfel vedem ca. in Hunedoara, reducerea la cerc a planului rectangular se obtine prin prelungirea boltilor semicilindrice i suprapunerea inelelor concentrice, unui inceput de borti in craci
(fig. 27)1).

Dar tot la biserica din Hunedoara mai avem o calota curioasa la apsidd. Incaperea aceasta, fiind cu cinci laturi i lungareata, e acoperita in partea din spre nava' cu. o calota, sprijinit in spre vest de arcul triumfal, in sore nord i sud de zidurile laterale, din cari se desprinde prin pandantivi continui

(deci calota suspendata), iar spre est ea e sustinuth de opt


nervuri, cari pornese din cei doi pereti estici, respective nordestic i sud-estic, i aleatuesc un fel de penetrattii (vezi planul,
fig. 25), constructie tot asa de1 originald ca i a suportului

tamburului din nava, constituind ambele, daca nu ca, principiu structiv, dar in ce priveste combinarea, o inventie ad hoe,
reclamat de nevola de a acoperi niste incdperi, al cdror plan
nu fusese exact calculat pentru boltile, cari aveau sd-1 acopere.

Daca privim acum structure in ansamblu, vom constata


urmtoarele: bisericile de tip longitudinal au o structura simpl, fiecare corp de clddire fiind insirat Unul dupd altul, even-

tual contopit in peretii de legatura, dar fiind totusi fiecare


independent ca unitate structiva. Astfel nava poate supravietui apsidei, sau clopotnitei i acestea la rfindul lor au o existen% structiva aparte.. Rareori are unul din aceste corpuri de
1) 0 descriere a acestor bolti facuta de Julius Pasteiner in Die
Ost.-ung. Monarchie in Wort u. MN. Ungarn, vol. VI pag. 92 cuprinde unele inexactitti, cum e de pild tamburul cu zece laturi",
and el de fapt e rotund.

www.dacoromanica.ro

83

cladire nevoe de un sprijin strain. In asemenea caz apar contraforturile izolate, aplicate numai acolo uncle sunt practie
indispensabile. Astfel avem un contrafort la coltul sud-vestic
al clopotnitei si de laturea nordica a tindei bisericii din Bar-

Fig. 27. Biserica gr.-cat. din Hunedoara : vedere din navA spre rAsArit
(dupa un desen de Melka).

eau, precum i dou'a contraforturi la colturile apsidei clopotni-

tei dela ruina de sub Cetatea Coltei, indreptate fund unul


spre nord-est, altul spre sud-est, utilizate aci din cauza terenului care coboara spre est In panta foarte repede.
Nu tot astfel se prezinta stractura bisericilor de tip central.
Aci incaperile, mai numeroase si mai variate, au pe langa
functia de-a cuprinde un spatiu determinat i una structiva,
care le leaga una de alta si le face indispensabile una alteia.
6'

www.dacoromanica.ro

84

Tuna e central cldirei. Aceasth turlh e sprijinith in prima


lithe de pandantivi, cari transmit presiunea ne-neutralizath
boltilor semicilindriee, ce formeazh crucea, iar acestea contrabalanseazh presiunea lor laterata cu presiunea opush a boltilor
semicilindrice cari acoper inchperile din colturi; aoeasta in

cazul Hunedoarei. La Prislop si la Gurasada presiunea turlei e prinsh de apsidele semicercuale din nord, sud si est,
in vreme ce in vest actioneazh bolta berceau. TJn rale rest de
contrafort, pe laturea de sud a bisericii din Gurasada nu
conteazh, fiindch acesta sprijineste zidul inchperei laterale de
sud, un zid slab si din epoch recenth. La Densus presiunea turlei e anihilath de o boltL ce prezinth in sectie transversal inf'tisarea unui sfert de cerc, urcnd dela periferie spre centru.

Avem aci deci o bolth de sprijin (Strebehalbtonne) tipicgiAceast bolth la rndu-i se rezima odinioarh in sud de presiunea contrarh, exercitath do bolta semicilindrich, a inchperei lunghrete, care exista pe aceasta parte, in vreme ee pe latu-

rea de nerd nava e proptith pe douh contraforturi (fig. 28).


de data aceasta incluDeal despre bisericile de tip central
se pot face aeeleasi observhri, pe
siv biserica din Densus
cari le-a fhcut Choisy despre bisericile bizantine in general:
anume c sistemut de echilibru e intern si realizat prin corabinarea fericith a diferitelor forme de boltil), in vreme ce
sistemele de structur din Occident, contimporane acestor biserici, se bazeaza pe elemente externe, adech' pe un complex
de contraforturi savant ramifieate, earl intervin cm contrapresiunea lor pentru a echilibra toate presiunile ericuloase,
ce radiazh pe normala axelor principale ale edificiului.
Rezolvirea stracturilor usilor i ferestrelor e, fireste, malt mai
simplificath, date Hind deschizhturile foarte recluse. Modul cel
mai obicinuit e incadrarea acestor deschizaturi cu pietre de
talie. Astfel usa dela biserica din. Densus e compush din trei
blocuri mari de marmorh, alchtuind stlpii si lintoul (fig. 29).
La fel firida trapezoidalh de de-asupra, rezervath unei pieturi, e acoperith cu un bloc respectabil; aceeas facturg o au

si ferestrele phtrate ale elopotnitei, alehtuite din ate patru


plci de piatrii, in vreme ce ferestrele lunghrete, areuite, dela
etajul al doilea al turlei, sant compuse din mai multe pietre
I) Vezi Choisy, L'art de bdtir chez les Byzantins, pag. 128 i Ch.
Diehl, Manuel d'art buzantin, pag. 173 174.

www.dacoromanica.ro

85

de talie, acoperite cu o piatr in care e scobit arcul (fig. 16).


La clopotnita din Stredu ferestrele lungrete se terming. de-asu.-

pra prin clout) plalci de piatra, inclinate una spre alta, for-

Fig. 28. Biserica gr.-cat. din Densus : vedere din spre nord-vest.

mand un van ascutit (fig. 1). Despre asemenea ferestre dl


Strzygowski spune crt sunt preromanicen.
La Densus se gaseste apoi i structura cea mai simpla. a
deschizAturei; ferestrele rotunde, de pe laturile din spre sudest si sud-vest, scobite fiecare intr'un singur bloc de piatrg,
de talie (fig. 29). Apoi asim aplicate i metodele, pe cari le-am
Altslovische Kunst, pag. 86.

www.dacoromanica.ro

86

cunoscut deja cu ocazia structurei zidurilor si a boltilor. La


Cetatea Coltei o fereastrA in zidul apusean, astupatg, azi, e
alcAtuit din pietre asezate orizontal, earl formeazA nu numai peretii laterali, ci, prin s'atemul consolei, si arcul e corn-

t;51r,--Pf7

fi"

1,

ii

-1

.1

II-T01;:

Fig. 29. Biserica gr. cat. din Densus : fatada din spre sud-vest.

pus tot din asize orizontale, proeminente, iar tehnica cea


mai obioinuit la Densus, adeseori ascuns'a sub tencuial, dar
bine vizibil la usile de intrare din Sntg-Mgirie (fig. 32), Streiu
(fig. 33), Cetatea Coltei (fig. 34), precum si la ferestrele celor
mai multor biserici, e cea a asizelor radiale.

www.dacoromanica.ro

87

Bisericile, construite astfel in majoritate din piatr brutg,


fireste cg au fost tencuite in intregime, atat in exterior, cat
si in interior; exceptie face dear clopotnita biserieii din SntgMarie, ridicatg, dupg cum am vazut, in intregime din piatrg,
de talie, i exceptie mai fac profilele ferestrelor i usilor, construite tot din astfel de material. Tencuiala exterioarg constg
din vgruialg. simplg; in schimb tencuiala interng e amestecata

cu cati, si la Cetatea Coltei Miller') a gsit chiar trte de


grAu i spicuri intregi, pentru a maxi coeziunea si a impiedeca
ivirea de crepgturi i cojirea tencuielei, menite de a fi substratul zugrgvelei. Substrat aseragnator semnaleazg dl Rau
pentru pictura din Bizant i cea din Rusia2), i cu Bale) pentru
tencuiala moldoveneaseg. Pe acest substrat se executg apoi
pictura muralg nu al fresco, ci mai de grabg al seceo, asteptandu-se mai intiliu ch.teva zile evaporarea umidiatei. Cu lorile intrebuintate erau extrase vegetale, dupg cum remarcg si
Rmer Fr. F1.4), compuse dupg diferitele retete, earl circulau
printre zugravi, si din cari ni s'au pgstrat o sunaedenie in erminiile descoperite pang in prezent.
In rezumat putem constata urmgtoarele: materialul do constructie e indigen, piatra Bind provenitg din albia raurilor, fie
din cariere, Lie din ruinele romane din a.propierea eltdirilor.

Tebnica aceasta, determinata de un astfel de material eterogen, o Intinim pretutindeni in Europa orientalg, din Finlanda si Ong in sudul Dungrei. Lemnul e thciat i adunat iargsi
din imprejurimea imediata, abundnd in toate aceste tinuturi, ci
felul de a-I utiliza e de-asemenea caraeteristic pentru aceste regiuni. De altfel asupra construetiei in lemn voi reveni in capitolele urmatoare. Deocamdatg m multumesc s observ, ca. fatg
de acest material eterogen, dar de provenientg indigeng i faca
de felul de-a construi, adeseori greoi i neajutorat, in orice eaz
extrem de simplu, -aproape primitiv, se impune calitatea ex-

traordinar de bung a mortarului folosit. Cgutnd analogii in


directia aceasta, vom vedea eg biserica din Gurasada, cea
maci bung reprezentantg din jud. Hunedoara a acestui fel de
1) A vajdahunyadi vcir epitesi korai, pag. 78.
2) Wan, L'art russe, vol. I, pag. 137-138.
3) G. Bal, Bisericile moldoveneqti, pag. 323, col. 1. Mai recent
vezi i I. D. .tefiinescu, La peinture religieuse en Bucovine et 'en
ilioldavie, pag. 209.

4) Regi falkepek Magyarorszagon, pag. 158.

www.dacoromanica.ro

88

a zidi, exploatiincl la maxim calitatile mortarului, no va arka


frapante paralele cu Or;entul i indeosebi cu Armenia, unde
aceasta tehnica a fost desavarsit cu secoli inainte. Considerand apoi, c asemenea calitti in pregatirea mortarulni, eer
experiente anterioare bogate, cari la noi nu se pot dovedi, e
firesc ea paralela indicata cu Armenia s6 eAstige in importantd, recunoscand o influinta fericita a acesteia asupra Europei orientale. Dar ad Bunt deja pe cale de-a ataca chestiuni
Ie evolutie, rezervate partei a treia.
2. Scopul

subiectul.

Dupa eum am vazut, toate monumentele discutate In lucrarea prezenta sunt biserici. Acum insa trebue s. ne dam
seama in detaliu despre scopurile, cari au determinat construirea kr, si masura in care acestea au hotarit asupra akAtuirei

planului, iar in sfrsit de felul in care au lost scopurile satisfacute de arta de-a construi din vremea aeeea.
Simplicitatea tuturor cladirilor descrise e batatoare la ochi, $i
ea ne determing sa vedem in aceste biserici constructii de necesi-

tate. Ele s'au nascut din nevoi sufletesti, carora li s'a mai
adaugat ici eolea i alte intentiuni, pe cari le vom vedea mai

jos, dar in fond men:rea lor de-a satisface simplamente trebuintele religioase e limpede. Ca atari ele fac neaparat parte
din tipul acela de blsericute raspndite in Nordul si, Estul
Europei, pe eari dl Strzygowski le dateaza dintr'o vreme ce
precede influinta bizantina, si a caror caracteristica, e midimea i destinatia practica ee o au1). Astfel toate aeeste bisericute, fie c sunt cladite de-a dreptul de taranii din commul,
fie cti, aunt intemeiate de nemesii beau, cari se ridicasera putin

de-asupra stratului social al taranilor simpli, ele au aceeas


menire primordiala: s. adAposteasch cultul relig:os in conformitate cu. datinile ortodoxe.
i totusi, din acest punct
de vedere, trebue subliniat, c bisericutele aunt asa de midi,
inc'at nu pot satisf ace deplin niei acest scop, ci in cele mai
multe eazuri o mare parte din credinciosi sunt fortati s ra1) Strzygowski, Kunstgeschichte und die byzantinischen Studien,
pag. 546. Vezi si caracterizarea acestor biserici, facutA de acelas
autor n Ursprung der christlichen Kirchenkunst, pag. 69, caracterizare pe care o accept In principiu in expunerea ce urmeazA.

www.dacoromanica.ro

89

mama' afard, in fata bisericii, i s asculte doar prin usa deschisd euvantul preotului, ce le destainueste solia dumnezeiasca.
Nu-mi amintese cum si unde a fost emisd, pdrerea cd bisericile
muntene i moldovene ar fi de aceea asa de mici, pentrucd ele
sunt ctitorii ale Domnilor i boierilor, i prin urmare interio-

rul kr nu ar avea menirea, deck sd addposteased pe afeesti


etitori insotiti de cortegiul kr, iar poporul in schimb rdmane
afard, in curtea bisericei; dovadd, se spunea, sunt picturile
murale exterioare, menite sh instruiased poporul care se ruga
in curte. Nu impartsese aceast prere pentru vremurile vechi
din mom ova si Muntenia, si eu atat mai putin ea nu poate fi
o analogie pentru bisericile din judetul Hunedoara. Mai intaiu

aci nu existau domnitori eari s. cladeascd pentru cultul ortodox, iar nemesii ortodoc$i erau mult prea -Una eu poporul de

rand, Meat sd fi putut imagina o astfel de separatie. Mai tarziu, eand nemesii se izoleazd si se imbuibd de privilegii, ei se
indeprteazd nu numai de popor, ci se instrdineazd si de legea
strmoseascd. Dar daed in aceastd direct:e nu am gsit o explieare, nici sdrdoia j nestiinta nu pot rezolvi fat% rezerve
problema, pentrued afard de biserica din Sant-Mdrie, toate
sunt de dimensiuni reduse, indiferent de mdrimea sau de bundstarea comunei. Ar fi eazul s ne intrebdin
cu atat mai
mult, cu cat acest fenomen, dupd cum am vdzut, e general nordsi est-european
dacd dimensiunile acestea recluse nu se da-

toreso unei oareeari traditii, chestiune la care o sd incere st


rdspund mai tdrziu. Deocamdatd insd vreau s notez altd explieare, anume din punetul de vedere ce ne ocupd in eapitolul
prezent. E faptul ed aeest tip de bisericd micd poate fi intru
catva caracteristicd pentru Ortodocsi din cauze rituale. Serviciul divin in biserica orlentalti se rezumd la ceremonii simbolice, fixate de sfintii pdrinti i consaerate de traditie. Aceste
eeremonii nu neeesit stricto sensu prezenta imediatd a credinciosilor, cari pot indeplini actiunile rituale (ingenunchiere
si

inchinare), tot asa de bine in interiorul ca si in exteriorul

biserioei. Predicile, earl in b:serica latind cereau prezenta imediatd a eredinciosului, i deci constru:rea de incdperi de adunare (Versammlungsraum) largi, lipseau cu desvarsire in cul-

tul oriental, si lipseau cu atat mai mult la noi, indeosebi in


Ardeal, unde preotii in veehime fdeeau parte din poporul de
rand, eat prin pozitia lor sociald cat si pr:n invdtAtura kr;
abia de stiau eeti capitolele trebuineioase din Evanghelie, newww.dacoromanica.ro

90

cum sd le poatd tlmaci. Intr'o de.scriere tardiv a tArdnimei romane ardelene si a preotilor ei, ni se spune cA tdranii nici nu voiau

s audd altceva deck textele sfinte, desi nu le intelegeau nici


ei, nici preotii, fiind serise in limba slavond, iar de preotii earl
in('ereau s le interpreteze (autorul se va fi gandit aci la misionarii catolici, calvini san luterani) Ii bateau joe, ziand ed
acevti preoti indrdznesc sd, talmaceasca mai bine adevArarile
divine, cleat le tAlmacise insusi Dumnezeu omenireil).
In asemenea imprejurdri semnificative, &and annul religios
era ceva exclusiv formal, Iipsit de intelectualism, e firesc cd
bisericutele noastre trebuese intelese intrucatva i drept eldiri
simboliee, in sensul opus al tipului de elddire de intrunire, si
aceasta cu atitt mai malt, cu cat ele de fapt aveau adeseoni
aceastA, insemndtate practica pentru credincio$ii indepartati pe

timp indelungat din sat. Pastorii, vesnic drumeti cu turmele


lor, priviau Dumineea de departe, din creerul muntilor, la vale
spre bisericuta satului lor, facandu-$i acolo susl, singuri cu
rugaciunea in fata unei cruci de lemn, cum se intalnesc
ii azi pretutindeni prin tinuturile locuite de Romani1. Si acest
caraeter de elddire simbolicd sau memoriald revile bisericutelor noastre cu atat mai mult, cu cat ele au lost fie inchinate
unui sfant, fie menite sd addposteased chiar moastele lui. Astfel de relieve dela sfinti locali au lost pdstrate in bisericile din
Hunedoara si Prislop, al carei sfant fusese apoi vandut unei
mAnastiri din Muntenia2).

Dincolo de acest scop de cladire memorialA, revenind la


menirea de-a adaposti intrunirile credinciosilor, trebne reeunoscut, ed bisericutele au suferit ici colea si mariri de spatiu,
in coneordantd eu nevoia de-a. largi incdperile. Dar e interesant ea aceste lArgiri nu &au :Meat niciodatd, transformand
nucleul biserieei, cum s'a intAmplat de obieeiu in Sud (in Imperiul Bizantin) $i in Occident, ei mdrirea s'a fcut intotdeauna
adaugand incdperi noi. Astfel de exemple de sistem aditional
aunt bisericile din Streiu-San-Georgiu, Ribita, Densu$, Minedoara si Gurasada.
1-)
Historica relatio unionis. %Valckhicae cum romana ecclesia
factae anno 1701 eorumque, quae in hoc unionis negotio subsecuta
sunt usque ad Novembrem anni 1702, din Archiva Nationaltt din Viena,
sectia Ungaria, caetul 364, dula N. Dobrescu, Fragmente privitoare
la istoria bisericei romdne, pag. 67 i urm.

2)

I. Radu,

Istoria vicariatului gr.-cat. al Hafegului, pag. 80-81.

www.dacoromanica.ro

91

0 amintire deosebita merita, biserica manastirei d n Pris lop.

Ea nu face parte din grupul bisericilor satesti, carora le


revin toate caracterele amintite mai sas, ci e un exemplu mai
pronuntat de cldire memoriala. Daca, traditia pastrata in manuscrisul dela CMdarusani (vezi capitolul PHs lop" din partea
I) e exacta, atunci manastirea a lost ridieata, de parIntele Nicedim ca un fel de multumire catre Dumnezeu, pentru ajutorul in greaua calatorie la Curtea regelui Sigismund i totodata
ea o amint:re a aeestui dram.
La fel reconstruirea mnstirei si mai ales a bisericii de
catre Domnita Zamfira, precum i imprejurarea, ea ea a adapost:A moastele unui glint local eu numele Ioan, ii atribue
acest caracter. La presupunerile acestea se mai adauga faptul,
ea satul cel mai apropiat Silyasul de Susi
p estle de peste
o orb', pe jos, si nu sunt argumente pentru a putea presupane

ca in secolul al XIVXV ar fi existat asezari omenesti mai


aproape de manastire.
0 men:re particular, care si-a imprimat earacterul i asrupra oranduirei incaperilor, a avut biserica de sub Cetatea Coltei.

Chiar daca, presupunerea ea ar fi fost legata printr'un

coHdor secret cu castehil, care ineorona odinioara dealul d:n

fata bisericutei, nu se poate demonstra (am notat in partea


intai, cap. Ruina biserieii de sub Cetatea Colter, ea rezultatul
spaturilor nu s'a publicat), totusi organizarea. ei ea edificiu
de rugaciune si cldire de aparare in acelas timp nu se poate
contesta. Numai asa se explica construirea clopotnitei de-asupra
altarului, partea de unde e aecesibila biserica din valea, ee o
leag de-o parte eu cmpia, Hategului si de alta cu, o treeatoare prin Muntii Retezatului. Ca,teva paralele la aceasta dopotnit curioasa voi nota mai jos. Aci se cuvine insa sa amin-

tese, ca in Ardeal, daca Romn4 nu au consttruit biserieiforturi, exista totusi o sumedenie de asemenea construetii, $i
chiar mult mai eomplexe, executate de Sasi in regiunile din
spre est si nord-est de judetul Hunedoara. Acest fapt odata
recunoscut, contribue la randu-i la justificarea presupunerei,
care atribue familiei Cinde-Kendeffy intemeierea bisericii 5i
e singura explicare plausibila, care lamureste existenta aeestei
bisericute, departe 0. ea, cale de aproape o jumtate de ora,
') Satul e amintit in documente Inca in anul 1360. Vezi Solyom
Fekete. A magyarsdg s. az oldit incolatus Hunyadban, pag. 60.

www.dacoromanica.ro

92

de satul Rau-de-Mori. Argumentul contrar, anume eh' o familie de nobili, chiar de origine romanA, nu putea ridica biserici inchinate cultului oriental, nu e dectisiv, fiindcA mAsurile

de catolicizare neconditonatA, luate in contra nobililor, apar

abia in jumAtatea a doua a sec. al XIV-lea, mai ales dela


domniile regilor Ludivic eel Mare a Sigismund incoace.
Inainte de aceastd, vreme anatemele i amenin'tArile indreptate
impotriva ereticilor sau schismaticilor erau
practica, si
luate in general, mai mult platoniee. DacA aceastd inlAntuire de
1,111

fapte conditionate reciproc e intemeiatA, atunci ea ne dA la


mndemn
i un pretios termen ante quern, pentrucl dacA
inainte de Ludovic i Sigismund e usor de inteles ca un nobil
roman sA ridice lAcasuri de inchinare, conform traditiilor strmosesti, dela sfarsitul yeacului al XIV-lea acest lucru incepe
sA devinA problematic, dacA nu chiar imposibil. Dealtmintrelea

despre drnicia si religiozitatea profundA a familiei CindeKendeffy avem i alte mArturii: ctitoria din SantA-MArie.
Dar aceastA famiie nu e singura care a tinut la legea ei si
la datina nobilimei romane, manifestat atat de frumos in provinciile independente. Biserica din Streiu-San-Georgiu e ridicata de mai multi merabri ai familiei Chenderes. Aceste trei
biserici, ctitorii de nobili, impreunA cu mgnAstirea Prislopului,
formeazA -- din punct de vedere al destinatiei lor
un grup
do biserici votive, i'nehinate memoriei ctitorilor respectivi,
inchinate Celui CAruia iimilii intemeietori aveau sA-I multumeascA multe, i aveau sA-L implore si mai multe in vecii vecilor.
In rezumat putem deci constata, ca. biserieile romanesti din
judetul Hunedoara sunt clAdiri sirabolice, inzestrate Cate odatA
cu caracteristicile clAdirei memoriale, adApostind relicvii, dar

mai ales clAdiri votive, inchinate unui sfant; in schimb ele


nu indeplinesc niciodatA functia de bolnit, cum e cazul mai
ales in Moldova (in Muntenia bolnitele sunt adeseori bisericute aparte); astfel insAsi ctitora a dona a Prislopului, Domnita Zamfira, a fost inmormantat afarA, langA bisericA, uncle

s'au aflat i pietrele funerare, adApostite i zidite azi in tindA.


In schitab, toate bisericutele sunt i mici clAdiri de adunare,

atat cat permite spatiul redus, amplificat cate odatA prin incAperi adause. SA vedem acum functiile in detaliu.
Altarul e o incApere deosebit de sfanta, in care accesul
femeilor e interzis. El e izolat de nava' prin iconostas i acce-

www.dacoromanica.ro

93

sibil prin cele trei usi ce stralat iconostasul. In mijlocul


acestei incaperi se calla masa sfnth, adeseori alcatuita din
blocuri de marmot* provenite din ruinele romane. Ea e intotdeauna acoperita cu cuverturi brodate, cari alcatuilau odi-

nioara in mare parte comoara cea mai scumpa a bisericutelor. Din nenorocire mi s'au pastrat insd euverturi mai vec,hi
de secolul al XVIII-lea (in Densus tm antimis din jumatatea
a 2-a a sec. XVIII-lea, donat de episcopul Budei si tot Arclealului, chir Dionisie Novacovici Transilvanicul). In altar se
savArseste servicinl divin, si tot aci se pregateste Sfficata Cuminecatura, si se pdstreaza vestmintele preotesti. Incaperi
deosebite pentru aceste scopuri (prothesis si diaconicon) nu
exista, exceptionhnd Densusul, unde insa azi incaperea de-a
dreapta altarului nu e utilizat, i e intrebarea daca a fost
folosita de fapt ca diaconicon san nu. In altarul ruinei de- sub
Cetatea Coltef, proscomidia i diaconiconul sunt inlocuite prin
firide, sapate respectiv in peretii de nord si sud ai altarului.
Cele trei usi cari leaga altarul cu nava aunt determinate de
scopurile liturgice. Cea dela mijloc, numita imparateasca, e
intrebuintata exclusiv de preotul ce serveste Sfnta Liturghie, in vreme ce usile laterale, mai mici, servese atht pentru
nevoile liturgice cht i pentru a da aeces in altar. Usa impdrateasc a. e inchisa de obiceiu prin niste aripi de lemn sculptate si un covor, in vreme ce uile laterale sunt acoperite numai cu simple perdele. Pe &and altarul e rezervat oficiantului
hirotonisit, nava are un scop dublu: ea e intrebuintata atht

pentru a se indeplini in ea o parte din serviciul divin, aci


fiind i locul chntaretilor, precum i ca loc de adunare al
credincicisilor Mrbati, desi femeile In general nu aunt excluse

din nava, dar lor le serveste in genere tinda, care precede


intotdeauna navel. Tinda fie ca. face parte integranta din nava.,

consthnd in acest caz din partea de vest a acesteia, desprtita printeo balustrada simpld de lemn sau prin sthlpi, adeseori padimentul tindei fiind, ceva riclicat de-asupra celui al
navel propriu zise (exenaple la bisericile de tip longitudinal:
Streiu, &hi-Ltd-Maxie, Ostrovul-Mare, Ciula-Mare, Cetatea Col-

tei1), fie ca. tinda e o incapere adaugata i izolata, de nava,


1) Starea deteriorat In care se gseste azi biserica de sub Ceta-tea Coltei, nu mai permite stabilirea nici unui fel de indiciu asupra
xistentei vre-unei delimitilri In interiorul navei. TotuO. analogiile

www.dacoromanica.ro

94

cum e cazul la toate bisericile de tip central (Hunedoara, Pris-

lop, Gurasada, apoi la Densus, uncle azi tinda e in stare de


ruina, ca FA la cateva biserici de tip longitudinal, (Barsau,
Streiu-San-Georgiu, Ribita)1). Tinda aceasta e legata de nava

printr'o usa nu prea mare, asemanatoare n dimensiuni cu


cele dela intrarea din exterior, si numai in Hunedoara peretele despartitor mai e strabatut si de doua deschizaturi largi
ea niste ferestre arcuite. Aceste ferestre amintese felul de-a
lega trapeza (Pridvorul" rusesc) cu nava in arhitectura ruseasca2), dar paralele apropiate se ,gasesc la bisericile de lemn
din judetul Arad3) i probabil Ca se vor afla si la cele-

lalte biserici de lemn romanesti. Rostul acestor deschizaturi


e s inlesneasc celor ce stau in tinda participarea la serviciul
divin.

0 a treia incapere o formeaza galeriile can se ga'seso numai la unele biserici de tip longitudinal (Santg-Marie, Ostrovul-Mare, Ribita, Streiu).
Aceste galerii, obicinuite mai ales in arta bizantina, unde
servean drept incapere rezervata femeilor, sant
cel putin
In ziva de azi lasate pe seama baetilor i fetitelor.
In sfrsit mai trebue s, ne dam seama de rostul clopotni-

telor. Ele nu sunt utilizate numai la bisericile de tip longitudinal, desi, dupa cum am valzut la Ostrovul-Mare, nici acest
tip nu pare a le fi avut intotdeauna dela inceput, ci le intalnim
si lit unele bi0,erici de tip central (Gurasada, Hunedoara).
Totusi, vom vedea in capitolul urmator ca, in general, depotnita face parte din planul. longitudinal.
Scopul ei e sa adaposteasca clopotele i toaca, i afara de
aceea mai trebue sa apere intrarea in tinda. Din acest motiv

par a lndreptati aceasta presupun ere din motivul c, In caz contrar,


aceasta hiserica ar constitui un exemplu cu desavar5ire izolat.
1) La aceasta biserica tinda e izolata de nava i printr'o alta Incap ere, anume prin parterul clopotnitei. Deci evident atat odinioara
cat 5i azi. tinda nu poate fi folosita pentru a adaposti credincioasele,
cari asista la serviciul divin, ci trebue presupus ca Odinioara va fi
fost chiar In nava un loc pentru ele, delimitat printr'o balustrada
azi dispruta. De altfel trebue notat ca aceasta biserica mai are 5i
o galerie, In etaj ul prim al clopotnitei, care se deschide spre nava,
astfel ca. s'ar putea admite ca aceast galerie Implinea la In ceput
sin gura functia de find& pentru femei.
2) Vezi Rau, L'art russe, vol. L pag. 263.
3) Aceasta informatie o datoresc amabilitatii dlui C. Petranu.

www.dacoromanica.ro

95

ghsim clopotnitele asezate in mod obicinuit in partea apuseanh

a bisericutei, iar intrarea


cel putin vechea intrare
se
faces, intotdeauna prin etajul de jos al clopotnitei; astfel ea
impiedeca phtrunderea directa a frigului in vreme de iarna.
Numai dona elopotnite fac exceptie dela aceste observatiuni,
anume cea a ruinei de sub Cetatea Coltei i cea a bisericei din
Densus. Dar rostul deosebit al turnului de aparare de-asupra
apsidei la Cetatea Coltei 1-am subliniat deja, iar asupra Densusului vo6 reveni mai tarziu. In schimb, la bisecricile de tip
central clopotnita a lipsit la inceput cu. desavarsire. La ambele biserici centrale cu turn in vest, el e un adaus ulterior, in
timp ce biserica mana.stirei Prig lop a ramas pana azi lipsita de
el; clopotul ei e atarnat de peretele de nord, aproape de coltul nord-vestic; totusi se spune c. i aceasth, biserica ar fi
avut odath o clopotnith, nu aderenta, ci inglobata in copertinele cari ineonjurau manastirea. De altf el si la Densus o elocladire recent/
potnith deosebita
e situatth, in coltul sudie al bisericii. E de notat ca desi clopotele erau deopotriva

folosite in Nord si Sud, totusi arhitectura bizantina a gasit


pentru adapostirea lor alta solutie, mai simplh, cleat elopotnita utilizata in Nord si Occident. Deci, din acest pullet de
vedere, grupul longitudinal e legat de Vest si Nord, in vreme
es grupul central se ataseaza Sud-Estului.
Scopul usilor i ferestrelor e limpede. Totusi trebue amintith, clima aspr de munte din Ardeal, pentru a intelege micimea portilor si a usilor, precum i numrul si dimensiunile

reduse ale ferestrelor, mai ales intr'o epoch, in care intrebuintarea geamurilor la bisericutele mici satesti era inch' necunoscuta. Astfel ferestrele sunt taiate sus in zid, pentru a

feri pe cei dinauntru de curentul direct si prea aspru; din


aeelas motiv ele sunt asezate de obiceiu numai pe o lature,
natural pe cea de miazazi, i pentru a putea, lsa sa patrunda,
eu toath micimea lor, lumina mai bine, sunt mult evazate spre
interior; consideratiuni identice cu cele puse de dl Wail pen-

tru arhitectura nationala ruseasch, unde imprejurarile climalice sant asemanatoare celor dela noi, sau mai role%
Am vazut cu ocazia descrierei, e impodobirea bisericii sth

mai ales in sarcina picturilor murale. Scopul lor e de sigur


Vezi Reau, L'art russe, vol. I, pag. 130.

www.dacoromanica.ro

96

si deeorativ i educativ. E necesar deci s. ineir aci pe scurt

scenele cari s'au pastrat din pictura de odinioara.

Mai putin a ramas din pictura murala exterioara, fapt


explicabil, aceasta fiind extrem de exposa tuturor stricaciunilor. Totuei au supravietuit cateva timpane de-asupra portalurilor, i anume Maica Domnului cu Pruncul (OstrovulMare), insotith de un sfant1), Isus rastignit (Streiu) (vezi
fig. 33), loan Bogoslov intro doi ingeri (Prislop), precum i o
figur nedeslasita, asemenea intre ingeri (Santa-Marie). Consideriind a costa reprezentari i faptul ca toate sunt de-asupra used, s'ar putea spune c. pictura exterioara s'a marginit
odiniooara la impodobirea intrarei2). Totuei Fr. Fl. Rimier spune
ca. a vitzut in eoltul sud-estic al. apsidei bisericii din Strain un

Cristofor uriae, tinand pe Isus pe umarul stiing3). Astazi birica e tencuita din nou i fireete (t) aceasta pretioasa urma a
trebuit sa d:spara.
In tinda gasim Maica Domnului tronand, inconjurata de
sfinti sau sfinte (Santa-Marie i Prislop), apoi scene d:n copilaria lui Isus, precum vestirea magilor de care un Vnger,
in Emp ce ed pleaca prin poarta unei cetati, Adorarea Pruncului, Fuga in Egipet, i Isus tronand intre arhangheli i sfinti
(Pris lop) i in stareit Judeeata din urma (Gurasada), reprezentata cu o deosebita amploare ei motive realiste din viata

contemparana, ca de pilda: Turcii", Jidovii", Cei ce jura


striimb", e. a. m. d. Urme ale unei Judecati de opal se mai gasese pe zidul apusean al navei ruinei de sub Cetatea Coltei4),
precum i pe zidul de miazazi al bisericii din Santa-Marte6).
In sfareit Grh Istvan a mai vazut scene din chinurile iadului pe zidul apusean al bisericii din Streiu6).
In nava, pe peretele de vest, de-asupra eau langa intrare, e
de obiceiu locul inscriptiei votive (Hunedoara, Gurasada,
2) I. Radu, Istoria vicariatului gr.-cat. al Hategului, pag. 194,
crede cl e Sf. Nicolae, dat fiind ca biserica i-a fost Inchinatg.
2) Torma Kara ly semnaleazg picturi, cari au impodobit 1ntrarea
bisericii din Barsau, picturi cari astazi nu mai exista. A bereksza

regi ternploni Hunyadmegydben, pag. 54.


3) Regi falkpek Magyarorszdgon, pag. 151.
4) Vezi Grh Istvn, A kozdpkori bizdnczi falfestszet enalcei
Magyarorszdgon, pag. 235.
5) Ibid., pag. 236-237.
6) Ibid., pag. 234.

www.dacoromanica.ro

97

Streiu-San-Georgiu), impreung cu tabloul votiv (Hunedoara,


Streiu-San-Georgiu); pe acelas perete mai gsim. j Adormirea Maicii Domnului (Hunedoara). Doar in Barsdu era reprezentat tabloul votiv pe peretele de miazgzi. Pe peretit laterali pietura, e repartizath. pe mai multe randuri (la Densus,.
Santa-Marie i Cetatea Coltei sunt Gate 4 randuri). Aci aunt
reprezentate procesiuni de ingeri, sfinti i sfinte, martini 0martire, tinand fie filactere, fie niste obieete pltrate asemdngtoare unor cgrti sau liner cutii eu. ofrande (Santa-Marie,
Hunedoara), inconjurand Fecioara cu Pruncul (Streiu). Mar-

tirii mai aunt reprezentati suferind pentru credintg (martiriul Sf. Pavel in Santa-Marie). So mai ggsese apoi scene ea
Iosif si Maria cu Pruncul, care se joacg cu un bgetas (loan?),
probabil un moment din odilna in drum spre Egipet (SantaMarie), trei sfinti asezati intre arbori (simbolul Trinitgtii, San-.
ta-Mgriel,Isus predicand i binecuvntand (Streiu), iar in bi-

serica din chirasadului, in apsida din spre nord, e zugrgvit


Taus la portile iadului (Anastasis), si in apsida din spre sud.
Schimbarea la Fatd; de desubt Thus in fata lui Pilat; tot aci
e reprezenta i Isus sub cruce intovgrsit de femei sfinte,
precum i o serie de sfinti luptatori, sfantul Gheorghe, strgpimgand cu sulita balaurul, i altii, luptand cu arcul i sageata impotriva unui monstru cu sase capete, etc. Pe peretele de est, de ambele laturi ale iconostasalui, fie cg se eonthing procesiunile sfintilor de pe peretii laterali (Densus,.
Streiu), fie cg sunt reprezentate scene din pasiune: Rgstignirea (Santa-Marie, Hunedoara) i Luarea de pe Cruce (Hunedoara). In biserica din Santa-Marie se mai vede reprezentarea Ingltgrii Sfintei Crucil). Imparateasa Elena, in tinutg de
mare ceremonie, tine in stanga Sfanta Cruce de-asupra cgreia
apare din nori mane, bineeuvantgtoare a lui Dumnezeu, iar
in jurul ei se strang 0. se inching princese si. cavaleri. Costumele cavaierilor, eompuse din cfimasi de zale fti coifuri, apartin
dupg pgrerea lui Fr. Fl. Renner') see. al XIII-lea. Iconostasul de lemn poart doug pang la trei randuri de iconite,
reprezentnd pe Mantuitor, pe Maica Domnului cu Pruncul,
ci portretele sfintilor principali (example la toate bisericile,
fie iconostasul nou de tot, fie mai veehiu; exceptie face bise1) Ibid., pag. 237.
2) Regi falkepPk Magyarorszdgon, pag. 131.
7

www.dacoromanica.ro

98

rica din Shatl-Mitrie, uncle ticonostasul lipseste, apartinnd biserica de prezent Confesiunei ref ormate).
Cicluri importante de picturi se mai pastreazg, pe boltile
bisericilor din Gurasadului, Hunedoara i pe intradosul arcului de triumf al ruinei de sub Cetatea Coltei.

Astfel turlele biserieilor din Hunedoara i Gurasadului


poarth. bustul Pantoeratorului, in G-urasadului ineonjurat de
heruvimi, evanghelisti i ingeri, iar in Hunedoara de serafimi,
profeti i simbolurile evanghelistilor. Pe bolta semicilindrica
din spre vest a navei bisericii din G-urasadului se mai vede
Dumnezeu Tathl, Fecioara i ingerii, in vreme ce in Hunedoara,

boltile cuprind un ciclu important de scene; in bone semieilindrice ale navel din mijloc, se insirA din apus spre thsg.nit Inyierea lui LazAr i Dumnezeu Savaot, inconjurat de cele
patru tronuri; boltile transversale ale navei din miaczAzi re-

prezinth Intrarea in Ierusalim (Floriile), Thus la portile iadului (Anastasis), i InmormAntarea (I), inconjurate de medalioane, iar in nava de nord se pot recufnoaste Nasterea, Botezul, Prinderea lui Isu i Luarea de pe cruce1). Intradosul

arcului de triumf al ruinei de sub Cetatea Coltei poart in


centru medalionul Pantocratorului, apoi coborfind spre miaznoapte, Vindecarea orbului (daug momente impreunate, odat
punerea mnilor lui Isus, i apoi spaarea ochilor) i vinde-

earea ologului, iar pe versantul opus Petru pe apg., ek'ruia


Isus Ii intinde mna, i Sfnta Treime, simbolizath prin cei
trPi ingeri eglAtori, osphtati de Avram.

In altar apoi sunt reprezentate Crucificarea, Ineoronarea


Fecioarei (Streiu-Stm-Georgiu), Sfnta Treime, reprezentatA
prin Dumnezeu Tathl, Dumnezeu Fiul i Sfntul Duh (Gurasadului i Hunedoara), apoi Fecioara cu Pruncul in brate
(Streiu-Siln-Georgiu i Hunedoara), precum si Sfintii Pgrinti,
tinfind cArti sau filactere (Sant-Mgrie, Cetatea Ooltei, Densus,

Hunedoara, Gurasaidului). Misterul Sfintei Cumineaturi in


schimb e reprezentat numai in apsida ruinei de sub Cetatea
Co ltei.. Aci Isus, intoreandu-se spre stnga, imprth.seste pe
aposfoli cu paine, iar spre dreapta en vin. Ambele figuri ale
lui Isus sunt umbrite de cAtre un tabernacol.
Referitor la iconografia picturilor din Hunedoara vezi I. D.
.tefa.nescu, Contributions d l'aude des peintures murales valaques,
pag. 31-32.
1-)

www.dacoromanica.ro

99

Am insirat ad ceeace se mai vede azi in biserici din podoaba de odinioard, preeum i seenele notate de unii autori,
ale edror urme le-am mai putut verifica. Afard de aeestea insd
Torma, Kam ly mai spune c. biserica din BArsdu era in intregime bogat zugravitd1), dar aceste picturi au Isprut toate cu
ocazia restaurdrei din anul 1906. La. fel cunoaste Gra Istvan,
in articolul citat mai- EC UST mult mai multe reprezentdri cleat
am mai putut eu constata.
Totusi, in general cred ea' s'au pdstrat suficiente specimene
de picturd, pentru. a ne putea da seama ea reprezentarile obicinuite in biserieile ronfanesti din jude:ful Hunedoarei se rezuma la urmtoarele cicluri: viata hu Isus din copildrie ph,nd
la Judecata din urm, cuprinzfind misterele i cateva din minuni, apoi viata Fecioarei, eiclu identic cu reprezentatile din

copildria Mntuitorului, arora li se mai adaugd Bunavestire, Adormirea i Preasldvirea Fecioarei, apoi scene din suferintele martirilor i luptele eroice ale ciltorva sfinti pentru
scaparea omenirei din ghiarele duhurilor intunericului. Vechiul Testament e reprezentat in schimb doar prin cei trei ingeri ospdtati de Avram, tem devenit de altmintrelea simbolied pentru crestinisan.

Drept caracteristia a iconografiei utilizate


chiar acceptdnd ideea cit o sumedenie de scene nu San mai pdstrat de
loc -- dobandim convingerea cit numdrul reprezentarilor a
extrem de redu i. putin variat. Din &Gest pima de vedere
pictura prezinta evident o inratisare sArdacioasd i nefavera-

bird, atilt In comparatie cu pictura athonita, cat si cu cea


sarbeascd, dar mai ales and o compardm cu eiclurile bogate
si variate, pe cari le inthlnim in bisericile moldovenesti. Din
acelas punct de vedere rezultd, apoi inrudirea de-aproape cu
ciclurile reprezentate in biserieile de lemn, eel putin din cele
publicate prima in prezent2), desi subieetele pictate in itc.te
biseriei intrec si ele ceea-ce s'a pastrat In judetul Hunedoara.
In orice caz constatam cit preocupdrile iconografice ale satenilor roin'ani s'au mArginit la viata lui Isus si a Mariei, treand doar rareori la alte cateva subiecte, disparente fatd de
nnaltinica scenelor ackstor delta cieluri.
') Torma Kroly,
pag. 54.

A berekszi rgi templom Hungadmegyben,

2) Vezi C. Petranu, Bisericile de lemn din jud. Arad, pag 13-15.

7
www.dacoromanica.ro

100

Alt fapt demn de notat e absenta unei oranduiri stereotipe.


Doar Pantocratorul 1-am gasit in turle, i Judecata din Lima
adeseori pe peretele apusean, incolo scenele din navd
desi
apartiniind mai ales ciiclului vietei lui Isus precum i cele din
altar
unde sunt eu. prefeTintd ardtate dogmele i autorii
lor
se insird destul de liber, rard a se putea stabili paralele
direct intre o bisericd i alta. Acest f apt dd de gandit. Mai

intalu se pune chestiunea ce fel de erminii au putut folosi


pictorii, fiindcd toate erminiile cunoscute panA acum, fie celo
grecesti, fie cele rusesti, fie cele romanesti sunt mult mai ample.
Despre picturile din Streiu indeosebi, Gra, care le-a vzut intr'o
vieme cnd erau .mai multe si mai bine pdstrate, crede cd. au
lost executate dupd cartoane bizantine bune"). Totusi se pare
ch spiritul indigen a avut o parte destul de insemnatd, limitnd
intentionat scenele sfinte, cari trebuiau s impodobeascd biserica locald, permitiind pictorilor sd se foloseaseA de erminii
strdine numai in masura gu.stului etitorului, tdran simplu sau
Oran nobilitat. Avem deci fie o scoal locald de zugravi, fie
o convingere religioasd, i artisticd a localnicilor, care a stiut

sd se impund. Iat doud intrebri, spre a ciror rezolvire nu


poate tinde lucrarea prezentd, inchinatd arhitecturei biserieesti, intrebdri cari asteapt insd rdspunsul dela studii earnplexe asupra picturei romanesti ardelene, studii cu atat mai
urgente, cu cat matertalul, azi Inc. relativ bogat, maine poate
s dispard, cu desvarsire.

3. Figura (Infatiarea).
A) Tipul longitudinal (arhitecturd oi plasticd).
Am vdzut in partea I-a ea' bisericile din jud. Hunedoara se
impart in dou grupuri principale. Tirmeazd sli precizez acum
aceste tipuri si sa le definesc din punctul de vedere al inratisdrei mai amanuntit.
Primul tip eu care nal voi ocupa e cel longitudinal. Dimensiunile. date in partea I-a, aratd ea" planul longitudinal la toate
bisericile acestui grup nu e exagerat. Alungirea rezultd mai
repede din insirarea mai multor inciperi pe axa vest-estied,
deck dinteo lungime exageratd a navei. De fapt toate navele
1) GM h Isivn, A kozepkori bizdnczi falfesteszet emlekei Magyarorszdgon, pag. 234.

www.dacoromanica.ro

101

se apropie mai mult sau mai putin de pdtrat, iar nava bisericii
din BArsau e chiar mai larga, dech,t lunga. De-asemenea clopotnitele i apsidele (acestea eu exceptia eelor din B'arsau i Ostro-

Nul-Mare) sunt fie de-a dreptul patrate, fie foarte putin alungite. Predominarea aceasta a patratului e insd deosebit de semnificativa. D1 J. Strzygowski spune despre patrat, c e tipul
constructiei in lemn, fiindcd patratul e In aceeas masura in
functie do materialul lemn, precum e rothnzimea dependenta,
de piatra"1), Din punct de vedere logic si tehnic, aceastd teza,
se justified singurd, din punet de vedere practic, e adevdrat c.
patratul se intalneste, in afara arhiteeturei de lemn, executat
M in piatrd sau ca'ramidd; dar daca, acestea din urmd foloseso
deopotriv ambele planuri, si eel rotund si eel patrat, arhitec,tura de lemn din contra, nu cunoaste cleat planul pdtrat, respective usor alungit sau dublu lungit (adeed 1:2), dupd cum
cladirea are pereti longitudinali formati dintr'una sau din doud
lungimi de barne. Dealtmintrelea provenienta tipului longitudinal, respective pdtrat, din arhiteetura de lemn pare indea-

juns demoustrata, prin ultimele cercetari ale dlui J. Strzygowski2) si dlui Fr. Wimmer3) asupra arihtecturei nord-europene. Chestiunea importantd pentru. noi e, daca bisericile noastre de piatra din jud. Hunedoara sunt rezultatul unei influinte
strine, sau daed si la noi, ca si in Nord, trecerea dela lenm la
piatrd, pastrand traditia, a fost un pas independent, indigen.
In cazul din urma suntem nevoiti s presupunem o arhitecturd
de lemn in Ardeal, anterioard' bisericilor de piatra earl s'au
pastrat. Raspunsu1 la aceastd chestiune nu se poate da imediat.
Yom continua eu analiza i solutia, ce imi pare mai verosimila,
o voi expune la sfa,rsitul eapitolului. Deocamdata, precizez, rezum'and, ca la tipul longitudinal paratul sau dreptunghiul pre-.
valeaza. la toate incaperile, i dimensiunile liii sunt asa de reduse, ineat corespund cu desdvdrsire dimensiunilor impuse de
constructia cu Mine asezate orizontal (B1ockverband)4). Exceptie la aeest plan fac numai cele doud apside ale bisericilor
1) Die Holzkirchen in der Umgebung von Bielitz-13iala, pag. 27 si
Die Kunstgesrhichte und die byzantinischen Studien, pag. 546.
2) Altslavische Kunst, pag. 164.
3) Vezi Der Norden in der bildenden Kunst Westeuropas, articoluI

dlui Fr. Wimmer, pag. 217 si 261.


4) In acPastil ordine de idei vezi ce spune dl J. Strzygowski des-pre bisericile croate i despre ceIe vestslavice, Altslavische Kunst,
pag. 135 si 239.

www.dacoromanica.ro

102

din Barsau i Ostrovul-Mare. Ambele se pot concepe numai in


piatra, si anume cea din Ostrovul-Mare (fig. 7) pentruca e perfect rotunda, iar cea din Bbrsau (fig. 6) pentruca spre afara
e In patru laturi, iar inauntru rotunda, si din acest motiv odata
mai mult se poate construi numai dinteun material, care permite pe alocurea o ingrosare, pe alt parte o subtiere a zidului.
Amtuadoub. aceste apside rezulta ea tip din influinte orientale,
eel putin ce priveste rotunzimea bor. Poligonalismul exterior
al celei din Beirsau insa e mai greu de explicat1). Dehio, i dupg
el K. Woermann2) cred ca poligonalismul e oriental, si la fel
spune W. Petkovic3), cu deosebita privire la apsidele cari se
termina spre est cu un colt si nu eu o lature, c acest motiv
nu apare cleat in Asia Mica la biserici eari s'au nascut inteo
atmosfera, pur asiatica". De alta parte insa dl J. Strzygowski4)
demonstreaza ea poligonalismul e tot asa de usor explicabil

din materialul lemnului ea si patratul, eitnd exemple din


Moravia si Finlanda. Ca o complectare a acestora asi mai
aminti biserieile de lemn din jud. Arad, publicate de dl C. Petranu, din cari rezulta limpede, c poligonul e la fel des si fe-

ricit utilizat in arhitectura de learn ea si patratul, iar ce priVeste apsida cu muehie in frunte, pe care dl Petkovie o cunoaste numai din mediul asiatie, considernd i exemplele din
Sarbia drept un import, o intalnim in jud. Hunedoarei la bisericile din MI-Mu, Hunedoara i la eapela castelului Corvinestilor din aceeas localitate5), preeum si la bisericile de lemn,
cum e de pilda cea din Iarcos (jud. Arad) 6) si eea din TIuklywa
(din Slovacia)7). Prin cercetari, amanuntite exemplele s'ar putea en siguranta spori. Acest material, care evident nu poarta
I) Apsicla poligonala In exterior
insa cu lature spre est si nu cu
muchie
i semicercuale In interior, e veche In arhitectura orientala kArmenia) i apare i In arta bizantin6 deoclata cu constructia
central.
2) Geschichte der Kunst, vol. III, pag. 213.
3) Studien zur Kunst des Osters, pag. 162.

4) Kunstgeschichte und die byzantinischen Studien, pag. 546 si


AUslavische Kunst, pag. 30.
5) Vezi planul la Forster Gyula, Magyarorszag Mdenadkei, vol.
III, plansa 5.
0) Vezi planul la C. Petranu, Bisericile de leinn din jud. Arad:

plansa 45.

7) W. R. Zaloziecky, Gotische und barocke Holzkirchen in den


Karpathenldndern, fig. 54.

www.dacoromanica.ro

103

earaeterul incidentalului sau al unei influinte izolate, ci aPare ca


strat intins atat in Ardeal cat FA in Slovacia, a fost deci in intregime nesoeotit, respective necunoseut de autorii, cari atribue
Orientului motivul apsidei poligonale i indeosebi al celei cu
muchia in frunte, i astfel ipoteza emisa de dl J. Strzygowski

e singura, (tare persists in fata aeestor argumente. Ramanedeci ea element strain arhiteeturei de lemn doar apsida semicercual, care evident rezult din construetia de piatra sau
caramida, si ea atare tocmai ea e mai repede de provenienta
sudica sau ehiar orientala,% precum FA apsida eu semieercul
interior conabinat cu poligonui exterior, pe care de-asemenea o
intalnim in arhiteetura sud-orientala.
Toate incaperile sunt invelite in interior, in eele mai multe
eazuri, cu bolti de piatra, i anume eu bola eilindrice (in intregime: Barsau i Ribita, numai nava Streiu-San-Georgiu, numai apsida: Cetatea Coltei), cu ogive (apsidele bisericilor din
Saut-Marie i Streiu), sau in sfarsit cu o calota eliptie (apsida bisericii din Streiu-San-Georgiu). Toate boltile acestea
sunt veal i originare. Astfel, ce priveste eel putin bolta semicilindrica, ea pare cu drept cuvant ca face parte din caracteristicile tipului longitudinal, nu numai din momentul &And
acesta a fost transpus in piatra, ei din vremea and era inch'

executat in lemn. Daca deci in arhitectura de lemn a Slavilor de vest bolta cilindrica e mai veehe decal tavanu12), si
la noi aceast teorie pare a se confirma, considerand biserieile de lemn din jud. Aradi) i bisericile hunedorene de piatra,
cu bolti de lemn (Ostrovul-Mare, Pesteana, Ciula-Mare), numai
ea toate aceste bolti de lemn sunt relativ recent, ii anume eele
ale constructiilor de lemn, pentruca acestea insasi dateaza abia
dela sfarsitul see. al XVII-lea incoace, iar cele ale bisericilor
dc pia tra, pentruca boltile de lemn de azi se datoresc vadit unor
restaurari, Un fapt indirect care pledeaza in favorul ideei, eg,
') Existenta apsidei semicercuale In forrag, de nise, de pild6. la
,mormintele" sfintilor palestinieni i sirieni e doveditrt pentru vremurile biblice de dl J. G. Frazer, Folk-lore in the Old Testament,

vol. III, pag. 41 si urm,


2) J. Strzygowski, Kunstgeschichte und die byzantinischen Studien, pag. 546 si Der Norden in der bildenden Kunst Westeuropas,
pag. 151.

8) Vezi C. Petranu, Bisericile de lemn din jud. Arad, pag. 10 .4i


aceluias autor In Die Kunstdenkmaler der sdebenbiirger

pb.'rerile

kumeinen, peg. 38.

www.dacoromanica.ro

104

bolta eilindrica provine din arhitectura de lemn, e infatisarea


turtith a seetiunei transversale a tuturor boltilor cilindriee ale
acestui tip de biserica, fie ele executate in lemn, fie in piatrA.
Aceasta turtire, daca se potriveste eu tehnica eonstruetiei in
lemn, unde bona de scanduri e o simpla invelitoare interna,
nth/math de cApriori si catuse, si capabila sa ia cu usurinta
orice infatisare, ce incape sub acoperisul cu dm/A pante,
de
pilda bolti cu sectiune trapezoidala (nava bisericii din Streiu)
atunci ea nu se potriveste de lac cu cerintele statice ale boltirei in piatrA, unde stabilitatea creste pe mAsura ce bolta se
apropie de figura exacta a semicercului. Si aceasta figura tartita, oarecum potrivnica boltirei reale, e cu atht mai semnificativa, cu eat pare profund inraddeinata in regiunea noastra,
undo vom veded c o intalnim si la unele dintre cladirile centrale, ciclin copiate dupa modele din regiuni uncle e zidea
in piatra, i uncle structura tiputtli central era eugetata eminamente in acest material. Dar toate aceste consideratiuni nu
constituesc deocamdath decal o ipotezd, a carei demonstrare
e Inca in functie de publicarile viitoare ale materialului, pentrueA atat intre bisericile din jud. Hunedoarei se gaseste un
exemplu de bisericA de piatra, a carei nava e acoperita e tavan simplu de lemn (Santa-Marie), precum i intre bisericile
slovace, cele din Topporez1) si Szmrecsny2) au tavane de lemn

si Inca zugravite, astfel e. datarea lor In perioada de tranzitie


intre epoca romanica si gotica e asigurata.
Daca deci problema originei boltii semicilindrice ramane
deocamdata nerezolvita, aparitia ei in Europa orientala e straatht la
vechie i demonstrata
dupa cum notam mai sus
bisericile de lemn cat si la cele mai vechi exemplare ale acestui
tip transpuse in piatrA, atat la noi, in jud. Hunedoarei, cat tgin Finlanda3), n Croatia4), in Catalonian) precum si in Meso1)

V. Myskovszky, A topporczi templom Szepesmegyben, pag.

239-249.

2) V. Myskovszky, A szmrecsdnyi templom gs mennyezetenek f estmnyei, pag. 145-151.


3) J. Strzygowski, Der vorromanische Kirchenbau der Westslaven
In Altslavische Kunst.
4) J. Strzygowski, 0 razvitku starohrvatske umjetnosti, pag. 39
urm. unde autorul sustine din nou proyenienta boltii semicilindrice
din arhitectura de lemn nord-est europeana, slava. Vezi i Aitslavische Kunst, pag. 22, 130-1, 159.
5) Puig i Cadafalch Le premier art roman, de pilda biserica St.

gi

www.dacoromanica.ro

105

potamia, unde apare deja in primele faze ale arhitecturei crestine, si de uncle ar fi influintat arhitectura europeand, dupg
cum cred mai multi distinsi savantil).
Singurg bolta cu ogive (la apsidele din Santd-Mgrie si
&rein), rmane astfel strdind en desdvarsire de- tipul nostru,

i ea isi gdseste atat paralela eat si originea in arhitectura


saseased ardeleand, furnizandu-fie astfel ca termen de datare
secolul al XIII-lea, dat fiind c bolta ogivg apare in Ardeal
odata eu primele monumente ale stilului romanic tarziu, incg
pe la sfarsitul seeolului al XII-lea.
Toate aceste bolti zac de-a dreptul pe ziduri, eu exceptia
ogivei apsidei din Santa-Marie. Nervurile diagonale ale acestei
bolti pornese din niste semicolonete asezate in colturi, prevAzute

jos en bazg, sus cu tor si capitel in forma' de paner (Korbkapitel), impodobit cu un ornament neregulat de dantelg, obtinut
prin scobirea pietrei, iar de-asupra iargsi un tor, fcnd legdtura potrivitg cu nervura. Capitelul e strans inrudit eu cele bizantine dantelate. In schirab stalpii cari se gdsese in biserica
din Sant-Mdrie, octogonali, eu capitele pgtrate, purtand galeria, precum i stalpii pdtrati cari sprijinesc zidul de est al
clopotnitei din Streiu-San-Georgiu, sant de o facturd simplg,
neprofilatd, i amintesc de-aproape paralele din bisericile preromanice, lombarde, franceze i catalane, publicate de
Puig i Cadafalch2).

Ce priveste clopotnita in sine, ea e de provenientg euroi planul ei atrat indic iargsi ea material originar
lemnu13), numai eg tehnica din care s'a desvoltat nu e cea
peand,

est-europeand, ci e cea nord-vest-europeand, adeed constructia


cu catarturi (Mastenbau). De aci i faptul cd nu toate bisericile de lem.n est-europene au clopotnitd, eeea-ce se poate conMartin din Fonollar, pag. 15, pentru celelalte nefiind indicat precis
felul

Invelitoarei interne a navei; in schimb apsidele sunt toate

boltite In berceau i sectii de sferl.

1) Ch. Diehl, Manuel d'art byzantin, vol. 1, pag. 13-14, 90-91;


Puig i Cadafalch, Le premier art roman, pag. 6I3 precum i alti autori vechi ca Choisy, Quicherat, Courajod, citati de R. de Lasteyrie in
L'architecture religieuse en France d l'poque romane, pag. 239 si
M. Aubert, ibid, pag. 733.
2) Le premier art roman, plana XI, XIII, XIV.
3) Turnurile-mausolee din Churasark, de pildh, zidite in argmidn
sunt oilindrice.

www.dacoromanica.ro

106

stata si la bisericile de lemn transi1vAnene1). La bisericile de


lemn cari au clopotnit, aceasta e de obiceiu asezata lAnga laturea de vest a navei, dar gsim si exemple de clopotnite asezate de-asupra apsidei, asa cum e cazul la biserica de sub Cetatea Co llei, adevrat e executate in piatrA, dar apartin'and
aceluias tip de biserici; o paralel in arhitectura anglo-saxon'a
ar fi de pild Weyburn2), iar alte exemple se gsesc in Austria,
in HenersdorM, si Klosterneuburg (biserica Sf. Gertrud)4). Dar
dacl totusi mai poate exista vre-o indoial asupra provenientei
a cestor clopotnite din arhitectura de lemn, atunci exemplul
bisericei din Streiu-S'an-Georgiu le spulberA. Aceastg clopotnit, asezat'd pe stlpi, dintre earl cei apuseni se contopese cu

nu

Fig. 30.

Biserica de lemn din NyZny Orlyk : plan.


(Dupa. W. R. Zaloziecky.)

zidul vestic al navei, in vreme ce stfilpii rsdriteni stau liberi


in nav, nu are paralera deck in arhitectura de lemn, si aceast constructie nici nu e explicabil'a altmintrelea. Numai lemnul permite asemenea combinatii si ele au sL lost realizate. Astfel de clopotnite cu st'alpii estici asezati in nava', inthlnim in
Slovacia (bisericile din Saldobosch si Ny2ny Orlyk (fig. 30)5),
Polonia9 si. Austria om, numai cb,' la bisericile slovace do2) Asupra acestei chestiuni vezi si C. Petranu, Die Kunstdenkmdler der siebenbitrger Rumdnen, pag. 42.
2) Fr. Wimmer, Der Norden in der bildenden Kunst Westeuropas,
pag. 253.
3) Ed. Freih. v. Sacken. Baudenkmale im Kreise u.ld. WienerWald, pag. 83.

4) Ibid., pag. 225-227.


5) W. R. Zaloziecky, op. cit., fig. 20, 72-73.
0) S. Strzygowski Die Holzkirchen in der Umgebung von Bielitz-

Biala, unde aproape toate bisericile descrise de autor prezint6 aceastA particularitat e.

7) Nu sunt sigur dacl stalpii vestici din nava bisericei de lemn

www.dacoromanica.ro

107

potnita e asezatA aproape intotdeauna pe patru stalpi proprii,


asa crt niei in vest ea nu zace pe peretele navei. Din aceastA
cauzA elopotnita e adeseori asezatA cu doi stalpi in afara navei
$i cu doi inAuntru (exemple Ny2ny Orlyk, Kru 2lowa)1), san eu
toti patru stalpii in interiorul navei (exemplu Niklowa, fig. 351,

eaz in care ea pare ea tinde $A se apropie de mijloeul navei;


dar asupra acestui fapt voi reveni, cand voi analiza biserica din
Deu$as. Pentru tipul longitudinal, e deocaanclatA suficient sA
rezum, eh' atat planul cat i varietatea a5ezArei clopotnitei indicA, din punct de vedere tehnic, provenienta dintr'un prototip
in lemn, iar analogiile par a confirma aceastA indicatiune.
Acoperisele navelor si ale apsidelor sunt toate eompuse din
eke doug versante juxtapuse, de-a lungul axei longitudinale,
adecA vest-estice a clAdirei. Aceste acoperise, earl formeazA de

ambele eapete eke un fronton triunghiular, sunt fireste eonstruite din lenan i nici nu pot fi concepute altmintrelea. SingurA arhitectura veche greceascA, in stilul dorie, a incercat
SA le transpunA in piatrA, pastrand toate elementele, atat cele
structive cat si cele ornamentale, incat aceste acoperise dorice

par mai de grabh zidite din lemn pietrificat deck din piatrA
propriu zis. Aeoperisele cu doua versante, a$ezate longitudinal, sunt dealtmintrelea comune arhiteeturei nord- i nord-esteuropene2), precum si eelei de lenan din Slovacia3) rsi din jud.

Arad, si tot in arhitectura de lenan Osim i paralele la acoperisul ce urmeazA linia planului de-asupra apsidei, cum e ca-

zul celui, de altfel restaurat, al biserieei din Ostrovul-Mare,


care spre est nu se terminA cu un fronton, ci la care versantele
opuse se rotunzesc de-asupra altarului, eontopindu-se $i formfind un semicon. Veehia infAtisare a inveli$ului bisericii din
Sf. Treimi din Gray, supoarta" o c1opotnit5. sau nu. Vezi planul la
J. Strzygowski, Der Norden in der bildenden Kunst Westeuropas. p. 141.

La cAteva biserici din judetul Arad, publicat de dl C. Petranu


(Bisericile de lemn din jud. Arad, pl. 46-50), clopotnita e sprijinit5.
cu stlpii apuseni pe peretele apusean al navei, dar stlpii, cari supoart5, clopotnita spre ritsbrit nu stau liberi tn navA, ci sunt mascati printr'un perete, tras tntre ei i peretii navei (fig. 31), perete str5.-

Mut de u

tnire tind, i nav5,.

ferestre pentru a permite o intimg comunicare

1) W. R. Zaloziecky, op. cit., fig. 71, 72-3.


J. Strzygowski, Kunstgeschichte und die byzantinischen Studien, pag. 543-544.
3) Vezi ilustratiile la W. R. Zaloziecky, op. cit.
4) Vezi exemple la C. Potranu, Bisericile de lemn din jud. Arad.
2)

www.dacoromanica.ro

foisfsTFiucTi F.) ird5tn1c

DIN ThLF)

Trc F)9 r9-1:60


glo

12' 3o

fl90

015o

4-

to

lc

1111111;)

yi3F
1111

r4.

IrL911

I'

INNIMMIMMI
19

cg

41ECTiLlIf

4,LCilfgiTU1[11F1L4)

ilftfm, Li 25 MC.1926.

VCritiNE 1-19F)N5vm,o
iriTg

din Talagiu : plan si constructie (dupa C. PC tranu).


Fig. 31. Biscrica de lemn www.dacoromanica.ro

DC :

109

Bfirsdu nu. e descristi de K. Torma, dar probabil cd si el urma


linia apsidei, terminnd In rasdrit cu o semipiramidd. Tot in
lemn sant concepnte i executate aeoperisele piramidale ale
clopotnitelor bisericilor din Ciula-Mare i Ribita. Vdrful e
tuguiat, optlater, cn muchiile insd tesite, Inc& pare aproape.
conic, iar la bazd e rdsfrnt in. afard, patrulater. Toate akeste
acoperise disimuleazd complect invelitoarea internd care aeopere nava, respective interiorul clopotnitei, i sunt construite
aproape independent, de-asupra acesteia, f apt care iarasi numai
in lemn este posibil. Acoperisele In piatrd in sehimb Bunt intotdeauna o oglincla a invelitoarei interne, laturea lor externd nefiind de fapt altceva decdt extradosul boltilor interne. De aceea
incercarea dlui Zaloziecky de-a explica formele acoperiselor tuguiate ale elopotnitelor slovace din architeetura gotied de 'Aviv%
e falsd, fiincled aeoperisele de piatra ale clopotnitelor marilor catedrale gotice, constituesc o incereare paraleld celei din stilul doric, adecd o incercare de-a transpune elemente rezultate din tehnica lemnului in piatra. In ambele cazuri nu se poate spune cti
ncercarile nu au izbutit, dar totusi Grecii, mentinand materialul piatr, au abandonat curnd acoperisul in pante, arhitectii
post-gotiei, mentinknd la turnuri, cum dealtmintrelea aproape
se i impunea, figura conului sau a piramidei, au abandonat
in sohimb piatra, revenind la lemn. Deci ac,operisele tuguiate

ale clopotnitelor de lemn in general, preeum si ale eelor de


niatr din jud. Hunedoarei, trelakesc considerate independent
de paralelele din arhitectura de piatrd; ele probabil pdstreazd
infatisarea ce le-a fost impusd dela inceput de cdtre materialul
de constructie specific, i deci ele reprezinth un tip mai vechin
decdt cele el:AA:lite din piatr, care si ele derivd in parte din
rhitectura de lemn.
0 consideratie aparte meritd insd acoperisele de piatrd ale
clopotnitelor biserieilor din Streiu (fig. 1), Cetatea Coltei si
Ostrovul-Mare (fig. 8). De fapt i ele sunt piramidale (eel din
Streiu eu muchiile tesite se apropie de con), dar inlatisarea lor

putin elansatd, mai de grabd turtith i apropiatd de figura


cupolei conice, interioare, al carei extrados e exteriorul lor, le
apropie hotdrit de acoperisele tipice de piatra. Ele sunt conceplate in acelas spirit ca si cupolele orientale, armene, bizantine
sau arabe, si mai ales ca i acoperisele conice de cArdmidd, ce
ineoroneaz:d turnurile-mausolee curasaniee. 0 paraleld directd
ei apropiath sunt aeoperisele de piatra dalmatine, de pildd eel

www.dacoromanica.ro

110

al turnului primgriei din Tran.1), sau ale campanilelor domu1ui2)

si bisericei Sta. Maria3) din Zara, al domului4) si al bisericei


Sta. Giustina5) din Arbe. Se pare deci, eg aceste acoperise de
piatra hunedorene semnaleazg, si ele, ca si apsidele rotunde, o
influint strAind, in imprejurarea de fat probabil sud-vestica.
In mice caz intre Dalmatia si sudul Ardealului acoperisul de
piatrg, se ggseste presgrat prin Ungaria de Vest6), astfel cg
intrebarea, dacg, existA o leg-Mara direct sau nu, chstigg interes i probabilitate.
Am vorbit Ong' acum de figura planului si a acoperiselor.
Litre aeeste doug face legatura zidul. Nu e aci cazul sg, reviu
asupra structurei lui, pentruca am discutat aceast eheatiune
in capitolul tehnicei. Intereseazg, ins aci articulatiile zidului,
adecg, modul cum face el leggtura intre bazg, si acoperis. Mai
intAiu soclul. El lipseste la 'cele mai multe biserici: de tip longitudinal, cu exceptie doar a celor din Ostrovul-Mare si CiulaMare, cari au suferit insg, restaurgri mai mult sau mai putin
radicale. Acestor restaurgri le-asi atribui existenta profilului de
soelu, care de altmintrelea e extrem de simplu, consand dinte
mieg, lArgire a zidului si dintfun profil, fie dreptunghiular, fie
obtuz. Existenta soclului de altfel e determinat mai ales de
motive tehnice. Dupg,' observatiile mele soclul se intaIneste in

arhitectura de lemn numai cnd baza e din piatr7), iar in


arbitectura de piatrA, egad materialul dela bazg," e din blocuri
mai mari (grand appareil), iar mai sus zidul se compune din
piatr mai mgruntA, fie de talie, fie brutg (petit appareil).
Aceasta, fireste, nu inseamng, eg, nu ar exista exeeptii, mai ales

in arhitectura de piatrg, unde atat constructille romanice si


1) Vezi ilustratia la Cirillo M. Ivekovric, Datmatiens Architektur
und Plastik, vol. I, pl. 4.
2) Ibid., vol. III, pl. 114.
3) Ibid., vol. III, pl. 146.
4) Ibid., vol. III, pl. 180.
5) Ibid., vol. IIL pl. 180.
0) Vezi exemple la Myskovszky, Magyarorszdg kdzdpkori ds renaissance stitil mfiemlkei, partea I, pl. 12, 21,, 42, si la Forster Gyula,
Magyarorszdg ma emlkei, vol. I, de pilda clopotnitele bisericillor din
Lbny (pag. 71), Jaak (pag. 29) si Pcs (pag. 42).

7) Exemple cu privire la arhitectura de lemn omogena si lemn


eu butt de piatra, se gsesc atat in jud. Arad (veal ilustratiile la C.
Petranu, op. cit.) cat si in Slovacia (v. ilustratiile la W. Ft. Zaloziecky,
op. cit.).

www.dacoromanica.ro

111

gotiee, cat si cele bizantine sunt toate rezultatul unor indelungate elaborairi, eu origini multiple, cad in Nord
de pild

se pierd in parte in constructia in lemn cu brne verticale


(Mastenbau), sau in tehnica paiantei, iar in Orient in foluritele
tehnici, necesitate fie de predominarea materialului de egir5.midA ars'a la soare, fie de cea a pietrei de talie. Aei ne gaSim
pe teren virgin, si abia un studiu special va fi chemat sg, hatrasel 0 justificare tehnicti i formara a soclului in orice eaz

nu exist decht atunci, cnd e o deosebire intro materialul


dela bazA si eel din zidurile cradirei. Dar, oricum s'ar solutiona

chestiunea en privire la arhitectura de piatra, inelele de leaturd ale tipului nostru longitudinal conduc spre arhitectura
de lemn i aci materialul omogen, utilizat in arhiteetura dela
ses nu necesit si nu cunoaste soelul. De unde deducerea c utilizarea numai a lemnului in constructie e original% din eampie,
ei acolo uncle se g`asesc biseriei de lemn de acest tip si in munti,
tehnica trebue BA fie considerata ca importata, fie direct prin

imigratiuni, fie prin imprumut. lavers, la munte, unde piatra


ea si lemnul abunda, i unde pozitia pe pante expuse suvoaielor
de ploaie, neeesita o intArire deosebith. a bazei, piatra infra' ca.

factor important in constructia fundamentului, aleatuind un


seelu simplu prailat, dar pronuntat, iar lemnului i se rezerva.
elladirea de de-asupra. Pentru arhitectura tairaneasca" din Romania faptul acesta e indeajuns de cunoseut1) si el e strvechiu, dupg cum. adeveresc i deseoperirile preistoriee2), lucru

natural, pentruca rspunde unor nevoi reale.


Daeb," deci zi.dul, in partea de jos, zace de-a dreptul pe pAm ant, MA. o ineadrare plastica, aproape la fel se termin'a el Si
sus. Cornisa, desi adeseori existentA, are un rol foarte redus.
Mai pronuntatg. e doar la bisericile restaurate din OstrovulMare si Ribita, la earl de sigur e de provenient6 modernA, aletttuitA dinteun profil proeminent, in felul unei console eu ungbiuri drepte si obtuze. Linii complicate, curbe i unghiulare
nu se intainese de loe, cu exceptia cornisei recent restaurate a
bisericei gr.-cat. din Pesteana. Dar toate aceste cornitse nu ne
si
intereseazA. Bisericile vechi, fie eg nu au cornise de loe
Vezi Wilhelm Jnecke, Das rumdnische Bauern- und Bojarenhaus, capitolele: Das Haus des Flachlandes (pag. 7 0 urm.)
Das Haus des Berglandes (pag. 31 0 urm.).
2) Vezi Vasile ['Aryan, Getica, pentru constructia in lemn,. pag.
135, iar pentru constructia in piatr i cgrAmid5,, pag. 625.
1-)

www.dacoromanica.ro

112

acesta e cazul cel mai des (exemple: bisericile din Streit'.


Streiu-San-Georgiu, Ciula-Mare, Cetatea Coltei1), fie c'a' ea e
compusa dinteo bagheth (biserica din SAntA-Mrie), sau
la
clopotnit
dinteo cavet discreta, care lgrgeste putin baza
aeoperisului (clopotnitele bisericilor din Cetatea Coltei i Ostrovul Mare). In privinta aceasta biseriei1 hunedorene se apropie
odat mai mult de constructia de lemn, precum si de arhitectura nord-est europeanA in genere. Astfel, in vreme ce in arta
bizantin g. propriu zis, cornisa, In felul unor dinti de ferestru,
e dominant, in Moldova ea nu apare cleat rareori si tot asa
de diseKet ca si la bisericile discutate aci2), iar in Rusia
cu
toatg, invazia directa a stilului bizantin
cornisa nu apare
deck prin ani 1505-1509, anume la biserica Sf. Arhanghel Mihail din Moscova i ac.i ea e datorita arhitectului italian3).
Afara de aceste rare profiluri structiv-decorative, mai tre-

ble notata bagheta simpla, dreptunghiularh, care apare de


ckeva ori la clopotnitele biserieilor din Streiu i SAntsa-MArie,
incercuind baza etajelor. E un motiv atat de simplu i putin
caracteristic, incat e imposibil de a IL11-1 gsi paralele pretu-tindeni.

Ornamente plastice, pur decorative, sunt Ins. si mai putine,


d ar totusi mai ales unul din ele e deosebit de important: anume
zig-zagul. Acest ornament e ale:quit din caramizi inclinate un.a

spre alta, ce se int'alnesc cand la baza, cnd la vArf. Spatiul


Intro ele e gol, iar marginile sunt subliniate prin ate un simplu sir de cArgmizi, azesate orizontal. Astfel ornamentul se des-

prinde rosu pe fondul negru (umbra), compus din intervalele


goale. Zig-zagul apare ea bran la clopotnitele bisericilor din
Streiu (fig. 1) si Santd-Wa'rie (fig. 4), precum si la biserica din
Densus (fig. 16, 29), uncle joaa un rol deosebit de important,
asupra caruia voi reveni mai jos. Ce priveste caracteristica
intrinseca a acestui motiv, el poara scris pe frunte materialul
din care provine: lemnul, respective thietura in lemn. In piatrai
e nefiresc, in caramid e stngaciu, in stuz ar fi o simpla imitatiune nedurabil. Inainte de toate acest zig-zag trebue bine
1) Nu stiu dad, tacerea lui K. Torma asupra cornisei bisericei
din Barsau, se poate interpreta in sensul lipsei acesteia. sau dac
ea constitue o omisiune. Biserica restauratg, azi, nu mai permite concluzii.

9 Vezi G. Bals, Bisericile lui $tefan Gel Mare, pag. 190.


3) L. Edam, L'art russe, vol. I, pag. 242.

www.dacoromanica.ro

113

distins de zig-zagul-lambrequin, care se intalneste si el adeseori,

nu In regiunea biserieilor earl ne ocup aci, ci in imediath


apropiere, in Muntenia, Moldova, Rusia, preeum si in Sud, in
Peninsula Baicanick Nu e locul aci sa" urm'arim expanziunea
zig-zagului lambrequin, ci e cazul sa-1 earacterizgm pen-

tru a-I distinge: el e un motiv asemAngtor unei margini de


draperie ee athrnA in jos. De obiceiu, sub cornisa larg proemiDepth, zidul, sau stucul e tiat in zig-zag. Acesta indic deci
ci zidul de-asupra zig-zagului e mai larg deckt de desubt. Provenienta motivului acestuia nu ne intereseaza% de prezent, dar

el poate s5. fie o amintire din arta nomadk o amintire a zigzagului ce infrumuseta partea de jos a foii de cart. Dimpotrivg
zig-zagul nostru e o gurire a zidului, o thietur; zidul continutIndu-se de-asupra ea si de desubt in acelas plan; astfel zigzagul face parte nemijlocith din zid, e insusi zidul, din care
s'a scobit material pentru a face golurile. Astfel caracterizat,
acest motiv hunedorean se mai intalneste la biserica romania
din Harinal), i pare-mi-se In Oltenia la bolnita mhin'astirei Cozia2), aci fiind conaplicat en niste betigme verticale, cari leagg,
vrful fiecgrui zig-zag eu laturea Oizontak opusk traversand
gclul triunghiular echilater, si impartindu-1 in &ate dou'a triunghiuri dreptunghiulare. Afar de acest exemplu, motivul mai
apare des in arhitectura nationalh ruseasek i anume in scoala
novgorodiank la bisericile Sf. Theodor Stratilat (1360), Schimbrei la Fath (1374) si Sf. Petru i Pavel (1406)3), preeum ei
in scoala moscovitk la biserica Schimbarei la Fata (1550) din
comuna Ostrovo lfingA Moscava4). Rate aceste biserici reprezinth stilul national rusesc, si in fata lor dl Reau spune cu drept
euvilnt ca" .Jes Novgorodiens s'inspirent eux aussi de leur architecture nationale en bois"5). Exemplul eel mai vechiu din arhitectura de lemn ruseascA, e biserica din Varzony (1674)6). Acest
fapt ins nu inseamna numai decat o influinth ruseasca asuPra

arhitecturei de piatr din jud. Hunedoarei. El constitue dim1-)

Vezi ilustratia la F. Muller, Die kirchliche Baukunst des ro.

manischen Styles in Siebenbrgen, fig. 23.


2) Vezi desenul la G. Bals, Cdteva observatiuni in privinta bolnitei Coziei, pag. 49, fig. 2.

3) Pentru toate aceste biserici vezi L. Rau, L'art russe, vol.


pl. 17 si 18.
4) Ibid., vol. I, pl. 67.
5) Ibid., vol. I, pag. 131.
6) Ibid., vol. I, pl. 60.
8

www.dacoromanica.ro

I,

114

potriva o simpl paralel.. De fapt acest motiv, dath in afara


Rusiei mu. apare nicAeri in piatth cu aceeas valoare coloristie,
apare ins in lemn; nu in arhiteetuth, pentrucA veehea arhi-

tectuth de lemn nu ni s'a pAstrat, si in arhitectura de lemn


noug. motivele ornamentale au dispArut in cea mai mare parte,
din cauth e in timpul din urma.' nu au mai eonstruit in lemn
decal comunele mai s'arace, i acestora nu le-a ingkluit ththeia
lor de-a impodobi lemnul asa, cum de sigur erau prototipurile
mai veehi, azi disprute. Un asemenea prototip am vAzut c s'a

pastrat numai in Rusia, dar el e semnifieativ. In Ardeal in


schimb motivul supravietueste in multiplele cresaturi in lemn,
nu numai rmnanesti, ci i secuesti, si la fel apare foarte des in
Oltenia si Muntenia, de pilda la portile sgtesti i pe obiectele
mrunte1). Dealtmintrelea in stadiul de publicare de material
in care ne gasina, nimic nu garanteath e. acest motiv nu va fi
ggsit si in arhiteetura de lemn itnc:1 nepublicat. Faptul acesta
nu ar surprinde efitusi de putin, fiindca motivul ea stare apare

aproape in toate crestaturile in lemn. Pentru a mai da alt


exemplu indepartat si ea spatiu i ca timp, eitez niste piepteni
de lemn aflati in mormintele din Trindhi, Hi ved Nybl si
Toppehoi din Danemarea, din epoca bronzuluis), i ce e mai
interesant, e o acest zig-zag se thspndeste deja in epoca de
bronz si in alte tehnici, astfel e tot in grupul acesta de mor-

minte s'a ggsit o pinteth i un fel de diademg, ambele din


bronz, aflate la Trindhi i impodobite en acest ornaments).
Fireste insa c transpus in alt.'s' tehnica motivul pierde caracterul lui de dantela luminoasa pe fond intunecat, pierde cees-ce
e esential: insusirea lui de tdieturd. Astfel transformat a mai
lost executat adeseori in piatth, i unul din prineipalele exemple e palatul lui Diocletian din Spalato, uncle spare sub eornfisa
peristilului si la eateclrala de-asupra eoloanelor4), iar alte exemple din epoca romanicK, executate tot in piatth, se gases in

Spania la biseriea din Ovarra5), in Germania la portalul de

F,ti

1) Vezi exemple la N. Iorga, L'art populaire en Roumanie, pag. 47.


pe o serie de planse.

5) Vezi reproducerile la V. Boye, Trouvailles de cercueils en


chene de l'dge du bronze en Danemark, pl. 19 si 22.
) Ibid., pl. 21 si 26.
4) Vezi ilustratiile la C. Gurlitt, Denkmdler der Kunst in Dalmatien, vol. 1, pl. 21 si 31.
5) Vezi pl. 19 la Puig i Cadafalch, Le premier art roman.

www.dacoromanica.ro

115

nord al bisericei Sf. Emmeran din Regensburg, precum si la


biserica Sf. Jacob, numita i biserica Scotian din aceeas loutMate. Toeraai la portalul bisericei Sf. Emmeran e interesant de

vilzut cum motivul nu mai apare ca o danteld. sapata in zid,


ci ca un zig-zag din baghete, lipit de-asupra profilurilor interioare ale portalului. Dl Woermannl) numeste acest motiv irlandez" .si anglo-normand". De fapt se gasese i in Anglia
eateya exemple ale aeestui zig-zag transpuse in piatra, i anume in Canterbury, la searile ce due la sala capitulara, la biserica din Utley si la catedrala din Ely2), si in Franta, in prima
epoed gotica, la o serie de biserid, intre cari ma multumese s
citez eelebra catedrala din Chartres. Inteim sens aceasta denumire de irlandez" sau anglo-normand" e justa, anume in sensul ea dl Woermann atribue motivul vechei arhitectturi de
lemu anglo-normande, in alt sens insa nu, fiindea acest motiv
pare a fi comun tuturor popoarelar cari au utilizat lemnul, dovadd raspiindirea motivului. In mice caz, dat fiind ea el apare
deja in epoea de bronz, o atribuire anglo-normanda e eel putin
nejustificatd. De altfel tot dl Woermann mai eiteaza exemple
de zig,zaguri din ornamentica intrebsintat in epooa romanica
in Germania de nord la bisericile din caramida3), unde probabil
ea e executat asemanator eu zig-zagurile noastre din jud. Hunedoarei.

Un alt motiv ornamental e utilizat sub cornisa elopotnitei


bisericei din Ciula-Mare, precum i de-asupra apsidei, sub strea-

sina (fig. 11). E alcatuit dinteo serie de oenite patrate, marunte, inlantuite. Si efeetul acestora se bazeoza pe contrastul
dintre zidul luminos i patratelele negre, umbrite. E deci usor
de inteles c i aci provenien.ta e aceeas ca a zig-zagului: taletura in lemn, i daed in cazul de fata paralelele perfect asemanatoare in piatra lipsese, apoi acest motiv simplu e extrem. de
familiar artei decorative specifice lemnului.
Ce priveste exteriorul, trebue sa mai insist asupra usilor $i
ferestrelor. De fapt portile sunt in cele mai multe cazuri simple elemente necesare FA mai putin decorative.Pridvoare in fata

lor se gasese numai la biseriea din Streiu (in fata usei de


miazazi a navei, fig. 1), si la cea din Gurasadului (pe laturea
Geschichte der Kunst, vol. III, pag. 311.
2) Vezi ilustratiile respective la Dehio, Kunstgeschichte in Bildern,
vol. II,

pl. 28, fig. 1-3.

8) Geschichte der Kunst, vol. HI, pag. 326.


8'

www.dacoromanica.ro

116

de miazAnoapte), dar acestea le omit, pentrudi sunt adause recente, strine de planul originar, si determinate numai de motive practice. Singura poartA mai decorativA e cea a bisericei
dill SantA-MArie (fig. 32), evazatA spre exterior. E incoronatA

Fig. 32. Biserica ref. din Santa-Marie : poarta apuseang,

de douA arcuri semicercuale concentrice, asezate de ambele laturi pe cAte douA colonete, cu bazA aticA si cx capitele compuse
din douA toruri si abao srubtire, proeminent, precum si pe Cate

un pilastru putin profilat. De-a lungul pilastrilor si a arcului

www.dacoromanica.ro

117

exterior se insira, nige butoni marunti oa niste stelute bombate.


Alto porti semicercuale, simple de tot, se mai gsesc, una tot la
biserica din Santa-Marie pe laturea de miazazi i alta pe laturea apuseana a bisericei din Ostrovul-Mare, in interiorul parterului clopotnitei. Usile incadrate de aeeste rame semicercuale
sunt reetangulare, i numai la portile din Santa-Marie si Streiu
(fig. 33) se intalnesc la colturile de sus ale usei niste umpluturi
in form a. de console, scobite semicercual, amintind forme asemanatoare din arhitectura din piatra a stilului romanic tarziu
si

gotie

Dar e o intrebare, daca nu vor putea fi aduse si aceste


umpluturi in legatura cu arhitectura de lemn, fiindca asemenea console, eari sustin barna orizontala de de-asupra usei, sunt
curente la portile de lemn. Timpana de-asupra usei ramane rezervata penelului zugravului.
Portile acestea semicercuale cu usa rectangular% se intal-

nese pretutindeni in evul mediu. Mai veohi in Orient, avand


arcul dus peste semicere i adunat putin jos, in forma de potcoava, elc apar si in Peninsula Balcanied, deodata eu cladirea
centraM. Totusi, in afara de arhitectura sarbeascal), aceste
forme au in arta bizantina un rol redus, fiind intotdeauna modeste ea plastic i adeseori lipsind cu desavarsire. In Apus,
in sehimb, in epoca stilului romanie, ele sunt o caracteristica
botaritoare in domeniul elementelor decorative, dar, ce priveste
biserici!e noastre, irni pare imposibil sa stabilesc pentru moment directia din care ne-au venit, probabilitatea cea mai mare
Mina-nand in favorul Apusului. In cazul acesta portile noastre

semieercuale ar fi in legatur a. cu arhitectura ssease, care


incepe sa se infiripeze inea in epoea romanica; un exemplu ar
fi domul din Alba-Iulia, ea mai apropiat si mai vechiu, si altul
frumoasa poarta, a capelei de pe eetatea Ciznadiaarei de langd
Sibiu. 0 confirmare indirecta a acestui curent apusean, ar fi
opal portile cu arc frant, pe earl ni le-a transmis epoca urmatoare. gotica. Asemenea porti, simple de tot si neevazate, avem
hi clopotnitele bisericilor din Streiu (fig. 33) si din OstrovulMare (fig. 8). Aci Peninsula Balcanica nu mai infra' in combinatie, arcul frant Hind in arta bizantina extrem de rar. Profilul
portii din Streiu, incadreaza si el, asemenea celor romanice
de mai, sus, o usa rectangular% j o timpana, in vreme ce usa
') Vezi mai ales fotografiile portilor bisericii din Detani i a biserial Nemanj-etilor din Studenica, la G. Millet, L'ancien art serbe.

www.dacoromanica.ro

118

din Ostrovul-Mare se deschide pe intreaga intindere a cadrului


cu arc frilnt.
E cazul ad s. ne oprim un moment la biserica din OstrovulMare. Disproportia figuralA, care existA intre poarta navei, de
facturA romanicA, ascuns azi in interiorul clopotnitei, i intre
poarta cu arc frant a acesteia din urmA, bate la &chi. In partea intai, cu ocazia descrierei, am amintit cA peretele clopotnitei

nu e contopit cu eel corespunzator al navei, ci clopotnita e


numai alipita de nava.
Mai mult, am observat
chiar c poarta navel,
era odinioarA impodobi-

ta i pe laturi, ceea-ce
se vede azi in locurile
unde zidul alipit al clopotnitei s'a tarmitat, si
uncle apar urme de pietura. Socotind deci dunk
vremea &and apar pH-

male constructii gotice


in Ardeal (inceputul secolului al XIII-lea)1), si

adaugand cA factura
portii gotice fArA timpanil indicA o goticA evoFig. 33. Biserica ort. din Streiu:

poarta apuseana.

luatA, obtinem in felul


aeesta pentru poarta semicercuala (romanica)
a navel data ante quern

jumAtatea a doua a secolului al XIII-lea, iar pentru poarta


goticit a clopotnitei secolul al XV-lea.
0 disproportie asemanatoare se manifestO la biserica din
13hrs6.4. Aci poarta, dui* spusele lui K. Torma (cifai cu ocazia
descrierei) apartine renasterei. AceastA poarta 1-a sedus pe
Tor ma sit dateze intreaga biserica in aceasta epoca, i a o
atribue fard rezerve pretinsului ctitor Nicolae Cerepovici, in') Dealtmintrelea e de notat c arcuil frnt, ca forma structiv
si decorativa, apare in Ardeal probabil deja in secolul al XII-lea, la

domul din Alba-Iulia. Vezi V. Rotli Geschichte der deutschen Baukunst


in Siebenbrgen, pag. 8.

www.dacoromanica.ro

119

mormntat
dupa cum am aratat in partea I in aceastA
bisericA pe la sfarsitul secolului al XVI-lea. Dar discordanta
intre poarth i intreaga biserica e frapanth; tipul ei simplu,
longitudinal, care o inrudeste de-aproape cn celelalte biserici,
evident anterioare, apsida ascutitA spre rgsgrit, care nu are
nimic comun cu renasterea, boltile sernicilindrice i ferestrele
semicercuale, toate aceste elemente meta limpede cA dacA Nicolae Cerepovici a jertfit ceva pentru aceasta
bisericA, atunci i-a flout

un portal nou. Aceasta


ipoteza imi pare verosimila, pentruca un portal
in gustul renasterii nici
nu se poate datori decAt
unui nobil sau burghez,
de vreme ce renasterea

n'a pgtruns in Ardeal


deck in orase, j aci

- .

irm

4,

chiar marginindu-se la
elementele

decorative

dela porti i ferestre.


Astfel, dacA Nicolae Cerepovici poate sa fie

ctitorul acestei porti, nu

poate fi la nici un caz


intemelietorul. bisericei.

Discordanta figurala ar
fi o anomalie, iar data-

rea intregei Pldiri la


sfArsitul sec. al XVI-lea

Fig. 34. Ruina bisericii de sub


Cetatea Coltei : poarta.

ar fi un anachronism.
Mai ramne o ultimA poarth, cea a ruinei de sub Cetatea
Coltei (fig. 34). Ea e acoperitd cu un arc foarte turtit sau in
formA de paner" (Sorbbogen). Acest fel de arc e curent in
gotica tArzie, dar e caracteristic i pentru arhitectura de lemn
(vezi de pildA usile bisericilor din Tohesti, Saliste, Bode*ti, Madrigesti, Tisa)1) unde
dupa cum am avut ocazie sa notez mai
Vezi plansele 23, 24, 25, 39 si 44 la C. Petranu, Bisericile de
lemn din jud. Arad.

www.dacoromanica.ro

120

asemenea profile sunt frecvente nu numai la arcuri, ci


si la bolti. Lipsind ruinei acestei biseriei oriee alt element gotie, imi pare firesc BA consider si acest arc in formk de paner
drept tin element provenit din arhiteetura de lemn.
Ce priveste inftisarea ferestrelor, ea nu arath athtea variettiti ea cea a portilor. Aci dominA hoarit ferestrele semieercualo (exemple Sfinfa-Mfirie, Streiu, Cetatea Coltei, Barsilu,
Streiu-San-Georgiu)1), &and isolate (in eele mai multe eazuri),
and imperechiate (ate dou'd sau trei: exemple la clopotnitele
bisericilor din Sant-Marie i Streiu). La ferestrele imperechiate, deschiaturile aunt desphrtite fie prin cfile un sthlpisor
ptrat la baz,1 i apoi octogonal fie prin colonete rotunde cu
bazfi atic i capitel cu cavete vertieale (ambele cazuri la clopotnita din Sfint6-Mrie), fie in sf"firsit prin eke dou6 eolonete
sus

rotunde, impreunate prin baz fi. comuna', simpl, dreptunghiularai,


preemo si printeun abac comun (clopotnita bisericei din

Streiu) La clopotnita bisericei din Santa-Mrie toate ferestrele


sunt imprejrnulte de un ehenar adfincit, care, fie ca' urnueazA
exact conturului ineadrnd fiecare fereastrri, in parte, fie- ea
ineadreazA douti ferestre sub nil singur semicerc mai mare. Au_

torii de pan'a acum, cari s'au ocupat cu aceste biserici2), au


atrii?uit ffirg ezitare aceste forme semicercuale influintei
romanic. nitand e atilt in Orient, cilt si in Peninsula Balcanicg. aceste forme erau indeobste cunoscute si utilizate, ehiar

mult inainte de epoea romanic0). Astfel chestiunea pare dificil de liimurit, fiinde influintei occidentale, reprezentate
nnin

focaral artei sfisesti, ardelene, nu i-am putut pfing in pre-

sent atribui cleat portile mai sus amintite. In mice caz freeyenta ferestrei semieercuale, foarte stramite, alungite, i larg
evazate spre interior, pare a se sprijini pe o influinta nu numai
sAseascA, ei clublatfi. de eurentul de arta ee venea din Sud. In
schimb fereastra cu arc frnt nu o intfilnim deck la clopotnita

bisericei din Ostrovul-Mare, si la cea a bisericei din SantaMarie, unde ea e strabgtutfi," de meloane gotice, cari alCatuesc
in interiorul ogivei un trilob, precum si la nava acestei biserici,
l) Ferestrele semicercuale ale bisericei din Ciula-Mare, aparti'And unei restaurgri recente, sunt largi i moderne,

2) Vezi mai ales Fr. si H. Milner, Archaeologische Streifzuge.

2) Exemple vezi In orice manual general asupra artei bizantine,


precum i In studiile speciale asupra acestui stil din diferitele provincii.

www.dacoromanica.ro

121

unde semicercul ferestrelor e strabatut de un varf ascutit, taiat ulterior, formand, impreuna en marginea semicercului, si
el un fel de trilob. In sehimb ferestrele apsidei sunt simple,
sernicereuale, asa cum erau odinioara si cele ale navei, iar pe
laturea de miazazi apare o fereastra rotunda, mai larg., i asemankoare celei din Ribita, care e strabatuta de meloane in
forma de cruce si placheta eereuala concentriea. Daca in urma
celor de mai sus am atribui formele semieercuale in intregime
influintei sasesti actiunea acesteia apare hotarit deerescanda
in epoea gotiea, fapt greu de admis, de vreme ce puterea de
creatiuno si deei si de expanziune a artei sasesti, are o desvoltare themai eontrarat dar asupra acestei ch,tiuni vot reveni
in partea a III-a.
La clopotnita bisericei din Streiu-San-Georgiu si la nava
bisericei din. Streiu mai avem apoi ferestre dreptunghinlare.
La clopotnita primei biserici ele stint mici i vechi, pe child
cea a navei bisericei din Streiu e larg i moderna. Figura
dreptunghinlara ea atare e sigur veche, avand originea in eonstructia din lemnl), fapt asupra caruia voi reveni cu ocazia discutiei bisericei din Densus, La fel vechiu e dreptunghiul tuguiat si stramt, care apare la ferestrele clopotnitelor bisericilor
din Streiu si Cetatea Coltei, ferestre cari au paralelele kr directe la turnurile fortificatiilor medievale i earl. 5i aci au fost
aplicate din cauza nevoilor de aparare.
AfarA de aceste forme, mai avem si cateva exemple de ferestre inchise sus eu un segment de cerc (are in forma de paner la navele biserieei din Ostrovul-Mare si a biserieei din Ribita), insa acestea apar numai la bisericile restaarate in decenine din urma. Caracterul specific modern al acestor ferestre
e largimea lor si lipsa evazarei spre interior. Dar forma segmentului ide cere ea atare vom mai intalni-o la ferestre autenlice vechi din grupul bizericilor tipului central, i notez din
nou ca segmentul de eere e o forma eomun a veehei arhitecturi de lemn2).
1) Exemple vezi la Zaloziecky, op. cit., biserica din Jasinia (fig.
14), Danylowo (fig. 32), Berefic7ei (fig. 44), si la C. Petranu, Biseri-

die de lemn din jud. Arad, bisericile din Poiana (pl. 8), Talagiu
(111.

A), P1e5cuta (Pl. 17), Groi (pl. 19) 5i Tohe5ti (pl. 20).

2) Exemple de asemenea ferestre vezi la Zaloziecky, op. cit. la


bisericile din Apscha-Dolna, Majdenka, 5i Urmesiowo (fig 40-42),
Schandrowo (fig. 34), Saswar (fig. 121), precum 5i la C. Petranu, op.
cit., la clopotnitele din Vo5doci (pl. 1) 5i Gro0 (pl. 7).

www.dacoromanica.ro

122

F important deci c. nici ferestrele moderne nu se datoresc


ea intAtisare unei influinte a arhitecturei orAsenesti, ei f ormele ea atari erau cunoseute din vechime. Nou e numai lrgimea, datorit faptului introducerii geamului de sticla, care
permite desehideri largi pentru lumin, fiindca in acelas timp
le inchide impotriva intemperiilorl).
B) Tipul mixt.

E vorba aci dup cum am argitat in partea I, de o earacterizare provizorie a bisericii din Densus. In jurul acestei biseriei s'a dfscutat relativ foarte mult si pand acum se poate
spline, ea ea persist s rAmfind ceea-ce o denumise Fr. si H.
Mb ller, das Schmerzenskind". Motivul e usor de intrevAzut,
desi greu de inteles. Motivul acestei nnmiri adecil a fost, ea"
pAn In prezent toti cercetAtorii, cari s'au ocupat cu aceastA
hisericti, si in general eu biserieile din jud. Hunedoarei, au pornit dela idei preconcepute. Primul, Hohenhausen, venise prin
jumatatea a doua a secolului al XVIII-lea s caute urme de
arta oman In Ardeal: pentru el deci Densusul era un mausoleu roman2), i autori de mai tarziu (Kvry) au si gsit numole romanului, care a fost inmermAntat acolo: Longinus
Maximus3). Pe la mijlocul i In jumUtatea a claiva a secolului
al XIX-lea, evul mediu devenind centrul de interes, cercethlorii intro cari M. A. Ackner j fratii Muller, au venit cu alte
eonceptii: s26, caute urme de art bizantin i romanie in Ardeal. Niei ei nu au izbutit fireste, i rezultatul pentru ei a lost
urmAtorul: M. A. Aelner atribue biserica din Densus stilului
Vezi

i consideratiunile privitoare la aceaste.' chestiune in ca-

pit olul antecedent.

2) Die Alterthilmer Daciens, pag. 107 si urm.


3) Vezi Kvary Lszle, Erdely epitszeti emlkei, pag. 28-31,
uncle ne povesteste o legend5, intreag6 despre originea acestui mausoleu". De altfel si K. Goos, Chronik der archaeologischen Fundel
Swbenbrgcns, pag. 270, crede c biserica din Densus e ridicatg, pe
un fundament antic. Un outsider mai extravagant e Benki5 Jezsef,
care scria In 1780: Densus
Erdlyben ez a legrgibbnek tartaitik,
melyet a zsidek Decebal clak kirly idejben vagy meg elate pitettek
(reprodus din Hunyadm. Tort. &.s.
es azuten a remaiak hasznltak
Beg. Tdrs. XII-ik Evk., 1901, pag. 78).

www.dacoromanica.ro

123

gotic-bizantin" OW), iar Fr. j U. Muller conclud; Das Ergebnis diescs Streifzuges in dem Siidwesten Siebenbiirgens be-

stiinde also zunchst in der Feststellung der Tatsache, class


christliche Banten des altchristlichen Styles sich dort nicht
finder und. selbst der romanisehe Styl, soweit wir erfahren,
nur in seinen tibergangsformen darstellt und zwar nach drei
Seiten hin sich Ausserend: im geradlienigen oder polygonen
Chorschluss, in Spitzbogenfenstern und in Anfiingen von Strebepfeilern bei sont romanischen Formen"2). Ce trebue s, credem
desprc asemenea caracterizAiri ale stilului de tranzitie dintre
romanic i gotic, mai ales cu privire la apside i la contraforturi. am arAtat deja cu ocazia discutiei tipului simplu,
astfel el nu ne mirrt child auzim, dupA cele de mai sus,
urmtitoarea coneluzie asupra biserieei din De Asus: ...eine gewiilbte Pfeilerkirche des sptromanischen oder tbergangsstyles und gehort der zweiten HA, Ifte des XIII. Jahrhunderts
an". Aceste erori le-a mai produs i faptul, eg, toti acesti cerce-

tAtori nu admiteau existenta altor populatii In Ardeal, cleat


a celei unguresti i sAsesti, i astfel au atribuit fireste toate
bisericile vechi din judetul Hunedoara Ungurilor de confesiune
romano-catolic. Ideia aceasta a f oat sustinuth. de Fr. i H.
Mii ller3), de dl V. Roth4) si recent de tot de dl Wild5), care

afirmA eu toatA hotArirea a ea a lost zidita de mesteri unguri, si ar fi amintitA in documente din anul 1360! De mid&
are dl Wild informatillei Singurul document din 1360, publical, nu aminteste decat clespre un preot en numele Dale din
Densus, dupA cum am arAtat in partea I. De altfel dl Wild nu
destAinueste izvorul. Nu stiu deci dae e superficialitate sau
rea credintA la mijloc.
SA. yedem acum ce ne spune biserica insAsi. S-i facem analiza j sa-i cautam analogii in domenii cat mai rAspAndite Si
fArA nici un fel de preocupare. Planul nucleului e alcAtuit dintr'o navg. dreptunghiularA, foarte apropiath. de pAtrat, in mijlocul cAreia se aflA patru stalpi, putin distantati, formAnd cele
patru colturi ale unui dreptunghiu. De-asupra lor peretele se
Vezi Bemerkungen fiber den sogenannten rmischen Mars4
tem pel z tt De nsus, pag. 283-285.
2) Archaeologische Streif zitge, pag. 282-285.
3) Op. cit., pag. 282.

4) Geschichte der deutschert Baukunst in Siebenbitrgen, pag. 5.


5) Ilevista Vasdi nap, anul XI
1928, No. 25.

www.dacoromanica.ro

124

continua in sus, drept, compunand un fel de tambur dreptunghiular, inalt, acoperit de-asupra eu o calota. mica, conical. Niel
dimensiunile extrem de reduse, nici dreptunghiul acesta nu per-

mit de-a vedea in aceasta piesa o turla-cupola, ci dimpotrival


toti cercetatorii cari au descris-o, au numit-o cu drept cuvant
,.turn", desi fra sa-si dea seama de importanta acestei denumiri.
Nava se continual spre nord-est eu o incapere, care se terminal in

semicerc, apsida altarului. Daca am scoate un moment turnul


din mijlocul navei si am privi planul, am avea de sigur imediat
impresia ea suntem in fata unei biserici de tip siraplu longitudinal, si de un caracter deosebit de vechiu, dat fiind apropierea
extraordinara de patrat a navei. Analogii utilizabile ar fi astV/ CI

It

11111

eh

II

s--c.

'

----Is

ill)

1..

1'.

s-j. ig

I
I

li

Fig. 35. Biserica de lemn din Niklowa : plan

(dupA W. R. Zaloziecky).

fel oricare din bisericile grupului longitudinal. Dar turnull El


bine, intre bisericile longitudinale am remarcat mai sus indeosebi pe cele de lemn din Slovaeia, publicate de W. R. Zaloziecky, si am notat acolo mobilitatea extraordinara a elopotnilel, care formeaza, o constructie aparte, al:I-tura-La fie fatadei
de vest, fie incalecatal de-asupra peretelui apusean, en doi stalpi

afara, cu doi inaluntrul bisericei, fie in sfarsit cu doi stalpi


alipiti zidului de vest, iar ceilalti doi liberi in mijlocul navel.
Aeeslui din urmal fel i-am gsit i o paralela transpusa in
piatra: biseriea din Streiu-San-Georgiu. Dar mai exista. i o alt

variantal: clopotnita aezat en toti patru stabil in mijlocul


navel. Tin exemplu tipic e biseriea slovaca din Niklowa (fig.
115). Alte exemple, apartinnd aceluias stacliu de evolutie arhitectonica, nu s'au mai pastrat, sau nu sunt Inca' publicate. Paralela din Niklowa insa mi se pare coneludenta alaturi de cele-

lalte cazuri multiple, din cari se vede ce variat se aseza elopotnita, si ca locul ei nu era exclusiv fatada de vest. Dar ipoteza se fortifica, daca. vedem ce inseamna turnul in genere in.
arhitectura nordica de lemn, unde problemele au fost in timpul
4.1in urma mult ma. amplu studiate. Materialul originar, exe-

www.dacoromanica.ro

125

cutat in lemn, fireste ea nu s'a pastrat1), dar imaginile unor


asemenea constructii au supravietuit in exemple abundente.
Originea acestui turn central e poate o combinatie a turnului
celtic cu hornul acoperit, scandinav2). Deci tipul pare sa se fi
nscut in arhitectura profan i sa fi lost pe urma preluat de
arhitectura religioasa. In orice caz cladirile de lemn profane si
religioase, scandinave au o incapere centrala, elansata, in forma
de turn si imprejmuitd de
jur imprejur de un acopeLA,
.

ris in felul unei pante, a-

le

valid i!nfatilsarea piramidei


trunchiate3). Aceste exem-

ple nu se restrng insA,'


asupra artei scandinave,

it*

ceea-ce ar permite obiec-

tiunea, ca asi incerca sa


substitui forme caracteristice constructiei verticale
(Stabbau), constructiei orizontale (Blockverband), din
care derivd arhitectura
noastra. Din contra, exem-

plele aunt raspfindite in


lung si in larg in Europa
vestica si centrala, preeum
si in Europa sud-estica.
Aceste exemple constau
din sculpturi sau picturi,
reprezentnd arhiteeturi Fig. 36. Fragment dintl'o plachetd de
contimporane crearei lor. ivoriu, reprezentand Rdstignirea (Bibl.
de Stat din Mnchen).
Astfel o placheta sculptata
in ivoriu a Bibliotecii de Stat din Mnchen, datata aproximativ
in anul 870 ne arata o cladire tuguiata, compusa din trei etaje,
cel de de-asupra fiind intotdeauna mai retras cleat eel de jos,
si imprejmuit de un acoperis in forma de piramida trunchiat
we:. 36). Alte eonstructii asemanatoare din Europa centrall ei

1) Vezi tott4i biserica din Hitterdal din Norvegia la J. Strzygowsky in Der Norden in der bildenden Kunst Westeuropas, fig. 48.
2) Vezi Ernst Klebel, Altgermanische Holzbaukunst, pag. 207.
3) Fr. Wimmer, Entstehung der kreuzformigen Basilika, pag. 255.

www.dacoromanica.ro

126

nor(licit se gsese in diferite codice i psaltiri, adunate de dl


Wimmer1).

Edna acuma am insistat asupra turnului asezat in mijlocul


naves. Dar s cercetm acum insusi turnul. El se eompune la
Densus din dont etaje, cel de sus mai retras fata de cel de jos,
ji acesta la riindu-i retras fatA de nava dreptunghiular. Toate

retragerile sunt acoperite cu ate o pant de felul unei piramide trunchiate. Am notat mai sus, cA aceastA infAtisare o au

....1._
Ri
1

-1; ;I,.

_.e.

Ae

4"-.

..
-:

----......
..

..., /., ... _,..........,


...__,........
7i-f--,,---.....::..

..; 4

4:-

Trrr

rt

Fig. 37. Biserica de lemn din Ondawka Inainte de restaurare


(dupa W. R. Zaloziecky).

la fel si celelalte turnuri asezate central, analogia cu acestea


fiind astfel complectii, dar pentru noi e de o deosebit importanta cA aceastA figurA se intalneste si la elopotnitele noastre
de lemn din Ardeal, cari sunt asezate alturi de nav, de-asupra
tinzii. Un exemplu tipic e biserica din Hontisor2), altul e eel
al bisericii din Lungsoara3) uncle etajele sunt transformate in
galerii deschise, iar alte paralele din lemn servese din belsug
aproape toate clopotnitele bisericilor slovaee, publicate de dl
W. R. Zalozieeky4) (fig. 37), precum i cupolele bisericilor de
lemn, pe cari le-am omis din argumentare, avand alt destinaEntstehung der kreuzfOrmigen Basilika, pag. 256, fig. 44-47.
2) C. Petranu, Bisericile de lemn din jud. Arad, pl. 13.

1)

3) Ibid., pl.
4) Op. cit.

6.

www.dacoromanica.ro

127

lie $i altA origine. De altfel invelitoarea inalth i compusA din


etaje retrase, acoperite eu piramide trunchiate, e a caraeteristicA generalA a arhitecturii de lemn, si deci e natural sa. g-sim asemenea paralele 'Ana in Asia central& si orientalA, ca si
in Asia de sud, deci pretutindeni, unde avem de-a face eu eonstructii din lemn, sau cu transpuneri ale infAtisArii aeestora in
piatrA. Doar arhiteetura din pfinzA (oortul) i eea provenit
din piatrA nu cunosc aceastA invelitoare.
Ce priveste invelitorile interne, avem la turn o ealoth conicA; nava insa, strAbAtuth d.e con-

structia turnului, e invAluith cu o


Mae
$

7464

4aSa
:7
.

r:

/:

patru ziduri laterale spre pAtratul.


central; impresia ce o produce
astfel, e cea a unui spatiu central,

4)1 S

I
=

bola, compus dinteun sfert de


cilindru, care se ridicl din eele

rs.
41

1.1 I
-t ,41p

imprejmuit de un eoridor (Uragang, deambulatoir), dar totusi


paralela c,u bisericile romanice e
exclusA din cauza celorlalte olemente. Ea aminteste in sc,hirab

prototipul tuturor aeestor coridoare, templele pAgane, mazdaiste,


00w

si.

cele nordice, mai ales slave,

dintr'o mica i!ncApere


pAtratk
centralA,
delimitatA de
plului slay, descoperit de K.
patru
stlpi,
in
mijlocul
cArora se
Schuchhard (dupa L. Niederle).
afla statuia plurieefalA a zeitAtii,
imprejmuith de o ineintA pentru proeesiuni (fig. 38). $i nu e
mirare daea aceasth asemAnare a planurilor trezeste ideia, cd,
nava biserieii din Densus ar putea fi privit ea un descendent
al acestui prototip 1ndepArtat1). La Densus fireste influinta si.
scopul cultului crestin au transforraat conceptia planului, alumgindu-1 usor i alipindu-i o apsidA semicercualk preeedath de
un dreptunghiu, acoperit eu o boltA, cilindrick terminath in
sfert de sferA, asa cum am vAzut la tipul longitudinal sub A.
Dincolo de aceste consideratii, referitoare la infAtisarea de
ansamblu a bisericii din Densus, toate elementele mArunte, ce
Fig. 38. Arkona : planul tern-

compuse

1) Vezi asupra acestui plan J. Strzygowskt, Altslavische Kunst,


pag. 33, 48, 145.

www.dacoromanica.ro

128

urmeazg s Inir, coroboreaza unanim ipoteza emisa. Mai intitiu,

singural ornament ce-1 intalnim, zig-zagul-dantelg, apare toemai ia Densus cu o frecventA neobicinuit. Biseriea i turnul
sant incinse de patru ibrauri de asemenea in zig-zag! TJnul In
jurul navei, sus, sub acoperis, al doilea drept cadru superior al
etajului prim al turlei i alte dou6, de dimensiuni diferite, de
desubtul frontoanelor acoperisului clopotnitei. Aeest zig-zag si
aplicarea lui just, in sensul arhitecturii de lemn, face conenrentii oricArei biserici de lemn, i singur existenta lui, asa
cam se prezinth, indritueste o ipoteza in favorul originei tipuluf din lemn.
Tmportante pentru ipoteza de mai sus sunt apoi usa i ferestrele. 1Tsa e dreptunghiulartt, compusA din trei blocuri mari,
monolite, iar de-asupra ei se gdseste o nise de deselreare tra-,
pezoidard, fermata', din blocuri monolith. Ferestrele sunt de dife-

ri to feluri. Cilteva patrate la turn, alatuite din &ate patru


pietre cioplite, altele semicercuale, tot din piatth cioplite, arcul
de de-asupra nefiind boltit, ci taiat dintr'o singurd piatrd. Dar
mai semnificative sunt niste- deschiaturi mici rotunde, cari so
ga'sese pe fatadele de sud-vest si de nord-est. Ele sunt scobite
fiecare in ate un bloc de piatrg prizmatic i incadrate de ate
o ramil cercuala adncitd. Pe frontoanele turnului reasim astfel de ferestre cu desehiziituri si mai recluse, grupate Cate patra,
in figur de romboid. In Ardeal asemenea ferestre se gdseso
la biseriea saseasert din Harina1), Pe care am citat-o mai sus,
ca un rar exemplu stisesc, unde se af14, utilizat j zig-zagul dan-

telat. Di Muntenia asemenea am Osit un exemplu la bolnita


ruttulistirei Cozia2), unde dl Bals le numeste de caracter lipic
sarbese"3). De fapt aceste ferestre se gsese, pare-se, in multe

exemple in arhitectura vethe sarbeascA, desi Fr. Kanitz


subliniaza, ca nu cunoaste ferestre rotunde cleat la biserica
cea mica din Semendria4). Cu toate cg, nu exista o colectionare

sistematicA a datelor releritoare la aceste ferestre, se poate


stabili AspAndirea lor in anumite regiuni, ce apartin de-o Parte
sferei de expanziune a artei bizantine, iar de alta sferei de exVezi ilustratia la Fr. Muller, Die kirchliche Baukunst des rornanischen Styles in Sieben lydrgen, pag. 181, fig. 19.
2) Vezi ilustratiile la G. Bal$, Cdteva observafiuni in privinfa bolnirel Coziei, pag. 9, fig. 1 *i 2.
3) Ibid., pag. 51.
4) Serbiens byzantinische Monumente, pag. 14.

www.dacoromanica.ro

i29

panziune a stilului romanic si go tic. Exemple ar fi bisericile


din Scala (langa Gythion)1), mAnaistirea Marko2) i Sf. Nicolae
din Treska3), ambele lng Tiskiib, basilica Sf. Stefan din Gas-

toria4), precum si San-Marco din Venetia, in coltul sud-vestic,


de-asupra arcadelor exterioare3). In Bulgaria se afl g. un exemplu
inteo pictur A. din mina bisericei din Perustica3), iar in Armenia
se gisesc asemenea ferestre la biserica Sf. Grigorie din Anil.
Antru stilul romanic amintesc bisericile din Vosges, de pildg.
St. Marie-aux-Bois (M.-et-M.) si Champ-le-Due) si biserica din
Ilarina din Ardeal. Insirarea de exemple nu e complecta, dar
fapiul e semnificativ. Asemenea ferestre rotunde se gsese Pretatindeni in zona, unde arhitectura de piatr sudicA se intftlneste cu vechea arta.' de lemn din Nord. Nu s gasese in schimb,
sau cc!, putin nu am putut afla din materialul publicat, exemple pentru Bizant si Asia-Mice). Aceast. imprejurare ne indruma 86 cguttim originea ferestrei rotunde in tinuturile unde
se cultiva arhitectura de lemn. Din putinul material publicat
asupra biserieilor de lemn, citez ca analogii pentru astfel de
ferestre biserica din It'astoci") i bisericile din Czornoholowle),
Tychau12) i Herzoglich Zawadal3) din Cehoslovacia, adaugand
1) Vezi ilustratiile la G. Millet, L'dco/e grecque dans l'architecture byzantine, fig. 128..
Ibid.. fig. 33.
3) Ibid.. fig. 80.
4') Ibid.t, fig. 12.
5) J. Strzygowski, Der Norden in der bildenden Kunst Westeuro`-')

pas, pag. 120, fig 11 si K. Woermann, Geschichte der Kunst, vol.


III, pl. 28, a.

6) Vezi ilustratia la A. Grabar, La peinture religieuse en Bulgame, album, pl. 2,a.

7) Vezi ilustratia la Ch. Diehl Manuel d'art byzantin, pag. 476.


8) Vezi Georges Durand, Eglises romanes des Vosges, fig. 73 si 119.
0) Exceptie fax citteva asemenea deschiaturi rotunde dela un
palat, reprezentat pe un mozaic din basilica. din Vifleim, din secolul al XII-lea., publicat de R. de Lasteyrie, L'architecture religieuse
en France a l'poque romane, fig. 4,, pag. 11. Aceast& reprezentare
poate mns foarte bine s fie un element importat.
18) C. Petranu, Bisericile de lemn din jud. Arad pl. 11.

11) W. B. Zaloziecky, op. cit., fig. 52.


12) J. Strzygowski, Altslavische Kunst, fig. 214-215.
13) Ibid, fig. 226. Alte exemple pentru Cehoslovacia Germania de
i Polonia vezi la L. Burgemeister, Die Holzkirchen und Holziiirme der preussischen Qstprovinzen (fig. 23 si pl. 15 16, 31, etc.),
Est

www.dacoromanica.ro

130

alt trebue in genere notatA profuziunea de ferestruici miei de


tot, clind patrate, and ascutite, earl se intalnese la toate bisericile de lenm, rareori insd la cele de piatrd. De altfel ferestruici
asemiindtoare se mai gsesc in picturi murale, tocmai la bise-

ricile do lemn din jud. Arad1). In sfarsit tdietura eireulard


in tee scilndur d. sau in doud scAnduri alipite, e un motiv indeajuns de cunoseut i caracteristie pentru figurile decorative,
utilizate in lemn. Si, ce e mai important pentru bisericile noastre, e ed desi zidul are o grosime de c. 0,80 m. aceste ferestruici nu sunt evazatel Astfel ele abia pot indeplini rolul de
ventilatoare, iar lumina numai anevoie poate pdtrunde in interior. In arhitectura de lemn insd scopul lor era usor de indeplinit, fiinded scAndura, in care erau scobite, era relativ subtirr-i. laid un argument gray de ordin practic si logic. Aeestuia
i se mai adaugA faptul c i vechea arhitecturd gerraand euneaste asemenea ferestre la elddirile de lemn religioase si profane2). Imi pare limpede deci cA toate ferestrele amintite trebue
sA fi fost concepute i eonstruite dupd principiile arhitecturei

de lemn, rotunzimile fiind seobite si nu boltite, iar deschizaturilo neevazate nici spre induntru, nici spre inafard.
Dimpotriva avem tot la Densus chteva ferestre si o use de
legAturd intre altar si diaeonicon (?), aeoperite cu arcuri usor
frfinte. Ele toate dateazd evident de mai -Lanka, probabil din
vremea and s'a adaus diaconiconul. Arcul usei e eonstruit in
straturi orizontale proeminente (console), iar arcurile neregulate ale ferestrelor parte tot in console, parte in straturi raoiale. Dovada originei mai noi a acestor ferestre e ca deschiderea lor e imbracatd in cAramizi, fapt ce contrasteazd j eu
materialul de constructie -utilizat in genere, precura i eu piatra
folosith la desehiderile vechi, diseutate mai sus. Ferestrele
accstea, arcuite, datorite unei prefaceri ulterioare si unei influinte ale arhitecturei de piatrd
a celei sasesti din Ardeal
sum, fireste larg evazate, atfit spre exterior, dar mai ales spre
interior. Ele corespund clod scopului lor, fiind necesard o radrire a cailor de acces ale luminei din eauza zidurilor groase.
E rar sit avem la una i aeeeas bisericd un conglomerat de forme at'at de diferite ea la Densus, i nimic nu ilustreazd mai bine
iar pentru

itri1e Scanclinave vezi R. Wesser, Der Holzbau (fig. 61,

160, 194, 195, etc.).

Eexemple vezi la C. Petranu, op. cit., pl. 31, 32, 33, 35.
2) Vezi Ernst Klebel, Altgermanische Quellen, pag. 189.

www.dacoromanica.ro

131

diferinta intre elementele figurale ale arhitecturei de lemn Si


ale celei do piatra, deeat comparatia acestor ferestre de eonceptii opuse.

Rezumnd astfel expunerea de mai sus, sper ca rezult mai


Inuit cleat demonstrarea unei ipoteze, i ea am reusit s stabiles() un fapt precis, in urma caruia biserica din Densus nu
mai pare a fi o enigma. Analiza amanuntita clovedeste ea' ea
porneste din biserica de lemn de tip longitudinal, avand dear
elopotuita a$ezata in nava. In consecinta. nu o voi mai consi-

dera ca un tip mixt", ci ca facand parte din grupul tiptilui


longitudinal, avand eu biserieile acestuia
in. privinta turnulni
un inel de legatura prin biserica din Streiu-San(4eorgiu.

C) Tipul central (arhitecturei i plasticti).

Daca bisericile cari apartin tipului longitudinal au putut fi


clasate toate intro singur categonie, reprezentand o unitate
esentiala, un strat bine inchegat, cu toate maruntele variante,
dimpotriv tip iii central nu e omogen. reprezentat. Avem o
biserica compusa dintr'un patrulob alungit (Gurasada), alta
dinteun dreptunghiu treflat (Preis lop), a a treia in sfanit
are planul in cruce, inscrisa intr'un dreptunghiu (Hunedoara).
Deci trei biserici i toate trei de earacter diferit $i cu analogii
si origini diferite. S. le ham pe rand:

Biserica din Gurasada prezinta ca plan un patrulob, a


(arui hore din spre fasarit gi apus sunt alungite prin intercalarea unor dreptunghiuri, deosebindu-se esential de planul
bisericii din Prislop, un patrat treflat, prin faptul ea apsidele
semicercuale, la planul cu patrat central, sunt alipite acestuia,
pastrandu-se colturile patratului vizibile i proeminente, in vre-

me ce la planul trei-, patru-, sau mai multilob apsidele sau


horele semicercuale sunt alipite de-a dreptul una de alta, fara
intermediul vre-unuii corp central aparte1): Originea aeestui
tip in arhitectura memorial" orientala, indeesebi in cea armeal* a fost indeajuns sustinutg de dl J. Strzygowski, i de
altmintrelea chestiunea nici nu ne intereseazg, mai de-aproape
in aprecierea bisericii din Gurasada, ea fiind unieul exempla
de acest gen in Ardeal si in teatA Romania (judecand dupa
materialul publicat) si. in consecinta evident un caz izolat de
1) Vezi earacterizarea multilobului (Vielpass) si a patratului
treflat (Konehenquadrat) la J. Strzygowski, Die Baukunst der Arnienier und Europa, vol. I, pag. 71 si urm.
94`

www.dacoromanica.ro

132

import. Ce ne intereseaza aci e regiunea de unde ae-a venit


noua. Teritoriul de raspndire al acestui tip e aproximativ urmaiorul: Armenia1), Asia-Mica (Mausoleul IX de lnga biserica

VI din Bimbirkilisse2) e perfect asemanator cu planul bisericii din Gurasada, apoi biserica Nasterei din Vifleim, etc.),
Siria (Rumeha), Egipetul (Deir-el-abjad rang% Sohag) si nu mai
putin veehile tHloburi din eimitirile crastine din Roma3). Dar

mai avem exemple si mai in. apropiere, in Croatia. (de pilda


Nin, Sv. Nicola; Split, Sv. Trojstvo; Zadar, Sv. Ursu1a)4) si
in Ungaria (Raba-Szt.-Mikls3), Jadk8) si Szent-Maria in comi-

tatul Heves, trilob en nava rectangulana spre apus)7). Tipul


se mai gseste si mai, in spre nord, in Cehoslovacia si Po Ionia
(Craeovia, pe Wawel)8). Datarea bisericutelor acestora e Inca
foarte discutata. In timp ce, indeobste, cele din TJngaria i Cehoslovacia
cari sunt in evident& legatura cu cele croate $i
dalmatine
au lost datate in secolul al XXII-lea, dl J.
Strzygowski atribue biserica Sf. Nicolae din Nin sec. al VIII
IX-lea. Cert e ea tipul apare ca strat In regiuni in cari au SA,laeluit Slavii de vest (Cehoslovacia, Ungaria si Croatia), si
deci ele trebueso atribuite, 'eel putin cele din Ungaria, cari nu
apar i mai tarziu ea un tip cultivat si de Unguri, unei epoce
fie dinaintea cucerirei maghiare a regiunilor locuite si stapnite de Slavii de vest din Panonia, fie imediat dupg cucerire,

inteo vreme chid Slavii supusi Ii mai pastreaza Inca etnicul


1 traditia. Astfel secolul al XII-lea poate fi luat ca terminus
ante quem, i biserica din Gurasada, ca un vlastar indeprtat al acestei architecturi, trebue atribuit unei influinte vestslavice, eombinate cu tendinte de desvoltare de-a lungul axei
vost-estice, intercalndu-se atat spre est cat si spre vest un
I) Ibid., vol I, pag. 99 si drm. (exemple: Sarindsch, fig. 92, Zwarth .
natz, fig. 108, 112, Ani, Biserica Sf. Grigotie, fig. 122 s. a. m. d.).
2) Vezi J. Strzygowski Kleinasien ein Neu land der Kunstge.schichte, fig. 20 si 21.
3) Pentru toate aceste cth.diri vezi J. Strzygowski, Die Baukunst
der Arnienier und Europa.
4) Vezi J. Strzygowski, Altslavische Kunst, fig. 77-80, 132-133,
139.
5)

I. Honszlmann, Nagy. O-kereszt. rorn. es atm. maemlkeinek

Torb. ismertctese, pag. 133-134.


6) Ibid.. pag. 142.
7) Ibid., pag. 135,

5) Vezi J. Strzygowski, Altslavische Kunst, fig. 76.

www.dacoromanica.ro

133

Ispatiu rectangular; aceast ultima tendinta spre alungire poate


fi atribuita influentei tipului longitudinal, deja construit.
lnvelirea spatiului patrulob e faeuta prin doua bolti cilindrice pe axa vest-est, eari se terming. in capetele extreme cu

ate un sfert de sferg in timp ce horele laterale aunt invelite


:si ele cu sferturi de sfera, iar spatiul din. mijloc, spre care se
deschid din toate patru clirectiile cardinale arcurile boltilor, e
inaltat prin ziduri, asezate de-asupra acestor arcuri, formand
-an tambur patrat care sd terming, sus cu o cupola, eompusa
din patru calote rotunzite spre centru, contopindu-se aproape
.complect. Ce e caracteristic pentru boltile loburilor, e sectia
ior: antume arcul frnt la horele alungite din vest si est, si
arc ul persan (foarte turtit) la horele laterale. Explieatia e urmatoarea: horele longitudinale fiind mai strmte, boltile, pentru

a atinge aeeeas inaltime cu cea a horelor laterale, trebuiau


inaltate, ascatite. Aceast figura se continua prin semicupolele respective, dnd i planului horelor de est sci. vest o usoara
ascutire (v. planul, fig. 19). Invers, boltile horelor laterale, fiind
acestea mai largi si nu complect semicercuale, trebuiau turtite,
rezultnd astfel arcul persan. Acest rapt inseamna deci c ne
fillam in fata una solutii ad-hoc, care nu. se potato datori unei

influinte oarecare, de pilda gotice (ceea-ce ar necesita i o


tlatare anachronieg, pentru intreaga cladire), pentruca daca
aceasta ar explica provenienta arcului usor frfint nu ar putea
explica arcul persan, i in-vers. 0 dovada in plus e ca si din
-punct de vedere structiv, aceste bolti nu sunt construite in
I ehnica boltiler gotice, ci sunt turnate" in felul oriental. Ca-

iacterul acesta de arhiteetura turnate se reoglindeste in


ofivgerteitatea i masivitatea acestei biserici, lipsita de orice

fel de articulatie, lipsita de soclu si de cornise. Tot astfel acoperisele trebuiau odinioara sg. se rezume fie la extradosiil simplu al boltilor interne, fie la o invelire directa a acestor extradosuri cu indril, desvaluind limpede i in exterior organi-zarea interioara. Azi fireste, atat multiplele incaperi adause,
eat i acoperiwl in pante pliate, care invlueste intreaga cla.dire impreuna cu adausurile intr'o singura mantie, i-au sehimbat cu desavfirsire infatisarea originala. Din toate aceste adau-

suri unul singur merita ateutiune: pronaosul. El

poate

Impreuna cu clopotnita
au o oarecare vechime, dovada bolta
berceau. executata tot din piatra bruta j intr'o tehnica asemangtoare cu cea a patrulobului propriu zis. Dar in arhitec-

www.dacoromanica.ro

134

fitra poporala din Ardealul de sud,'bolta de piatra, dispare dupa

secolul al XV-lea (ultimele exemple de bolti de piatra sunt


cele din biserica din Ilunedoara), pentru a face loc tavanului
de lenm. Aceasta reintoarcere treptata, la arhiteetura de emn
is,i are exidicarea e, i voi _reveni asupra acestei chestiuni.
Boltila manastirei Prisloptlui
Poste recOnstruite in a doua
jumatate a secolului al XVI-lea precum si alte biserici boltite de mai tarzia, din coltul sud,estic al Ardealului, intre Sibiu I Brasov,- trebuese exceptate, thud bisericile respective
ctitorii din banii i cu mesterii Domnilor munteni (de pilda
ctitoriile lui Braneoireanu).. 0 alta dovada relativa la vechimea
pronaosului bisericii din Gurasada e pietura, care se pastreaza.
atilt pe peretii lui interiori cat i pe bolti, i asupra eareia voi
reveni la sfarsitul acestui capitol.
Elemente decorative plastice lipsesc la aceasta biserica cii
desavarsire..11-sa dintro nava a -Linda e dreptunghiulara, Ingust i jogai incai trebue SA' te apleci pentru a intra, iar
ferestrele, evazhte puternic spre interior, au o desohidere

foarte mica, atilt in lifetime .cat f3i. in largime. Figura lor e


^fie dreptunghiulara, in stilul veohei arhitecturi de lemn, fie
usor ascutit la varf, asemanandu-se cu arcul, persan foarta
turtit. Figura acestui arc au trebue deci confundataou aroul
frant gotic, mai mult sau mai putin elansat i usor curbat
pe laturi.
Alt tip de cladire centrala, reprezinta biserica manastirei
Prielopului. Planul ei e patratul eu apside alipite, semicermale, iar de laturea apuseana e alungit prin adaugarea unei
tinzi. Acest plan apartine unui strat intins de biserici din Balcani si din Orient. Cele mai vechi exemple le avem in Armenia, pe larg discutate de dl J. Strzygowski in Die Baukunst
der Armenier und Europa, sub numele de Konohenquadrate"
iar la noi ar fi un exemplu in Dobrogea veche, baptisteriul
din Tropaeum Traiani (secolul al VI-lea)1), i tot in
vremurile vechi se intalneste acest tip si la unele sanotuare
din Egipet2). Dar in vreme ce tamburul cupolelor la toate
aceste biserici zace pe trompe, bisericile sarbesti Cu acest plan,

incepAnd cu secolul al XIV-lea, mijloceso trecerea dela patrat la ()ere cu ajutorul pandantivilor. De aci inrudirea aproit Vezi Dia. Corn. Mon. Ist., vol. IV-1911, pag. 179.
2

Ch. Diehl,, Manuel d'art byzantin, vol. II, pag. 772.

www.dacoromanica.ro

135

piata si perfect asemnatoare cu biserica Prislopului. Exemplele sarbesti dintre anii 1350-1450, apartinand scoalei din Moravia, abunda, i dl Bals eu drept cuvnt numeste acest tip

national sarbesel). Pentru a nu cita prea multe exemple,


amintesc aci numai bisericile din Smederevo, Krug evac, Rudenica (fig. 39) si Kalent62). In sfArsit
i aceasta e extrem de

important pentru noi


trebue amintit, ca tipul se raspandeste atat in Muntenia, incepAnd cu secolul al XV-lea, unde
cel mai vechiu exemplu pastrat pare a fi biserica manastirei
Cozia2), precuna. si in Moldova, In vremea lui Stefan Cel. Mare4),

si el persista 'Ana
tarziu in secolul al

XVIII-lea. Dar, pe
and bisericile moldovene utilizeaza procedeuri de boltire deo-

sebite, cele muntene


(manastirea Cozia) se

aseamana perfect cu
Prislopul de-o parte
ei cu cele sarbesti

iaLf[ti=61t3filEr

de alta. Sistemul de
bolti anume e urmaFig. 39. Biserica din Rudenica: plan
(dupa Gh. Bals).
torul: o cupola centrala pe tambur cilindric in interior si octogonal in afara, a.sezat pe pandtmtivi,
apoi in toate patru Iaturile &Ate o bona semicilindrica sour*
respective un arc, iar de laturile nord, est si sud eke o bora eu
semicupola. Tinda, desnartita de nava printeun perete, e aeo2) G. Bals, 0 vizitd la cdteva biserici din Sdrbia, pag. 30 si 37.
2) Vezi Ch. Diehl, op. cit., pag. 773, unde e amdntit i biserica
din Pavlica, pe care eu o omit, fiindd din desenul dlui Bals, op. cit.,

pag. 17, reese ci aceasta biserica are patru stalpi cari poarta cupola. si deci, oricat de striimie ar fi Incdperile laterale, totusi nu
se poate spune, linpreuna cu dl Ch. Diehl, c biserica e sans bas
cots". Asupra acestor biserici vezi i G. Millet, L'ancien art serbe,
pag. 152 si urm.
3) Vezi planul la G. Ba ls, 0 vizitd la cdteva biserici din Sdrbia,,,
pag. 42.

4) Vezi G. Bals, Msericile lui Stefan cel Mare, IorgaBals, L'histoire de l'art roumain ancien, i C. A. Romstorfer, Die moldauischbyzantinische Baukunst.

www.dacoromanica.ro

136

peritA cu un tavan simplu. Trebue remarcat ea' in interiorintArirea colturilor pAtratului se face prin pilatri, caracteristici acestui tip. Asa cum se prezintA biseriea, respective elementele figurale din earl e compus planul i struetura, ea e
o clAdire tipicA pentru materialul piatrA, indiferent de premisele discuto.bile, cc preced acestui tip in primele faze ale evoluti.ei lui, i eari, in parte cel putin, ar putea sA, derive la ranch/I lor din arhitectura de leran1). Dar aceste chestiuni indepArtate nu ne intereseaz. E suficient s stabilim singularitatea.
exemplului in intreg cuprinsul Ardealului; paralelele lui din
-Muntenia si inrudirea evidenth cu SArbia confirmA traditia
expusA cu ocazia descrierei monumentuhii, traditie ce atribue
accasth bisericA cAlugArului Nico dim, aduchnd-o estfel in legAturA directA eu Srbia i datnd-o la inceputul secalului
al XV-lea.

Cu privire la celelalte elemente figurale ale bisericii, se


poate spune putin. Doar soclul s:mplu profilat, usile reAangulare, ferestrele rectangulare ale navei i cele semicercuale ale

turlei, par a 'Astra infAtisarea veche, sou in orice caz se potrivese cu desAvArsire in mediul cAruia trebue atribuith aceastA

WsericA. Podoaba ei de azi, cu soclul bogat profilat, cu arcadele trilobate, ean l. articuleaZa horele l cu ocnitele cari se insirA de-a lungul cornisei navei, precum i toate cornisele dela
riav i turla, sunt adausuri recente, imaginate de dl arhitect
Wagner si executate cu ocazia restaurArcii.
Biserica din Hunedoara dimpotrivA prezintA ca plan crucea
bizantinA inscrisa inteun dreptunghiu. Ca atare ea apartine
en desAvarsire sferei de expansiune a artei bizantina avAnd_

analogii eu Bizantul (Kilisse-Djami2)

i Budrum-Djami)3),

cu Mesembria (Sf. Pantocrator i Sf. Aliturghitos)4), cu exemplele multiple din SArbia, citate de dl Ghika-Budesti cu ocazia discutiei bisericii Domnesti din Curtea de Arges5), precum
ai cu aceasth bisericA insAsi i aitele din Muntenia (Metropolia
'I Vezi pentru aceste chestiuni J. Strzygowski. Die Baukunst de?
Armenier und Europa, vol. II, pag. 615 i urm. i Altslavische Kunst,
rag. 33 si 48.

3) Ch. Diehl, Manuel d'art byzantin, vol. I, fig. 201.


3) Ibid., fig. 208.

4) Max Zimmermann, Alte Bauten in Bulgarien.


5) Vezi planurile la Ghika-Budesti fn Bul. Com. Mon. 1st. XXVI,.
1917

1923.

www.dacoromanica.ro

137
Si

biserica Domneasca din Thrgoviste, Sf. Dumitru din Craiova,

s. a. m. d.)'). Totusi inrudirea nu e perfecta. Mai inthiu fap-tul ca are o singur apsida, lipsindu-i proscomidia i diaconiconul, o desparte de tipul bizantin comun i o inrudeste cu.
in afar
Lisericile shrbesti ale scoalei din Moravia, iar
apsida aceasta neintovrAsith
de domeniul artei bizantina
.de apsidiole, o apropie de tipul longitudinal ladstinas ardelean,
pp care 1-am analizart mai sus. Tot de acest tip longitudinal o

leagO mai departe planul apsidei, cu patra laturi exterioare,


terminfindu-se spre rsdrit cu un vdrf format din doug laturi,
in vreme ce interiorul are planul semicercual. Avem aci o
perfecto' paralelh la biserica din Barsdu j la eapela Haniadestilor din castelul Hunedoarei, si in consecintO dovada ace"leias combinatii de influinte, demonstrata mai sus. Cu ocazia
discutiei caracterelor tehnicei in functie de material, am fost
nevoit s anticipez si figura turtitO a areurilor si a boltilor,
cari in sectiune transversald nu prezintO un semicerc, ci un
segment. In ordinea de idei a capitoluhil acestuia se cuvine s
mai adaug o curiozitate specific aeestei biserici, anume ase-zarea boltilor cilindrice pe incdperile din cele patru colturi;
-axa acestor bolti nu e paralela eu axa prineipall a biserieii,
dupd cum e in general cazul in. arhitectura bizantina, cnd incAperile din colturi sunt invelite cu asemenea bolti, ci axa kr
e
impreund cu cea a bratului transversal. normal& pe axa
principal..Aceast particularitate axe dou cazuri de analogie,
ambele din Macedonia, si anume biserica din Ljuboten (1337)
5i biserica mn'astirei Marko (jumOtatea a doua a secolului al
XIV-lea)2), cdrora ii s'ar mai. putea adduga biserica Sf. Nicolae
din Split, care se disrtinge doar prin trompele mdrunte car1 apar
in colturile boltilor cilindrice'). Asemnarea general a planuVezi planurile in Bul. Com. Mon. 1st., anul.X XVI.
2)

G. Millet, L'ancien art serbe, pag. 108-110 si Ch. Diehl, op.

cit., vol. II, pag. 759.


3) Vezi ilustratia la J. Strzygowski, Altslavische Kunst, fig. 45.
Biserica Chryzokepbalos din Trebizonda (vezi planul la Ch. Diehl,
op. cit., fig. 376) prezintg. de-asupra incAperilor din colturile apusene
o a patra paraleld dar deosebirea ansamblului, cat i lipsa de le-

grituri directe sau indirecte in chestiunea care ne intereseaza, ma


fac s o omit din combinatie. Deadtmintrelea lipsa de planuri detaliate a multor biserici, precurn 5i a descrierilor arnanuntRte, cI
posibilitatea. de-a mai descoperi in viitor noi exempla, dar cred ca
zacestea nu vor putea cleat confirma teza, pe care urmeaz s e

www.dacoromanica.ro

138

lui acestor biserici cu eel al bisericei din Hunedoara, precum


ai textul documentului reprodus in partea I-a (la cap. Humedoara), in care se spune expressis verbis, ca regele Matei Cor-

vinul acorda permisiunea de-a cldi o biserica de rit ort.


in Hunedoara Rascianis et Wolachis", ma fac s vad o legatura clirect intre aceste biserici macedonene i cea din Runedoara. Acesti Sarbi erau de sigur emigranti refugiati de urgia tureeascal), si de aceea la biserica ridicata de ei si de vechii
locuitori roman& se explica in mod firese combinarea de elemente bizantine cu colorit sarbesc, cu elemente curente din
Ardeal. j totodata combinarea contribue la confirmarea presupunerei, c. biserica apartine jumatatei a doua a secolului al
XV-lea i nu mijlocul secolului al XVII-lea, cum s'a crezut,
pentruca intr'o vreme asa tarzie un astfel de amestec de elemente ar fi cu desavarsire inexplicabil.
Dreptunghiul putin alungit din mijlocul bisericii e delimitat de patru stalpi, cu trunchiul rotund, cu baza i cu capiteluI
octogonal, de factura analoaga stalpilor rotunzi din epoca preromanica. (De pilda stalpii asemanatori, dar cu capitel patrat,
din biserica Banoles-Mories i Saint-Lupicini din grupul bisericilor cluny-acense, publicate de di Puig i Oadafalch2). Aceste
analogii fireste nu le citez pentruca as vedea vre-o legatura
intre ele, ei fiindca ele constituese o paralela independenta,
dar instructiva a evolutiei elementelor figurale. Tamburul

care se ridica in mijloc e rotund, iar invelitoarea interna e


alcatuita clinteo calota turtit. 0 alta calota, strbatuta in
partea de est de nerrvuri curioase in zig-zag, acopere apsida.
Avem aci deci, pe lama. elementele bizantino-sarbesti si autochtone romanesti, i unul gotic, datorit arhitecturei sasesti ardelene.

Exteriorul bisericii a suferit de sigur multe restaurari. Astf el doar soclul, foarte putin proeminent si de un profil simplu
dreptunghiular, e vechiu, pe and cornisele, atat ale naval cat
si ale turlei, sunt probabil de data recent. Totusi, ce priveste
motivele, se prea poate ca au fost reproduse in parte cele vechi,
mai ales friza de zig-zag-lambrequin, care atarna de-a lungul
expun In text, fiinda dupg parerea mea, argumentele sunt multiple
concludente.

1) Vezi mai sus, partea 1,, cap. Hunedoare, pag. 72.

9 Vezi ilustratiile In Le premier art roman, plansele XXIX, fig.


4 si XXX, fig. 3.

www.dacoromanica.ro

139

in opozitie cu cel dancu o freevent eonn doraeniul artei bizantine, i


telat
mai ales in arhitectura munteang.
stantg
De-asupra acestor cornise zac acoperisele in pante, anume
zid.urilor nav ei. Acest zig-zag il ggsim

unul longitudinal, terminat spre rgsgrit piramridal, i altele


doug mai joase, transversale (de-asupra bratelor transversale
ale crucei), de ambele pgrti ale turlei, turtite la extremitgtile
respective, incadrnd im fronton ciuntit. Aceste aeoperise sunt
tesite la punctul de intrethiere, pentru a face loc tamburului
turlei, acoperit la rndu-i de o invelitoare perfect tonicg. Intre aceste invelitori inalte, turla mgruntg e appape disparenth,
si trebue s. notgm c factura autochtong a acoperiselor, conditionath de climg, contrasteaza cu tipul central al clgdirei, care
core alte invelitori externe i altg, evidentiere a turlei. Clopotnita in fine e tipic ardeleang, incadratg la colturi cu un. chenar putin proeminent si incoronath, de o galerie de lemn eu

acoperis tuguiat, la bazg cu patru, la varf cu opt laturi. E


deci o elopotnith identia cu oricare alta apartingtoare tipulni arhitecturei romnesti de lemn.
Usile cari dau acces in tindg si In navg sunt simple, dreptunghiulare, pe child usile iconostasului se terming de-asupra
cu un segment de arc, asemngtor arcurilor eari incoroneazg,
ferestrele navei, i pe cari le-am calificat mai sus drept caracteristice arhitecturei de lemn. Tamburul turlei e strabgtut
de opt ferestre lunggrete, semieercuale, incadrate fiecare cu
ettte o ramg adancit, la fel semicercualg. Ferestrele clopot-

nitei in schimb sunt dreptunghiulare si incadrate de &Ate o


ramd, la fel dreptunghiularg, dar proeminentg. Usile i ferestrele sunt deci identice cu cele pe eari le-am inthlnit la
bisericile de tip longitudinal, si in consecintg li se aplia, aceleasi consideratii referitoare la analogii i provenientg.

D) Pictura murald.
Am vilzut in cele de mai sus cat de redus e elementul plastic
in decor, mgrginindu-se la ateva motive simple, mostenite dip
repertoriul bogat al arhitecturei de lemn. In schimb impodobirea e lgsatg pe seama picturei mural% fie pur decorative,
fie reprezentative.
Partea leului o are pictura reprezentativg si mai alos Iigura omeneascg, singurg sau grupath, cu sau Mfg peisaj. EjIi
www.dacoromanica.ro

-140
apartin peretii i boltile, in vreme ce motivele ornamentalese resemneazd sit sublinieze incadrrile maxi arhitectonice (arcurile sau peretii) i sd impoclobeascd stalpii. Motive le orna-

mentale sunt fie de-a dreptul geometrice, fie extrem de stilizate.

Nu e locul ad sd analizez aceste picturi ca atari, ci numai


In functie de ceea-ce inseamnd ele pentru arhitectura cdreia Ii
sui I aplicate. Dacd totusi voi face in treacdt cte o remand, si
inst voi opri asupra catorva elemente individuale, e c. trebue
sd rectific unele aprecieri i datari eronate, importante pentrut
intelegerea evolutiei picturei noastre murale religioase. Tin lucru
o cert: picturile caH se pstreazd azi, in mare parte, dacd nu
toate, nu sunt contimporane cn cele cari trebue s fi impodobit
bisericile dela inceput, iar cele ulterioare atestd o vddit schimbare a conceptiei si a gustului decorativ. Cele mai vechi
vom vedea
sunt mai mult narative, altele cele mai noi
sunt mai monumentale. De altfel chestiunea evolutiei in amanunte e Inca' un nod gordian, care nu se poate tdia inainte de-a
ayes la indemand o colectie eomplectd, a picturilor muraler
atat a celor din Ardeal, cat si a celor din regiunile invecinate.
Pentrudi dacd picturile murale din Moldova i Muntenia aul
fost publicate in msurd mai roicd sau mai mare, pentru Ardeal publicdrile necesare sunt Inca un desiderat, i insdsi luerarea recent a dlui I. D. Stefdnescu (Contribution a l'tude
tics peintures murales valaques), care in prefatd promite de-a
se ocupa in mod amanuntit cu pictura ardeleand, nu d de fagt
decat putine specimene de mult eunoscute, iar imensa majoritate a pieturilor, intre caH cele mai insemnate si mai vechi,

probabil nici nu le eunoaste, in oriee caz nu le aminteste si


nu le studiazd.
Ce priveste pictura reprezentativd, ea se imparte in doud
grupuri: 1) scene imici narative cu figur omenesti, asezate in
peisaj sumar arbiteetonie, sail in naturd si 2) figuri insirate
de-a lungul peretilor, fard sd reprezinte un anume sabiect,
deci pur decorative (rostul simbolic religios nu ne intereseaa
aei.) si lipsite fie cu desdvarsire de peisaj, fie cu indicatiuni
extrem de sumare. Scenele din grupul intaiu sunt toate ineadrate in niste ehenare- rosii, late de cativa centimetri i mdrginite de ambele laturi de dungi subtiri albe. Aceste chenare
sunt
extrem de interesante. Ele sunt foarte rdspandite prin se..
colul al X-lea i de-ad incolo sunt caracteristice atat pentrm.
www.dacoromanica.ro

-- 141
picturile murale dela Sfantul Munte, cat i pentru Sarbia, Bulgaria, si Romania, unde pers:std dela inceput i pand in timpul

din urmd. Cadrul in sine e vechiu, atat in picturd eat si in


mozaic; el apare in unele catacombe din epooa primei arte
crestine, iar apoi _ mai ales ca motiv decorativ
in bisericile imbrdcate in marmord, lipsite de picturd propriu zisd,
unde deci toatd impodobirea e ldsatd pe seama incrustArei,
rare rezolvd problema prin astfel de incadrdri ale peretilor.
ITtilizarea acestor chenare creste cu cat ne apropiem de epoca
ee e mai important
rostul acestor
thrzie bizantind, i
ehenare se modified. Inainte ele erau straps legato de functia
arhitectonied a obiectului, caruia Ii erau aplicate (a zidului,
I ollii); mai torziu insa ele incadreazd siinplaminte anumite scene, si mai ales in arta sarbeasca, bulgreasc i romaneascd,
die neagd aproape en dinadinsul mice legAturd eu arhitectura.

Cbenarele ineadreazd astfel cand scene mrunte, cand mai


mari, suni cand inalte, cand largi, ne-avand nimic comun cu
structura bisericii pe care o impodoihesc. Ad se pune problema
originei aoestuci cadru; de unde dorivd elI Pentru istoricul de
artd, multumit cu afirmatiile curente, chestiunea pare simpl:
cadrul e de origine elenistied. El e un imprumut facut vechi-

lor picturi murale elenistice, precum i miniaturilor de stil


elcnistic, adied, a eelor cari ocupd o pa gind intreagd, incadratd,

iar pictura reprezentativd fr. cadru, co se desvoltd in fsii,


de-a lungul peretilor, nu e alteeva deck sulul oriental eu miniaturi. Aceasta ipotez'd contine mult adevdr, dar nu explicd
-totul, mai ales nu explied dece la noi, in Sarbia si Bulgaria,
ehenarul acesta e asa de freevent, i dece tocmai in Bizant mai

putin. Cadrul ea atare imi pare cd deriva din obiceiul strvechiu, mai ales oriental, dar de sigur si general european,
de-a imbrdea peretii in scoarte de diferite dimensiuni. Abandonfindu-se cu timpul scoarta, ea a fost inlocuitd cu pietura
sau
nde mijloacele permiteau
cu mozaicul. Acest lucru
pare demonstrat i prin faptul, cd in domeniul intreg al pieturei vechi bizantine e frecventd jos, de-a lungul peretilor, sub
reprezentdrile figurale, o flute, infAtis'and o draperie atarnatd,
fapt asupra cdruia a insistat in timpul din urm dl J. Strzygowski.1). Exemple de asemenea draperii abundd in orice publicatie. Astfel asi erede mai putin importanth o influinta. a
1) Ursprung der christlichen Kirchenkunst, pag. 107.

www.dacoromanica.ro

142

ieoanelor izolate, Leadrate, throra le atribue dl Ch. Diehl') paternitatea acestor chenare, cu atat mai putin, cu cat icoanele
izolate, portative nu erau prea mult utilizate. Icoanele izolate
devin abia mai tarziu frecivente, dapa perioada iconoclasta.
Prototipul scoartei insa se pare ca a influintat in don's.' randuri
distincte arta biy.autina. Odata prin intermediul artei elenistice
(deci C41 o puternica nota orientala) in urma carora insa spiritul mediteranean a creat chenarul arhitectonic, utilizat ade-

seori singur ca ornament, incrustat in marmora, iar a doua


oara prin invazia arhitecturei de lemn din Europa central,
nordica si estica. Vechile constructii de lemn nord- 0. esteuropene trebue s fi fost neap'arat imbracate in interior cu
stofe i scoarte, dat Rind clima aspr. Tar cu aparitia acestor
popoare in Sud se raspandeste in arta bizantina chenarul din
nou, lipsit de caracterul arhitectonic elenistic. i e caracteristic ca el apare mereu tocmai la acele popoare, cari 1-an adus,
la Slavi si la Romani, precum si la bisericile Sfantului Munte,

unde influintele nordbalcanice sunt firesti, i dimpotriva el


apare mult mai rar in Constantinopol si in tinuturile, uncle
invazia directa sau indirecth nu s'a produs in masura asa de
ampla. Daca aceste ehenare in faza intaia, in arta elenistith,
de sigur cti, nu erau dela inceput destinate s incadreze scene narative, cu atat mai putin cele aduse din nord-est In flaza a doua,
vor fi avut aceasta menire. In tinuturile din nor dul basinului
mediteranean figura omeneasca nu era in genere utilizath, exceptand dear statuele destinate cultului. Motive le cari au impodobit pe vremuri interiorul chenarelor, trebuesc Mutate

poate in arta taraneasca actuala, unde in tesaturile casnice


Edgar ca s'au pastrat urmele vechilor ornamente, precum si in
plastica decorativa' a unora dintre popoarele nord-est-europene,

cum sunt de pilda Croatii, cari, trecand la arhitectura de


piatra, au pastrat totasi ornamentele lor stravechi, cum e
impletitura cu doua sau trei eoarde, etc.2). Dar toate aeeste ele-

mente decorative au trebuit sa dispara in fata artei bizantine,


si mai ales L fata cultului arestin, care cerea introducerea figurei omenesti i reprezentarile narative, cu scopul s. invete
si s uimeasth pe credinciosi. In privinta scenelor picturale,
1) Manuel d'art byzantin, pag. 575.
2) Vezi J. Strzygowski, Altslavis.che Kunst, pag. 164 si urm.

www.dacoromanica.ro

143

arta bizantina, hisericea.scA, a avut o victorie deplina asupra


popoarelor din Nord.
Referitor la bisericile din jud. Hunedoara am constatat deci
cloud grupuri de uicturi. Primul cu scene ineadrate i figuri
mici, fie intregi, lie numai bustul, asa dupa cum cerea subiectul
pentra a putea fi povestit destul de limpede. Acest grup are
ci eadra arhitectural i peisaj. Figari le, desi stilizate, sunt
totusi pline de viatk fleand parte din diferite actiuni, inchinndu-se, povestind, minunndu-se. Culorile sunt recluse toate la

un ton general bran-rosietic, cu pete albe, albastre, verzi


galbene. Brunul rosietic e utilizat pentru carnatie i fondul
arhiteetonic, precum i pentra chenare, albastru, alb, verde
si galben pentru haine. Acestui grup Ii apartin picturile din
biserioile din Santa-MArie, de sub Cetatea Coltei, tincla bisericei din Prislop i
duph,' descrierea lui K. Torma
bisenica
din BArsau, azi complect tenouita. Un asemenea ton caracteristic rosietic-brun, i asemenea dimensiuni mid eu scene narative, arata j o mie fasie de pictura in biserica din Pesteana,

care a supravietuit restaurarei; ea se gseste pe laturea nordick a navei. 0 altA caracteristica a pieturilor acestor biseici
e lipsa desAvarsita a motivelor decorative, in afara de chenar
si de draperia de jos. Numai in biserica din SantA-Marie se
gAsese cfiteva cruci inscrise intr'un patrulob, dublu incereuit,
explicate de Fr. si H. Muller drept semne de sfintire epciscopala.
Asemenea cruci sunt freovente in domeniul artei apusene, dar
ele sunt de obiceiu mai simple. Totusi explicarea e vero,A.milk

dat fiind ca' biserica din Santa-Marie a trecut i prin mana


Cato Railer. Datarea acestor picturi se poate face dupa termenii

ante quem din Santa-MAI-fie si din ruina de sub Cetatea Coltei,


pentru prima un sgrafit din anul 1484, iar pentru a doua unul
din 1627. Pictorul Stefan Grh1), eare a analizat mai amAnun-

tit picture, bisericei din Santa-Marie, si care distinge trei zugravi can ar fi lucrat la ea, dateazA ultima pieturA la sfdrsitul
socolului al XV-lea. Adaughnd data aproximativ preeisa a eonstructiei biserieei mndstirei Prislop, am obtine pentru toate
aceste picturi deeeniile dela sfarsitul secolului al XIV 'Ana la
sfArsitul secolului al XV-lea2).

Grupul al doilea e earacterizat prin figuri mai mari, earl


1) A kOzpkori bizdriczi falfestszet emlkei Magyarorszagon, p. 236.
2) Vezi i t. Gr Oh, op. cit., pag. 234.

www.dacoromanica.ro

141

se insira in proeesiuni pompoase de-a lungul peretilor; sfinti


si sfinte, martin i martire, anahoreti, etc. Chenarele liPsese cu
desavarsire, door sirarile sunt despartite unele de allele printr'o

dunga subtire, reprezentand pamantul. Peisajul si arhitectura


de-asernenea lipsesc. Numai in Hunedoara, in. bolti, unde sunt
reprezentate sarbatorile i cateva minuni, apar indica4ii sumare
de peisaj i arhitectura. Goloritul general e foarte race, tonul
de ansamblu fiind un albastra sur ea otelul; celelalte culeri
(verde, brun, sur-negru) sunt palide. Acestui grup Ii apartin
Wei unile murale din Hunedoara, Densus, Streiu si, eel putin
in parte, Streiu-San-Georgiu. Aceste picturi dateaza dupa inseriptia celor din Hunedoara din secolul al XVIIXVIII-lea
trebuese deci privite ea restaurari complecte sau partiale,
cum pare a fi eazul la Streiu-San-Georgiu, unde persista Inca,
de pilda in cupola altarului, culoarea brun-rosietied i o tonalitate mai calda.
Vn lac aparte ocupa pietura din Gurasadului. Conform inseriptiei nava a lost pietata din nou in anul 1765. Gsim aci
scone i procesiuni de sfinti. Caracteristice sunt grupurile de
a si.vont, compuse dintr'un conglomerat izocefal, rigiditatea
figurilor, pretentiozitatea desenului si cutele multe i marunte,
faente de stofele earl drapeaza figurile, precurn i indicatiunile
foarte rare de peisaj. Datarea pieturii icn secolul al XVIII-lea
explie indeajuns aceste elemente deeadente. Alta inMtisare au
insa picturile din tinda aeestei biseriei. E adevarat ea bolta
tindei, pecum i peretele rasaritean, reprezentand judecata din
urinal, aunt in exact acelas gen ca i cele din nava, si apartin
eu siguranta aceluias pietor, dar pe peretii din spre sud i nord
sunt reprezentati cerul i iadul. Intre aceste pieturi, i toate
eele descrise pana aeum, exista o proftmd deosebire. Fieeare
figura e aei o path', de culoare ineadrata de un contur precis,
inauntru eAruia apar linii can indic. organismul anatomic. In
schimb lipseste figurilor mice caracter plastic. La aceste distinctii se mai adauga altele: figurile sunt mai repede indesate
deck lungurete, multimea nudurilor, neintalnite Aieheri, prezenta peisajului, indicat prin dunga de pamant, arbori schematiei si fire lungi de iarba. In sfarsit trebue remareata uniformitatea eulorii brune pentru inearnatie, aura pentru vestminte
si un verde-galbui pentru peisaj. Daca nu ma insel, intre piei toate celelalte, exista.
tura aceasta de prezent nedatabila
o distinctie profunda, In sensul c toate- celelalte sunt opere ale

www.dacoromanica.ro

140

Tictorilor cdrturari (cdlugri sau artisti. formati In atelierele


acestora), iar pictorul acestui rai i iad e pictorul %ran, pictorul anonim esit de-a dreptul din rnclul poporuIui. 0 dovada
indirect ar fi multele inscriptii explicative, mai ales referitoare la iad, unde artistul ii varsd tot veninul asupra gmeilor
stricate si a dusmanilor pdgani. E ceva izvorit din simplicitatea i originalitatea sufletului tardnese, i ar fi interesant ed.
-se studieze accast pietura mai amdnuntit, cdutandu-se paralele, cari de sigur trebue s fi existat i sd. se mai pdstreze
(de pildd la bisericile de lemn)1); astfel vom reusi poate sd cu.noasiem cu timpil i pictura adevdrat rorahneasa i s o opu-

nem celei de origine bizantink care a staphnit ,odinioard exclusiv in biserieile romgnesti mai importante, si care preocupd
azi aproape exclusiv pe cercettorii notri.
Elementele pur ornamentale, dupd cum am vdzut, sunt rare.
Mai vechi par a fi cele de pe timpanele portalurilor bisericilor
din Ostrovul-Mare si din Santd-Mdrie. La Ostrovul-Mare avem
ca fond pdtrdtele, asemdngtoare celor de pe tablele de sal, iar
la Santa-Marie o fdsie de zig-zag, de-a lungul arcului care im-

brdtiseazd timpana, cu un brat al zig-zagului alburiu si altul


brun; un zig-zag identic subliniazd deschiderea boltii apsidei
in spre navd. Cruciulite, Patrtele, rozete, etc. apar ea elemente

decci alive pe vestmintele sfintilor din picturile murale ale


grupului al doilea, si in Hunedoara apar si rinceau-uri juxtapac:e, eu motive florale stilizate (rozete vzute din fat si din
profil). Urine de ornamente florale apar la Densus, in coridorul
de sud-est, azi ruind., iar peretii ferestrelor din Streiu Brunt im-

podobiti cu zig-zaguri. La Streiu-San-Georgiu apar fdsii de


zig-zuguri juxtapuse, intre cari sunt presdrate romboide m-runtele, precum si triunghiuri infantuite, umplute cu palmete.
Toath aeeste ornamente smit geometrice sau sever stilizate.
Tiimpotriv in nava bisericei din Gurasadului se gksesc niste
fdsii de zig-zaguri suprapuse si multicolore, aldturi de lanturi
de ealiciuri cu trei petale, vfirite unele intr'altele si, in sffirsit,
orramente modelate plastic in galben-brun, eompuse din palme!e si rinceau-uri; clack* primele doud motive au paralele in
pictura bi2antin mai veche, ultimul, executat inteo tehnica
cu (Iesdvarsire coloristick eu mod.elaj de urabre i lumini, liPsit
1) Din acest punct de vedere sunt importante picturile bisericilor
'de lemn din jud. Arad, publicate de dl C. Petranu (Bisericile de lemn

.din judetu1 Arad).


10

www.dacoromanica.ro

146

complect de desen e evident datorit unei influinte occidentale,


aJ picturei lrzii baroce. Aceasta e o noua caracteristica a
pieturei modernizante din nava bisericii din Gurasadului, opusa
traditiei bizantinc eela celelalte biserici, si mai ales picturei
din fnda aceleias biserici i motivelor geometrice $i stilizate,
cari
dat fiind abundenta cu care le inthlnim in tesaturile si
broderiile romanesti
ar de sigur o origine indigena.

4. Forma (compozitia).
Pare poate curies, ea sunt pe punetul de a porni studii de cornpozitie cu privire la bisericile mititele i sal-acute din jud. Hunedoara. De fapt rnanifestarea artistica poporala a fost pana
l.ine de curand cu desavarsire neglijat. Nu numai esteticianii
de meserie, carora asemenea obiecte simple li se par prea neinseirnate pentru o filosofie ampla i incalcita, si ale caror dog-

me nu se potrivesc niei unei ereatiuni neclasice", adech negreeesti, fiind aeeste dogme destilate din operile artistice ale
Eladei, invartindu-se in jurul aceluias cerc vieios de eeterum
censeo, in care arta clasica apare ca unica manifestare artistica'
adevarath, departe de-a intelege conceptii diferite si de-a admit e evolutii independente de aceste dogme, imaginate post
festum, la masa verde, dar si istoria artelor, care i reeunoaste
obligatia de-a ramfine continuu in eontact intim cu realitatea
isiorich, nu le-a luat in seama. $i totusi arta poporala, in spet

arhitectura, e un element important, fiindc ea ne arata primele faze ale evolutiei artei de-a cldi, asa cum a cerut-o un
st.op antune si asa cum a permis-o un material dat. Dar tocmai
aci, in arta poporala, putem cunoaste formele elementare, create
in strAns contact cu mediul, i pastrate apoi cu tenaeitatea credintei in trecut, a traditiei, ee caracterizeaza sufletul tranului. Asupra acestor chestiuni voi mai avea de altmintrelea de
insistat in partea a treia, inchinat evolutiei, dar e necesar s.
ne dam deja aeum searoa de ele 5i sa ne desbaram neeonditio-

nat de principiile false, c arta adevarata se gaseste numai


acolo uncle calitatea materialului, dimensiunile 5i numele de
figuri ilustre clan un pret obiectului. E poate cazul ca tocmai
in fata creatiunilor artei culte, sa te intrebi adeseori de unde
O.-au imprumutat ele elementele multiple si complicate, si indeosebi de unde si-au luat formele principale, elementare, din
cari e eombinat complexul uluitor, pe care 1-a realizat. Si

www.dacoromanica.ro

147

adeseori raspunsal va fi c'a" cutare i cutare eleme4 e luat


din repertoriul modestelor creatii ale cuthrui popor, iar alte ele-

mente provin din tezaurul traditiei altui popor. Las aci cuvantul profesorului J. Strzygowski, care face urnatitoarele obseri/Ali juste eu privire la arhitectara de lemn a Europei nordestice si la bisericutele de piated dalmatine, cari constituesc o
paralelA importantl a bisericilor de tip longitudinal dela noi,
deci asupra unor monumente cari atat in sine cat i ca anal ogle
ne intereseaza de aproape. DI J. Strzygowski spune: Der glaube, class der Holzbau deshalb, weil er angeblieh nicht moupmental sei, keine Beachtung verdiene, und besonders in der Geschichte vernachlassigt werden knne, hat es vielleicht pisher
unmoglich gemacht an Entwicklungsfragen mehr als ratiend
hermtreten zu knnen. Wenn monumental bauen nicht heisst,
in grossen Ausmassen bauen, so dass der Meter entscheidet,
dann zum mindesten ist dieser Glaube falsch,... nicht das
Grssenausmass, sondern der Baugedanke entscheidet. Baum
und Masse miissen zusammen mit den Tonwerten eine Fliinheit
bilden, dann wirken die Bauten gross (monumental) wenn sie
mach klein sind. Das gilt nun auch im hchsten Grade von den
Bloekkirehen des Ostens und den kleinen altkroatischen, Steinbauten
Wer in den altkroatischen Bauten die mathematisch

genauen Masse der rmischen -and byzantinischen Bauten


sucht, der wird sehr bald enttauscht sein. Sie sind alle nicht nur
sehr klein, sondern vor allem so auffallend unregelmaasig ge-

bard. dass man sieht, da stehen keine Akademiker, sondern


schlichte Handwerker dahinter, die schlecht und recht aus
freier Hand und nach Augenmass bauen. Ida glaube, wenn man
sick erst einmal die Musse nehmen wird, festzustellen, ob eine
uni welehe Masseinheit in den altkroatischen Bauten verwendet ist, dann diirfte vielleicht deutlich werden, mit wem wir es
zu tun haben, ob mit einer herabgekommennen antiken "Oberlieferung oder mit ganz neuen Verhltnissen, die auf Siidboden
7um ersten Male auftreten und vielleicht Mit dem Altgriechi-

schen darin verwandt sind, dass sie aus dem Holzbau stammen". lath concluziile unui cercetalor, care a pornit dela arta
bogata mediteraneana, urnantindu-i Tdacinile mai intain spre
Orient si apoi spre Nord, in regiunile preistorice" i protoistorice", uncle cuvntul saris nu ni s'a pastrat, i uncle nici monuments- multe nu an sapravietuit, dat fiind materialele prea
put;a rezistente, dar unde totusi se pierd urmele unora din Pro10"

www.dacoromanica.ro

148

fuziunea de forme arhitectonice, eari apar rand pe rand in_


tinuturile fericite ale Mediteranei, i earl aei in Sud nu-si pot
avea sorgintea. 0 infima prticicg, din domeniul urias de artg.

al regiunilor neglijate cu desvarsire de istoria artelor oficialg," de pang, acum, prezintg, i bisericutele noastre din jud.
thinedoarei. Dacg, recunoastem adevgrul, care ar trebui SA fie

de fapt banal, anume c numai studiind in lung si in lat monun tentele ce privese o chestiune data, vom putea ajunge la
concluzii objective, deci tiintifiee, iar dimpotriva, ca oriee
aim eciere ce nu are rdgeinile imprgstiate in intregul cuprins
artistic al chestiunei date, e diletantica, atunci trebue s ne
indreptam aceeas atentie, cu care am studiat monumentele pretioase, mrturii ale unor puternice organizatiuni, i spre acele
monumente. pe cari puteri rgzlete, dar nu mai putin inspirate,
au stiut 0, le creeze din mediul lor modest. Un regret trebue sg,.
exprim Inca, inainte de-a incepe analiza, anume regretul pronuntat si la 3nceputul luerArei: lipsa suficientg, de material com-

parativ, care in ehestiunea aceasta devine lipsa total. Pentruca, dacti aceste monumente mairunte de arta, targmeaseg nu au
fost publicate decat mai mult sau mai putin la intamplare, fiind
de prezent o topografie complect a lor Inc imposibilg, atunci
analiza, si mai ales analiza formala, a lost au desAvarsire lgsatg,
la o parte. Credeau poate unii ca nici nu se poate vorbi de corn.nozitie la asemenea cldiri, dar ei s'au inselat. Sper c. cele ce

urmeaza, Ii vor face sa-si schimbe Parerea, eu atat maf


mult, cu cat cereetgrile stiintifice trebuese intotdeauna faeutecomplect pentru a fi coneludente, indiferent de rezultatul pozitiv sau negativ.
A) Masa.
1. Tipul longitudinal.

Bisericile de tip longitudinal se compun theta (cu exceptiabisericilor de sub Cetatea Coltei i Densus) din trei corpuri de
cladiri bine distincte: elopotnita, nava si apsida, insirate una:
dupg, alta de-a lungul unei axe indreptate dela apus spre rasarit. Am notat deja cu ocazia analizei figurale, e longitudinalitatea tipului acestuia rezulta mai mult din insirarea ineaperi-

lor cleat din planul lor, care se apropie mult de Parat. Acest
moment e important de retinut acum, child vrem sg, ne facem
o idee precisii despre oranduirea maselor. Astfel raportul intre,
www.dacoromanica.ro

149

axa lot gitudinalA, de-a lungul careia se insir incAperile, $r_


axa verticalA, insemnatA de clopotnitg, e aproape echilibrat
(vezi mai ales fig. 1 cu vederea bisericei din Streiu). De altfel
inchegarea intregului complex se datoreste i faptului, cA toate
aceste ineAperi sunt de dimensiuni gradate, subordonate una.
alteia. Astfel silueta e delimitatA de-asupra printr'a linie, care
urcA treptat dela apsidA spre varful clopetnitei. AeeastA simplicitate de accent si aceastA longitudinalitate redusA, leagl bisericUe de piatrA de tip longitudinal din jud. Hunedoara de-o .
parte de toate bisericile de lemn vest- si est-slavice de acel.a*
tip, si mai ales de cele romnesti transilvAnene, iar de altg.
parte le apropie si de bisericile centrale de lemn vest- si est-

slavicc, la cari accentul vertical, care zace pe elopotnitA, e


intim cava redus grin accentul seeundar, subordonat, detinut
de varful acoperisului cupolei. Dar de altA parte alungirea redusA instrAineazA bisericile noastre de cele semnalate ea para-

lele din Dalmatia si Catalonia, la cari alungirea navei mult


peste pAtrat devine a$a de dominantA, inat le sehimbA eu desAviirsire silueta, mai ales c,A la unele din aceste paralele elopotnita nici nu e alipitA navei. Rezultatul acestor observAri einsA minAtarul: din punct de vedere al compozitiei maselor externe. biyericile din jud. Hunedoara sunt mai apropiate de tipul
originar din lemn, deck cele dalmatine sau catalane. Maselecubice sunt dominate la noi inch' exclusiv de principiul arhitecturei de lemn est-europene, preeum $i de tendinta verticald a.
arhitecturei nord-europene, care utilizeazA barnele-catarturi
(Mastenbau) i tat ce se datoreste Sudului i Occidentului serezurnd la introducerea materialului solid, adecA a pietrei. De
aci importanta deosebitA, pentru istoria artelor a acestor modeste bisericute. Ca tip ele formeath inelul intre biserica origirard de lemn i biserica croatA de piatrA, unde spiritul mediteranean $i-a impus de timpuriu accentul longitudinalitAtii.
Vom vedea cari sunt urmArile acestor semnalmente pentru considerarea evolutiei.
0 chestiune aparte formeazA situatia portalului. Dl J. Strzygowski sustino in general pentru arhitectura nordicA de lemn,
ct intrarea se afla pe jaturea sudicA, a$a cum probabil se gAsea,
Ia vechile hale din palatele de lemn ale sefilor triburilor nordice. Halele acestea aveau o desvoltare de-a lungul axei transversale, $i drept o continuare a acestei conceptii sigur cA teelouese considerate intrArile pe laturile de sud i cele doui hcre,

www.dacoromanica.ro

150

spre rsrit i spre apus, la unele biserici romanice. Dar arhitectura noastr porneste din alte premise. Prototipul ei e incAperea pAtratA, a cArej intrare putea sA fie pe orice lature, iar
dacti biserica din lemn are de fapt o leggturA intimA au vechiul
templu mazdaist, asa cum presupune dl J. Strzygowski ij reeenta lucrare despre arta veche slav, atunei faptul c apsida
de cult e indreptath ifi mod firese spre rAsgrit, determinA ai
intrarea, aseznd-o pe laturea apusean'A. Cert e ca orientarea
spre est a bisericior erestine se datoreste unei influinte a cultului solar, i cert e iar6si cg% vechile reprezentante ale acestui
tip din jud. Hunedoara au toate intrArile originare pe laturea
apuseana, prin etajul de jos al clopotnitei. Aci, fiind vorba de
tipul strAveehiu mazdaist, trebue amintith indeosebi biserica din
Densus, en turnul ei de-asupra pAtratului central, si pe care, in
capitolul antecedent, am recunoscut-o ea theand parte din tipul
acesta al bisericilor longitudinale". E loeul sti pun intrebarea
care o s ne mai ocupe si in partea a treia, anume daca aceasta
bisericA derivA din cele de tip longitudinal prin intermediul
bisericii din Streiu-San-Georgiu, sau dacg," Myers, Densusul e
prototipul strAvechiu, imagine tarzie a unui templu mazdaist,
din care, prin impingerea pAtratului din mijloc spre apus ei
asezarea unei clopotnite de-asupra lui, s'a nIscut tipul longitudinal; bisefica din Streiu-Sitn-Georgiu ar fi iari, i pcntru
cazul Myers, inelul de legAturg. 0 exceptie face numai biserica
de sub Cetatea Coltei, care are intrarea pe laturea de miazanoapte; dar am valzut in repetite rnduri c'A aceastti bisericA
diferg, de celelalte, datoritA faptului, c. avea de indeplinit o
mcnire dubra: de-a ad'aposti cultul crestin si de-a ad'aposti pe
crestini. E o bisericA-cetate. Situatia ei, en apsida spre desehiderea trecgtoarei, ce strgbate muntii Retezatului, expliea dopotnita de-asupra apsidei, i panta dealului, ce coboarg. din sudvest spre nord-est, explicA situatia portii, care nu putea

s. fie situath pe laturea de miazAzi sau apus, fiindeL s'ar fi


deschis in fata pantelor prApAstioase, de-a lungul egrora se
scurg apele de ploaie. A doua exceptie e biserica din BArsAu;

am observat deja in descriere ea nu am vizitat-o personal.


Totusi explicatia poate s'a." fie si aci data de situatie. Din rela-

tarea lui K. Torma rezulth ea ea e zidith pe un deal, si din


plan se vede c. e sprijinith, de laturea apuseang prin doi eontraforti, necesitati poate din cauza vre-unei pante. Aceasta e
fireste o simpla ipotez, ce urmeaz'a sA fie confirmath. Alta

www.dacoromanica.ro

151

eTplicare ar fi ea, portalul pe laturea de sud e nou, adeca din


vremea renasterei i poate exist,a vre-unul mai vechiu pe laturea apuseanal Torma nu spune nindc, dar dupa cum a omis
ei alte lueruri ar fi putut sa retaca i aceasta. imprejurare. In
orice (az la noi cele mai multe biQerici au primit au vremea, pe

ltimga intrarea apuseana, si o a doua intrare pe laturea de


miazazi. Aceasta e o influinta nord-vest europeana, tarzie, datorita la noi monumentelor romanice sau gotice, cari, se Pare,
ea, in cursul timpurilor au inceput s exerciteze o oarecare in-

raurire asupra arhitecturei noastre tarane$ti. Dovada e deocamdata tocmai stramutarea intrarei din laturea apusean Pe
laturea de miazazi, stramutare ce se poate observa si la multe
biserici de lemn thrzii din seeolul al XVII-lea si XVIII-lea din
jud. Aradi). De altfel aceasta nehotarire eu privire la asezarea
intrarei apare si in Slovacia, Dalmatia si in Catalonia la bisericile de piatra ale acestui tip, si pretutindeni in legatura cu influintele vest-europene, romanice, numai ea in aceste regiuni,
mai ales in Catalonia si Dalmatia, inrfturirile stilului remanie
s'au produs mult mai curand decdt la noi.
Dar s revin asupra chestiunilor de ansamblu. Organizarea
maselor de-a hmgul axei longitudinale se datoreste numai deosebirei de marime a cuburilor, cari se succed. Articulatia decorativ-structiva lipseste aproape cu desavar$ire. Doar de-a lungul vertiealei putem Intlni chteva elemente ee caraeterizeaza
structura. Astfel biserica din Densu$ poarta mai multe cornise,
earl despart singuratieele euburi de eladire suprapuse, 5i la fel
clopotnitele bisericilor din Snta-Marie i Streiu poarta aseme-

nea corni$e de articulatie. De altfel exteriorul e extrem de


simplu, i lipsa desav'ar$ita a unui soelu produce impresia ea
avem in fata noastr o zidire inradiacinata in sol, erescuta pareea de-a dreptul in natura ce o inconjoara. Path,' de aceast lipsa
de ineadrare la baza, acoperisul in pante, inalt i larg, inseamna,
un eoronament mai amplu deck e necesar. Dl J. Strzygowski
da din punct de vedere formal o caraeterizare buna a arhiteeturei tarane$ti nord-europene, insumnd tot ce se poate spune
esential i despre biserieile noastre: Prunk ist im volkstiimlichen Steinbau dieser Zeit unbekannt. Man sieht ausserlich die
Wirkung der geschlossenen Masse"2).
2)

Vezi C. Petranu, Eisericile de temn din jud. Arad, pl. 45.


J. Strzygowski, Der Norden in der bildenden Kunst Wes4eu-

ropas, pag. 124.

www.dacoromanica.ro

152

Articulatiile rare in afar, lipsese la fel si inituntru. Dar


-izolarea ineaperilor in sine produce o oranduire. Parti le straetive ca si cele pasive sunt tratate eu aceeas simplieitate; o exceptio e doar braul decorativ de zig-zag, care subliniaza deschiderea arcului apsidei bisericei din Santa-Marie. Acest zig-zag
e totodata singurul element de pietura decorativa, restul picturilor fiind narative si de aceea e cu atilt mai accentuata sublinierea, pe care o d arcului triumfal. In celelalte biserici, in
masura ce s'au pastrat pieturi, asemenea elemente de articulatie clecorativ lipsese, si e daor de remarcat ea pietura narativ'i tiue totusi cant de organismul structiv, in sensul ca scenele
pastrate de pilda in ruina de sub Cetatea Coltei nu
se continua pe pereti i areuri in aeelas timp, ci ele sunt astfel
compuse, ineat liniile de incadrare merg intotdeauna de-a lungul mitebiilor arcurilor sau a colturilor de intretdiere a peretilor. astfel ca daca pictura aceasta narativa nu subliniaza elementele structive, ea eel putin nu le denatureaza funetia kr.
II. Tipul central.

Cladiri le centrale hind de tipuri diferite, apar fireste $i din


punct de vedere formal fiecare in parte inrudite cu grupuri diferite, dar dineolo de aeeste diferentieri, eonditionate de varietatea tipologica, vom intalni si la ele eateva caracteristice comune, eaH le apropie intre ele, si le apropie in acelas timp si
de celelalte biseriei bastinase ardelene, cum sunt cele longitudinale, apropieri earl dovedesc ea mediul nou in care au fost

transplantate, nu a ramas fara influinta asupra kr. Astfel


pentru bisericile din Gurasadului i Hunedoara se euvine sa
subliniez aceentul deosebit longitudinal care le earacterizeaza,
en toai g turla contralt% Acest accent longitudinal insa e Ull
adaus ulterior, fiindca la Gurasadului e produs de ineaperile
sud-vestice alaturate mai tarziu, si cuprinse in urma, sub aripile aceluias acoperis, iar la Hunedoara alungirea rezult din
adaugarea tindei. In sfarsit elopotnitele, ean l. domina azi silueta ambelor biserici, sunt datorite influintelor tarzii ale tipului longitudinal. De altmintrelea, fireste, nici nucleul stravechin
al acestor biserici nu e perfect central, ci si el e usor alungit.
E aceeas aetiune a conceptiei mediteraneane, care a creat basilica, si. care a transformat tipul perfect central intr'un amestee, asa cum se prezinta de fapt biserica bizantina, fie ea en
plan basilical propriu zis, fie cu plan dreptunghiular en crueea
inserisa.
www.dacoromanica.ro

153

Infatisarea relativ veche a pastrat-o biserica ralindstirei


Prislop. Ea e singura, care a lost ferith. de adausuri i corespunde surorilor ei sud-est europene din Muntenia si Starbia. Ea

i singura, a Ca'rei siluet e dominata de turn.", si a card_


alungire e atilt de redus, incht pastreaza efeativ caractervl de
e

ljisenicIt central, pe care nava transversala a bisericei din Hunedoara, insemnat in exterior prin frontoanele trunchiate, dimpotriva nu o poate indeajuns aeeentua faa de nota longitudinalft. La toate acestea contribuese fireste mult si acoperisele.
Pentruea si acoperisul s accentueze eentralizarea maselor, el ar
trebui sg, fie campus din planuri marunte, aplicate in parte fie-

crtrui corp do cladire (hor, navti, baza patratd, turn), subliniind in exterior gruparea internd a maselor, mai joase la
periferie si mai inalte spre centrul dominat de turla. Biserieile
sud-est-europene, precum i cele armene, au. toate astfel de invelitori. E semnificativ insa c. acest fel de acoperis, care la
oi it inc a trebuit s aeopere i biserica din Hunedoara, a mai
ales pe eea din Gurasadului, a fost abandonat i inlocuit la.
ambelc biserici prin invelitorile lungi $i inalte, cu pante juxtapuse. Avem aci o influint indiscutabilA a tipului longitudinal.
impreunat eu a necesitate climatieg. i ca atare un fenomen
analog ea in Moldova,,unde acoperisele izolate au lost i ele Inlocuite cu un acoperi$ unic cu doul pantel). In consecintA si
tendinta spre ingltime a bisericilor centrale din jud. Hunedoara.
e extrem de redus, aproape inexistenth.
Pe cnd la tipul longitudinal, articularea incaperilor e datorit insirtirei izolate a fiecArui corp de edificiu, articularea
cllidirilor centrale e mai dificild, data fiind centralizarea incaperilor. Aei sareina ar reveni elementelor decorative, $i dintreaeestca mai ales areadelor oarbe, eari sunt motivul favoTit si
nedespartit al eldirei ,centrale. Dar tocmai in jud. Hunedoara
motivul acesta lipseste cu desavarsire. Nici arcade, nici (mite.
Boar biserica manastirei Prislopului e azi impodobita cn aserrerea ornamente, insa ele sunt tot opera restauratorului, lipsind inainte de restaurare pe peretii tencuiti in alb oriee element plastic, dupa cum se vede din inssi schita dlui Wagner.
Fire$ie ctt infalisarea originara a tuturor bisericilor centrale,.
1) Vezi &supra acoperisului moldovenesc C. A. Romstorfer, Die
moldauisch-byzantinipehe Baukunst, paw. 11, care nu cunoaste Inca
importanta artuitecturei de lemn i atribue acoperisu1 unic numai
mcesittItilor clirnatice.

www.dacoromanica.ro

154

adeE,eori restaurate, nu va fi fost cea de azi, i poate restauratorul sti aih dreptate, dar e cert, c mediul nou i tipul longitudinal au i'nraurit si au patronat aceastA simplificare, echivaleuta eu o rustificare. Din toate elementele organic-decorative
nu Wait pastrat deck cadrul soclului si al cornisei, dou'a orizontale cu atat mai dondnante, cu cat verticalele, cu exceptia siluetei svelte a ferestrelor turlei, sunt inexistente.
0 organizare mai clara pstreaza" insh interiorul. In msura
in care a supravietuit pictura, se poate constata c toate elementele structive interioare sunt acoperite de picturd decorativd. Astfel in Hunedoara stalpii i arcurile aunt impodobiti cu
figuri floralp stilizate, iar arcurile indeosebi mai poarfa si medalioane. Aeeleasi elemente se gasese si in G-urasadului, unde
nu sun 1 areuri-dublouri sau stalpi, dar uncle deschiderea apsidelor laterale si a boltilor cilindrice longitudinale spre phtratul din mijloc, e marcath, printr'un ornament geometric, care
subliniaza conturul arhitectonic. Astfel la bisericile centrale
pictura reprezentativa e rezervata peretilor pasivi, iar eleraentele
structive si punctele de articulatie (deei elementele active) aunt
subliniate printr'o impodobire neutral:a, care mai degraM desvklue cleat ascunde functia structiva a corpului respectiv, pe
care 11 acopere. In Prislop nu s'au mai pstrat vechile picturi
murale, dar e probabil c. i aci ornamentul a fost supus structurei.
B) Spatiul.
I

Desvoltarea.

a) Tipul longitudinal.

Discutand gruparea maselor bisericilor acestui tip, am notat

accentul longitudinal, care le caracterizeaz intru chtva Pe


toate, dar mai ales biserica din Ostrovul-Mare, la care nava si
apsida formeaz un singur corp. Longitudinalitatea acestor bi-

serici ne intereseazg aci in calitatea ei de orizontalitate si a


e fedi-dui apasator, potrivnic inltimei, cu atat mai mult, cu
cat zidurile albe sunt stapanite de linia puternica a acoperisului de sindril, orizontal si sur-negriu. Curiozitatea e, c fata
de aeest exterior, care ne face s bithuim un interior scund si
ingtist, acesta produce dimpotriva impresia unei oarecare targirni. Pittrunzand in interior prin ineaperea strarat din par-

terul clopotnitei, ajungi deodata in nava spatioas", cu toate


dimensiunile ei reduse, caracter datorit contrastului dintre inwww.dacoromanica.ro

155

trare i apsidA de-o parte si nava de alta. Aceasta din urm e


doar aproape de doua. ori asa de inalt ca apsida, i in acelas
timp i binisor mai largA. Elementele deeizive sunt desechilibrul in favorul Inaltimei fat de largime, si la unele biserici
invelitoarea intern semieilindrica, lipsita de linia apasatoare
orizontala. Dimensiunile mici ale apsidei o reduc pe aceasta
la o sirup% anexa a navei, la un fel de nise mare, aplicatg pe
laturea rasgriteana.
La Deusus dimpotrivA dispozitivul acesta simplu al spatiului lipseste, dar aci spatiul lipseste in genere. Interiorul, oenpat de eel patru stalpi masivi, se compune din pAtratul central,
care se stramteazA de-asupra ea un fel do horn", cum i-a spus
Hohenhausen, lax de jur imprejur e incadrat de coridorul care
datorita boltii berceau te sileste sit ccolesti mereu patratul
central, fiaril sh. gAsesti punctul de odihn. Densusul e unul din
colt, mai penibile incaperi, i un tip care nu are in organizarea

lui internrt nimic comun cu conceptia spatiului del adunare,


necesar cultului crestin, si tocrnai din acest punet de vedere,
mai mult ca din oricare aitul, aeeasta. biseriegi trebue eonsiderata ea un exemplu care a pgstrat pang, tarziu principiile templului do cult solar, nord-est-european.
b) Tipul central.

Alte principii guverneazA, desvoltarea spatiului acestor bi-

serici, si cum fiecare din ele apartine altui grup, le vom lua
pe rand.
Am vazut cA nucleul bisericii din Gurasadului nu e in nici
o relatie cu exteriorul. De altfel incaperile adAugate le las de-o
parte fiind noui i niste simple eAmArute fara legAtura cu biserica propriu zis. Aceasta eulmineazA in patratul central, unde
spatiul se desvoltA larg si liber atat in laturi, rotunzindu-se in
sanurile laterale i pierzandu-se in bratele longitudinale ale
crueei, eat si mai ales in inAltime, unde tamburul Patrat prelungeste spatiul in sus, Para a-I stramta. Nu existA in jud. Hanedoarei un inferior de biserica, inehegat atat de mult in jurul
acestui patrat central, si eu o astfel de not vertical:A, ca interiorul bisericei din Gurasadului. La aceasta contribue mult si
stramtoarea relativa fatA de inAltimea neobicinuita a boltilor.
Acesta e insA un moment important, fiindcA el instraineaza

odatti mai mult biserica din Gurasadului de celelalte de tip

www.dacoromanica.ro

156

central, i o aprop'..e in sehimb de tipul color mai vechi patruloburi anneniene, cari sunt j ele zidite in piatth.
La fel spatioasa, e biserica manastirei. din Prislop. Bo lta
scull a, cilindrica, din 'vest, impreuna cu cele trei apside si en
-tamburul sprijinit pe pandantivi, iar In sfiirsit inaltimea proportionata fata de lungime i de largime, creaza un spatiu cubic
echilihrat, dominat de cupola. Avem aei in materie de spatiu
ceea-ce cunoastem deja din Armenia veche, i eeea-ce caracteri-zeazd biserieile sarbesti din perioada de glorie intre 1250-1450.

In Hunedoara spatiul navei e determinat de bratele crucei


grecWi imbinate sub tamburul cupolei centrale. Dintre aceste
brate insa eel longitudinal e mai accentuat, desi e ceva mai
-strAmt deck cel transversal. In. el se varsa incaperile din eele
patru colturi, gratie boltilor transversa1e, si din el patrunde privirea peste iconostas in cutele boltii apsidei. E mult bizantin
'in aceasta alungire, i paralele directe sunt bisericile constan-tinopolitane cu crucea Inserisa intr'un dreptunghiu, precum
si bisericile sarbesti citate mai sus, fiice i ele ale aceleia$ in-rhuriri. Fata de aceasta nava, tinda prezinta alta rezolvire a
-problemei spatiului. Delimithrile simple, rectangulare, laterale,
si tavanul Cu muchiile tesite sunt rude bune eu ceea-ce apare

in arhitectura tarzie burgheza din secolul al XVIIXVIII-lea.


E un nou argument in favorul afirmatiei, a. aceasta tind e
un adaus ulterior, datorit probabil restaurarei din 1654.
11. Impodobirea.

Se pune acum intrebarea in ce masura constitue sau impiedeca impodobirea interiorului desvoltarea spatiului. Raspunsul
e ca pictura murala pentruca am vazut ca impod.obirea se
reduce la pietura, lipsind plastica cu desavarsire
ramane

neutrala fata de problema spatiului. Aceasta neutralitate e o


caracteristica pentru intregul ev raediu oriental, care nu decoreaza deck in culori, transformand $i putinele elemente plastice, pc cari le utilizeaza in unele regiuni, in ornamente_alea-

tuite din linii colorate pe fond intunecos. In consecinta toata


pictura medievala oriental, fie ea se abtine au desavarsire dela
reprezentarea peisajului, zugravind figurile pe un fond unicolor
'abstract. fie ca, introduce in peisaj perspective inversa, zadarmice$te astfel orice impresie plastica. La acestea se mai adauga
predorninarea liniei, inauntrul careia culoarea e o simpla umplutura, uniforma, nenuantata, lipsit de lumini i umbre. Pie-

www.dacoromanica.ro

157

-tura orientala nu tinde deci spre largirea spatiului prin insce-nari plastice, adeseori nemarginite, cum inecarca de pilda pietura stihilul baroc sa" introduca in fiecare incapere o lume in-treaga cu cerul i pamntul ei. Bisericile medievale est-europene

Ii creazA spatiul numai j numai prin. arhitecturA., Maud cu


-tothl abstractie de ajutorul elementelor decorative. Aceasta e
caracteristie rentru arta bizantina, si fusese intotcleauna caracterisi,ic pentru tinuturile nord- i est-europene, unde pe vremuri artei decorative ii lipsea nu numai plasticitatea prespectivica, el si elementele ce o conditioneaza: figura omeneasca
si peisajul naturalist. Astfel arta bizantina si arta Europei
mord-estice, medievale, sunt o combinare a traditiei mediteraneene, care pitstreazA reprezentarile figurale i peisajul, combi-

nndwle cu linia abstracth a ornamentului nordic1),


C) Lumina 0, umbra.
Ce priveste exteriorul, ar fi locul s desvolt aci problema
gruparei plastice a maselor. Dar, mai sus, in pasajul inchinat
masei ca atare, am aratat c aceasta grupare a rnaselor e extrem de simpla, si se evidentiaza prin silueth, fax% intermediul
vre-unei articulatii deosebite. Nu ramne astfel deck sa," reamintese acel pasaj, nothnd Inc. odata zidurile uniforme, albe,
de-asupra chirora zac planurile inclinate, largi si sure ale acoperisurilor de sindrila. Aceste acoperisuri nu sunt prea proeminente, astfel c i umbra aruneata de ele e subtire i disparenth. Clopotnitele cu acoperisul de piatra sunt lipsite j de
acest joc de umbra, inchegandu-se cu atat mai mult intr'un
singur bloc; chiar si brhele simple si cornisele saracacioase, pe
cari le-am 'Intalnit, arunca umbre foarte discrete, aproape tirade. Singurul element decorativ, care se bazeaza pe efectul
himinei si al umbrei, ramne deci ornamentul in zig-zag.
In vreme ce exteriorul e astfel scaldat in lumina plina, ferestrele mici anunta c interiorul are alt aspect. Bisericile longitudinale, impreuna cu Densusul eare am vazut e de atkea
ori a facut exceptie, fiMd la, alt capat al evolutiei tipului lonprimesc lumina
gitudinal, deck eelelalte biserici descrise
directa doar ici colea prin usa desohisa, a portii apusene, res1) Vezi pentru chestiunea aceasta I S. Strzygowski, Der Norden
in der bildenden, Xiinst Westeuropas, i Altslavische Kunst capitalele inchinate artei decorative.

www.dacoromanica.ro

158

pective azi, du o notd. Mai intensivd, prin cea de miazazi, in


vreme ce forestruicilo lungdrete i aezate sus, permit acces
direct de lumina numai iarna, cand soarele e jos, si atunci
aces st lumind se rezumd la chteva fasii subtiri, caratoare de-a
lungul peretelui opus, al celui de miazdnoapte. De altfel in bisericile boltite semicilindric, lumina, compusd nun:Lai din reflexe palide, se pierde sus in penumbrele, cc se tes din nuanta
in nuanta tot mai dese, mai -terse. Doar navele acoperite cu
tavan plan sunt inviorate de dimgile &and albe, cand negre ale
muelaiilcr de intretdiere. Fat de aeeastd lumind a navei, lumina apSidelor semicercuale, boltite cilindric, nu prezintd in
fond nici o deosebire; e doar o idee mai intunecatd. Apsidele
patrulatere, si mai ales cele boltite in ogive, au, pe lngd semiintunecime, l umbre dense, aruncate de nervurile plastice ale
boltii.

Dacd in rezumat joeul de umbra si lumina% la bisericile


acestea longitudinale e caracterizat printeo uniformitate, care
variazd numai m nuante discrete, problema luminei si unabrei
e mai variat desvoltat la elddirile centrale. Exemplul cel mai
bogat in gradapi e biserica din Hunedoara. Aci intunecimea
desdvrsitd a incdperilor din cele patru colturi ale drepttmghiului, se transformd in semi-intuneric in bratele putin lrgite, ce alcdtuesc cruces, dintre cari mai ales bratele tranvsersale dau acces prin ferestruici fie la fdsii de lumina directd,
fie reflectat, iar patratul central e de-a dreptul lumind purd,
lipsita de umbre din cauza reflexelor multiple. Un nou crescondo inseamnd apoi tamburul, strdbatut de raze directe, i dacd
in colturile de unde am pornit nu existau contururi precise din
cauza intunecimei, aci, In tambur, nu existd contururi precise
din cauza razelor sclipitoare, cari se pdtrund si se intdresc reciproc; incheerea o face de-asupra calota mica prin dimensiuni,
dar subliniat prin claritatea simpld si uniform luminatd a volumului ei. Ea e punctul arraonic, desnoclamantul final. Din
punct de vedere artistic, nimie nu explicd mai bine insemnatatea unei asemenea cupole, cleat problema luminei. Apsida, eu
micile ferestruici semilaterale, e apoi iardsi un izvor de intunerie, aecentuat prin umbrele intensive, cari se intretae de-a
hingul reliefului nervurilor boltii.
Bisericile din Gurasadului si Prislop au o scald de lumina,
si mai ales de umbre, malt mai redusa. Spatiul centralizat la
ele e stdpanit en dessavfirsire de lumina pdtratului central, larg

www.dacoromanica.ro

159

la ambele biserici, din care patnmde lumina cu reflexe multiple


in toate patru directiile. Din penumbrele aPsidelor trecerea la
lumina centrala e astfel repede i cn nuantari simple si mari.
E aci o asemanare vadita en problema luministica rezolvita de
vechea arhitectur a. arraeana, si bizantina din primele perioade.

In afara luminei solare trebue sa. insist insa si asupra luminei artificiale, care joaca un rol deosebit de important in
ritul oriental, si da o nota caracteristica intregului interior.
Anumite luminari trebuese s arda in fata iccnostasului, iar altele. donatii pioase ale credinciosilor, sunt aprinse in diferite
locuri, mai ales in fata icoanelor, si de aci arunca in penumbra
alb-surie a intericrului adeseori o sumedenie 1e reflexe rosietiee, vii si fugitive, dand intregului o nota,' extrem de misterioasa, aproape fantastica. Si aceasta luminA artificiath., toemai
din eauza notei misterioase, e mult mai importanta, mai deciziva in impresia artistica, pe care o produce interiorul bisericutei, dee& lumina soldra uniforma, monotona sau chiar mai
amplu gradat. Vibratile luminarei, eand intense, cand aproape
stinse, te impresioneaza adane, in vreme ce constanta reflexelor
din afara trece neobservata.
Problema aceasta a luminei i umbrei" in arta biserieei

orientale e deosebit de interesanta. Am amintit ca in arta


veche bizantina avem de a face pretutiudeni cu interioare Wine
de lumina, (de pilda liagia Sofia din Constantinopol). Se naste
acum intrebarea, pentru ce in arta mai nou bizantina, i ira-

potriva tipului central, pe care din veehime II eunoaaera ea


luminos prin excelenta, totusi apare deodata reducerea radicath
a luminei directe i utilizarea aproape exclusiva a luminei reflectate. De unde aceasta noua conceptiel Din precedentele lumei mediteraneene se poate cu greu explica. Arhitectura din
pesterile Asiei Mici sau din catacombe, unde am avea o oare-

care paralela, nu se poate folosi ca termen de analogie, fiind


esentialmente diferite elementele arhitectonice, i fiMd seindate aceste paralele i prin intervale respeetabile de spatiu si
timp. Indeosebi ins arta sud-baleanica, greaca, nu cunoa$te in
genere incaperea intunecoasa. Sanatuarul veohiu pagan, de
va fi lost intfunele temple izolat de lumina, in majoritatea eazurilor a fest luminat desavarsit, lipsindu-i o parte a invelitoarei, iar dincolo de acest sanctuar, locul de adunar r. al credincio$ilor era eu desavarsire in liber, intfun peristil. Dim
potriva intunecimea e caracteristica, pentru Nord. Mai intaiu
www.dacoromanica.ro

160

intunecimile lungi solare, datorite &kora s'a nseut sau in


orice caz a evoluat cultul solar, iar apoi, cu privire la arhitr.etura. elima aspra, care nu permitea si nu permite deschizaturi largi. neprotejate, trebuesc luate serios in consideratie.

Vorbind de arhitectura crestina, trebue s. ne gandim ja,


bisericile rotunde sau plurilobe ale Slavilor de vest, precum si
la bisericile de tip longitudinal, pe Bari le-am intalnit deopotriva la Slavi ca si la noi. Aceste biserici, in stransa legatura
en constructia in straturi orizontale, sunt dela inceput o analogic importanta pentru ceea-ce vedem i la noi in materie de
joe de umbre si lumini. Astfel intrebarea de mai sus cred ea
o pot reduce deocamdata la o intrebare mai precisa, mai delimitata: interiorul intuneeos nu e el de origine nord-est europeana,
poate char slava,71). Cert e c separarea interiorului de luminile
direete, apare in arta bizantina, deodat a. cu patrunderea elementului slav, nu numai in Balcani dar si in Georgia si Armenia.
Poate, daea am urmari minutios aceasta, problema, am descoperi in ea o lature preeisa a misticismului slay, de atatea ori
diseutat. Fireste azi, cand materialul asupra acestei probleme
e Inca nepublicat, fiindea nu i s'a dat pan5, acum atentia cuvenlig, o deslegare e imposibila. Ma multumese prin urmare

sa fi pus intrebarea i s. fi indicat sumar ceea-ce azi pare


mai verosimil; incolo chestiunea ramane deschis, si ea e de-o

importanta profunda pentru oricine ar vrea sa aprecieze flu


numai din elementele pur structive i figurale, ci si din cele
esertial artistica adeca formale, evolutia marelui complex,
care azi continua inch' sa, fie imbratisat de numele banal de

arta bizantina".
D) Culoarea.

Exteriorul bisericilor e aii alb, datorit tencuelii proaspete,


care aeopere Pretutindeni peretii. Se pune ins intrebarea, clack'

la origine trebue sa ni-1 inchipuim la fel sau nu. Dintre ele'mentele plastiee este unul, care in aeelas timp e si coloristic:
zig-zagul, fiind ale:knit din eAramizi rosii cu intervaluri surnegro (mare). Alte culori mai apar azi pe timpane, de-asupra intrarilor, precum i alaturi de usa intrarel, pe peretele
1) Prohlema aceasta se pune de altmintrelea pentru toate popoarele nordice. Interiorul catedralelor Tomanice i gotice, izolate de
lumina solarA prin celebrele vitralii, prezintA o paralelea foarte- in,tructiva.

www.dacoromanica.ro

161

apusean (Brislop), iar la biserica din Streiu, spuneam mai sus,


ea Rmer vgzuse in anul 18741), in coltul exterior, sud-estic al
apsidei, un Cristofor. Acestor putine elemente pgstrate li se

mai adauga multiple analogii dela alte biserici ardelene de


piatra, mult mai thrzii, din secolul al XVIII-lea si XIX-lea.
La acestea cAmpul ineadrat de arcadele oarbe, ciari articuleazg
peretii navei i apsidei, e impodobit cu scene pictate2). Astfel
de impodobiri pictate, cu caracter deeorativ, apar in mAsura
mai modest la unele biserici din Muntenia, iar in Moldova si
indeosebi in Bucovina, bisericile de piatra din secolul al XVIlea, invgluite in intregime in exterior cu scene biblice i apocrife, sunt indeajuns de cunoscute2). In unele sate, mai ales bucovinene, s'a mai pgstrat obiceiul de-a impodobi casele la anumite sarbgtori cu scoarte. Curios e insg faptul ea bisericile de

lemn nu sunt zugravite in exterior, ori ele ar trebui sa reprozinte traditia cea mai veche. Bisericile de lemn dimpotriva
arata adeseori o impodobire plastica cu ornamente geometrice,
taiate.
Interiorul biserioilor noastre era cu desavarsire acoperit de

picturi, cu toate e. azi in multe din ele nu s'au mai pastrat


deal urine putine. Cu ocazia analizei figurale am insistat asu-

pra caracterului de scoarte" al acestor picturi, cnd dreptunghiulare, child lungi (Laufteppioh), acoperind ca niste fii
o intreaga zond lungareata a unui perete. Tot cu ocazia aceea
am amintit i fasia de jos, care reprezinta aproape regulat o
simpi draperie alba cii bordurg. Fata de acestea trebue ins
observat ca. o serie de motive ornamentale, pe earl le-am inflail, (ca de pildg zig-zagurile au doua pante in fel de V, vrIte unele intr'altele, caH incadreaza arcurile apsidelor laterale din Gurasadului), sunt motive curente in tesgtoria de covoare. Astfel toate elementele intrunite ne fac s credem, cA
pro totipul tuturor acestor picturi era obiceiul de odinioarg de-a
imbraca interiorul (si date Mid observgrile de mai sus, pot
acianga) i exteriorul, cu asemenea scoarte. Cu timpul, trecnr
du-se dela athitectura de lemn la cea de piatra, manifestndu-se astfel intentia de-a construi mai solid, mai pentrn ve
1) Adec atunci pub1ic. notita.
2) Exemple sunt biserica veche ort. din Rinari, bfserica ort. din
Ocna-Sibiului, precum i biserica gr.-cat. din aceea. localitate.
3) Vezi recenta publicare a dlui I. D. Steranescu, La peinture religieuse en Moldevie.
11

www.dacoromanica.ro

162

cie", era firesc ea in multe regiuni sa se nasea i dorinta de-a.


impodobi aceste cladiri pentru veeie". In locul scoartelor, cari
imbracau numai in zi de sarbatoare peretii bisericilor, aeestia
fura acoperiti in mod definitiv cu pieturi, asa ca aspectul lor
sa fie intotdeauna sarbatorese, iar scoarta, un element simplu
accesoriu, se transforma astfel in pictura, element clecorativ
perpetuu, si din punet de vedere formal, Meut una cu arhitectura. Abia asa, Intelegand picturile acestea ea un fel de surogat" al scortelor, le patrundem i caracterul lor esentialmente
indiferent de subiect, nadecorativ ea desen si culoare, care
rativ sau ornamental, indiferent deci ea luereaza en figuri omenesti, peisaj sau motive geometrice

cauM intotdeauna sa rea-

lizeze anumite armonii eoloristice, un fond uniform si tonuri


adecvate. Aseinenea fonduri uniforme am amintit ca hind earacteristice pentru bisericile din SAnta-Marie, ruina de sub Cetatea Coltei, Densus, Streiu i Hunedoara. La unele fondul era
un rosiu-caramiziu, la altele un albastru-suriu.

5. Continutul sufletesc.
E necesar din acest punct de vedere stt ne reamintim unela
din eoncluziile formulate in cursul analizei, concluzii indispensabile pentru intelegerea valoarei artistice a acestor modeste bisericute. Din ele fac parte dimensiunile recluse, articulatia simpl i clara a corpurilor de cldire, latilizarea restransa a ornamentului, deci elemente cari ne arata ea avem
de-a face cu o arhitectura simpla i practic orientata. In consecinta bisericutele noastre apartin grupului extins nord-est
europeau, a &Arai arta se desvolta inteun mediu larg si la nivelul de meserie" dupa cum spune dl J. Strzygowski1). Cu aceiste caracteristice formeaza apoi Un oarecare contrast adausurile ulterioare, pe cari le intalnim la unele biserici (DeinSuS i
Gurasadului). Adausurile denatureaza dispozitia limpede a
complexului. La fel utilizarea predilecta a luminei artificial&
(la adeseori interiorului, nota misterioasa pe care am remarcat-o, si care nu e in concordanta cu simplicitatea orgainismului ashitectonic. Dar primul moment discordant, cel al ineaperilor adause nucleului e de sigur in disonanta si cn con-

ceptia artistica a autorilor acestor biserieute, 0. el se datot)

Kunstgeschichte und die byzantinischen Studien, pag. 546.

www.dacoromanica.ro

163

peste Mr dear si poate numai skleiei, care a impiedecat ea


la nevoe bisericuta, devenith neincApatoare, &I fie inlocuita
Ku alta mai spatioasA. Mai insemnat e momentul al &idea. Si

.asupra lui am insistat mai sus, si am ineereat s indic ori:ginea lui nordic, urmand ca eereeMri ulterloare sfi. demonstreze dac.I Ardealul ca atare apartine si el Nordului, sau
dac

elementele nordice constituese pentru noi un import.

ClAdirile ea atari trebuesc intelese ea expresia unui erez


_religios, i niei decum drept cldiri izvorite din porniri luxoase sau de alt natura. Infinntrul acestor elfidiri e indeosebi
apsida Measul, care sinabolizeaza ce e mai slant, Dumnezeirea,

ti trebue notat, e sanetuarul e izolat de credineiosi prin ico-

nostas, iar mijlocitorul intre Dumnezeire i popor devine astfel necesar, implinind aceat4M functie preotnl. DI Fr. Wimmer5, remareand acest fapt, noteazd, ea el e o caracteristic&
_a coneeptiei religioase medievale, opuse celei Vechi crestine,
cand in biseriei flu exista un sanctuar izolat, ci Dumnezeirea
-era in mijlocul poporului, in sfinul efiruia preotul nu era cleat
un simplu ofieiant. lath o observare, care reflecteaz limpede
influinta coneeptiilor religioase asupra organizarei interne a
Asiserieei.

Bisericiie sunt monumente ridicate fie de %rani, fi de


loeri. Ele reprezint rugaciunea celor cari cep harul Durnnezeesc pentru sine si pudele lor ea sfi, fie pomanA pArintilor
pi sufletelor Dumnealor pan' in veci", cum ziee autorul in-seriptiei votive din liunedoara, iar urmasilor, ee se vor ruga
in Measul intemeiat de ei, le ineurabA datoria sa-si aducI
aminte de ctitori, i s spunit cte o rugfieiune pentru sufletul
celor ce le-au dgruit locasul de inehinare. Inscnipiile eari Se
Alemonstreze aceasta sunt nenunagrate, fie e'd biserieile sunt
pidieate de sateni, caz in care preotul ee era in fruntea lor,
figureazA drept ctitor, fie efi. sunt intemeiate de boieri; o do-Tad, ea in materde religioasa" nobili j steni gandeau ij eradean in vremea aeeea la fel. De fapt am vazut Ca' nu existh
nici o deosebire intre bisericile atesti ea atari si cele zidite de
loeri; doer biserica din Santa-Marie se distinge prin dimensiuni ceva mai marl si prin clopotnita ei mai ingrijit riclicata
si infrnmusetata. Elemente arhiteetonice sau ornamentale distincte nir existil.
1)

23G

In: Der No? den in der bildenden Kunst W esteuropas, pag.


i ibid., nota
11"

www.dacoromanica.ro

161

Dae la inceput aceste bisericute nu erau decht simple monumente religioase, oarecum rughciuni pietrificate, cu timpat

insemalatea kr ereste. Contemplatorii de mai tarziu au ineeput si vadA in ele urme strgbune, si tipul kr fa sfintit de .
aureola traditiei. omentul acesta traditional nu poate fi nici
and suficient subliniat. Traditia a stapnit odinioara poporul.
si nobilimea deopotriv g. in evolutia culturala si artisticd, si pu-

terea traditiei nici azi nu e zdrobita. Acestei traditii i se alaturd povestea trecutului, in care micimea si saracia acestor bisericute devine simbolul suferintelor indurate de eretiei i de:
neamul obidit, iar ridicarea acestor bisericute la insematatea
de simbol, ataseaza si mai mult dragostea credinciosilor de zi-

durile, cari aveau atatea de mrturisit. Nu e mirare astfel,


&and, pe masura ce trece vremea, ele au inceput s devie,
chiar pentru trani monumente nationale", monumente ramase --- dupil crezul lor
marturie din vremea Dacilor i Romanilor. Acestei legende, acestei traditii puternice, i multumeste tipul de biserie dainuirea lui aproape intacta ea dispozitiv, i Ii multumeste i singuratecul monument ca, atare
supravietuirea pana, in zilele noastre.
Tot ce putea sti se adauge unei asemenea arte traditional%.
trebuia s se infiltreze incet, si cu formele noui s aduca si
gingele ee le imaginase, inapreun cu sufletul viu. E important de retinut aceasta, pentruca numai asa vom intelege pe
deplin in ce fel s'au putut infAptui influintele in arta populara,.
si care e virtutea ce le-a dat viat neperitoare.
Din toate acestea se desprinde faptul ea, avem de a face.

cu artg. populara pura, creat din medinl taranese, fail inraurirea vre-unui mester distinct, artist independent. Dacg, lu-crarea era condusg de un preot, ajutat de pild pentru exede alugari cArturari, ale ea'ror nume
cutarea picturiler

le-am notat mai sus, partea leului ravine tranilor simpli si


crezului lor. DI Millet are cuvinte potrivite pentru a ne descrie
cum se ridica.0 bisericutele stesti bizantine", spunnd: Souvent un simple moine... tracait sur le sol un plan qui lui tait
familier, ditsribuait la besogne entre les artisans habiles, dans.
les diverses techniques, entrainant les bonnes volonts, et
l'oeuvre s'levait comme d'elle meme, par la vertu de la tradition"1).
1) G. Millet, L'cole grecque dans Varchitecture byzantine, pag. 1_

www.dacoromanica.ro

EVOLUTIA
1. Energiile autobtone.
A) Cadrul geagrafic.

Rezaltatul analizelor din partea a doua a fost in principin


c onstatarea, ed. tipul de biserica indigen i'n jud. Hunedoarei e

eel longitudinal, si originea acestuia trebue cantata in arhitectura de lemn. In consecinta judetul Hunedoarei, situat in
partea de miazazi a Ardealului, apartine Nord-Estului european,
pentruca din punet de vedere arhitectonie acest intreg complex

e caracterizat prin constructia in lemn, si anume in asize de


barne asezate orizontal si imbinate la eapete. Acesta e un fapt
extrem de important, deoarece -numai dacd il avem constant
in vedere, ne vom patea da seama de felul cum a evoluat arta
in diferitele tinuturi ale acestui, complex, precum si de rolul

pe care 1-au jucat feluritele influinte exercitate asupra luti.


Acest vast tinut a lost pang bine de curand cu desavarsire
meglijat de istorkii de arta, fiindcd acestia erau obsedati de
ideia falsa ca arta incepe numai acolo unde apare materialul
solid, in timp ce creatiunfile realizate cu material prea vremelnic, au fost ldsate la o parte, considerate ca primitive" sau
,,imitatii". Cat de eronata e aceasta. idee a demonstrat dl J.
Strzygowski, ale carui publicatiuni din ultimele decenii se
strduesc toate, atat in domeniul practic istoric, cat si in eel
metodic, sa combat ideile fixe, inraddcinate. 0 munca uriase
si cu atat mai imperativd, eu cat istoricii de arta traditionali,
tin mortis la himera lor impotriva tuturor argumentelor, desi
adeseori sunt nevoiti sa recunoasch ei insisi, di in anumite regiuni nu se poate coneepe evolutia artistied data, fdra a presupune o arhitecturd de lemn premergatoare. Intre acestia il
amintesc drept pilda pe dl Rau, care in Istoria artei rusesti,
publicata in anii 1921-22: se cdzneste sa demonstreze lipsa
desavarsita a vre-unei coneeptil artistice la Rusi, atribuind to-

www.dacoromanica.ro

166

tul influitheIor bizantine i caucaziene1); d'ar tot ei ajunge sa

recunoasca existenta a nu mai putin de patru. tipuri de biserici rusesti, construite in lemn, dintre earl unele au fost menite s joace un rol important in evolutia ulterioara, inraurind profund bisericile din capital, construite in piatr. Pe,
noi ne intereseaza primul tip, iesit din odaia taraneasea Patrath (izba) j amplificat prin adaugarea mai multor aseme-

nea odaite, alcatuind Tina tinda (numita ruseste Pritvor"),


una nava si a treia apsida2), deci, exact tipul nostru longitudinal. Vedem deal ca arhiteetura de lemn predomina in toate
regiunile cari inconjoara jud. Hunedoara, i c. exista paralele directe cu .arta vest-slaviea sau mai bine nord-est-europeand, pentru a nu utiliza numele unui popor, mai ales Ca originea tipului nu se poate atribui exclusiv i fax% rezerve vre .
unuia dintre popoarele ce-1 eultiva, din nord, din Finlanda,
prin Po Ionia, Cehoslovacia, Romania, Austria pana in Dalmatia. Rezulta de aei ca acest tip trebue interealat de-oparte
Intre tipul. nordic, construit Cu catarti, i tipul veGtic, construit

in paianta, si de alta parte intre eel nord-estic, construit In


asize orizontale ca la noi, dar diferind in plan, care de dater
aceasta e central, plan utilize in Finranda, Rusia 01 Ucrainanpul nostril simplu longitudinal eonstitue deci un al patrulea
grup, inglobat "Ana' scum de dl J. Strzygowski, care considera
in prima lithe proeedeele tehnice, tipului central, nord-estie3).
Delimitand astfel pozitia artistica a jud. Hunedoara, ajungem
la concluzia, ca acesta apartine, dupa tipul longitudinal, tipur
lui reprezentativ de arhiteetura, complexului artistic care imbratiseaza Ardealul, Dalmatia, Austria, Cehoslovada, Po Ionia,
Finlanda i Rusia, facand, in unele din aceste regiuni, abstrac-

tie de alte tipuri, eari apar fie paralel, fie in alte legaturi.
Acest complex deci se Intinde inteo larga fasie din nord, de pe
trmurile Marei Baltice pana in sud-vest la Hama Adriatica,
si in sud, la Dundre, euprinzand toate provinciile locuite de
Romani. Aceasta comunitate tipologica mai e intarit si prin

particularitatea, c bisericile acestea sunt pretutindeni asezate pe o inaltime, moviIa san d'eal, j astfel izolate prin po9 L'art russe, vol. I, pag. 86-89.
2) Ibid., vol. I, pag. 259.
3) Die Holzbaukunst in der Ilmgebunv MTV Bie

www.dacoromanica.ro

a, pag. 33:

167

zitia lor de satul care se intinde in vale1). Se impune intrebarea daca aceasta asezare, pe langa motivele practice si estetick, pe cari de altfel le
cred de importanta foarte
secundara, nu trebue sa
aiba i o explicare reli-

gioas; ma gandesc la
vechile credinte pagane,

cum ar fi cultul focului


(mazdaismul), semnalat
pentru Europa nordestica de dl J. Strzy-

(Ira saduhu

rsiu

govirski2). Chestiunea ho-

trait cA e Inca' nelamurita, i materialul arhitectonic nu mai permite


concluzii. Aci trebue s
intervina etnografia; fol-

if
treur

gtreia.

kloristii au cuvantul3).
Regiunea,

en

Shttpul

rut

care

ne-am ocupat in studiul

de fata corespunde judetului adrainistrativ al


Hunedoarei (fig. 40). De
fapt insa monumentele

6e4elig.

Ciad4

&de
Pestaaa

Gatt(s&

0 rorul-Rare
Fraide-Aierl
lAat sub Cetata

Fig. 40. Schita topograficA a bisericilor


interesante nu sunt rasdescrise din jud. Hunedoara.
pandite de-o potriva in
interiorul acestui judet, ci stratul mai dens de biserici ii
intalnim in Tara Hategului si in valea Streiului. De aci am

1) Fapt remarcat i d dl C. Petranu, Die Kunstdenkmaler der szebenbUrger Rumdnen, pag. 44, si Bisericile de lemn din judeful Arad.,
pag. 9.
2) Altslavische Kunst, pag. 260.
3) Scenele cultujui focului sunt caracterizate prin anumite configuratii geografice i prin numiri, cari s'au pstrat In regiunile
respective. Astfel citez pentru Moldova un caz care mi se pare sena,.
nificativ: dl D. Dan, Mcindstirea Sucevifa, pag. 6 ovestind legenda
intemeierei mngstirei ne spune: locul uncle se asezar... (cAlugArii
primi), era un petec de ses dintre dealurile:
Cel-Rtz si al

Crucei, mai jos de Sipot, adec'a de cataractul Suceviter. Ori configuratiile geografice sfinte cultului mazdaist erau: un deal sfant,
c stamcg blestemafil si o vale cu cascade, care curge printre ele.

www.dacoromanica.ro

168

Ii pornit mai intaiu cercetarile, i numai imprejurarea

cd

am mai intalnit in valea Muresului biserica din Barsau, Ol


mai jos, In coltul apusean, cea din Gurasadului, cari mi-au
parut anteresante pentru elucidarea unor anumite probleme,
m'a determinat sa extind cercetarile asupra intregului judet.
Tinuturile cercetate sunt asezate intre gradele de longitudine
22-24 si gradele de latitudine 45-46, departe de mare, in
plin interior continental. Inaltimea acestei regiuni variaza intro 180 xn. (valea Muresului) si 600 Di (regiunile deluroase),
atingand in masivul muntos al Retezatului, care delimiteaza
ltimile deasebite ale comunelor, in cari se gasesc bisericile, sunt urmatoarele: Streiu
255 m, Santa-Marie 318 m, Barsau 220 na, Ostrovul-Mare 430
m, Ribita 260 m, Ciula-Mare 394 m, ruina de sub Cetatea Coltei
700 m, Strciu-San-Georgiu 240 in, Pesteana 438 in, Densus 390
m., Gurasadului 180 In., Prislop 580 m., Hunedoara 307 in.
Clima e pronuntat continentala, en varg, calda i iamb.' aspr, bogata in depresiuni atmosferice.
zona spre sud, maximul de 2484 in.

Nucleul acestor regiuni e Tara Hategului, denumita astfel dupa numele paraulud, care strabato campia in directia
sudvest-nordest. Spre sud ea e delimitat de masivul Retezatului, spre vest si nord de dealurile Poienei Rusca, despartite
intre ele de stramtorile Portion de Fier, iar in est campia se
revarsa larg spre valea Streiului, care strabate din sud spre
nord, deschizand privelistea in spre muntii Sebesului, cari se
ridica dincolo de rhul Streiu. In aceasta campie, imprejmuita
de munti, iu care, dupa justa expresie a dlui A. Rarcacila te
simti ca prins intfun barlog de ursi", se afla satele Pesteana
Ostrovul-Mare, iar spre miazazi, pitita intr'o vale racoroas,
care patrunde in umbrele paduroase ale muntilor Retezabului,
e ruina de sub Cebatea Coltei. Densustil i Ciula-Mare se ascund dimpotriva in vaile din spre miazanoapte, cad sfasie dealurile Poienei Rusca, iar Prislopul e situat mai adanc si mai
sus intre aceste dealuri. La gura chropieil Hategului, spre valea

Streiului, unde se varsa Hategul in Streiu, sub varful unui


deal inalt, conic, numit Cetatea", e asezat satul Santa-Marie.
Acestei Tani a Hategului" propriu zise i-am atasat apoi valea
formata de cursul inferior al Streialui, unde se gasesc spre
miazanoapte de &JIM-Marie, comunele Streiu i imediat alaturi, in spre est, Streiu-San-Georgiu, pe maluL paraului Luncanul, un afluent al Streiului. 0 vale, paralela in cursul inferior

www.dacoromanica.ro

169

eu cel al Streiului, situata pe versantul de nord al Poienei Rus-

ca, deci pe laturea opusa' Tani Hategului, e valea Cernei,


uncle tocmai la poalele dealurilor se adaposteste orselul Hunedoara, celebru prin vechiul castel. Pe un deal, in fata aeestui
castel, se ridica bisericuta care ne-a preocupat.
Considerand astfel harta, regiunile studiate formeaza un
semicerc in jurul dealurilor Poienei Rusea si apartin ea atari

unui tinut inchegat, mai ales ed podisul Ruscal e lesnq de


strabatut, inltimile fiind mici si pantele dulci. In afara acestei

regiuni, am mai inglobat apoi lucrrei doua biserici de tip


longitudinal, situate mai departe in spre miazanoapte, dineolo
de rAul Mures, anume Barsaul, la poalele de miazazi ale Mun-

tilor Apuseni si Ribila, mai, indepartatd, asezata, in fundul


muntilor. Motive le rees deja din partea analitica: inrudirea
stransa cu tipul longitudinal. Un adaus mai indepartat e biserica din Gurasadului, situata pe Mures in jos, deci spre apus.
'Cu toate ea, aceasta din urma difera profund ca tip, elementele

structive si utilizarea pietrei brute cu mortarul-ciment, am


vazut ca, ne da multe indicatii folositoare pentru ea sa, putem
intelege arhitectura de piatra din regiunile inveeinate. Astfel
raspandirea geografiea a acestor biseriei intru catva disconti-

nua, daca nu se i'nehiaga intfun complex artistic, totusi se


inlantue intr'un sir de efecte i cauzalitti reciproce, ale earor rosturi urmeaza, sa le studiem acum, dupa ce ne-am dat
seama de valorile izolate.
*

Campiile si platourile Poienei Rusea servese agriculturei,


in vreme ce Valle inguste si dealurile, cari precedeaza masivului Retezatului, sunt acoperite de paduri pana sus, unde culmile netede ale muntilor sunt iarasi asternute cu iarba, oferind
nenumaratelor turme d,e oi pasu.ne bogata. Punandu-ne acum
din punct de vedere geografic intrebarea, care e in aceasth regiune materialul de constructie mai lesne aecesibil, vom raspunde fara sovaire: lemnul. Acest raspuns de altfel e propriu
pentru intreg Ardealul, a carui bogatie in paduri e neintrecuta
si azi, si era cu atilt mai mult cu seeole inainte. Dimpotriva
piatra de ealitate superioara, eorespunzatoare unei arhiteeturi monumentale, nu gasim nicairi la indemana, iar extragerea ei sistematica din cariere nu o putem presupune de &are
niste simpli thrani, cari eonsftruiau pentru trebuintele lor mo-

www.dacoromanica.ro

170

deste, iar and ace$tia totusi folosesc piatra, o scot din prunclisul raurilor sau din mici cariere la suprafata pamantului. Materialul mai superior, cum e de pilda celebrul tuf andesitie ar-

delean sau marmora, il extrag din ruinele cedfilor wise,


dupa, cum am vAzutA cu ocazia descrierei.

In asemenea imprejurari e firese, ea in jud. Himedoarei s


ne a$teptam, la o arhiteetura. exclusivA de lemn. Aceasta se si
verificA cu privire la casa tAraneascg si la toate constructiile
necesare gospoclAriei lui1), nu numai pentru prezent, ci si pentru trecut. Regretatul V. Parvan, semnaleaza deja pentru epodupA
ca straveche geticA faptul, c,A arhitectura de piatrA
cum dovedesc putinele mine
era rarA si se rezuma la palatele-forturi, pe cari si le comstruiau principii claci, utilizand
adeseori moteri straini, si nereusind totusi sa realizeze altceva,

deck niste cladiri simple, lipsite de orice podoaba, si mice


preluerare plastica a materialului, a$a cum ar fi cerut posibilitatile intrinseci ale pietrei. Profile le" spune clansul, referitor

la castelele din muntii Sebe$ului, deci din regiunea invecinatA spre rsArit jud. Hunedoara, sunt de o simplicitate ea la
lucrul in lemn"2). Poporul de rand in schimb se multumia in
aceste regiuni deluroase si muntoase cu casa de lemn, construitA, din barne3), si acest material s'a mentinut in tot cursul

timpului nu numai pentru locuinte, ci si pentru fortificatii


(palisadele Sarmisegetuzei) si desigmr si, pentru clAdirile de inte-

res comun (temple, mai tarziu biserici, etc.). Aceasta e si parerea dlui St. Meteq4), lar dovada exista si ea, desi indirecta: lipsa.
oricaror urine de constructii. Dacd dimpottriva am presupune
ca. piatra a fost utilizatA ca material de cladire ,si in rndurile
poporului, urmele a$ezarilor din trecut ar trebui SA abunde.
B) Elementele etnice.

Nu e locul sa, aprofunclam detaliile chestiunei originei etnice a popoarelor, cari au locuit in aceste regiuni. Pe noi ne
intereseazA numai intrebarea, dac a. popoarele cari au stat sair
au trecut pe aci, si au fost in acela$ timp 'hl masura Sal influin1) Vezi II. Vuia, Tara Hategului 0 Regiunea Pddurenilor, pag.
09 i urm.
2) V. Parvan, Getica, pag. 624.
3) Ibid., pag. 135.
4) istoria bisericeascd a Romdnilor in Ardeal 0 Ungaria, pag. 22_

www.dacoromanica.ro

171

teze asupra felului de-a cladi, aveau i ele acelea$i conceptii


arhitectonice, precum an fost cele impuse de traditia locald,
emanata din insdsi conditiile mediului geografic, sau nu.
Acest excurs istoric, care depd4e$te cu multe veacurci ca-

drele de timp, inauntrul carora au fost ridicate bisericutele,


supuse acestui studiu, pare poate la prima vedere inutil, dacd
nu chiar deplasat. Si totu$i nu este a$a. Arta poporala, ca pi
credintele poporale, e rezultatul unor indelungate si lento in-,
fdpluiri, i acel care vrea s. cunoasca evolutia artei poporale,
va trebui sd, parcurga adeseori secoli de-a rfindul, pentru a putea constata eh' s'a realizat un progres, firinded pe frontispiciul culturei poporale st a. scris: traditia, iar fata de aceastatraditie mdsura epocelor noastre istorice" e indeobste infima,
$i se compard cu aparitia cutarei sau cutdrei forme de viat,
fata de epoeele transformarilor geologic,e ale panffintului. Etnografia, $i indeosebi folklorul, au recunoseut de mult aCest adevar, j 1olk1oritii azi nu stan la indoiald sa compare a sd. caute

legaturi intre anumite obieeiuri, cari dainuese nand azi, in


forme adeseori lipsite de continut, si intre cele mai strvechi
credinte i mituri, cari ne destdinuesc fondul datinilor contemporane. E timpul ea $i istoria artelor, si mai ales istoria
artei poporale sa recunoasca acest adevar elementar, intinand domeniul cercetarilor dIncolo de ceea-ce e strict istoric",

$i cautnd sa restabileasca liniile largi ale evolutiei, inlntuind produsele artei preistorice i protoistorice cu curentul profund de arta poporald, care curge constant in subcomtient, ca
un fluviu ascuns.
IIrmeaza deci sa analizam traditia, care premerge forma'rei
definitive a tipului bisericei crestine autohtone, intelegfind sub
cuvfintul autohton." $i sub ,,traditie" ceea-ce la un moment-

dat, anume in acela cfind se na$te tipul, era deja autohton


si traditional. In epoca anterioara, pe care o voi expune acum,

aceste elemente autohtone" si traditionale" le vom intfilni


fireste in faza mi$Carei, fonnarei $i a raporturilor de influinte
reciproce.

Am aratat mai sus, ca oricare ar fi nivelul cultural al populatiilor bastinaw ardelene, ele trebuesc presupuse cunoscatoare

ale artei de-a clddi, deoareee clima aspra, continentala, le-a


snit sa-$i creeze addposturi. Am mai vazut apoi e aceasta necesitate trebue sd fie satisfacutd In tara padurilor". prin arhi
tectura de lemn, fapt constatat pentru Geti de regretatul V..

www.dacoromanica.ro

172

Parvan1), care spune ea cei dela ses locuiau in bordeie, sapate


in pgmant, iar cei din munti in case de barne. Acest fel de adaposturi s'a pastrat in randurile poporului simplu atat in cursul
ocupatiel romane, cat si in cursul migratiunei popoarelor, mai
.ales ctj multe dintre hordele pasagere erau conapuse din nomazi de stepg, cari rareori se vor f I abatut prin muntii i prin
padurilP Ardealului, si e probabil ca nu s'au oprit pe aci, Iipsindu-le eonditiile esentiale pentra traiul lor. In schimh se cu-

vine sg, subliniez imigrarea Slavilor. Infiltratia lor lenta si


seurgerea kr in spre sud a avut profunde inrauriri asupra
etnicului roManesc si de sigur psi asupra conceptillor noastre
artisiice. Indeosebi in jud. Hunedoarei trebuesc semnalati.
fiindca ael o serie de sate au pgstrat denumiri i inrauriri ale
felului de asezamant slay. Intre satele cari ne intereseazg pe
noi, citeaza dl R. Vuia Ostrovul si Pesteana ca astfel de exemple2). Despre alte comune tot cereetarile etnografice ne eertiflea dimpotrivg originea kr romaneasca3). Doeumente serise in
schimb lipsesc, ceea-ce se explica prin faptul, ca poporul roman,

dupg multiple incercgri, carora fusese supus, a renuntat in


aceste veacuri de restriste FA' caute gloria in razboae. Dar insemnrile cronicarilor din aeele veacuri tulburate si insangerate

nu au retinut indeobste, deck ceea-ee s'a intaptuit cu arma.


Pasivitdtii, caracteristice pentru Romanii mileniului prim, i se
atribuo de sigur i lipsa organizarei politiee a regiunilor locuite de ei. Stapanirea nominala era lasata pe seama navali-

torikr diferiti, pang eand, dupg o serie intreagg de astfel de


stapani platonici, se ivirg Ungurii i realizarg o stapanire efec-

tiva. De-o parte in urma, 5i de alta impotriva kr, apar abia


consolidri regionale, si In functie de ele documentele serise.
Trimul care ne vorbeste despre Romanii din jud. Hunedoara
dateaza din anul 1247, din vremea regelui Bela al IV-1ea4).
Daca dir consideratiile de mai sus rezulta neconditionat cA
in aceste tinuturi locuite trebue sg admitem o architecturg profaun, apoi din cele ce urmeaza, avand in vedere aceeas situatie
geografica i climatica, va trebui sg admitem i o arhitectura
roligioasa, cresting, care sa adaposteasca pe credinciosi in tim-

pul intrunirilor rituale.


i) Getica, pag. 135.

2) Vezi B. Vuia, Tara Hategului i Regiunea Pddurenflor 'Tag.


13

i 24.

3) Ibid.

4) Vezi Hurmuzaki, Documente, I, 250.

www.dacoromanica.ro

173

Vechimea crestinismului in Dacia e demonstrat& ined pen


fru epoca romanfa prin stele funerare i inscriptii, i aceastk.
pKtrundere timpurie a crestinismului tocmai in Dacia nu tre
bue si ne mire, fiinclna ea era o provincie romanizatl prin colonisti adusi din toate unghiurile imperiului, servind poate,
din cauza departrii dela centru
si ca bac de exil pentru
cethteni brinuiti din punct de vedere politic ($i dintre acestia_
de sigur ca faceau parte, dupg, conceptia oficialA. romana, i orestinii). De-asemenea sunt cunoscuti o serie de misionari din
epoca posterioar stapanirei romane, si anume Eutihius dhi
Capadncia. eretkul Andius din Mesopotamia, sfintii Sava si
Nichita (acesta insa numai in sudul Dunrei), episcopul Mar
gus din Misia superioara, care (dup spusele lui Priscus) ar fi
cercetat pe crestinii din Dacial). 0 dovada indirect a raspandirei crestinismului printre popoarele bAstinase din Dacia e $i
faptul c inasi popoarele pasagere, eum sunt G-otii i Hunii2),
s'au increstinat tocmai in aceste regiuni, nu prin misionari in
digeni, dar totusi de sigur nu Med ca misionarii ssa se fi putut
sprijini pe stratul populatiei cre$tine autohtone, pomenite
in viata sfantului Demetrios din Tesalonic" (descris6 in secolul al IX-lea), drept o multime de erestini de origine rornank
supustt (in secolul al VII-lea) dominatiei Avarilor3). In sfarsit
din regiunile odinioarii daco-romane, cari erau mai inveeinate
cu imperiul romeic, ni s'au pastrat si constructii religioase,
executate in pia-ft-a, anume in Dobrogea din seeolul al VI-1ea4)
si in Drobeta (Turnu-Severin) datate de dl F,t. Metes de-aseme-

nea in secolul al VI-lea5). Din aeest punct de vedere celebra

cup i lui Buila dela San-Nicolaul-Mare, nu se poate data


dupa activitatea misionarului Metodiu, atata timp cat argumentul principal pare a fi lipsa vre-unei populatii crestine,
ivainte de activitatea apostolului Slavilor in aceste tinuturi,_
cum sustine de pada dl L. Jelic3).
Duprt anul 1000 gasim apoi scaune episcopale de-a lungur
1) Vezi $t. Mete?, Istoria bisericei si a vietei religioase a Ro
mdnilor din Ardeal i Ungaria, pag. 10-11.
2) Ibid., pag. 9 0 11, nota 2.
3) Ibid., pag. 18.

4) V. PArvan, Inceputurile vietei romane la gurile Dundrei, i rapoartele din Bul. Com. Mon. 1st. despre sgpturi1e din Tropaeurna.
Traiani, Hystria, etc.
5) St. Mete?, op. cit., pag. 18.
6) Die Inschrif ten auf der Buila-Schale von Nagy-Szent-Mikl6s.-

www.dacoromanica.ro

174

Dunarei, in Belgrad, Nis (I), Vidin i Silistral), a earor jurisdictiune de sigur ca, se intindea si in. nordul Dundrei. Sediul
lor oficial in sudul Dunarei se awned' prin nesiguranta si ne-

organizarea politica a regiunilor din nordul acestui fluviu,


-stari ce nu puteau garanta existenta unei ofioialitti biseri,cesti. In sfarsit tot din vremea aceasta ni se pomeneste de in-

temeierea unei Manastiri grecesti" in Banat, in Morisena,


Jana, Cenadul de azi2), precum j de alte manastiri grecesti"
din Campia ungard". Influinta Curiei romane se resimte abia
mai tilrziu.
lit sfiirsit trebuesc amintite dovezile filologice. Notiunile
-principale ale credintei crestine sunt toate denumite prin ea-

vinte de origine latin, fapt explicabil numai prin admiterea


arnei increstindri in perioada influintei romane, adeca in timpul ocupatiei i imediat dupd aceea, inainte de-a ineepe Patriarhia constantinopolitana ofensiva3). Dimpotrivd oblectele
de cult si actiunile rituale sunt denumite prin euvinte prorvenite
din dictionarul grecese i slav, de unde .rezultd, c, credinta
crestin g. ne-a venit inainte de influinta gre asc i slavond, si
inainte de dogmatizarea si. ritualizarea crestinismului, iar notiunile acestei formalizari ne-au fost transmise abia mai ta,rziu,
priu intermediul bizantino-slav. Alte elemente lipsese pentru
certificarea directd a crestinismului la Romni inainte de anul
1204, and Curia romand aminteste intfo serisoare adresata
episcopului din Oradea-Mare
manastirile greeesti din regatul Ungariei (Quod quaedam eaclesie monachorum Graecorum
-in Regno Hungariae constitute ...")4). Ca sub aceste manastiri
credinciosii acestei confesiuni trebue s intelegem pe Romni,
rezulta, din serisoarea Papei G-rigorie al IX-lea, adresata &are
principele de coroand Bela al Ungariei, unde se specific faptul
eli acesti greei de credinta." se numese Valahi" (Qui Valahii
-vocantur,
sed a quibusdam pseudoepiscopis Graecorum ri-

tum tenentibus ...")5). Prima episc,opie romneasea reennoseutd


1) A. Bunea, lncercare de Istoria Romdnilor pdnd la 4382, pag. M.
2) St. Metes, op. cit., pag. 29 si A. Bunea, op. cit., pag. 170-172.
3) Dovezi din domeniul filologic vezi la N. Iorga, Istoria Mseri-

cii ronAne, pag, 6-7 si la A. D. Xenopol, Istoria Romdnilor din


Dacia Traiand, vol. II, pag. 119 si urrn.

4) E. Hurmuzaki, Documente privitoare la Istoria Romdnilor, vol.


I, 1, pag. 39, XXX.
5) Ibid., vol. I, 1 pag. 132, CV.

www.dacoromanica.ro

175

in mod oficial se infiinteaza abia in anul 1359, and Patriarhia


bizantina pierde pe eele din Nicomedia si Amazia, si cauta sa
se despagubeasea prin noui scaune episeopale in Muntenia si
_mai tarziu in Moldova1). Intemeierea acestor episcopii e fireste
in funetie de organizarea politic a. munteang si moldoveand.
Importanta faptelor privitoare la existenta crestinismului
in Dada si a caracterului lui poporal si neorganizat, condus
doar de pseude-episcopi calatori, e msre pentru concluziile, pe
eari trebue sa le tragem referitor la arhitectura bisericeasca.
Acesti episcopi calatori, neinzestrati cu nici un fel de putere
lumeasea, ci dimpotriva, urinal-4i de autoritatile regatului ungar si de biserica oficiala latina, trebniau sa se adaposteasca
prin satele ascunse din vane muntilor, si sa se multumeasca
oficiind serviciul divin alaturi de simplii preoti de sat, in bisericutele azi dispgrute farb,' urma, deci construite din barne.
Poate pentru nici un popor nu se potriveste asa de bine afir-matia dlui J. Strzygowski, cu privire la arta crestina, &And
spune ca ea se intemeieaza pe arta poporal0), cum se potriveste
pentru Romani, deoarece pretutindeni, dupa. inerestinarea oficial a imperiului roman, crestinismul a patruns prin organigatiile superioare politice respective in straturile de jos ale Popu-

latiei, si nu invers, cum e cazul la noi, intemeiandu-se toemai


pe straturile seciale mai obidite, lipsit de orice organizare si
oriee autoritate lumeaseti.
Dupa ce am stabilit astfel din diferite punete de vedere (geografic, climatic., religios) necesitatea unei arhiteeturi, si anume

a unei arhiteeturi de lemn, construit in tehnica barnelor


asezate orizontal (Blockbau), se pune aeum intrebarea: care e
tipul, figura acestei constructii si de undo a Lost ea imprumu-

lath? Figura, am vazut, e patratul, ar acesta a putut fi luat


munai dela easa tarneasca, unde era cn siguranta utilizat din
-veehime. Pentru. Rusii din nord dl Rau, vorbind despre bisericile de lemn, pune aceeas concluzie: On peut distinguer quatre
-types principaux d'eglises en bois. Les plus simples sont les
glises en forme d'izba (odaie taraneasca), dont elles ne se dis-unguent gure que par une croix arbor& sun le faite". Aeeasth,
biserica, continua oil Reau, se eompune dintr'o singura sroub"
(camera) rectangulara, iar desvoltarea ei se realizeaza, adau1) N. Iorga, op. cit., pag. 21-23 i 39-40.
2) Der Norden in der bildenden Kunst Westeuropas, pag. 110.

www.dacoromanica.ro

176

gand mai multe asemenea , srouby"). Deci acelea$i concluzii


pentrn biserica de lemn ruseascd. ea si cele puse pentru biserica
romfineascd. Totusi trebue Mena, o deosebire: bisericile nordruse, descrise de dl IMau, sunt invelite in interior en un tavan
simplu, iar cele semnalate de dl J. Strzygowski, cu cupole de
lemn. Deci tipul vest-slavic si ale noastre aunt in parte boltite
cilindric. Planurile Ins sunt perfect inrudite unele cu altele,
5i se impune astfel intrebarea: tipul longitudinal ardelean este
el autohton, adecd veehiu romnese, s'au adus de Slavi'l Azi
acestei intrebdri nu i se poate rdspunde. Materialul romnese
inch, nu e in iIntregime cunoseut. Dl. C. Petranu, pornind dela
bisericile de lemn ardelene si indeosebi a celor din jud. Arad,
crede e tipul e original ardelean2). Fr. Schulcz dateazg formarea acestui tip abia in secolul al XIV-lea3). Impotriva acestei
datdri trzii argumenteazg insd bisericile de piatrd, eari formeazd
obieetul acestui studiu; ce priveste originea tipului, chestiunea

prezinth. difieultti. Conditiunile din earl s'a putut na$te acest


tip sunt de-o potrivg de prielniee in Nord-Estul european, ca $i
'in Ardeal. Si dacd formarea tipului cu plan pdtrat e in funetie
de aceste conditii, cum trebue de fapt admis, atunci el s'a ivit
In toatd Europa rhsriteand, in nord ca $i in centru (Ardeal)
in mod spontan, drept un rezultat identic din eonditiuni identice, iar vechimea tipului e legata de vechimea technicei congructiei cu barne. Unul din cele mai vechi monumente eonfir-

male de istorie, eonstruit in aceastd tehnicd, pare a fi fost


palatul lui Atila4). Dar acest palat nu e un inceput al acestei
technici, ei el de sigur era rezultatul unei evolutii lente, mai
vechi, eeea-ce ne indreptdteste sd credem, e, architeetura der
Larne dateazd inch. din vremea vecingttii Getilor din Dacia en
Slavii, cari locuiau la inceput la Nordul Daciei, in regiunile
sudpolone de azi5). Acest fapt, impreung eu eonstatarea regretatului V. Parvan, ed veehea cash, de munte getied e cea de.
Wane, sunt elementele eari ne permit de-a emite ipoteza, cd arhitectura de Varne central-est-europeand, e nseutd in Dacia
1) L. Rau L'art russe, vol. I, pag. 259.
2) Bisericile de lemn din jud. Arad, pag. 34 5i Die Runstdenkmdler der siebenburger Rumdnen, pag. 45-46.
8) Fr. Schulcz, Die Holzkirchen im Bistume Szatmdr, pag. 9.
4) Vezi J. Strzygowski, Altslavische Runst, pag. 138 5i urm.
5) Asupra sgla5elor vechi slave, vezi L. Niederle, Manuel de
l'ontiquite slave, vol. I, pag. 13 5i urm.
,

www.dacoromanica.ro

177

ai Slavia veehe. De aci ne-a "'aims de-a parte noua, persistand


in cursul veacurilor, cum persista tot ce e etnografic, si de aci
a fast dusk de Slavii rasariteni spre nordest, in noua lor patrie,

si in sfarsit tot de aci a fast dusa de Slavii de vest pang, in


inima Europei, in Cehoslovacia si in Croatia, presarand drumul

prin Iingaria si Austria cu asemenea eonstructii, pastrate ea


-tip in Austria din epoca mai tarzie, transpuse i aci in piatra,
ca cele din jud.Hunedoara.
Din toate cele de mai sus, indiferent de originea romana, sau

slava a tipului, rezulta deei e. bisericile noastre an apartinut


intotdeauna Romani lor, i eg. ele au fost i ridicate de ei. Dar

toemai acest lucru a fost contestat atat de unii autori sasi


si unguri1). Dovezile impotriva lor sunt urmatoarele: faptul,
ea in nici una din regiunile loeuite de Sasi sau de Unguri, In
Ardeal sau in Campia ungara, nu apare tipul longitudinal, aleatuit din patrate, ci dimpotriva tipul basilicei eu trei navi. In
schimb tipul nostru longitudinal am vazut cit e curent la Itomanii din Ardeal, la Slovaci, Cehi, Poloni si Croati. A doua
dovada aunt insoriptiile slavone, cari intovaraseso pieturile
murale i cari sunt explicabile numai In biseriea slava i a
noastra, dar fard analogii in biserica latina. Al treilea argument e in szfarsit /aptul, e. toate aeeste biseriei (eu esceptia
celei din Santa-Marie) sunt din vechime in maini romanesti;
sub dominatia severa maghiara insa, ar fi fast imposibil, ea
biserica i natiunea dominanta, sit fi la sat in maimile minonititjel supuse i eretice cladiri, cari ii apartineau. Obi
n'au

putut sa rapeasca stdpanilor avere mobilit i imobild inventariat it i sa se foloseasea de ea.


Ctitorii acestor biseriei de ti poporal nu puteau sa fie altii
deck tot oameni din popor, sau cel putin in stransa legatura
culturala i sufleteasca cu poporul. Astfel trebue sa ne inehipuim cit nemesii aceia, pe earl i-am intalnit drept ctitori, erau
inca neinstrainati de poporul de jos, de poporul romanese, din
care faceau parte. Stiri pozitive avem numai despre jupanul
Chendere i jupanita Nistora, ctitorii sau restauratorii bisericutei din Streiu-San-Georgiu, unde se ant i portretele lor, si
undo jupanita Nistora apare In costumul national romanese2).
2) Mai recent Podnyi Gulys Jen, Erdely s Byzdncz (Magyar
Szemle, 1929, No. 1).

2) VeA N. Iorgat, Cea mai veche ctitorie de neme0 romdni dirt


Ardeal.
12

www.dacoromanica.ro

178

Asemenea ctitori mai trebuese presupusi cativa membri ai familiei (Jinde, ca.ri stapaneau odinioara satul Santa-Marie si Cetatea Ooltei. Lor numai li se poate atribui biserica din SantaMarie, ea fiind mai mare ea dimensiuni si mai ingrijit lucrata
deck celelalte, i pentru ei a fost eldith. i biserieuta de sub
cetatea lor, departe de satul Rau-de-Mori. Pentru celelalte biseriei de tip longitudinal, trebue s. presupunem drept intemeie-

tori Inii taranii. Aceste bisericute, cari se inalta in mijloeul


satului, au fost de sigur ridicate pentru nevoile sufletesti ale
localnicilor si din modestele lor mijloace.
Asupra felului vechiu de-a impodobi aceste constructii de
lemn (case si biserici), nu putem spune azi aproape nimie precis. In prima linie trebue s ne gandini la ornamente plastice,
la tieturi in lemn, si din acestea fireste c fac parte fri2ele de
yig-zaguri i ocnitele mititele. Interiorul in schimb va fi fost
-Tara doar i poate imbracat in scoarte, asa cum il vedem si

azi in easa taranease. Motivul principal care ne indreptateste


Ia aceasta presupunere e elima aspra, eontinentala, din nordestul european. In casele taramesti s'a mentinut intotdeauns
acest obieeiu, i mi se pare problematic sa cred au dl Oprescu,
ea arta tesutului romanese ar fi luat un avant deosebit abia in
-seeolul al XVIIIXIX-lea, considerand epoca anterioard mai
mult o ucenieie1), deei toemai intr'o vreme and mizeria economica i starea sociala a taranului ajunge la culme. Faptul,
ca din secolul al XVIII-lea ni se pastreaza cele mai vedai i

mai frumoase tesaturi nu e un argument, ei o imprejurare


trist, care ne face sa presupunem ce comori artistice au peril
Tara urme. In sohimb am aratat cu ocazia analizei, c. ni s'au
Vastrat in unele biserici chenare, compuse din elemente geonwtrice i stilizari de factura motivelor, rezultate din tehnica
tesutului; dar trebue sa ne impunem oarecari rezerve, and vrem
s le consideram ca marturii pentru arta de tesut romaneasca,
fiindca ele apar rar, si infatisand numai motive banale de losange, caliciuri eu trei petale, zig-zaguri varite unele intealtele,
s. a. m. d., motive aurente si in pictura bizantina din Baleani,
din Asia-Mica si Armenia.

1) George Oprescu, Peasant art in Roumania, pag. 132.

www.dacoromanica.ro

179

2. Vointa puterei organizate.


(Curente de arta impuse).

In fiecare regiune organizatA autoritatea care detine pute-Tea, avilnd si ea nevoe de artisti, atat pentru construe-tine de
utiitate, cat i pentru desvoltarea fastului necesar prestigiului
_moral, imprimA o anume directie desvoltArii artistice, insusindu-si un anume curent sau numai favorizandu-1. In asemenea
imprejurAri acest curent sau stil ajunge s predomineze nu nu-mai in arta oficialA, dar cu timpul incepe sA product' si inrAuriri asupra eelei locale, bAstinase. Adeseori insA e si Myers, iar
mai obicinuit aceste dquA curente, cari ii stau fatA in fatl, termind. prin a se transforma i apropia reciproc. Primul caz s'a
produs de pildA in Ungaria, unde arta oficiald, importatA din
Occident, a ajuns sl fie singurul curent stAphnitor, fapt usor
explicabil din imprejurarea, cA poporul maghiar, ea popor de
stepA, nomad, nu a avut o arhitecturA proprie, care putea sA
corespundA cerintelor noui de viatA stabil. Cazul ultim, al penetra tiilor i asimilrilor reciproee s'a intamplat de pada in
Moldova, unde arta autobtonA (in materie de arhitecturA religioas: biserica de lemn) si-a asimilat din multe puncte de yedere tipul de bisericA de piatrA sarbesc, intr6dus de cAlugArii
sArbi si favorizat de voevozi, incepand cu $tefan cel Mare. Acest
tip de bisericA sArbeascA, transformandu-se mereu sub influinta

vechei arhitecturi de lemn, se pare eh' a desfiintat-o in parte


pe aceasta idin urmA, sau i-a encerit cel putin o mare parte din
teren, rspandindu-se in pAturile mai largi1). Se cuvine s ne
Punem acum aceeas intrebare i pentru jud. Hunedoara, i s
cercetAm daca stAphnirea maghiarA ne-a dat vre-o formA artisticii sau nu. DacA am cerceta autorii maghiari, si indeosebi
pe ativa mai noi, cari fac mai mult politie decAt stiintA, am
avea impresia, cA tot ce e artA in Ardeal, i deci si in tinutul
Himedoarei, e de origine maghiarA. Intrucat acesti autori au
fricut afirmatii precise (de pildA pentru bisericile din Densus
si SantA-11/Arie) i-am discutat eu ocazia analizei, demonstrAnd

absurditatea tezei lor; intruat s'au multumit cu afirmatii gei) Vezi, asupra acestei chestiuni articolele mele, P entru origineu arhitecturei moldovenesti, (rev. Junimea Liter ard, a. 1927
XVI, No. 5-7) i Bolfile moldovenesti, Anuarul Institutului de Is-

to rie na(ionald, No1. V, pag. 415 0. irrm.).


12*

www.dacoromanica.ro

180

nerale si vagi, Ii las la o parte, fiindea' lipsa de argumente pre


cise ii desarmeaza singura i nu mai meritA o discutie. Important pentru noi e, s. stabilim, in functie de ceea-ce am demonstrat pana acum, i indeosebi in capitolul antecedent, inchinat
elementelor autohtone, care e relatia intre oficialitatea ardeleana, maghiara t intre arta romneasca. Relatia aceasta se.
poate caracteriza in cateva cuvinte. Ea consta dinteun rtizboi
declarat pe fata, razboi care incepe imediat dui:4 inthrirea dominatiei maghiare in Ardeal, si a ca,rui tendinth a lost, secoli
do-a randul, inabusirea oricarei manifestari nationale, fie ea:
politica, fie culturalg. Taranimea roman& din starea anterioara
de libertate aproape desa.varsit, datorita lipsei unei organiz'ari
bine definite, $i condusa numai de puterea traditiei $i a obiceiurilor, ajunge, incepand cu secolul al XIII-lea in.tr'un stadiu de
continua deadere, ceea-ce se vede din hotaririle nenumarate
cari se iau impotriva ei $i impotriva eredintelor ei, i can i. devin tot mai umilitoare. E instructiva aci o descriere facuta." 2n.
auul 1780 de scriitorul maghiar Benk Jzsef, care se ocupa de
cornitatul Hunedoara, $i care, intre altele, spune urmaloareler:

comitatul e locuit de putini Unguri, dar de mult mai multi


Valachi. Ungurii sunt in majoritate magnati si nobili, san locuitori ai oraselor, in foarte mica parte iobagi. Valachii, en exceptia catorva nobili, sunt parte graniceri, in marea majoritate

insi supusii, servitorii magnatilor j nobililor"). La aceasta


situatie Romitnii ajunsesera, deja de mult, si inceputurile prigonirilor spuneam c se gasesc deja in secolul al XIII-lea, parteInainte de invazia mongola dar mai ales dupa ea. Astfel, sinedul bisericesc catolic tinut in anul 1279 la Buda, hotari intre

altele: acestora (e vorba de schismatici) nu le e permis s


oficieze serviciul divin, s, ridice capele i biserici, precum fliCj
nu se ingadue credinciosilor sa asiste la asemenea serviciu divin, sau ea intre in asemenea capele. In caz de nevoie se vaintrebuinta impotriva acestor preoti constrangerea"2). Aseme-

nea dispozitii draconice e adevarat ea nu au fost intru totul


realizate, dar pe alt teren politica maghiara a avut succese.
mull mai insemnate: in maghiarizarea nobilimei. Aceasta in
cepe curAnd sa, se Instraineze de poporul din care se nascuse,
Transilvania Specialis., 1780, (citez acest pasagiu dupg art
colul lui Koncz Jzsef In A Hunyadmegyei Tort. s Reg. Tdrs. evh.,.
XII

1901, pag. 67).

2) A. Bunea, lerarhia Romdnilor, pag. 79-80.

www.dacoromanica.ro

181

insusindu-si limba cuceritorilor si pierzand curand dupg aceea


4si credinta stramoseasca, adoptand catolicismul i intemeiand
astfel o serie de familii nobile maghiare, celebre, a canon origine se pierde in randurile poporului roman. Lucrul e expli-

cand vedern campania care ineepe in noul stat feudal


maghiar in contra nobilimei nemaghiare. In eursul secolului al
XIV-lea i XV-lea, sub Luclovie cel Mare si Sigismund, se devreteazg o serie de legi, cari interzic nobililor de-a tolera pe
mosiile lor preoti sehismatici (selavos sive schismaticos sacerdotes"t. iar eei ce nu vor respecta aceastg dispozitie sunt amemintati cu pedepse grele1). Itezultatall Ii eunoastem din istoria
politica, dar ni-1 invedereazg i unele monumente, legate de
soarta nobililor. WA,' de pildg biserica din Santa-Marie. Am
amintit deja, eg aeeastg biserieg a fost consideratg drept ctitoTie ungureascg, atat de unii autori unguri, cat si sasi. De fapt
,elementele, cari trebuese avute in vedere, sunt extrem de felu-rite a par la prima vedere inexplicabile in conglomeratul lor
-eterogen; anume apartinenta bisericei la tipul longitudinal, pictuna bizantina, inscriptiile slavone, inscriptille latine, crucile
de consacrare latine, si in sfarsit faptul c. inainte de-a deveni
-biserica reformatg a fost catolica. Acest nod gordian e totusi
foarte simplu de desnodat. Am vgzut cg elementele artistice o
caracterizeaz drept biserieg romueasc i etitorie a unui nobil roman. Din analizele precedente, odatg acest adevgr demongnat, restul se explicg dela sine. Inscriptiile latine apartin secolulni al XV-lea (fapt recunoscut si de autorii teoriei apartinentei maghiare) i aceste inscriptii ne demonstreazg, ca. bise-

rica a ajuns in cursul secolului al XV-lea in maini catolice.


Ce inseamng aceastal Cg biserica din Santa-Marie, elgditg intinua astfel pang in seeolul al XVI-lea, and reformatiunea ellui (1mde), trebui sh.' treach, in urma dispozitiunilor severe ale
'lui Ludovic cel Mare si Sigismund, in maini catolice, si ea continua astfel pang in secolul al XVI-lea, cand reformatiunea elvetiang incepuse sg castige teren larg in randurile nobilimei
maghiare; drept urmare a acestei miscari, trecu i biserica,
impreung cu familia ctitorului, la eonfesiunea reformatg. Astfel
aceasta biserieg, ziditg pe una din mosiile Cindestilor, e unul
din cele mai instructive exemple ale infgptuirei procesuIui de
desnationalizare si de -convertire religioas in randurile nobilii) A. Bunea, op. cit., pag. 130 gi 102, i E. Hunnuzaki op. cit.,
,Nol. I, 2, pag. -132.

www.dacoromanica.ro

182

mei romane. Si ea a Mcut acelas pelerinaj, ca familia ctitorikr ei, ca toate familiile nobile romanesti, cari au voit sg-5i._
mentina situatia lor si au nizuit spre bung stare $i putere.
Aeeste fapte sunt importante, pentrued, dupg pgrerea mea,..
ele ne pun la indemand un mijloe de datare, mai ales pentru
biserieile intemeiate de nobili, eum e eea din Santd-Mdrie, eea
de sub Cetatea Coltei si cea din Streim-San-Georgiu. Anum
epoca lui Ludovie eel Mare si a lui Sigismund cu severele ei_
msuri contra ereticior nobili, alegtue,ste un terminus ante,quem pentru ctitoriile acestora, deoarece e greu de admis, ca.
familiile romanesti nobile, cari doreau sgii pgstreze situatia,
sa se impotriveascg interdictiilor de mai sus. Astfel a$i trage
la indoiald si data cuprinsd in inseriptia bisericei din. StreiuSan-Georgiu, care ne spune cg bisercia a fost intemeiatd in
aim]. 1408-9. Mai intaiu aceasta' inscriptie e refdeut in parte
in secolul al XVIII-lea, apoi am vgzut ed e vorba acolo de un
oarecare mos, asa ed e foarte lesne posibil ed ea sa nu se refere
deeta la o restaurare mai ingrijitg. TJn asemenea eaz am mai,.
avut de amintit cu privire la biserica din Hunedoara.
In rezumat deci organizatia of icialg maghiath de stat, departe de-a insemna un indemn. pentru evolutia artei romanesti,
a devenit, pe masurd ce s'a intarit, o piedeeg, tot mai puternicd
impotriva desvoltgrei culturale si artistice a Romanilor, si ea
atare, din multe puncte de vedere, trebue considerat nu ca un
element de ineurajare, ci ca un terminus ante quem" pentru
evolutia noastr artistica.

3. Curentele.
(Influintele libere).

In cele de pang acum am aratat ce a produs mediul autohin eazul deton din propriile lui puteri Si. ce a adaus, sau
cum
a
impiedecat
puterea
organizatg
de
stat
evolutia
f ata
artei bktinap. Dar amfindoud aceste energii nu ne explied
inch aparitia nici unui tip tratat de noi. In vreme ce biserica
centrald thmane cu desgvarsire neinteleasd, din biserica loogitudinalg nu am cunoscut cleat planul aleg,tuit din mai multe
patrate $i. o serie de elemente decorative. SA vedem deei cura
..5i cilnd ne-au adus curentele venite din afarg, elementele rg-mase Inca neexplicate.

www.dacoromanica.ro

183

A) Tipul longitudinal.
Acesta ne-a apgrut 'Ana acum realizat in lemn. Curiozitatea
e insa. aparitia brusca,' a materialului de piatr, i anume a
unui material destul de impropiu (piatrg, brut i pietris), care
numai gratie unei telmicei desavarsite in pregAtirea materia,
lului de leatura, a mortarului, a permis eonstruirea, bisericilor. De fapt indemnurile pentru a utiliza un material mai solid
au fost multe; ca atari trebuesc privite ruinele romane, pres6.rate pretutindeni in tinuturile Daeiei, rsi earl m'arturiseau despre
o alta arhiteetura cleat cea de lemn, apoi legaturile eonstante
cu Sudul, atestate atat de filologi cat si de istoricii vietei reli
gioase si a celei politice. E probabil c preotii, si mai ales
acei ,,Pseudo-episcopi", hirotonisiti prin eentrele bisericesti din
Balcani, vor fi nutrit meren dorinta de-a oficia i ei serviciul
divin in biserici mai Bolide, mai clemne simboluri pentru vecia
credintei. Dar la noi nu putem intrevedea asa de bine aceasta,
colatributie a preotimei, cum se poate de pildd in Slovacia ii
Boemia, precum si in Croatia, unde ea se impune cu mult mai
nmlth energie. Aco lo Biserica Latin6 ia o ofensiv'a hothritg,
impotriva barbarei arhitecturi de lemn" i daa, nu reuseste
sa o inloeuiasea cu desavansire din punct de vedere formal, materialul solid totusi 11 impune. In Wile aeestea aetiunea Bisericei eatolice nici. nu are caracterul unui curent", in sensul unej
influinte libere, ei ea devine de-a dreptul o vointa impusA. Curiozitatea e inst, ca.' la noi toate aceste indemnuri au farms
Mrt ecou. Curentele in favorul pietrei nu an prins teren. Dovadn e lipsa desrivarsitA a ruinelor de piatra," dintre epoca romang i seeolul al XII-lea in Ardeal, precum i aparitia ulte-

rioarg. a arhitecturei de piatrl, limitat Ia anumite tinuturi.


Momentul hotaritor pentru noi pare sh, fi fost astfel imigrarea
Sasilor. Aeeasta imigrare, inceputa inea in secolul al XII-lea
si continuath, en mai mult5, stgruinfa in secolii unn'atori, a adus
o serie de eolonisti germani in tinuturile de est, invecinate judetului Hunedoarei, precum i organizari cavaleresti, cum a
fast ord.ul Ioanitilor, care si-a desvoltat activitatea in Sudul mud.
Hunedoarei. Daca materialul solid de eonstructie fusese i inainte cunoseut, imboldul utilizArei lui vine abia mum. Dovezile
sunt multiple: una e aparitia eloportnitei i atasarea ei in Vestul

naosului. Am Vazut prin ce faze curioase a trecut acest adaus


arhitectonie, si am vazut eg, fenomenul nu a fost izolat in jud.
Hunedoarei, ci el apare acolo, unde arhitectura de lemn de acest
www.dacoromanica.ro

184

tip a ajuns In contact ou Occidentul, si a adoptat acest con) de


clAdire, fAcand pretutindeni aceleasi ineereAri de a-1 aseza and
in interiorul navel, in mijloe (ca la Densus, combinandu-1 aci
poate cu pAtratul central din vechiul templu pAgan), sau in vest
(Streiu San-Georgiu), child in exterior, pAstrand modelul apusean (Streiu, Ostrovul-Mare, Bars Au, Sal-La.-Marie, etc.). Neee-

sitatile de fortificatie, cari au silit pe Sasi sA clAdeascA biserici-forturi, and nu au avut raijloace s. construeaseA fortificatii mai marl in jurul bisericei, au produs si la noi biserica
de sub Cetatea Coltei, cn clopotnita-turn de apArare de-asupra
fapt amintit in partea a
apsiclei. In admit nu trebue uitat
cA intrarea pe laturea din spre miazAzi se datoreste
doua
de asemenea unei influinte ale arhitecturei nordice, anume a
incAperei desvoltate transversal (Breitbau) transmisA nou de
sigur tot prin intermediul sAsesc. Concomitent, sau chiar anterior influintei sAsesti, trebue sA semnaldm incA si pe cea armeanA. De fapt pentru tehnica speeiific, pe Dare am aflat-o
utilizat la bisericile romAnesti, atat la cele de tip longitudinal,
cat si mai ales la biserica din Gurasadului, nu gAsese incA nici
un fel de explicare suficienta. Si problema se pune en atat mai

ardent, cu cat aceastA -Lanka, iktemeiat pe puterea de


coeziune a mortarului i nu pe stratificarea regulatA a materialului eioplit, o intalnim si in Campia ungara", in cele mai
vechi monumente, datate in secolul al XI-lea?). Dintre aceste
rnorrumente fac parte constructiile mid, rotunde i treflate, pe
eari le intalnim si mai departe in Sud, in Croatia, precum i in
Nord, in Cehoslovacia si in Po Ionia (pe Wawel in Cracovia).
Dl 1. Strzygowski le crede de origine nordicA2), atribuindu-le
epoeei premaghiare, si le aduce in legAturA eu Slavii, desi pre-

misele pentru arhitectura de piatrA in Nord, si mai ales pentru asemenea forme tipice si adecvate acestui material, sunt
greu de IntrevAzut. In stadiul de azi al cercetAriler, consider CA
e mai prudent s rAmanem pe Haigh' ipoteza armeanA, pfiazd and
vre-o monografie specialA va reusi sA elucideze mai bine problema push' de aceste monumente. De altmintrelea ipoteza armeanK are in favorul ei o serie de momente ponderoase, i nici

eaud nu se va putea nega complect aportul kr.


ImpGrtanta Armenilor j expansiunea lor spre apus a fost
1) Vezd articolul lui Willer Istvan, A vajda-hunuadi var epitesi
Lorca, pag. 78.

2) Altslavische Kunst, pag. 241.

www.dacoromanica.ro

185

-semnalatd i discutatd pe larg mai recent de dl J. Strzygowskil),

si Ind clispensez de-a reproduce aci argumentele, indrumnd. pe


cetitor la izvoarele directe. Motive le ean l. au. indemnat pe Ar-

meni in repetite rnduri sd-si prseasca patria, sant studiate


si publicate de cliferiti autori2). Referitor ins la imigrarea Arinenilor In Ardeal i tinuturile fostei Ungarii dau aci urmdtoarele informatii publicate de Christophorum Lukacsi: Chronica Hungarorum perhibent: Armenos sub Geisa et S. Stephano
Armeni ... qui diualiisque regibus Hungariam intravisse
tius in regno commorando, quamvis illortun generatio nescia-

tar, per matrimoniorum diversorum contractus, Hungarii immixti nationalitatem pariter et descensurn sunt adepti ..."3).
Aentora li se mai adaugd existenta unui episcop al Armenilor
eu numele Martin, care se gseste in anul 1343 in sud de Sibiu,
in eomuna Thlmaciu, (Thlumaczy i Tulmachy cum ii spune in
do cument)4)

Despre importanta Armenilor ea intemeietori de ora4e, la fel


Vezi Die Baukunst der Armenier und Europa, $i Ursprung der
-christlichen Kirclienkunst. Pentru r'aspAndirea Armenilor in Principatele rorndne vezi N. Iorga, Armenii si Romdnii, o paraleld istoricd, pag. 23 si C. A. Romstorfer, Die moldauisch-byzantinische Baukunst, pag. 5.
2) Vezi in literatura romneasa Gr. Goilav, Bisericile armene
de prin Tarile Romdne, pag. 99; V. Mestugean, Istoria Armenilor,
pag. 136-137, 142-145 si 162, si B. P. Hasdeu, Etymologicum Magnum Romaniae, la cuvintele Armeni", Arges", etc.
3) Lukcsi Christophorum, Historia Armenorura Transilvaniae,
pag. 9, vezi i acelas autor: A Magyarok Oselei hajdankori nevei ds
lakhelyei, vol. II pag. 245 si Anton Molnar in Die ost.-ung. Monarchie in Wort und Bild, Ungarn, vol. VI, pag. 238. Isvoarele pe cari
se intemeiaz acesti autori sunt: Simonis de Keza, Chronicon Hungaricum (Appendix, I). Joannis de ThurOcz, Chronica Hungarorum
Pars sec., cap. XXII si Fejr, Codex Diplomaticus Hungariae, Tom.

IV, vol. I, pag. 307.


4) Documentul original) se ggseste In Arhiva National SAseasc din Sibiu sub sign atura U. II. 153. Doeumentul e scris de no-

tarul Antonius KOrpner in anul 1454, citand un uric din 1355 prin
care episcopul Nicolaus din Gran confirmg, un alt uric mai vechiu
din 1343, dat milnilstirei din Calla. Locul interesant e urmAtorul:

quod venerabilis in Christo pater frater Martinus praedicta gra-

tia epis.copus Armenorum de Tulmachy noster suffraganus vice et


nomine religiosi yin fratris (si mai departe:) fratris domini Martini
episcopi Armenorum..." vezi si Fr. Zimmermann, C. Werner si G.
Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbiirgen, vol. II.

www.dacoromanica.ro

186

s'a scris deja mult1). lciAmne doar s amintesc in treack urmAtorul f apt: denumirea unuia din orAselele din regiunea Cli

care ne ocupAm, precum si a remlui ce stralbate acel tinut e


Hateg". E adevArat cA in unele documente veahi (cum e de.
pildA actul prin care Papa Inocentiu IV, confirm& in 1251
hrisovul regelui Bela IV, eu privire la donatiunea cle teritoriu
fAcutA ordului Ioanit2)), numele acestei regiuni e terra Harszoe", putAnd sA fie o derivare din ungurescul herczeg" san
germanul Herzog", ceea-ce ar insemna, eA avem de a face au
un ducat3), dar trebue sA adaug cA alAturi de aceastA cetire
apar i numirile Harfsoc", Hotsat" i Harsoc", cari produe
oarecare indoialA. In eonsecinta imi permit sa amintese identitatea numelui Hateg" cu numele localit&tii din Armenia, situatA lngA laeul Wan, in apropierea orasului Ardjes4). Nu stiu
ce inseamn& acest cuvAnt pe armeneste, i clack' s'ar putea trage
de aci vre-o concluzie; mA multumesc sA pun intrebarea i sa.
astept raspunsul filologilor. In orice caz coincidentele Bunt multiple si semni ficative.

lmpotriva exagerArei acestei ipoteze, favorabile unei influinte direete si puternice armenesti, sunt ins& nevoit sA fiu
cel dintAin, care s& aduc un argument indirect: Bisericile de
piatr& finlandeze, de acelas tip ca ale noastre longitudinale, si
zidite din bolovani de camp (Findlingsbau cum spune dl Strzygowski)5), ceea-ce inseamnA, c i aci trebue sA fi lost utilizat

un mortar de calitate extraordinarA, asemAnAtor celui dela noi


si celui armean. Intro Fin lancla insA si Armenia legAturile sunt

greu de intrev&zut, si se pune intrebarea dac& acest fel de


mortar uu a fost cumva o inventie indepenClentA, nord-est earopeanA, impusg de materialul de piatrA impropiu, care a lost
folosit in aceste regiuni. Vedem deci cA avem actualmente don&

posibiliti de explicare, prima, cea armean& mai usor palpabilA, a doua mai putin. RAspunsul nu se poate da, inainte de z.e
1) Importanta pentru noi Romanii a relevat-o mai ales B. P. Hasdeu, Etymologicum Magnum Romaniae, vol. II, pag. 1599-1600 sii

1896- 1898.

2) Hurmuzaki, Documente, vol. I, 1, pag. 250.

3) Pentru aceastA explicare a numelui Hateg", Ii sunt indatorat


dlui C. Marinescu.
4) Vezi V. Mestugean, op. cit. pag. 192-193.
5) ber vorromanische Kirchenbau der Westslaven.

www.dacoromanica.ro

187

se va studia problems, mortarului utilizat in Mtregul cuprins


nord-est european.

Astfel din cele de mai sus am ajuns in sfarsit s6, e explidim constructia in sine a ,biserieei longitudinale de piatrti. Urmeaza acum sg, mai urmrim si cateva detalii. Unul din celemai importante e acoperisul de piatett al clopotnitelor. Cu ocazia analizei am semnalat paralele in tinutul Rinuluii in Dalmatia, in Ungaria de vest si in Orient, in Trapezund. Cazul
oriental e izolat (turnurile-mausolee din Churasan fund prea
indeptirtata", i farA. leaturi directe spre Europa) Si. deci uu_
poate intra in combinatie. La fel nici clopotnitele .germane de
pe malurile Rinului nu ne pot da deslegarea, fiindea Sasii, in-

termediarii, nu le au in arhitectura lor proprie, si nu aveau


deei eum s'a," ni le transmita, cu atat mai mult, c ei au venitintr'o epoch' a stilului romanic tarziu, iar acest tel de acoperis.
apartine primei faze a stilului romanic. Rman dedi Croatii ca.
focar, cu earl ne leaga, dup'd cum am argtat, o serie intreagh." de

biserici din Ungaria de vest. Paralelismul cu Croatia e au atat


mai interesant, cu cat el e dublat de paralelismul adaptarii tipului bisericei de lemn create in bisericti de piatr. E cert c
In prineipiu de fapt e vorba de un simplu paralelism, care ne-a
dat pe lling5. premise comune (tipul longitudinal in lemn) si
influinte comune (introducerea materialului piatra) rezultate
comune. Pentru unele detalii insg, se impune i admiterea unor
legaturi directe. Natura mai precisg, a acestora trebue s5. rAJuana iarasi o intrebare deschis, care asteapta o complectareprin publicarea materialului de monumente in aceast directie,
precum si o explicare istorico-politica (migratiuni sau legAturi
cornerciale1).

Celelalte detalii arhitectonice (11i i ferestre) sunt, dupa,"


eum am artat mai sus, in mare parte provenite din arhitectura ee lemn. Irdman de explicat doar ferestrele geminate roinanice", caH tot asa de bine pot fi numite bizantine". E important, e la noi nu gNsim cleat formele pur structive, eolonetele avArid baza, trunchiul i capitelul Simplu i neornamentat .
in consecinca ele pot fi aduse in legatur atat cu Sudul, cu Peninsula Balcanicti si indeosebi cu Dalmatia, cat si cu Occidentul.
prin intermediul Sasilor. Numai ferestrele cu arc frant (maf
ales eele dela clopotnita bisericei din Ostrovul-Mare, preen m sr
profilul usei acestei clopotnite) sunt indiseutabil datorite influinti Sasesti, si tot Occidentului de data aceasta din epees..
www.dacoromanica.ro

188

i se datoreste portalul bisericei din Brsdu, pe


renasterei
airma unei restaurdri din secolul al XVI-lea. Modelul va fi
funiizat vre-unul din orasele ardelene.
B)

ripul central.

In vreme ce tiopul longitudinal e in esentd un. vldstar esit

din elemente bdstinase, ori ate ar fi influintele cari au actionat asupra lui i l'au modificat, tipul central e dimpotrivd
datorit exclusiv influintelor, i Med unor influinte diferite,
astfel e fiecare monument din acest grup e o mdrturie aparte.
Cele mai vecli elemente le intruneste biseriea din Gurasadului. De-o parte tehnica turndrei", precum i planul o inrudeste foarte de aproape cu tipul plurilob armean, i astfel

(ea formeazd un argument in favorul tezei armene, de alta


loburile i utilizarea ardmizii pisate in mortar o apropie de
.vechile cldiri premaglnare din Panonia. Aceste elemente nu
inseamnd neaparat i o datare. In. materie de arta poporald
fclatarile nu se pot face numai cleat la indemana analogiilor,
fiindcd elementele etnografice sunt de lungd duratd. Dar Lideologic ea e strAns legat de aceastd arbiteeturd prema,ghiard
din Panonia, i numai alungirea bratului vest-estic al treflei
n.e face s o datam mai tArziu, intee vreme crind influinta oeeidentald si-a impus longitudinalitatea. Obtinem astfel ea terminus post quem secolul al XII-lea, j ca datare s'ar impune
jumdtatea a dona a seeolului al XIII-lea, adecd deceniile dupd

invazia mongold, in momentele and stpnirea nu Ii restabilise ined depth]. autoritatea.


0 and cat egorie de influinte n.e aratd. bisericile din. Pris-

lop si Hunedoara: cele shrbesti. Rolul acestor influinte asupra celorlalte regiuni ronfnesti e indeobste canoscut, dar inIluintele exercitate asupra Ardealulni incd nu au lost studiate. E adevrat c acest curent nu a pnins niciodat rPddi
cMi in Ardeal, dar e totusi de insemnat faptul, ed. el s'a manisfestat aci foarte curand, imediat dupd ee apdruse in Mun-tenia i mult inainte de-a pdtrunde in Moldova.
Primul monument pe care i-1 datorim, e mnstirea Prislopu-

lui, din eare azi nu mai supravietueste decat biseriea. Am


ardtat en. oeazia analizei, analogiile concludente pe cari le prezint aceastd biseria cu eele shrbesti ale scoalei din Moravia

fdupa cum o numeste dl G. Millet) sau ale scoalei nationale

www.dacoromanica.ro

189

shrbesti (cum Ii spune dl G. Bals), precum si au bisericile


muntene (Cozia) $.i. moldovene (Sf. Nicolae din Dorohoiu, Sf.

Gleorghe din Harlan, etc. exceptnd fireste sistemul moldovenesc de-a bolti). Relatiunile stranse politico i artistice dintre
Principate i Sarbia au lost descrise pe larg din partea roma-

neasca de dnii N. Iorga i G. Bals, iar din partea sarbea.scA


de dl G. Millet, care a insistat mult asupra imigrarilor sarbesti in Muntenia si in TJngaria, duand in regiunile acestea
conceptii artistice, i primind in sohimb, in epoca dominatiei
turcesti, un reflex, pornind din Muntenia spre Sarbia, devenind la rndul lor Domnii munteni ctitori de pioase asezaminte in Sarbia obidcita1).

In Ardeal influintele sarbesti au intrat pe della ci, umr.


prin intermediul Munteniei, alta directa prin Banat. Prima
cale e adeverita prin biserica manstirei Prislopului. Ctitorul ei a lost calugrul Nicodim, intemeietorul mai multor
asemenea asezaminte in Muntenia, intre cari indeosebi vechea
manastire Tismana. Toate aceste imprejurri, adeca biserica
Prislopului in sine, apoi faptul ca a fost inchinata manastirei
Tismana, precum si calatoria lui Nicodim la Buda in 1404 5,
ne determina sa acceptam fara nici o rezerva traditia, care^
leaga aceasta biserica de numele lui Nicodim, explicnd
din bunavthnta cu care a fost intAmpinat la curtea maghiara
si. faptul, c a primit permisiunea a ridice o manstire
sehismatica in interiorul imperiului lui Sigismund. Sunt astfer

de parere c. i s'a dat prea mina importanta restaurarei facute de Domnita Zainfira in jumatatea a doua a secolului ar
XVI-lea. Aceasta restaurare, fie ca s'a redus la reparaturi
marunte, fie ca. a fost mai ampla, dar in mice caz ea s'a tinut
strict de plannl si infatisarea vechiului monument. Nici exonartexul deschis muntean, care incepe sa se raspAndeasca in
vremea aceasta, nu i-a lost adaugat.
Influintei directe sarbesti i se datoreste biserica din Hu.
nedoara. Ea apartine ca tip tot scoalei shxbesti din Moravia,
inrudindu-se insa cu cele mai vechi constructii ale acestni.
stil. Noi stim c Sarbii au imigrat in mase mari in fostai Unganie de snd, in Banat2), patninzfind pana in Ardeal, unde IiI) G. Millet, L'ancien art serbe, pag. 34, 37-39.
2)

Vezi datele acestor imigrri la Szentkl6ray Ten6, A szerb,

monostoregyhdza trtneti emlekei Dlmagyarorszgban, pag. 14-18..

www.dacoromanica.ro

190

reste cu timpul s'au contopit in mecliul romanesc. In 1458


insa, In anul eand regele Matei Corvinul permite ridicarea
biserIcei din Hunedoara ei exista Inca drept nationalitate
distinct, pentruca hrisovul se adreseaza Rascianis et Volaehis", Inscriptia din 1654 am redus-o inea in partea intad la
-jusla ei valoare, pentruca o intemeiere in secolul al XVII-lea,
Dieu% de Romani si negustori greci, nu ar putea explica nici
aparitia planului vechiu sarbesc, i monumentul nu ar putea
fi inteles nici drept un paralelism independent de scoala din
Moravia, lipsind acestui plan orice premise in arhitectura ardelean in general, si nu numai in cea poporala romaneasca.
C) Decorul pictural.

Ce priveste impodobirea bisericilor, am amintdt in capitojele despre elementele autohtone numai motivele plastice,
ca vig-zagul i ocnitele, precum i motivele decorative pietpte, pe caH le-am intalnit la unele biserici, i caH ata vazut
ea se compun toate din figurd geometries san. stilizari. De-

eorul principal insa nu e constituit din aceste cateva elepiente razlete, ci din pictura reprezentativa, care utilizeaza
In cea mai mare masura fdgura omeneasca, ineonjurata de un
peisaj sumar, stilizat, cu perspeetiv inversata. Pictura acea-

sta am vazut ca se imparte in doua grupuri: picturile mai


vechi cu scene incadrate, caH prezinta toate caracterdstkile
:scoalei cretane, i pictura de mai tarziu, din secolii XVII
XVIII cu frize lungi, continua:tive; aeeasta din urma apartine formal scoalei maeedonene, dar vremea tarzie in care
apare in Ardeal, ne sileste sa o consideram ca o manifestare
izolat de scoala macedoneana, care dispare prin secolul al
KVI-lea. De altfel chestiunile prirvitoare la aceste doua scoli
vor trebui In curand revizuite si denumirile scolilor schimbate. Importanta popoarelor eari locuiesc in Nordul Balcanilor, se aecentueaza prin fiecare nou'd publieatie de material,
,si. moda de-a &Mita pentru orice forma artistica *o origine
ilustra mediteraneana, bizantina sau italian, va trebui sa inoeteze. Curioasa e numai ravna cu care atat savantii romani,
eat si savantii rusi au incercat s prezinte manifestarile na-tionale artistice respective drept imprumuturi din miazazi,.
Astfel, luand de pilda scoala eretan, am vazut ca chenarul
,earacteristic provine din obiceiul straveehiu de-a imbraca

www.dacoromanica.ro

191

peretii in scoarte, i cest obiceiu e nordic. Noi azi cunoa-tem IncA foarte putin arta de tesut a de inodat covoare din
Nord, mai ales din Nordul eurasiatic, dar eel putin nu trebue
zfi, uithm, cA popoarele pari au desvoltat aceastA arth in miazdzi, de pada Iranienii, punt popoare nordice. UrmeazA ca pe
-viitor cercefatorii, anallizand manifestArile picturale si deco-

rative din vastul tinut bizantin", sA aleaga din acel complex artistic ceea-ce e i adevArat de provenienth mediteranean i ceea-ce e slay si romfinesc, iar intre Slavi formele
sud-, vest- si estslavicc, Aci asteapth un teren vast si un material urias dreptatea istorica.
DacA putem deci bAnuj c originea picturei bisericilor noastre

o gsim in scoartele cleporative, in cari Sudul a introdus Iigura omeneascA i reprezentArile scenice, in schimb azi nu e
-posibil s precizhm punetul de ciocnire al celor douA curente si

cAile prin caH au strph"tut in cursul evului mediu. Aci numai studii amAnuntite, comparate, vor putea aduce luminA.
A ctualmente no putem da seama doar de influintele pAtrunse
in cursul secolului a4 XVII-lea i cei urmAtord, datorith laptului c. ni s'au pstrpt nume de zugravi. Astf el in. Hunedoara
au lucrat in 1654 Nan Constantin si Stan, iar in anul 1684
gAsim tot aci un zugrav Constantin. DacA acest din urnth e
identie cu Caian Constantin din 1654 sau nu, e o problemA neMmurith, si la fel nelAmurita. ramne i chestitmea originei

acestor zugravi. In Tara Romnease se gsesc in jumatatea


a doua a secolului al XVII-lea unul sau mi multi mesteri ea
-numele Stan si Constantin1); ce priveste numele Caian", eonstatarea eh' el nu ,e un nume obicinuit, indreptAteste EA' pre'Pupunem c e utilizat atributhr, arAtfindu-ne originea lui Constantin din CAian, dmth comune (CAianul Mic si Mare) in jadetul Somes2). In asemenea caz ar trebui s vedem eel putin
in unul din cei doi zugravi un ardelean, fapt care nu trebue
s ne mire, fiindat in secolul urmAtor vom Intlni o sumedenie

de pictori ardeleni de bastinA. Astf el il gsim pe Gheorghe


Alexandra din FagArasul-Vechiu, refAcfind in anul 1743 pieturile din nava bisericei din Streiu-Shn-Georgiu, despre care
2) Vezi St. iMete
(6),

Zugravii bisericilor rorndne, pag. 34 nota

64, 67.
2) Aceast a.

remarcl o datoresc amabilittii regretatului coleg.

I. Bal.

www.dacoromanica.ro

192

mai stim ca a lucrat la manastirea Rimetului (in judetul Alba)


In cursul anului 17411). In anul 1765 lucreaza Ioan din Deva
in nava biserieei din Gurasadului si in pronaosul aceleia$,.
biserici la Judecata din urma,, exceptand reprezentarile rainlui si ale iadului. Despre acest Ioan din Deva ne spune dl StMetes, ca in anul 1790 a mai zugravit o icoana, care se afla
astazi in biserica din Suseni2).
E Limposibil s urrnarim deocamdata mai de aproape aciti-

vitatea acestor mesteri, si ar fi si nepotrivit la locul acesta,


dar studii indreptate asupra monumentelor vor putea Mrti
doar si poate complecta pretioasele date epigrafice adunatepublicate de dl St. Metes. Pentru noi e suficienth, constata-

rea, ca, in secolul al XVIIXVIII-lea avem pictori ardeleni,


fax% s afirmam ins imediat, ca ar fi vorba de o scoala" dopictura ardeleane, cel putin atAta timp cat intelegem sub
acest nume o organizatie, prineipii i realizAri artistice distincte de cele ale alter sooli.
Dar inca nu am lamurit caile de circulatie, prin cari
s'au produs influintele in cursul secoluluil al XVIII-lea. Acestea

ni le destginuesc patru nume de mesteri, earl au lucrat la


biseriaile din judetul Hunedoarei, anume Ioan din OcneleMari (ot vel Ocna) si Mihail din Prislop, care Increazit in 1752

la o icoana aflatoare azi in biserica manstirei Prislop3),


Popa Simion din Pitesti, care zugrAve$te in 1759 peretii ei
iconostasul aceleias biserici, precum $i cel din biserica din
iDensus (acest din urma nu e datat) i in sfarsit Nicolae din
Pitesti, care ajuta pe popa Simion la zugrgvirea bisericei Prislopului si pe Than din Deva la refacerea picturei din Gurasadului. Dintre acestia s'ar parea c. pe Mihail din Prislop ar trebui sag consideram ardelean, dar nu trebue uitat ch.' in vremea

aceasta manastirea incapuse deja pe mainile Unitilor, i refa cerile idcturilor in 1759 s'au facut in timpul unei recuceriri
pasagere pe seama ortodoxismului, calugrii ortodoesi fiind"
adusi din Muntenia; cg. intre acestia se aflau i ardeleni re1) Vezi $tefan Metes, op. cit., pag. 118.
2) Ibid., pag. 117.
3) AceastA icoank reprezentnd pe Maica Domnului, zugravita de-

calugri ortodocsi, nu va fi fost pictat6 In mnAstire, aceasta fiind


in anul 1752 In mainile Unitiflor. Icoana a fost adusg ulterior, poate In
timpul rscoalei i recucerirei din 1759, cand se reface si pictura..
muralL

www.dacoromanica.ro

193

fngiati, e nu numai probabil, ci evident, si ca atare ar putea


fi consid.erat si Mihail. Dar pe noi ne intereseazd originea pictorilor pentru a deduce uncle au Invtat mestesugul. In asemenea caz insd Mihail e fax% doar i oate pictor muntean,

fiinda in timpul refugiului numai acolo, fie ca muntean, fie


ca ardelean, a putut sd-1 invete. Numele tuturor acestor pictori apar, atat inainte de aetivitatea lor i'n Ardeal cat si ulterior, in inscriptiile din Oltenia si Muntenia. Dacd ei pot fi insd
identificati, sau dacd e vorba numai de omonimi, e o ohestiune
noldnauritd.

Ce rezultd de aci pentru. evolutia picturei din judetul Hu.nedoara, e, cd dupd o inflorixe in secolul al XIV-lea i XV-lea,
asupra formatiunei i transformatiunei cdreia nu ne putem
da amdnuntit seama, vine o epoch% in care avem artisti indigeni i artisti imigrati din Tara Romaneascd. Dimpotrivd
nu putem nota nici un caz de schimb de pictori intro ArdealuI
de miazdzi si Moldova.

www.dacoromanica.ro

CONCLUZII
Privind acum, la sfarsitul studiului, asupra analizelor
firelor de evolutie, pe cari le-am putut evideatia, ne putem, da
usor seama despre valoarea deosebitA, reprezentatA de aceste
diferite monumente de piatrA din jud. Hunedoarei. Mai intaiu,
prezenta lor ne destAinueste pentru secolul al XIIIXV-lea un
focar de culturA ortodox A. romaneascA, nebAnuith panA in pre-

zent. Apoi, gratie bisericilor de tip longitudinal, ajungem sa


cunoastem tipul strAvechiu de bisericA romaneascA, ciAditA din

lemn, tip care s'a pAstrat panA aproape de ourand, Pan's,' in


clAdirile de lemn ridicate la sfarsitul secolului al XIX-lea
ei

chiar inteal XX-lea. Aceasta e o constatare cu atat mai

importantA, cu cat vechimea pe care o prezintA aceste biserici


de piatrA, i pe care am putut-o preciza la indemana paralelelor sud- i vestslave, precum si a elementelor ornamentale, ne permite, dupA cum am vgzut, s urcAm mult

originea tipului de lemn caracteristic pentru Ardeal. Dar


mai rezultA Inca -ma moment de o importanta deosebit din
cunoasterea acestor biserici: dovada omogeneitatei i nniformjthtei arhitecturei veehi romanesti pentra toate regiunile lo-

cuite de Romani. In adevar dl C. Petranu a stabilit pentru


bisericile de lemn romanesti din Ardeal o sfera" de expansiune,
care cuprinde deopotriva Muntenia, Moldova si Slovacial), dar

pentra o epoch' mai recent& adeca pentru vremurile din earl


s'au mai pAstrat Inca exemple de biserici de lemn. Din cercetArile prezente i. cu privire la comunitatea formelor arhitectonice, se confirma perfect aceastA teza, dar pentru o epocA
mult mai timpurie, deoarece pretutindeni in interiorul acestor
provincii avem la inceputul arhitecturei de piatra acelas tip,
desi realizat cu detalii diferite, dupg cum i mijloacele materiale si scopurile reprezentative, cArora au fost destinate aceste
1) C. Petranu, Die Kunst der siebenbUrger Rumdnen, pag. 42, 45-47.

www.dacoromanica.ro

195

biserici de piatrA, vor fi lost diferite. In tinutul Hunedoarei


le-am cunosout in parte ca ctitorii ale nobilimei i ea biserici
sAtesti, dovada unei organizari mai bune a Romanilor din
aceste regiuni si a unei influinte externe, care i-a determinat
sA aiba pretentiuni reprezentative mai pronuntate. In Muntenia se pare ca, tipul acesta a fast eultivat numai in lemn, intim
cat originea bisericei San-Nicoara din Curtea de Arges ne
apare Inca intr'o lumina putin limpede, i in conseeintA impune
rezerve. In Moldova insa acest tip s'a 'Astral la bisericile din

i Volovat, prima si ultima etitorii de-ale


boerilor, a doua a lui $tef an Cel Mare. Mai vedem apoi cum
lipul longitudinal, realizat in piatrA, dispara curand ea biseriea reprezentativa. Influinte externe i dorinta de-a imita.
fastul eurtilor domnitoare strAine, Ii determinA pe voevozii
Principatelor Romane sA adopte alte forme. Doar in regiunea
Hunedoarei a avut tipul longitudinal, in. hainA de piatra, timp
sA trAiasea o viatA mai indelungatd i sA formeze un strat intieg. Prima lui manifestare pare sA fie biserica din Densus,
Tie care asi atribui-o, In urma considerentelor expuse in eursul
luerarei, inceputului see. al XIII-lea, careia i-ar urma in jumatatea a doua a aceluias secol bisericile din Streiu, SantaMarie i Ostrovul-Mare (nava si apsida), iar in cursul see.
al XIV-lea bisericile de sub Cetatea Coltei, Streiu-San-Georgiu
Pesteana. BiSerica din Ribita, care aratA eateva profile gotice contimporane intemeierei, i clopotnita din Ostrovul-Mare
cu greu ar putea fi datate inainte de see. al XV-lea. In sfarsit
biserica din Ciula-Mare e un vlAstar tarziu, de pe la sfarsitu1
sec. al XVII-lea, i interesanta numai pentruca ne aratA cum,
pe langA materialul solid (caramida i piatra) folosit la ziduri,
lemnul reintrA in drepturile lui in constructia tuturor boltilor
Dolhesti,..13alinesti

si acoperiselor.

Aceste datAri ne aratA cA numarul intemeierilor de bise-

rici de piatra e la inceput mai mare, iar apoi descreste sim-titan Dar faptul cA, incepand en seeolul al XV-lea, nu se mai
prea zidesc biserici de piatra de tip longitudinal, nu inseamna
eA acesta e inlocuit in jud. Hunedoara, ca in Muntenia si Moldova, prin altul. Tipul sarbesc, pAtruns in Ardeal Intiu prin
intermediul Munteniei prin 1405-6 (biserica mAnastirei Pris-lop) i apoi direct prin 1458 (biserica gr.-cat. din Hunedoara),
nu reuseste sA eastige terenul. Restrietiunile severe, eu cari
stapanirea maghiara i catolica ineepuse, in jumAtatea a doua
a sec. al XIV-lea, sA ingrAdeascA oricare manifestare de viata
13'

www.dacoromanica.ro

196

religioas a schismatieilor, inabusesc desvoltarea arhitecturei


de piatra. Acestor ingradiri, cari pricinuese decaderea treptata.
a arhitecturei religioase romanesti din Ardeal, li se datoreste
ruinarea unora dintre bisericile de piatra din epoca anterioara,
precum i executarea superficiald a lucrarilor de canservare.
Dar traditia s'a pastrat in plina vigoare in arhiteetura de lemn
tarneasca, mai putin obieetionata de oamenii stapanirei, ei
care astfel ne-a conservat eomori de arta nationala, ce asteapta
Inc sa, le ajunga' aceea.s soarte fericit ea pe cele din judetul
Arad: A' fie publicate in grupuri compacte1).
Aceste biserici de lemn, i derivatele lor de piatra, considerate ca tip autohton, ataseaza Ardealul i Priucipatele Rbmane.
din punct de vedere arhitectonic Nord-Estului european. Dimpotriva utilizarea materiakilui de piatra, precum 4 a anumitor
cletalii la planuri i anumitor forme vedem ea se datoresc enrentelor pornite din Sud, din Peninsula. Balcanica, precum. in.
parte si color din Occident, desi acestea sunt mai putin importante, indeosebi cand consideram c. aproape tot ce ne-a dat
Occidentul ne-ar fi putut da i curentul sudic. Astfel, pentru
a ne restrange la judetul Hunedoarei, putem spune, ea evolutia, pe care o constatm aci, prezinta in principiu caracterele
uuei regiuni, uncle arhitectura nord-est-europeana autohtona
se eiocneste si se combing eu eel mai indepartati emisari ai
arhiteeturei sudice, din sf era de expansiune a' artei bizantine,
lima in cea mai larga aoceptiune a cuvantului, intelegand sub
arta bizantina" toata arhitectura de piatra veche crestina din
basinul mediteranean j toate influintele orientale, transmise
prin intermediul Bizantului. Privind prin aceasta prizma', Ardealul e de f apt numai un punct din linia lunga, ce strabate
Europa din est spre vest, de-a lungul careia s'au ciocnit cele
doua curente de arhitectura, eel nordic utilizand lemnul, eel
sudic utilizand piatra2). Rezultatul a fost pretutindeni apari1) Publicairi de asemenea biserici In exemple izolate, cum s-au focut de pi1d5, In Illittheilungen 0. In Jahrbuch der k. lc. Central Commi-

sion zur Erforschung und Erhaltung der Baudenkmale, nu pot coraplecta aceste lipsuri.

E curios a aceastl juxtapunere a arhitecturii de lemn nordice fat/ de cea de piatth sudicg, a fost inteleasil i subliniat a. mai
bine de autorii de acum 60 de ani decal de multi dintre cei moderni,

cAoi Rita ce spune v. Wolfskron In anul 1858: Ebenso zahlreiche als


glaubwitrdige Vberlieferungen geben Zeugniss von der weiten Verbreitung und hheren Ausbildung des Holzbaues im friiheren Mittelalter,.
namentlich ist es der von den Romern weniger oder gar nicht beriihrta

www.dacoromanica.ro

197

lid bisericutei de piatr, esita din acest amalgam, al chrei plan


e intotdeauna patratul putin sau dublu alungit, desi in Europa
Tasariteang biserica de lemn era construita din bitrne orizontale, iar in vest in paianta, cu exceptia grupului extrein apusean, al celui visigot din Catalonia, care la randu-i apartine
tot celui est-european1). Exemplelor citate din Dalmatia, Austria si Cehoslovacia li se mai pot adauga altele din Polonia2),
Elvetia3) i Franta4). Dineo lo de aceste paralele, legaturile intro
arhitectura taraneasca religioasa ardeleang i cea occidentald
.se intrerup. Arhitectura oraseneasca apuseana, care aVU se s e a ea

la baza arta poporala, ia un avant i o desvoltare, ce o instraimeaza eu desavarsire de aceasta din urma, i astfel se expliea
pentru ce arhitectura occidental, patrunsa i dominanta in orasele ardelene, apare aci ea un ce aparte de arta poporala romaneasca, i chiar putinele elemente inrudite (zig-zagul, ferestrele
rotunde mici) suntpentra arhitectura saseasca deseendentele
mostenirilor etnografice oecidentale, iar pentru arhitectura

tonaaneasca elemente indigene inea vii si in plina vigoare.


Chiar utilizarea pietrei ea material de constructie, care, ea
element sud-european, am admis ca ne-a fost transinisa in. ArNorden Europa's, welcher unbekannt mit dem monumentalen Steinbaue jener Zwingherrn, in seinen dichtbewaldeten Gauen stattliche
Burgen, ja selbst Knigsitze am haufigsten aber Kirchen in ganz eisenthiimlicher Holzkonstruktion entstehen sah, und in einzelnen urspranglichen Bauten. mehr noch in stylgemassen Renovationen, bis
.auf die Gegenwart erhalten hat". (Vezi A. L. Ritter v. Wolfskron: Mier
.einige Holzkirchen in Mahren, Schlesien und Galizien pag. 85).
Asupra grupului catalan vezi Puig i Cadafalch, Le premier art
Toman, grupul de bisericute numite de dansul mozarabe", precum
sunt eels din Boada, St. Martin din Fonollar, Obiols i Olerdola, fig.
5-8, precum i darea mea de mama asupra acestei carti In Anuarul
V al Instil utului de Istorie Nationall al Universitatii din Cluj (sub
tipar).
2) Vezi cele publicate In volumele aparute Mainte de razboiul mon-dial din Hystoryi Sztuki w Polsce, ca de pilda biserica din Gieblo din
1314, care seamand la. plan leit cu biserica din Santa-Marie, avand
doar dimensiunile mai recluse (vezi vol. VII, 1907, pag. CCLVIICCLIX,
fig. 46).

3) Vezi de pilda planul vechei biserici din Romainmotier, la R. de


Lasteyrie, L'architecture religieuse en France a l'pogue romane, fig.
31 (pag. 41).

4) Vezi de pilda Georges Durand, Eglises romanes des Vosges, care

citeaza din regiunea Vosgilor pe pagina 131:... (tipul) ci repandu des


petites glises a une nef, avec clocher sur le choeur". Vezi fig. 197 (biserica din Oreilmaison) i fig. 294 (capela din Xugney).

www.dacoromanica.ro

198

deal prin intennediul Occidentului, ar putea s fi prima un


stimulent si dela arhitectura de piatra din Panonia premaghiara, dupa cum par a ne indica anumite procedee tehnice i planul bisericei din Gurasada.
Arhitectura romneasca, de piatra din judetul Hunedoarei
e astfel un conglomerat, din care se desprinde ca baza indigena,

care a premers si a supravietuit tuturor influintelor straine:


tipul bisericei de lemn longitudinal cu bolt semicilindrica.
Ce priveste formele decorative plastice am vazut ea ele sunt In
concordanta cu aceste concluzii (ornamentul zig-zag). In schimb
picturile murale alcatuesc o problema aparte, tot atat de coinplex ca i cea arhiteetonica. In studiul de fata le-am conside-

rat numai sub aspectul kr de ornament arhitectonic, si am


cautat s apreciez numai valorile ce rezulta din acest punet de.
vedere. Problemele, necesare unei intelegeri a valorilor intrin-

seci ale acestei picturi, au ramas cu desavarsire de-o parte,


fiindca pictura murala apare in Ardeal in strat intins, depart&
peste hotarele caH delimiteaza obiectul studiului prezent,
fiindc aceasta pictura necesita analize comparative multiple, i adeseori indreptate spre alte centre artistice deck &Precele ce ne-au indrumat paralelele arhitectonice. Daca totusi na'am

aventurat ici-colea la datri si la o schitare a grupurilor earl


s'ar putea concepe, a fost numai pe temeiul caracteristicilor
elementare si numai in limitele impuse de consideratiile arhitectonice, sau ih functie de ele. Pictura murala romaneasca din
Ardeal prezinta Inca un teren in mare parte necunoscut in detalii i deci inapreciabil in intregime1).
Dealtmintrelea situatia tuturor problemelor de arta ronilneasca ardelean e in aceeas faza: a publicarei de material si
a primelor ipoteze. Lucrarea prezenta nu poate avea nici ea
pretentia de-a da mai mult, deck sa scoata la iveala un grup

izolat de biserici de piatra, incercand cu ajutorul lui i eu


ajutorul materialului cunoseut Ong aoum, s preeizeze anumite chestiuni si s, indice rezolvirea unora din ele. Daca aeest
scop a fost atins, i daca pe lnga el autorul a reusit sa trezeasca interesul i s provoace noi cercetari asupra problemelor
co 1-au preocupat ad, munca lui, cu drag facuta, e deplin recompensata.
Recenta incercare a dlui I. D. Stefanescu, Contributions it l'tudc

des peintures murales valaques, e un rezumat care nu cuprinde nici


raonumentele picturale cunoscute anterior aparitiei ei.

www.dacoromanica.ro

R S Mt
I. Monuments.

Les monuments qui font l'objet de cette etude sont une srie
de petites glises appartenant au culte oriental, grec-catholique,
et une (gl. de Santa-Marie) au mite rform. Ces glises sent,
en majorite, situees au milieu du village et entourees du cimetire. Deux seulement font exception: la premiere, qui appartient au monastre de Prislop; la seoonde, qui est aujourd'hui

-tine ruine each& sur le versant d'une colline, en face de la-

quelle une autre colline est couronnee par les mines d'un
chateau nomme Cetatea Coltei.

Les dimensions de toutes ces eglises sent tout a fait modoges. Hiles varient entre 14,35 m,X7,35 m. dans la mine de
sous Cetatea Coltei et 32.26 m.X7,92 in. dans l'glise de Hunedoara. L'epaisseur des murs varie aus.si d'ordinaire entre 0,62
m. dans l'eglise d'Ostrovul-Mare et 1,15 m. dans la ruine de sous
Cetatea Coltei. Seule, l'eglise de Ciula-Mare a des murs moins
opais, 0,55 m. mais elle est de construction beaucoup plus recente, puisqu'elle a t leve vers 1680.
L'tat de conservation de ces glises est tres different. Tan-

dis que l'une, comme nous le montrons plus bas, est dja en
ruit e, les autres servent encore toutes au culte et sent par eonseq..tent plus ou mains restaurees. Mais, a l'exception des glises
i) Avant de resumer le present travail je dois faire les remarques
snivantes:

1) La mthode suivie pour la presentation et l'tude des matires


est celle qui a & propose par M. J. Strzygowski et adopte dans les

travaux de l'Institut I d'Histoire de lArt de Vienne.


2) Faute de place, je n'ai pu faire les renvgis it la bibliographie
des dates, analyses et conclusions empruntes. En consquenceXinvite

une fois pour toutes le lecteur a. se reporter a. la bibliographie du


texte, chose d'ailleurs facilite par la division des chapitres qui est la
mme dans le texte et dans le resume.

www.dacoromanica.ro

200

de Pesteana et de BArs'au qui n'offrent d'interet que dans l'tat

ou elles se trouvaient avant leur restauration, les autres permettent de reeonnaitre sans aueun doute leur aspect primitif,
puisqu'elles ont conserve non seulement leurs murs, mais aussi

leurs wines de pierre. Naturellement, les dglises dont les


vanes sont en bois auront au souvent besoin de renouveler les
revetements intrieurs, non seulement a cause du feu (reglise
d'Ostrovul-Mare, par exemple, a eu a souffrir de nombreux
incendies), mais aussi parc,e qu'ils tombaient en poussiere. De
mme les revtements extrieurs ont t refaits plus ou moMs
rcemment. Les facades elles-mmes sont dfigurees a l'extrieur, car elles masquent aujourd'hui non seulement l'ancienne
petite eglise, mais aussi une srie d'agrandissements, thls que
parfois un narthex fern* souvent un pronaos,, un cloc,her, bien
que certaines dglises possedassent, des le commencement, de
semblables annexes. A eet egard ii faut noter que toutes les
glises qui ont aujourd'hui des dimensions plus grancles, corame celles de Ribita, Streiu-San-Georgiu, Gurasada et Hunedoara, ont souffert des adjonetions plus ou moins amples. Ii
n'y a de primitif dans tenths les glises que la nef avec J'abside
et, en partie, c'est--dire a Streiu, Santa*-Mrie, Bfirshu, Ribita, Ciula-Mare, Cetatea Coltei, Streiu-Sfin-Georgiu, Pesteana
le clocher. Le elocher de l'eglise d'Ostrovul-Mare
et Densus)
a t ajoute a la nef a l'poque de l'influenee gothique, et les

autres (Gurasada et Hunedoara) sont de date ricente et peu


intressants.

Sur la date de la fondation des eglises on ne peut pour le


moment dire que peu de choses, les temoignages directs et indiscutables n'ont ete conserves pour aueune d'elles. A StreiuShn-Georgiu ii existe Men une inscription slavonne qui dit

que la fondation est due a quelques membres de la famine


Ohenderes et que l'eglise aurait etd leve en 1408/9, mais elle
a te refaite en 1743. De mme l'inseription de l'glise de Hunodoara, de 1654, ne se rapporte qu' la restauration de la pein-

ture, bien qu'elle dise au commencement que l'eglise a td


fonde" en 1654. Par ailleurs elle s'accorde mal avec un parchemin du temps du roi Mathias Corvin, date de 1456, par
lequel il est permis aux Serbes et aux Valaques" de Runedoara de constraire une glise orth. in loco pristino". Nous connaitrons a l'occasion des analyses comprises clans la deuxime
partie, l'importanee de ce document. Nous avons ensuite une

www.dacoromanica.ro

201

derniere information sur la fondation de l'dglise du monastere


de Prislop, a savoir une pierre funraire, de 1580, de la princesse
Zamfira et une inscription ulterieure, de 1759, qui attribuent la
fondation a la princesse Zamfira, datant l'glise de 1564. Ces
inscripitions sont mme en contradiction avec une ehronique
rimee &rite au XVIII-e siele, dans laquelle on nous dit que
le monastre de Prislop a t foncl par le moine Nicodim, clbre fondateur de monastres de la Valaehie. Il est certain
que ce moine, originaire de Serbie, pareourut la Transylvanie
ot la Hongrie jusqu' Bude, a la cour du roi Sigismond, et que
le monastere de Prislop fut soumis au monastere de Tismana,
residence favorite de Nicodim.
De tout ceci ii resulte que surtout les inscriptions d'glises
doivent-etre considres avec une grande precaution, vu le
manque de modestie avec lequel les restaurateurs out toujours

aim a se substituer aux vrais fondateurs. J'ai cite, dans le


texte, a ct d'un exemple valaque, le cas aelebre du grand
Logothet Theodor Motochit et la fondation de Kahri Djarai.
Ainsi le secours, souvent si prcieux, que les documents et in-

scriptions qu'il a sous la main donnent a l'historien d'art, en


permettant l'explication dtaillde de l'historique du raonastre,
se trouve cette fois-ci en dfaut, et toutes les conclusions devront se fonder sur les rsulats auxquels nous fera paxvenir
l'analyse mthodique.
II. L'essence.

1. Matriaux et technique. Les matriaux dont ces eglises


sont construites sont extrmement varies, mais tons de provenance indigene et tires du voisinage clu chantier. Les plus importants sont la pierre brute et les cailloux, la brique et le bois,
A ct desquels ii aut aussi mentionner .1a pierre de taille de
dimensions plus grandes, apporte des ruines romaines extremement frquentes justement dans cette region. Parmi ces mate-

riaux on a utilise pour les murs surtout la pierre, rarement


mlangde de briques, et pour les voirtes, de mme la pierre,
souvent mme aussi la brique, soit seulement pour les arcs
doubleaux (par exemple a Ribita), soit mme pour le revetement interieur tout entier (par exemple a Hunedoara). Enfin
la plupart des clochers anciens sont converts ehaeun d'une
pyramide carre en pierre.

www.dacoromanica.ro

202

Mais pour pouvoir lever des murs durables avec ces matriaux htrognes et surtout avec les cailloux et la pierre
brute, les constructeurs ont eu besoin d'un material" de liaison
particulirement bon. La qualit excellente du mortier a te
remarque depuis longtemps dans l'glise de Den$us, oil l'on
croit qu'il a et tire du marbre provenant des ruines romaines.
Mais la plus parfaite construction ralisee avec de tels materiaux me parait etre l'glise de Gurasada. Elle est un exemple
typique de maonnerie coulee", la construction entiere, mars
et voiltes, formant une seule masse compose d'un mortier gris-

rougeatre dans lequel sont noys pierres et cailloux. La couleur du mortier indique un grand poureentage de brique pilee
mlange au mortier, qui en augmente les qualits hydrophiles,
transformant la matiere en une sorte de beton.
Quelques eglises ont la nef, un petit nombre aussi l'abside,
couverte de voiltes ou plafonds en planches, mais ceux-ci, ainsi
que les charpentes et les toitures en bardeaux, out t constamment refaits.

Les glises sont, a l'extrieur, crpies en blanc, mais revetues, a l'interieur, de couches de mortier destines a recevoir
la peinture murale. Pour accroitre la resistance de ce substratum on a melange au mortier de retoupe, de la paille piIee ou
memo des big de crales. Les peintures out te excutees ensuite, non pas immdiatement sur les murs humides, mais apres
que le substratum eut deja a moiti sche.
Les couleurs sont en majorite des extraits vegtaux.
2. But et su jet. A pen pres toutes ces petites glises ont t
cres en vue cl'un but pratique et, en tant que telles, doivent
etre consideres comme une architecture modeste par ncessite.

Les curatelles des nobles elles-memes ne different pas a cet


gard, n'etant pas non plus destines a remplir des buts reprsentatifs diffrents. D'ailleurs les glises sont souvent si petites
qu'elles ne peuvent remplir le role de lieux d'assemblee. De ce

point de vue les glises orientales sont en general beaucoup


plus une sorte d'difices symboliques par opposition aux lieux
de reunion occidentaux; cela,s'explique aussi par le fait que
le culte oriental eonsiste entirement en actions rituelles symboliques qui se peuvent aecomplir parfaitement au dehors, dans
la cour de l'glise, ou dans le pronacs, lequel communique avec
la nef souvent par une porte etroite seulement. La predication,
qui ncessite la presence immediate du fidele, manque dans le

www.dacoromanica.ro

203 -culte oriental, et clans les temps anciens l'office divin s'accomplissait en langue slavonne, en sorte que le fidele tait absolument empech de prendre part avec l'esprit au culte.
Plus comprehensible aux fideles tait la peinture, bien que
souvent nous y rencontrions aussi des actes symboliques, des
processions de saints et de saintes, etc. L'iconographie est forme en general des moments principaux de la vie de la Vierge,

de la vie de Jesus et de la Passion. A 660 de ees scenes, le


jugement dernier joue un role important et intressant, paree
qu'il est plein de motifs satyriques tires de la vie du paysan.
En fin apparaissent aussi les luttes des saints avec les puissances des tnebres, tandis que l'Ancien Testament n'est reprsent que par trois wages voyageurs, hetes d'Abraham, devenus
synaboles de la Trinit chretieime.

Ce repertoire de scenes porte videmment un caractre


populaire et pauvre en camparaison de l'iconographie riche des
Prineipautes roumaines.

3. Configuration. Il faut avant tout distinguer les glises


d'apres le plan. De ce point de vue nous pouvons les partager
en deux groupes: celles qui ont un plan allong et cellos qui.
ant un plan central
Les eglises longitudinales ant un, plan compose de carrs
ou de rectangles (un peu plus allonges que le carre) ajouts
l'un a l'autre stir un axe dirige d'ouest en est, le premier carr
formant le clocher, le second le pronaoe et le naos, et le dernier,
le plus oriental, l'abside. Le plan de ces glises, qui n'a rien de
commun avec le plan basilical, toujours compose de plusieurs
nefs qui forment une unite constructive, consolide, se reneontre
seulement dans les toutes petites eglises villageoises et prsente
des analogies parfaites avec le plan des glises en bois de Roumanie, de Tchcoslovaquie et de Pologne, o ees glises se con-

struisent avec des solives horizontales. A mains que l'abside


semi-circulaire d'Ostrovul-Mare, ainsi que celles qui sont cornbines (polygonales a l'extrieur et semi-cerculaires a l'intrieur)

ne nous amenent a chercher les analogies dans l'architecture


de la pierre du sud a du sud-est. Interessantes sont surtout
les absides hexagonales (a BArsu et a Hunedoara), qui se terminent a l'est non par un pan, mais par un angle. Ces sortes
d'absides ont t attribuees jusqu' aujourd'hui au milieu asiatique, mais leur frquence dans l'Europe orientale et surtont
dans l'architecture du bois, paractristique de cette region, nous

www.dacoromanica.ro

204

fait croire au contraire que nous avons ici un plan cree par
l'architecture du bois. Du reste, je rappelle les observations de

M. J. Strzygowski concernant le rapport entre le plan carre


ou polygonal et l'architecture du bois des solives horizontales.

line curiosit diffrente est offerte par l'emplacement du


clocher. Les plus nombreux sont joints a la facade ouest, mais
a Streiu-San-Georgiu le elocher est place au-dessus de la nef
dans la partie oecidentale, avec deux piliers libres au milieu
do celle-ci. A Densus, par contre, le clocher est place avec ses

quatre piliers au milieu de la nef, ee qui donne facilement


l'impression fausse que nous aurions en face de nous un plan
central byzantin avec une coupole au centre. Mais il n'en est

pas ainsi, car le carre du milieu supporte un clocher, et le


earr6 qui l'entoure ne forme pas les bras d'une croix, mais il
est volltd d'une vollte-boutante qui presente dans sa section un
quart de cerele. Cet emplacement varie des elochers et cette
mobilitd sont de nouveau un moment sans analogies dans 1. architecture de la pierre; en dehange, les paralleles avec l'architecture du bois abondent. Id le elocher est construit de solives

verticales et repose sur quatre piliers propres, constituent un


element tout a, fait A part qui permet facilement de le placer
clans- n'importe quelle partie de l'difice.
Le plan de la nef et celui du clocher de Densus ressemblent
d'ailleurs beaucoup au plan du temple est-europeen denomme
ordinairement slave", bien qu'il n'appartienne pas precisament
aux seuls Slaves. Loin de voir dans l'eglise de Densus un pareil

temple, elle pourrait cependant avoir conserve, en vertu de la


tradition, le plan d'un temple semblable. L'elevation de l'glise
de Densus montre des parentes eurieuses aussi avec une srie
d'difiees reprsents sur des miniatures et des reliefs des IX-e
et X-e sibeles. Je reproduis pour comparaison dans le texte
une plaquette d'ivoire datee de vers 870. Ainsi done, pour des
motifs que j'exposerai plus tard, je ne daterais pas l'glise de
Densus plus tot que du commencement du XIII-e siecle; toutefois elle parait conserver de differents points de vue une tradition beaucoup plus aneienne.
L'interieur de ces glises est, nous l'avons vu, convert soit
de plafonds en bois, soit de voiltes cylindriques en pierre, mais
dans quelques absides apparsit la voilte en ogives. Cette dernire

est dile naturellement a l'influence occidentale exerede par


l'architecture saxonne transylvaine. L'origine de la voilte cy-

www.dacoromanica.ro

205

lindrique nous apparait aussi clairement. M. Strzygowski croit


qu'elle est ne de l'architecture de solives est-europeenne, et
M. Petranu montre pareillement que ce type d'glise en bois
la possde des le commencement. Dans nos glises en pierre
cue pourrait etre ainsi toujours en rapport avec l'architeettire

dii bois transylvaine, d'autant plus que les constructions en


pierre romanes et gothiques de Transylvanie ne connaissent
pas la voilte semi-cylindrique, et 11 serait difficile d'admettre
an XIII-e sicle une influence du sud-est (mesopotamienne). Mais

l'argument principal en faveur de l'architecture du bois est la


section des voiltes, qui n'est pas semi-circulaire, mais forme
seulement d'un segment de cercle. Or eette figure n'est dcidement pas propre a une architecture issue de la technique determine par la pierre, vu que la stabilit de la voilte en pierre
requiert au contraire une caurbe plus prononche, la courbure
tant inversement proportionnelle A la possibiit d'croulement
et A la pression latrale. La voilte en bois, par centre, simple
revetement suspendu A la eharpente, pent prendre facilement
n'importe quelle forme, n'tant pas un element constructif.
Les toitures extrieures sent en solives et bardeaux, exactement comme dans les eglises en bois. Les restaurations modernes avec de la tuile et du fer-blanc ne nous regardent pas. Intressantes sont encore les toitures en pierre de quelques clochers. Nous ne pouvons songer a une influence rhenane, puisque les intermdiaires, les Saxons, ne les ont pas. Il faudrait
plui prendre en consideration les Croates. Quelques elochers
de l'ouest de la Hongrie paraissent eux aussi plutot en rapport
avec la Croatie qu'avec la Rhnanie.
Ii y a peu A dire sur les portes et les fenetres. Elles presentent la forme la plus simple possible, mais dans les eglises
de SAnta-MArie et d'Ostrovul-Mare nous avons dans &amine une
porte romane et, A Ostrovul-Mare, encore une porte et des fentres

gotbiques. Ainsi l'influenee aceidentale saxonne a en une cer-

taine action sur les elements dcoratifs. Ii faut mentionner


quelques fenetres du clocher de Streiu, couvertes de deux plaques inclinees l'une en face de l'autre, par consequent de facture prromane", comme le dit M. Strzygowski, et enfin les
petites fentres rondes comme des tubes qui proviennent malgre
tout de l'arehiteeture du hots. Id seulement leur ouverture est
utile, la planehe tant mince et de cette maniere Faeces a la
lumiere, facile. Dans l'architecture de la pierre, de semblables

www.dacoromanica.ro

206

fentres petites et non evasees, dans un mur d'une epaisseur


de 0,80 m. et plus, ne peuvent remplir en fait pas mme la lonetion de bons ventilateurs.
Les elements dcoratifs plastiques sont fort peu nombreux
et trs simples. Le zig-zag de brique enfonce dans le mur demande au moins'un souvenir. Il est un motif frequent et caracteristique de rarchiteeture du bois, et partout on il apparait

en pierre, il peut tre rapport A rarchitecture du bois, soit


en Angleterre on le motif s'appelle aussi ,,irlandais", soit en
France on il est normand", dans l'Allemagne du Nord, en
Itussie on il apparait dans les glises qui, d'aprs M. Reau,
drivent de l'architecture russe du bois.
Les trois glises de type central representent chacune en
partie d'antres caractres.
L'eglise de Gurasada, qui est aujourd'hui dfiguree par une
aerie de constructions annexes, tait originairement f armee
seulement d'un quadrilobe. Si, de fait, la technique de la maconnerie coulee, extrmement caractristique pour cette region,
est de provenance armnienne, alors aussi la provenance du
quadrilobe, dont la patrie parait tre l'Armenie, serait facilement explicable. Mais nous avons quelques plurilobes aussi en
Croatie, en Hongrie et en Pologne; ceux-ci n'ont mme pas
encore et publies en detail, et surtout la question de la technique est encore peu claire. De ce point de vue le problme
pose par cette glise, dont le quadrilobe Prsente un allongement dans l'axe ouest-est, allongement da sans doute A l'influence de la basilique, doit demeurer encore inexpliqu. Les
probabilits se partagent entre la possibilit de voir dans tous
ces plurilobes un type indigne est-europeen, ou une influence
armnienne.

L'glise de Prislop, au contraire, prsente toutes les caracteristiques de plan et d'lvation d'une glise serbe de l'poque
de gloire de rcole de Moravie. Les elements se composent d'un

carre auquel sont jointes trois absides (au sud, A rest et au


nerd), et qui A l'ouest est precede d'un pronaos rectangulaire.
Au dessus du can-6, du milieu quatre pendentifs conduisent
vers le tambour, et celui-ci est convert d'une calotte spherique.
Tout cela nous fait croire que la tradition conservee dans la
chronique rimee de CaldArusani, qui attribue la construction
au moine Nicodim, est exacte.
L'glise de Hunedoara est un autre monument d'origine

www.dacoromanica.ro

207

serbe. Dans les provinces roumaines on chercherait en vain des


analogies approchantes. Le plan est forme d'un rectangle
Croix inscrite. Le genre de toitures des quatre espaces d'angles
composes de volites berceau, normales sur l'axe longitudinal,
conjointement avec l'analogie de toutes les caracteristiques principales, se rencontre seulement dans les glises de Ljuboten et
de Marko. Par contre, la singularite de l'abside peut etre considre comme une influence transylvanienne sur le plan import& De mme est curieuse l'lvation de la petite coupole;
celle-ci n'est pas placee au dessus d'un earl-6 mais d'un rectangle,

et entre le plan rectangulaire et le cerele de base du tambour


n'interviennent pas des pendantifs ou trompes, mais les quatre
voirtes berceau, qui composent la croix, s'entrecoupent et forment un commencement de vaite d'arke. On ne pent demontrer une influence de l'architecture du bois, mais l'analogie
avec les voiltes en bois de l'eglise finlandaise de Karkl est
interessante. En consequence, les elements constitutifs de cette
glise, sauf les quelques voiltes dont j'ai panle, nous montrent
tous des rapports troits avec la Serbie du XIV-e siecle, de concert avec le document de Mathias qui permet d'elever une glise
Rascianis et Volachis".

Le decor de toutes les glises, qu'elles appartiennent au


groupe longitudinal ou au groupe central, se compose surtout
de peintures murales. Ces peintures consistent en representations utilisant surtout la figure humaine, place dans un paysage tres sommaire ou dans un cadre plus vaste d'architecture.
Les motifs geomtriques sent relativement peu nombreux. Au
point de vue de la disposition ils se partagent en deux groupes:
le premier est form de scenes encadrees d'une bordure rougebrique, tandis que le second est compose de longues bandes de
representations ou processions continues (ex. glise de Hunedoara). Le premier type prsente ainsi des ressemblances manifestes avec l'cole crtoise. Au dessous des cadres avec representations nous rencontrons constamment une draperie blanche.
Cet ensemble me fait citer M. Strzygowski, qui suppose, non
sans de srieux motifs, que ces cadres et cette draperie ne sont
autre chose que des tapisseries murales remplacees par la peinture, les representations schniques en tant que telles etant diles

naturellement au milieu mediterraneen et au christianisme,


lequel a remplace les motifs abstraits des tissus par des scenes
religieuses. Le second groupe de peintures, les representations

www.dacoromanica.ro

208

continues qui rappellent les rouleaux orientaux et l'cole maedonienne, apparait seulement plus tard, au cours du XVII-e
sieele. Les figures g6ometriques enfin qui ornent les elements
construetifs prsentent des analogies avec les motifs des tissages des tapis.
4. Formes (composition). a) Les masse s. Ici encore nous
devons distinguer entre le type longitudinal et le type central.
Le groupement des masses dans le type longitudinal est determine par la suite des corps de bAtiments qui forment le clocher,
la nef et l'abside. Chacun d'eux forme un corps de batiment
A part, et le principe additionnel se ddtache elairement a l'extCrieur. Mais le mouvement des masses n'est pas determine
seulement par la tendance d'alignement longitudinal, les masses
sont aussi groupes du point de vue de l'aceont vertical. Le
mouvement horizontal est contrebalanc des le commencement
par la tendance verticale du clocher. Les corps de bAtiments
qui se suecedent (nef et abside) sont chacun moins elevds l'un
que l'autre, realisant ainsi un quilibre parfait. L'importance
du clother, eomme point de depart de la composition, est souligne aussi par le fait que, A son tage infrieur, se trouve la
porte. Plus tard seulement, sous l'influence de l'architecture
oceidentale, reprsente par Part saxon, la porte est plaeee au

midi. Par ce trandert de la porte, le paralldlisme entre les


glises en bois et les dglises en pierre perd un element, et la
composition comme telle perd aussi de sa logique.
Le type central, reprsente intact seulement par l'eglise du
monastere de Prislop, presente la caracteristique de l'architecture byzantino-serbe: groupement des masses autour du carre
central domind par la petite tour. Dans les deux autres glises
centrales (Gurasada et Hunedoara) la composition et la
silhouette originaire des facades ne sont plus visibles, l'exte-

rieur tant enveloppe par un toit longitudinal a deux pentes


qui reduit beaueoup Vac-cent de la petite tour; de plus, le docher joint A la facade occidentale domino toute la composition.
Vu de l'exterieur, le groupement des masses de ces deux glises
s'est transformd beaucoup sous l'influenee du climat et du type

longitudinal, perdant ainsi ces earacteres et s'assimilant A la


composition de l'arehitecture indigene.
b) L'espa o e. L'espace dans les glises de type longitudinal

est assez rduit. Toutefois l'intrieur ne produit pas une impression pnible, parce que l'espace se developpe graduellement

www.dacoromanica.ro

209

a partir de 'la partie basse du rez-de-chaussee du clocher et


s'largissant considerablement dans la nef. L'abside, petite et
fermee seulement dans sa partie inferieure par rieonostase, dborde elle aussi en nef, si bien que la nef, grace b ses propor,
tions, domine et absorbe les espaces subordonnes. L'glise de
Densus elle-mme fait exception A cette rgle. La nef n'est pas
prcde du clocher (le pronaos, aujourd'hui en ruine, a Ote
une annexe ultrieure), mais celui-ei se dresse au milieu de la
nef sur quatre piliers massifs qui empchent toute perspective.

Ni au milieu ni autour des piliers, respace ne peut se dvelopper libre et calme, et la volite en quart de cylindre qui
enceint le earrd central fait que l'on eontourne constamment le
milieu de la nef, sans trouver le point de repos. Cet espace desharmonieux rappelle parfois beaueoup plus le temple nord-est-)
europen, dispose pour les processions rituelles autour de l'autel

ou d'une statue polyeephale, mais non pour les reunions du


culte chrOtien.
Dans les glises du type central le dveloppement do l'espace

est harmonieux, calme. L'intrieur se developpe des angles du


rectangle (Hunedoara) ou des absides latrales (Prislop, Gurasada) pour s'largir en centre et s'lever jusqu' la coupole. La
rotondit de la ealotte est une cloture douce et naturelle.

c) Decor et couleu r. La decoration se rduit aux peintures murales et aux icones de riconostase. Mais, bien que les
peintures nous montrent des representations figurales, la conception de la figure humaine comme telle et la reduction du
paysage et de l'architecture a de simples indications, en outre,
la perspective renversee, font que ces peintures ne modifient
point par des suggestions nouvelles l'ide d'espace ddterminee
par rarehitecture. Les peintures, au contraire, conservent 1111
rOle purement decoratif, aceentud encore par une tonalit uniforme rouge-brique dans les peintures plus anciennes et d'un
bleu gris dans les plus recentes.

d) Lumier e. Le role de la lumire est assez rduit dans


les dglises du type longitudinal, les fentres tant etroites et
peu evases. L'intrieur de ces dglises est done plong dans une
lumiere trouble, parcourue de peu de faiseeaux lumineux. Par
eontre, dans le type central le ddveloppement de la lumiOre est
en rapport intime avec le dveloppement de l'espace. Les parties situees dans les angles, plus basses et depourvues de fenetres, sont dans une certaine obscurit, mais la lumire croft
14

www.dacoromanica.ro

210

dans les bras qui ferment la croix on dans les absides laterales
pour se cristalliser dans le carr central, s'intensifier et devenir
tincelante dans le tambour perce de fentres tout autour. La
calotte qui est au dessus, volume modrement mais uniformment claire, et done d'autant plus majestueux et calme, est
un denouement parfait. Rien peut-tre ne met aussi Men. en
vi dence le sens artistique de la coupole que le probleme de la
lumire.

Mais dans le culte oriental, a MI6 de la lumire solaire, la


lumire artificielle joue un role important. En face de l'intensite doucement graduee et constante de la lumiere solaire, le
flamboiement nerveux des cierges est extrmement impressionant, mysterieux. La luminosite rduite caracteristique de nos
glises se rapporte elle aussi au nord-est-europeen. L'art byzantin ancien prferait au contraire les interieurs pleins de lumiere. La reduction des fentres apparait plus tard, concomitamment avec l'expansion de relement slave dans la p4ninsule
balkanique. Y
un rapport entre cette immigration
slave et la reduction de la lumiere dans l'architecture byzantine?

5. Espri t. La fondation de ces petites glises de pierre serait due, dans une certaine mesure, aux commencements d'erganisation sociale des Roumains de la contre dont nous nous
()coupons; toutefois, elles ne rpondent pas a quelques buts representatifs: elles sent nees d'une necessite religieuse de l'ame.
Leur composition simple et leur intrieur mysterieux, grace
aux couleurs de tonalit morne et grace a la lumiere solaire
discrete remplacee par les tressaillements nerveux de la lueur
des cierges, sont une expression fidle de la vie de l'Ome du
paysan, illuminee elle aussi de la flamme pleine de mystere,
chrtien et paien, de son credo. Autour de ce credo inexplique
et inexplicable il enroule sa pensee lente, de memo qu'il promene ses pas autour -de la petite glise du milieu du village.

Tons deux, le credo et la demeure de la foi, rglise sont et


restent pour lui deux objets a jamais impentrables absolument

A son esprit simple et pourtant si complique, dans lequel la


logique de la raison est remplacee par la logique de la tradition.
Le credo et l'eglise sont un heritage saint qu'il transmet intact

ses descendants. A cette tradition se heurte touts ide nonvelle, tout courant nouveau, et tout ce qui cherche a pentrer
dans son ame doit se modifier pour s'assimiler a sa croyance.

www.dacoromanica.ro

211

Si la croyance et rart paysan peuvent ainsi a l'extrieur mo.difier leur aspect, rame, aussi longtemps qu'elle demeure enracinee dans son milieu, est identique avec la tradition impe,
rissable, et seuls le deracinement et la transplantation en peu-vent changer brusquement l'apparence et en altrer profond.eanent le contenu.

III. Evolution.
1. Les nergies autochtones. Des analyses qui precedent il

Tesulte que le type d'eglise, caractristique pour la region,


que nous avons tudi, est-le type longitudinal et que ses elements essentiels drivent de rarchitecture du boia La consequence est que ces eglises en pierre hunedoarennes appartiennent au type de rglise en bois que nous rencontrons partout
.en Roumanie (surtout en Transytvanie), puis en Tchcoslovaquie, en Pologne, dans l'Allemagne orientale, la Finlande
,et la Russie occidentale. A ces regions s'ajoutent encore la Dal-matie et l'Autriche oil le type n'est plus cultiv en bois, mais
.ot se sont conservees de l'epoque prromane et romane une serio d'glises en pierre qui nous attestent que la aussi il a te
jadis rpandu et que les influences du sud et de roiliest ont determine, de meme que dans le district de Hunedoara, sa transTosition en pierre. Du reste, meme en Roumanie, nommment
.en Moldavie, il existe un groupe de semblables glises du XV-e
-sicle et du commencement du XVI-e appeles a juste titre par
M. Bads archaisantes", dont nous avons essay, dans un article,
-de dmontrer qu'elles sont de bonnes soeurs de celles du district
dc Hunedoara, tant le rsultat du memo milieu et des memes
influences.

Le district de Hunedoara, situ dans le sud de la Transylvaniel est une region avec des plaines et des collines au pied
clu versant nord des Karpathes mridionaux. Le dimat est nettement continental.
Cette region offre comme matriau de construction 'acneanent accessible, le bois. Le Mare tuf trachytique doit etre
,extrait des carrieres, et ainsi, pour rarchitecture paysanne,, A
"Centre pas en combinaison. C'est pourquoi nous avons vu aussi

que les paysans, quand iLs utilisent la pierre, rextraient de


-preference du lit des rivires ou des ravins des canines, En
realit, mme encore aujourd'hui dans la maison paysanne, le
14"

www.dacoromanica.ro

212 -bois predomine exelusivement comme materiau de construction,


et ce matriau est attest aussi pour les temps les plus reculs,
avant la eonqute romaine.

Le peuple qui a veeu dans ce milieu et qui a cultiv en


consequence depuis les temps anciens l'architecture du bois,.
a Cie le peuple dace, mais le peuple issu de lui, grace aux infiltrations de sang venues du dehors, a conserve entre toutes les.
vieilles experiences architectoniques; l'influence romaine, si

puissante qu'elle ait ete a d'autres gards, ne constitue du


point de vue de l'architecture qu'un episode sans suites.
La question se presente plus difficile quant a l'apport des
SlaVes. Mais tel je dois observer que le milie'u. clang lequel les
Slaves se sont dveloppes au debut, dans leur patrie ancienne,
vers le nord de la Transylvanie, presente de tons les points de
vue importants pour eette question des analogies parfaites avee
nos regions accidentes et revtues du manteo protecteur des
forks. Les historiens d'art qui se sont occupes du type longitudinal de l'glise en bois, en tant gulls ont reeonnu sa provenance des conditions du materiau bois, l'ont attribu sans reserve aux Slaves. C'est le mrite de M. Petranu d'avoir montre
quo l'eglise en bois transylvaine est un produit indigene qui
ne se peut attribuer a une influence slave, et les considerations
sur le milieu ne peuvent que confirmer cette hypothese. Do
plus, les glises en pierre du district de Hunedoara viennent,
grace A leur anciennet plus grande que celle des eglises en
bois, renforcer cette opinion et prouvent quo le type existe deja.
au commencement du XIII-e siecle, laissant naturellement de&cite certaines formes ornementales qui apparaissent plus tard
dans les eglises en bois et qui sent dues surtout aux influences
gothiques et baroques.
Preciser le moment oa le type longitudinal de l'glise comma
tel a pris naissance, me parait impossible prsentement. L'apparitien du christianisme en Daeie date encore de l'poque romainer
et les historiens et les phijologues ont prouv sa persistance et

son expansion dans la priode ultrieure A la domination remaine. 11 resulte de l qu'il dut y avoir aussi des glises, si
modestes qu'elles fussent. Ainsi les necessites du mite, en se
combinant avec les elements de l'architecture du bois aborigne,

ont donne naissance A l'glise du type longitudinal, mais


l'poque A laquelle apparait pour la premiere fois ce procs

www.dacoromanica.ro

213

regl ne pent etre dtermine. En attendant, nous devons nous


contenter du XIII-e sicle comme terminus ante quem.
2. VoNnt du pouvoir organis. A el:AZ des faeteures qui ont
determine l'organisation de cette architecture je dois rappeler
aussi ceux qui ont empeche son developpement et parmi ceux-ci,
outre le malheur des temps (la decadence sociale des paysans
sous la fodalite et ses suites), la domination magyare occupe
le premier rang. Les persecutions contre les Roumains avaient
deux aiguillons, l'un speeifiquement religieux, la croyance

sehismatique" des Roumains, et le second tait d'ordre national. Ainsi l'arehitecture roumaine en Transylvanie apparait
comme un art minemment paysan dont le dveloppement
chercha, au debut, un certain essor, en depit de l'opposition de
la domination ennemie, mais qui se vit rapidement tranglee
par les severes mesures prises de la part de l'autorit; a la fin
du XV-e siecle le procs de destruction parait etre termin
(voir dans le texte l'historique de l'eglise de San-EA-Marie, qui
appartient aujourd'hui a la eonfession rforme). L'arehitecture roumaine de la pierre apparait, en deg& de cette poque,
en Transylvanie, seulement en fonction de la gnerosit des
princes de la Valachie, mais cornme type d'glise elle nous
af.porte une influence puissante de l'architecture valaque.
3. Les courants. Mais les elements que j'ai exposes jusqu'ici
comme determinants pour le developpement de l'arehitecture
d'glise du district de Hunedaara, nous out expliqu seulement
l'existence du type longitudinal en bois. L'apparition du materiau solide, la pierre, puis l'apparition des glises du type
central sant restees encore absolument inexpliquees. Les moments qui ont pu determiner l'utilisation de la pierre eomme
materiau sont au nombre de deux: l'un est l'aneienne architecture de la pierre de Pannonie compose de constructions petites,
plurilobes, qui ont une parente manifeste avec le quadrilone

de Gurasada. Ces monuments de la Hongrie ont t dates


approximativement du X-e au XI-e sicle, et M. J. Strzygowski
les a attribus aux Slaves. Pour moi, e rappellerais l'origine

armenieime du plan et la, eireonstance que les vieilles chroniques magyares et autres documents cites dans le texte permettent la supposition d'ufle influence armnienne directe,
ivant a la Hongrie et a la Transylvanie. L'glise de Gurasada,
avec son plan allonge qui nous montre une influence du type
longitudinal aborigne, ne pent etre qu'un rejeton tardif de ce

www.dacoromanica.ro

214

groupe. D'autre part, la colonisation saxonne commencee des


le XII-e sicle apporte, elle aussi, l'architecture de la pierre, cetta

fois-ci romane. Ainsi, soit rinfluence du groupe de Pannonic par l'intermdiaire de l'eglise de Gurasada, Boit rinfluence
saxonne, ou memo les deux combines, ont dterrain vers le
commencement du XIII-e sicle les Roumains de la region qui
correspond aujourd'hui approximativement au district administratif de Hunedoara a. employer la pierre pour les constructions religieuses, transposant l'glise en bois en glise en pierre,.
conservant memo torus les caracteres essentiels relativement au
plan et a l'elvation. Ainsi, entre les eglises de pierre roumainea.
et entre l'architecture romane et gothique saxonne, ii y a uneprofonde difference. Pourtant quelques elements decoratifs aux
portes et aux fentres ont pendtre dans rarchitecture roumaine..
Sur la base de ces considrants, je crois pouvoir dater les
Wises de type longitudinal approximativement de la maniere
suivante: rglise de Densus de la premiere moitie du XIII-e
sieele, les glises de Gurasada, SentA-MArie, Streiu et OstrovulMare de la seconde moiti du XIII-e siecle, et celles de Barsu
et de Streiu-Sdn-Georgiu du XIV-e sicle. L'glise de Ribita
parait dater de vers le commencement du XV-e sicle, et tom-

jours de ce temps l ou un peu plus tard sera le clocher de


reglise d'Ostrovul-Mare, dans lequel la porte et les fenetres
montrent les influences du gothique developp. Mais l'eglise
de Ciu la-Mare, interessante pour sa voilte e/4. bois, date probablement de vers la fin du XVII-e sicle (16807).
L'influence serbe nous a donne de nouveaux types d'glises,.

une premiere fois par l'intermdiaire de la Valachie, a savoir


l'Cglise du monastere de Pris lop, probablement vers le commencement du XV-e sicle (1405/6 7), et la seconde fois, par rimmi--

gration direct() des Serbes, reglise de Hunedoara, qu'on pent


dater de la seconde moiti du XV-e siecle, immdiatement awes.
la charte de 1458 de Mathias Corvin, par laquelle ii permet la
construction de l'glise.
En rsumant, nous voyons ainsi que revolution de l'archi-

tecture roumaine du sud de la Transylvanie est determines


d'une part par la tradition indigene, reprsente par rarchitecture du bois, et d'autre part par la position de cette region au_
croisement des chemins qui nous apportent de l'Occident, du
Sud et de l'Orient des techniques et des formes nouvelles.

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE
A ckn er, M. I., Bemerkungen fiber den sogenannten romis.chen
Marstempel zu Den$u$, un Hatzeger Thale in Siebenbitrgen.
Sitzungsberichte der philosophisch-historischen Elasse der k.
Akademie, Wien, 1871, vol. VI, Heft III.
Archaeologiai Ertesitd, Budapest, 1876, 1879, 1889, 1890, 1896, 1899.
Archaeologiai Kzlemnyck, Budapest, anii VIII, 1869 O. XIII (Uj f. X),
1879 1880.

Auber to Marc e 1, vezi Lasteyrie, It, de, L'architecture religieuse en


France a l'epoque romane.
B a 1 s, Gheorghe, Bisericile lui Stefan Cel Mare. Buletinul Comisiei
Monumentelor Istorice, anul XVIII, 1925.
B a I s, G., Bisericile moldovene$ti din veacul al XVI-lea. Buletinut

Comisiei Monumentelor Istorice, anul XXI. 1928. = Bisericile


moldovenegi.
B al s, G., Cdteva observafiuni in privinta bolnifei Coziei. Buletinut
Comisiei Monumentelor Istorice, anul XX, 1927, fasc. 52.
B a 1 s, G., L'Histoire de Vart roumain ancien. Vezi: IorgaBals.

B a 1 s G., 0 vizitd la cdteva biserici din Sdrbia, Publ. Soc. Arta


romdneascd", vol. V, Bucuresti, 1911.

BgrettcilA, Al., Insemndri din Tara Halegului. Arhivele Oltenia,


anul II, 1923. No. 7-8.
B e n It 6 J Ozsef, Transsilvania specialis. Dupg. Koncz Jzsef, artico11111 din A Hunyadmegyei Trtenelmi es Regeszeti Tdrstulat
Evk. XII, Deva, 1901.

Boy e, Wilhelm, Trouvailles des cercueils en chene de i'dge du


bronze en Danemark, Copenhague, 1896

Brutails, JeanAugust, Ou c'est constitue l'architecture romane? Institut d'Estudis Catalans, Anuari, 1915-1920, vol. VI,
Barcelona.
Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, anul I, 1908 si urnAtorii.
= Bul. Cam. Mon. Ist.
Bunea, Dr. A., Episcopii P. P. Aaron $i D. D. Novacovici sau isto-

ria Romdnilor transilvdneni dela 1751-1764. Blaj, 1902. =


Episcopii P. P. Aaron $i D. D. Novacovici.

BuneaD r. A., lerarchia Romdnilor din Ardeal $i Ungaria. Blaj,


1904.

Bunea D r. A Incercare de istoria Romdnilor pdnd la 1382. Bucuresti, 1912.

BuneaD r. A., Vechile episcopii romdne$ti. Blaj, 1902.

www.dacoromanica.ro

216

Burgemeister, L., Die Holzkirchen und Holztiirme der preussichen Ostin ovinzen. Berlin 1905.

Cioran, Emilia, Cdlatoritle Patriarhului Macarie de Antiochia


in Tdrile Romdne. Bucuresti 1900. Tradus din englezeste dup5.
F. C. Belfour. The Travels of Macarius, Patriarch of Antioch.
London, 1836.

Comisiunea Monumentelor Istorice, Sectiunea din Transavania si Tinuturile marginase. Raport cu privire la lucrarile din al II-lea
an de funcfionare. Intocmit si publicat de Const. Daicovici.
Cluj, 1922.

Csoma Jozsef, A cscsi templomrl, Arch. Ert. a. XIII, 1893.


D a n, Dimitri e, Mndstirea Sucevifa. Bucuresti, 1923.
Dehi o, G., Vezi: Kunstgeschichte in Bildern. Abteilung II: Das Mittelalter. Bearbeitet von

Dieh 1, Charle s, Manuel d'art byzantin. Editia II, vol. III, Paris,
1925/26.

Di v ald K or n 1, Szepesvdrmegye milvszeti emlkei, vol. III,


Budapest, 1905.

Dobrescu, Nicolae, Fragmente privitoare la istoria bisericii


romdne. Budapesta 1905.
Documente privitoare cla istoria Romdnilor, culese de Eudoxiu de Hurmuzaki, Vol. I si urm. Bucuresti, 1887 --

E i t elb erg er v.Edelberg, R.0 Bericht fiber einen Ausflug


nach Ungarn. Jahrbuch der k. k. Centralkommission zur Erforschung und Erhaltung der Baudenkmale. Wien, 1856 vol. I.

Essenwein, A., Die Entwicklung der mittelalterlichen Baukunst


wit Ritcksicht auf den Einfluss der vorherrschenden Bau-I

materialien. Mittheilungen der k. k. Centralkommission zur


Erforschung- und Erhaltung der Baudenkmale. Wien, 1858,
vo/. M.
Filow, Bogdan D., Die altbulgarische Kunst. Bern, 1919.

Final y. Henrik, Archaeologiai kirdndulds Vajda-Hunyadra s


kornyk6re. Erdlyi Muzeum-Egylet Evk. II, 1861.

Fprster Gyula, Magyarorszdg milemlkei, vol. IIII. Budapest, 1905/13.

Fr az e r, J. G., Folklore in the Old Testament, vol. IIII, London,


1919.

Gerber, Dr. Ing. William, Altchristliche Kultstdtten Istriens


und Dalmatiens. Dresden, 1912.

Gerecze Pter, A vdmosi puszta templomr61. Arch. Ert. XVI,


1896.

Gluck Dr. Heinrich, Der Breit- und Langhausbau in Syrien


und Mesopotamien. La J. Strzygowski, Die Baukunst der Armenier und Europa.

GoiI a v, G r., Bisericile armene de prin Tdrile Romdne. Revista


pentru Istorie, Archeologie si Filologie. Anii XII-191f, XIII1912.

G o o s, K a r I, Chronik der archaeologischen Funde Siebenbilrgens,


Archiv des Vereins far Siebenburgische Landeskunde, vol.
XIII, 1876.

www.dacoromanica.ro

217

Grabar, A., La peinture religieuse en Bulgarie. Col. Orient ou


Byzance", vol. I, Paris, 1928.

Grecu, V., Versiunile romdnegti ale erminiilor de picturd bizantind.


Extras. Cernuti, 1924. = Erminiile.

Gr h Istvan, A kozdpkori bizdnczi falfesteszet emlkei Magyarorszdgon. Jelents a Magyar Nemzeti Muzeum 1905. vi dllapotar6l. Budapest, 1906.

Grueber, Bernhard, Charakteristik der Baudenkmale Bohn-tens.


Mittheilungen der k. k. Centralkommission zur Erforschung
und Erhaltung der Baudenkmale, Wien, 1856 vol. I.

Gurlitt, C. (G. Kovalczik), Denkmdler der Kunst in Dalmatien.


Wien, 1910.

Halavacs Gyula,. A kzpkori templomok keletelsrdl,

Arch.

Ert. 1912. XXXII.

Halavacs Gyula A szt.-imrei templom. Arch. Ert. XXI. 1901.


Haade u, B. P., Istoria criticd a Romdnilor. Ed. II-a, vol. I, Bucuread, 1874.

Haade u,

B. P., Etymologicum Magnum Romaniae,


1896-1898.

Bucureati,

Henszlinann Im.re, Magyarorszag d-keresztygn, roman s &menet stylg mgemlkeinek rovid ismertetse. Budapest, 1876.

Henszlmann Imre, Szerkesztai utdirat. La Rgi falkpek Ma-gyarorszdgon", Monumenta Hungariae Archaeologica. Budapest, 1874. = Szerkesztdi 'utairat.

Hohenhausen, Br. v., Die Alterthamer Daciens in dem heutigen


Siebenbiirgen. Wien, 1775. = Die Altertkamer Daciens.
H r., Die Gertrudskirche zu Klosterneuburg. Mittheilungen der k. (k.
Centralkommission zur Erforschung und Erhaltung der Baudenkmale, Wien, 1856. to/. I.

Hurmuzaki Eudoxiu, Vezi: Documente privitoare la Istoria


Romdnilor.

Iorgar-Nicolae, Armenii gi Bomdnii, o paraleld istoricd. Analele


Academiei Romdne, Seria If, Tom. XXXVI, Memoriile Secfiunei Istorice, 1913/14.

Iorga N., L'art populaire en Roumanie. Son caractere, ses rapports


et son origine. Paris, 1923 = L'art populaire en Roumanie

Iorga N Cea mai veche ctitorie de nemegi romdni din Ardeal,

4408-9. Academia Romdnd. Memoriile Sectiunii Istorice, Seria III, Tom. VI, Mem. VII. Bucureati, 1926.

Iorga, N, Istoria Bisericii Romdne gi a viefei religioase a Boman-UM., vol. III. Vlenii-de-Munte, 1908-1909.
Ior g a N., La Roumanie pittoresque. Paris, 1924.
Iorga N., Studii ci documente cu privire la Istoria Romdnilor, vol.
XIIXIII. Scrisori fi inscriptii ardelene i maramurdgene,
vol. 1II, 1906. = Studii ci documente.

Tor ga N., Vechea and romdneascd in Tara lui Litovoiu (Hake.


Neamul Romdnesc", anul XXI, No. 425, 1926.

Iorg aB a 1 s, L'histoire de l'art roumain ancien. Paris, 1920.


Ipolyi Arnol d, Csalldkz miiemlkei. Arch. Kzl., I, 1859.

www.dacoromanica.ro

218

Ipolyi Arnold, Magyar rgszeti repertorium. Arch. KOzl., II,


1861.

Ivak ovid, Cirillo

M., Dalmatiens Architektur und Plastik

Wien, 1910.

Jeli c, L., Die Inschrift auf der Buila-Schale von Nagy-Szent-Mikl6s.


Vezi: Studien zur Kunst des Ostens, Festschrift fur Hofrath.
Prof. 1. Strzygowski.
K a n it z F., Serbiens byzantinische Monumente. Wien, 1862.

Kemeny Lajos, Szepesvrmegyei templomokra. Arch. Ert. XXIV,


1904.

Klebe 1, Erns t, Altgermanische Holzbaukunst, Vezi: Strzygowski,


J., Der Norden in der bildenden Kunst Westeuropas. Unter
Mitwirkung von
Klebe I. Erns t, Altgermanische Quellen. Vezi: Strzygowski, I., Der
Norden in der bildenden Kunst Westeuropas. Unter Mitwirkung von

K 6 vary Laszl 6, Erdely piteszeti emlkei. Erdly regiagei, ecL


II-a, Cluj, 1866.

Kubinyi Ferencz, Zolyommegye milemldkei. Arch. Kzl., IV,


1864.

Kukuljevic Ivan v., rber einige Baudenkmale in Ober-Kroatien


und Dalmatien. Mittheilungen der k. k. Centralkommissionzur Erforschung und Erhaltung der Baudenkmale, vol. III,
Wien 1858.

Kunstgeschichte in Bildern. Abt. IV. Leipzig, 1898.

Lasteyrie, Robert de,

L'architecture religieusc en France

l'poque romane. Sec. ed. revue et augmente d'une bibliographie critique par Marcel Aubert. Paris, 1929.
Lukcsi, Christophorum, Historia Armenorum. Transsild

vaniae. Viennae, 1859.

Lukacsi Krist O f, A magyarok selei hajdankori nevei s lakhelyei. Kolozsvr, 1870.

Mestugea n, V., Istoria Armenilor. BucurestI, 1923.


Mete% Stefan, Istoria, bisericeascd $i a viefii religioase a 'Ho,mdnilor din Ardeal i Ungaria. Arad, 1918.
Mete% Stefan, Zugravii bisericilor romdne. Anuarul Comisiunii
Monumentelor Istorice. Sectia pentru Transilvania. 1926-1928.
Cluj, 1929.

Millet, Gabriel, L'ancien art serbe. Paris, 1919.


Millet, Gabriel, L'ecole grecque dans l'architecture byzan.tineParis 1916. = L'cole grecque.

M 611er Istvan, Epitdszeti emldkek Hunyadi Jdnos idejdbl. Vezi:


Forster Gyula, Magyarorszcig mitemlkei.

M6Iler Istva n, A vajdahunyadi var pitsi korai. Vezi: Forster


Gyula, Magyarorszdg mitemlkei.

Moto gn a, V., Familia Cinde In documentele veacului XIVXVI.


Revista Istorica, a. XII, 1926, No. 4-6. = Familia Cinde.
M u 1 1 e r, F., Die kirchliche Baukunst des romanischen Styles in. Siebenbitrgen. Jahrbuch der Ic. k. Centralkommission zur Erf orschung und Erhaltung der Baudenkmale. Wien, 1859, vol. III,

www.dacoromanica.ro

219

ller, Friedrich und Heinrich, Archaeoluyische Streifrage. Archiv des Vereins fiir Siebenbilrgische Landeskunde,
XVI, 1881V

Musle a, I o n, Un album ardelenesc al pictorului Szatradry, 1S41.


In "Transilvania, Banatul, Crisana $i Maramuresul, 1918
.1928", Bucuresti.

Myskovszki Viktor, Adalk regi fatemplomaink eismerethez. Arch. Ert. XIV, 1894.

Mysk ovszki V., Mctgyarorszdg kozepkori s renaissance stilit


miiemlekei. Viena, 1889.

Myskovszki V., Sdrosmegyei m fiemlkek. Arch. Ert. XIV, 1894.


Myskovszki V., A szmrecsrinyi temlpom s mennyezetenek festnanyei. Arch. Ert., XIII, 1893.
Myskovszki V., A topporczi templom Szepesmegyben. Arch. Ert.,
XIII, 1893.

Nagy Iv 6. n Magyarorszdg csalddai, vol. VI. Budapest, 1859.

Oprescu, George, Peasant art. in Roumania. Special autunvn


number of The Studio", London, 1929.
Orbis pictue, voli. XI. Mittelalterliche Elphenbeinschnitzereien.
Die osterreichische-ungarische Monarchie in Wort und Bild. Ungarn,
vol. VI, Wien 1902.

P a r v a n, Vasil e, Getica; o protoistorie cc Daciei. Academia Rom5,n5,. Memorille Sectiunei Istorice. Seria III, Tom. III, Mem.
2. Bucuresti, 1926. = Getica.

Parvan, Vasile, Inceputurile vietei romane la gurile Dunetrei.


Bucuresti, 1923.

Pasteiner, Julius Baudenkmale seit, der Begriindung des Knigreiches Ungarn, in: Die ost.-ung. Monarchic in Wort und
Bild. Ungarn, vol. VI, Wien, 1902.
P et k ovi c, W., Eine Kirche des Keinigs Nemanja. Vezi: Studien zur
Kunst des Ostens, Festschrift fr Prof. J. Strzygowski.

Petranu, Coriolan Bisericile de lemn din judeful Arad. Sibiu,


1927.

Petranu, C. Die Kunstdenkmdler der siebenbitrger Rumdnen im


Lichte der bisherigen Forschung. Extras din Melanges d'histoire generale, Institutul de Istorie Universcad al Universitetgi
din Cluj. Cluj, 1926. -= Die Kunstdenkmaler der siebenbrger
Rumeinen.

Petranu, C Die kunstgeschichtliche Stellung der rumdnischen


Denkmeiler Siebenbrgens. Klingsor", an. III, No. 5, 1926.

Puig i Cadafalch, I., Le premier art roman. L'architecture en


Catalogne et dans l'Occident mediterraneen aux X-e et XI-e
siecles. Paris, 1928. = Le premier art roman.

Puscariu, I. Cavaler de, Date istorice privitoare la familiile


nobile romdne. Partea III. Sibiu, 1892.
R a d u, I, Istoria vicariatului gr.-cat. al Hafegului. Lugoj, 1913.
R a u, Loui s, L'art russe. Vol. III. Paris, 1921.

R 6 mer Ferencz Floris, Rgi falkepek Magyarorszdgon. Monumenta Rungariae Archaeologica", Budapest, 1874.

www.dacoromanica.ro

220

R 6 me r F. Fl. Romdn s dtmeneti pitmnyek hazdnk terilletn.


Arch. Kzl., X, 1876.

Romstorf er, C. A., Die moldauisch-byzantinische Baukunst. Wien,


1896.

II 6 suer, Karl, Die Kirche zu Sallapwlka. Mittheilungen der k. k.


Centralkommission zur Erforschung und Erhaltung der Baudenkmale. Jahrg. II. (Neue Folge), Wien, 1876.

Roth, Viktor, Geschichte der deutschen Baukunst in Siebenbilrgen. Strassburg, 1905.

Sacken, Eduard Freih. v., Baudenkmale irn Kreise uld. Wiener Walde. Mitthellungen der lc. k. Centralkommission zur Erforschung und Erhaltung der Baudenkmale. Wien, 1856, voi. I.
Schu1c F r., Die Holzkirchen irn Bistuane Szatmdr. Mittheilungen
der k. k. Centralkommission zur Erforschung und Erhaltung
der I3audenkmale, vol. IX, anul 1866.
Sematismad istoric al Diecesei Lugojului. Lugoj, 1903. = Sematismul
istoric, Lugoj.

Semper, Gottfried, Der Slil. Ed. Il-a, vol. III. Miinchen, 1878.
SolyornFekete Ferencz, A rnagyarsdg es az oldh incoldtus
Hunyadban. Hunyadrnegyei Tort. Tdrs. Evk. I, 1880-1881.
Budapest 1882

Stefgnescu, I. D., L'Ovolution de la peinture religieuse en Bu-

covine et en Moldavie depuis les origines jusqu'au XIX-e


sicle. Orient et Byzance", vol. 2. Paris, 1928.
Stefanescu. I. D., Contribution a l'tude des peintures murales
valaques. Orient et Byzance", vol. 3. Paris, 1928.

Stefulesc u, Al., Tismana, ed. II-a, Bucuresti, 1903.

Strzygowski, Joset, Altslavische Kunst. Ein Versuch ihres


Nachweises. Augsburg, 1929. = Altsial)ische Kunst.

Strzygowski, Josef, Die Baukunst der Armenier und Europa,


vol.

III.

Wien, 1918.

Str zy g ow ski, Josef, Die Hotzkirchen in der Umgebung von


BielitzBiala. Posen, 1926.

Strzygowski, Josef, Kleinasien ein Neuland der Kunstgeschichte. Leipzig, 1903.


Strzygowski, Josef, Die Krisis der Geisteswissenschaften,
Wien, 1923.

Strzygowski, Josef..Kunstgeschichte und die byzantinischen


Studien. Byzantion", I, 1924.

Strzygowski, Josef, Der Norden in der bildenden Kunst Westeuropas. Heidnisches und Christliches urn das Jahr 4000. Miter
Mitwirkung von Bruno Brehm, Ernst Klebel, Friedrich Wimmer, Johannes Schwieger. Wien, 1926. = Der Norden in der
bikdenden Kunst Westeuropas.

Strzygowsk i Jose f, 0 razvitku starohrvatske umjetnosti. Prilog otkriu sjeverno-evropske umjetnosti. Zagreb,
0 razvitku starohrvatske umjetnosti.

1927

--=

Strzygowski, Josef, Der Ursprung der christiichen Kirchenkunst. Leipzig, 1920.

www.dacoromanica.ro

221

StrzygowskiJosef, Der vorromanische Kirchenbau der Westslaven. Slavia", III, 1924. No. 2-3.
Studien zur Runst des Ostens. Festschrift Jos. Strzygowski gewidmet.
Wien, 1923. = Studien zur Runst des Ostens.

Szadeczky Lajos, Az olah telepits legelso okleveles

enblke...

Szdzadok", A Magyar TOrtnelmi Tarsulat KzlOnye, a. XLII,


Budapest, 1908.

Szendrei Janos, A magyar viselet tOrtneti fejldese. Budapest,


1905.

Szentklaray Jen 6, A szerb monostoregyhdzak tOrteneti emlkei


Dlmagyarorszdgban. Budapest 1908.

S zinte Gab or, Kolczvar, A Hunyadmegyei Tort. s Reg. Tars.


Evk. VII, 1891-2. Kolozsvar, 1893.

Tglas G abo r, Hunyadmegyei ka/auz. Kolozsvar, 1902.

Torma Karoly, A berekizOi regi templom Hunyadmegyben.


Arch. KOzl., vol. XIII, (Uj f. X.), No. 4.

Vuia, Romulus, Tara Hategului si Regiunea Pddurenilor. St,udiu antropogeografic i etnografic. Lucrdrile lnstitutului 'de
Geografie al Universitdtii din Cluj, vol. II, 4924-5. Cluj, 1926.
= Tara Hategului i Regiunea Pddurenilor.

Wagner, Rudolf, Raport. Comisiunea Monamentelof lstorice.


Sectiunea din Transilvania ;i Tinuturile mrgina;e. Raport

cu privire la lucrdrile din al

doilea an

de

functionare.

1922-3. = Raport.

Wesser, Rudolf, Der Holzbau mit Ausnahme des Fachwerkes,


(Beitrage zur Bauwissenschaft, herausg. v. C. Gurlitt, Heft 2).
Berlin, 1903.

Wimmer, Friedrich, Entstehung der kreuzformigen Basilika.


Vezi: Strzygowski, J., Der Norden in der bildenden Kunst

Westeuropas. Unter Mitwirkung von


Woermann, Karl, Geschichte der Kunst aller Zeiten und VOlker.
Vol. III. Ed. II (Neudruck), Leipzig, 1924. = Geschichte der
Kunst.

Wolfskron, Adolf Leopold Ritter v., eber einige Holzkirchen in Mdhren, Schlesien und Galizien. Mittheilungen der
k. k. Centralkommission zur Erforschung und Erhaltung der
Baudenkmale. Wien, 1858, vol. ///.
Xen op o 1, A. D., Istoria Romdnilor in Dacia Traiand. Ed. IL Bucuresti, 1914.

Zaloziecky, W. R. Gotische und barocke Holzkirchen in den


Karpathenlndern. Wien, 1926.

Zimmerman n, M a x, (Herausgeber Cornelius Gurlitt), Alte Bauten in Bulgarien. Berlin, 1916.

Zimmermann, Fr., C. Werner und G. Mkiller, Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbrgen. Hermannstadt, 1897.

www.dacoromanica.ro

TABELA FIGURILOR
Pag.

Fig. 1. Biserica ort. din Streiu, vedere din spre sud-vest


a
V

2. Biserica ort. din Streiu, plan . . . .,


3. Biserica ref. din Santa-Marie, plan, elevatiune si profile
dela poarta apuseana (dupa Fr. si H. Muller, Archaeologische Streifzfige)

4. Biserica ref. din Santa-Marie, vedere din spre apus . .


5. Biserica ref. din Santa-Marie, vedere spre apsida . . .
it
6. Biserica ort. din Barsau, plan (dupa K. Torma. A berekszdi
1
rigi templom Hunyadmegyiben)
7. Biserica gr.-cat. din Ostrovul-Mare, plan
w
8. Biserica gr.cat. din Ostrovul-Mare, clopotnio din spi e apus
9. Biserica ort. din Ribita, vedere din spre rasarit
10. Biserica gr.-cat. din Ciula-Mare, plan
11. Biserica gr.-cat. din Ciula-Mare, vedere din spre sud-vest
it 12. Ruina bisericei de sub Cetatea Coltei, plan
13. Ruina bisericei de sub Cetatea Coltei, vedere din nava si
apsida spre sud-est
14. Biserica ort. din Streiu-San-Georgiu, plan
7,
15. Biserica ort. din Streiu-San-Georgiu, vedere din spre nordest
16. Biserica gr.-cat. din Densus, vedere din spre rasarit . . .
17. Biserica gr.-cat. din Densus, plan
18. Biserica gr. cat. din Densus, stalp din nava
19. Biserica ort. din Gurasada, plan
20.
Biserica ort. din Gurasada, vedere din spre sud-est . .
7)
21. Biserica manastirei Prislop, plan (Dupa Halavacs Gy., In
Erdelyi Muzeum", 1912)
, 22. Biserica manastirei Prislop, vedere din spre nord-est .
23. Piatra funerara a Domnitei Zamfira din tinda bisericei maw
nastirei Prislop
, 24. Biserica manastirei Prislop, schita dinainte de restaurare
(dupa R. Wagner, In Raportul Comisiunei Mon. Ist. Seclia
Transilvania, 1922-3)
25. Biserica gr.-cat. din Hunedoara, plan
26. Biserica gr.-cat. din Hunedoara, vedere din spre miazanoapte
w
, 27. Biserica gr.-cat. din Hunedoara, vedere din nava spre rasarit (dupa un desemn de Melka, In Oszt.-Magy. Monarw

11

.5,

-1)

3
4

6
8
9

12
16
17
19
20
21
22

21
27
28

34
35
39
43
45

-12

-sr

chia ireisban s hefiben)

www.dacoromanica.ro

48
49
51

63
65
66

33

223
Pag.

Fig. 28. Biserica gr.-cat. din Denquq, vedere din spre nord-vest . .
, 29. Biserica gr.-cat. din Densus, Nada din spre sud-vest . . .
, 30. Biserica de lemn din NyAny Orlyk, plan (DupA W. R. Zaloziecky, Gotische und barocke Holzkirchen in den Kar-

85

86

106

fiathenlandern)

, 31. Biserica de lemn din TAlagiu, plan qi constrnctie (dupA


C. Petranu, Bisericile de lemn din jud. Arad . . . . .
32. Biserica ref. din Santa-Marie, poarta apuseanA
33. Biserica ort. din Streiu, poarta apuseana
, 34. Ruina bisericei de sub Cetatea Coltei, poarta . . . .
E, 35. Biserica de lemn din Niklowa, plan (dupl W. R. Zaloziecky,
Gotische und barocke Holzkirchen in den Karpathenleindern

108
116
118
119

124

36. Fragment dintr'o placheta de ivoriu, reprezentand RAstignirea (Biblioteca de Stat din Munchen, dupa. , Orbis Pictus,
vol. XI. Mittelalterliche Elphenbeinarbeiten)

126

37. Biserica de lemn din Ondawka, vedere dinainte de restaurare (dupl. W. R. Zaloziecky, Gotische und barocke Holzkirchen in den Karpathenleindern)
38. Arkona, planul templului slay, descoperit de K. Schuchhard
(dup. L. Niederle, Manuel de l'antiquite slave) . . . . .

126

127

, 39. Biserica din Rudenica, plan (dup. Gh. Bal, Bisericile lui

1Stefan cel Mare)

40. Schita topograflca a bisericilor descrise din jud. Hunedoara

www.dacoromanica.ro

135
167

TABLA DE MATERII
Pag.

cuvant introductiv

III

Monumentele
A) Tipul longitudinal . . . .
Bis. ort. din Streiu
Bis. ref. din Santa-Marie
Bis. ort. din Brs Au
Bis. gr.-cat. din Ostrovul-Mare

2
6

if

95

Bis. ort. din Ribita


Bis. gr.-cat din iula-Mare
Ruina bis. de sub Cetatei Co ltei
Bis. ort. din Streiu-SartGeoitgiu
Bis. gr.-cat din Pesteana
B) Tipul mixt . .
Bis. gr.-cat din Densus
C) Tipul central
Bis. ort. din Gurasada
Bis. manAstirii Prislop
Bis, gr.cat. din Hunedoara
Fiinta (valorile tehnice si artistice)
1. Materialul si tehnica

t
.

27

32
33
33
43
43
47

62
71
74

2. Scopul i subiectul
3. Figura (infAtisarea)

A) Tipul longitudinal
B) Tipul mixt
C) Tipul central
D) Pictura muralg
4. Forma (compozitia)
A) Masa
I. Tipul longitudinal
II. Tipul central
B) Spatiul
I. Desvoltarea
a) Tipul longitudinal
b) Tipul central

www.dacoromanica.ro

18
20
22

88

100
100
122
131

139
146
148
148

152
154
154
154
155

225
Pag.

......

II. Impodobirea
4
t
.
C) Lumina i umbra
,
r
..
D) Culoarea
6. Continutul sufletesc
,
.Evolutia
1 Energiile autohtone
s..
4
A) Cadrul geografic .,
..
..
B) Elementele etnice
2. Voifita puterei organizate (curente de art impuse) .
- .
3. Curentele (influintele libere)
A) Tipul longitudinal
B) Tipul neutral
,-.
4.,.
C) Decorul pictural
..
,
Concluzii . t,
,
Rsum
. r
.....
Bibliografie . .
Tabe la figurilor. ,

156

157
160

,.

1,62

165

165

1.

, .........

www.dacoromanica.ro

165
170
.

179
182
183
188
190

194
199

216
222

www.dacoromanica.ro