A venit baba din muni,

Peste ruri fcnd puni

i a prins spunnd poveti,
Flori de ghea la fereti.
(Iarna)

Totu-i ngheat n drum,

Florile-s pe geam acum,
n sob focul trosnete,
Spune, ce anotimp este?
(Iarna)

Cine vine cu stelue

Albe-n frunte
Dinspre munte?
(Iarna)
De zpad cmpul e acoperit,
Nu mai st ninsoarea.
Cine a venit?
(Iarna)

Cine-i meter iscusit

i cu iarna a venit
i-n fiecare diminea
mi picteaz flori de ghea?
(Gerul)

Pe fereastr prinde flori

i-n obraji las bujori.
(Gerul)

Cine pune peste noapte

Un pod zdravn peste ape?
(Gerul)

Tot cu vrfu-n jos

Crete, mereu crete,
Soare-l d jos!
Gerul l ocrotete!
(ururul de ghea)

Ce crete cu vrful n jos?

(ururul de ghea)

Cnd nu e zpad
Doarme n ograd,
Dar cnd ninge-afar
Cu copiii zboar.
(Sania)

Are tlpi, n-are picioare,

Fuge iute doar la vale,
Iar la deal, urc agale.
(Sania)

Cu ea iarna sus n deal

Vin iute nu am habar,
Pe zpad alunec tare,
Nimeni nu ne st n cale?
(Sania)

Fr cai i fr roate,
O nluc cu tlpici
Fuge pe osea de lapte ...
Ce-o fi asta?... Ghici!
(Sania)

Iarna fuge,
Vara zace.
(Sania)
Alb i suleimenit
Cnd urt, cnd iubit;
Vara nu vor s m vad,
Iarna toi m-nbrieaz.
(Soba)

Am un copac cu patru Doisprezece

frati
alearga, Patru
surori
gemene De zapada cmpul e
crengi:
Anul
ct
este
de
lung; Par sa nu se-asemene. - acoperit,
Una
nverzeste, Fug de zor prin lumea-ntreaga, Una tese flori pe ramuri, Nu mai sta ninsoarea.
A
doua
rodeste, Niciodata nu se-ajung.
Alta tese flori pe geamuri; Cine a venit?
A
treia
vestejeste,
Una coase n cmpii,
A patra se usuca.
Holde
galbene-aurii. (Iarna)
(Lunile anului)
Cealalta ne cheama-n vie
(Anul)
Suntem
patru
surioare La cules de razachie. Mic, usor, purtat de vnt,
surori
gemene Cade, cade la pamnt,
Omului
folositoare. Patru
Surori patru sunt pe lume i
aducem
daruri
mii, Par sa nu se-asemene, Tine cald ca un vesmnt.
Care n-au acelasi nume; Bucurii
pentru
copii! Dar noi stim de mult ca
Una trece prin ninsori, Ghici, cine sunt cele patru toate
(Fulgul de zapada)
Sunt la fel de minunate.
Alta calca printre flori, surioare?
Una
secera
secara,
Alta-acasa rodul cara.
(Anotimpurile)

Parc-ar fi niste petale,

Ori stelute ce danseaza
Norii le presara iarna
Stele
reci
de
vnt
purtate
(Anotimpurile)
Sta pe loc si nici nu-i pasa
Si pe gene ti le aseaza.
Si-i
atta
de
racit! Au cazut pe drum, pe
A venit baba din munti, Dar nu vrea sa vina-n casa... strada,
(Fulgii de zapada)
Parca-s stele de matase,
Peste ruri facnd punti Ca nu-i place! - L-ati ghicit?
Si sunt albe si usoare, Strengar ce umbla hai-hui,
Si a prins spunnd povesti,
Ce sa fie oare?...
Flori de gheata la feresti.
(Omul de zapada)
Uite-l n palma. Nu-i!
(Anotimpurile)

Tot
cu
vrfu-n
jos (Fulgii de zapada)
(Fulgul de zapada)
Creste,
mereu
creste,
Laptele
cerului, Soare-l
da
jos! De la mare pn la munte, Stele reci de vnt purtate
Picura stele marunte.
Sub streasina cerului.
Gerul l ocroteste!
Au cazut pe drum, pe
(Iarna)

(Zapada)

(Turturele de gheata)

(Ninsoarea)

ca
si
Alba plapuma si moale Din argint, cernut din cer, Alba
Moale
ca
S-a ntins pe deal, pe vale, Tese
iarna
laicer,
ca
Iar cnd vine primavara, Si-l ntinde, alb si mare, Usoara
Piere ca spuma.
Se topeste plapumioara.
Sa-ti ia ochii pna-n zare.
(Zapada)

(Zapada)

(Zapada)

strada,
Parca-s stele de matase,
Si sunt albe si usoare,
creta, Ce sa fie oare?...
lna,
pana, (Fulgii de zapada)
Desi
nu
e
Albi fluturii zboara.

n
vazduh
plutesc, Cine
pune
peste
noapte Moale, alba si pufoasa, (Fulgii de zapada)
Pentru cmp e haina
Pamntul eu l albesc. Un pod zdravan peste ape?
De ma prinzi n mna ta,
Vin oite de la

vara,

mute

Las o lacrima pe ea.

(Gerul)

(Zapada)

Pe
fereastra
prinde
Si-n obraji lasa bujori.

Ca faina, alb se cerne,

Alb covor ea se asterne.
(Gerul)
(Zapada)

E
un
Cu
nasul
lasa
Nu-i faina, dar se cerne. Iarna
Nu-i covor, dar se asterne. La cei mai cuminti copii.
(Zapada)

(Mos Craciun)

cai
si
fara
Om facut de mna mea, Fara
naluca
cu
Cu ochi negri si lulea. O
Nici-un
viscol
nu-l Fuge pe sosea de
Ce-o fi asta?... Ghici!
rastoarna,
Ca e sprijinit deiarna.
(Sania)

groasa.
flori (Zapada)

Cu stelute-n frunte.
(Fulgii de zapada)

Cine-i
mester
iscusit Sta n curte, lnga pom.
Si cu iarna a venit i zici om, dar nu e om;
Si-n
fiecare
dimineata Si cnd soarele-ncalzeste,
mos, mi picteaza flori de Nu-l mai vezi, ca se
topeste.
ros. gheata?
jucarii
(Gerul)

(Omul de zapada)

Are talpi, n-are picioare, Tot

cu
vrfu-n
jos
Fuge iute doar la vale, Creste,
mereu
creste,
Soare-l
da
jos!
roate, Iar la deal, urca agale.
Gerul
l
ocroteste!
talpici
lapte... (Sania)
(Turturele de gheata)

Cnd
nu
e
zapada
Doarme
n
ograda, Sunt alba si pufoasa,
Dar
cnd
ninge-afara Ma astern pe strazi, pe
(Omul de zapada)
case,
Cu ea iarna sus n deal Cu copiii zboara.
Bulgari moi eu fac din ea
Sta n curte, lnga pom. Vin iute nu am habar,
Si un mare om de nea.
Pe
zapada
alunec
tare,
(Sania)
i zici om, dar nu e om;
Si cnd soarele-ncalzeste, Nimeni nu ne sta n cale?
Nu-l mai vezi, ca se topeste.
Cine-i oare mosul bun (Zapada)
(Sania)

Ce da daruri de Craciun?

(Omul de zapada)
(Mos Craciun)

Iarna-n frig, vara la soare,

Neschimbat e la culoare!
(bradul)
Iarna-n frig, vara la soare,
Neschimbat e la culoare!
(bradul)
Cine vine cu stelue
Albe-n frunte
Dinspre munte?
(iarna)
A venit baba din muni
Peste ruri fcnd puni
i a prins spunnd poveti
Flori de ghea la fereti.
(iarna)

Iarna fuge,
Vara zace.
(sania)
Cnd nu e zpad
Doarme n ograd,
Dar cnd ninge-afar
Cu copiii zboar.
(sania)
Alb i suleimenit
Cnd urt, cnd iubit;
Vara nu vor s m vad,
Iarna toi m-nbrieaz.
(soba)
Alb ca creta
Moale ca lna
Uoar ca pana
Piere ca spuma.
(zpada)
Moale, alb i pufoas
Pentru cmp e hain groas.
(zpada)
E moale,sclipitoare, puhava si alba.
(Buceatchi Victoria)
(zapada)

Sita-i mare ct un sat.

Plin-i sita cu psat,
Iar psatu-i alb, pufos
i din sit cade jos.

Peste satul meu s cearn

A pornit iar baba... iarn.

Ghicitori de iarn 2
Au sosit din deprtri,
La Iisus, cu trei comori. (Craii de la Rsrit)
Singur nu are putere,
Dar cernut cu muli, se-aterne. (Fulgul de Zpad)
Pe geam furete flori,
Iar n obrjori, bujori. (Gerul)
Dumnezeu Se joac,

Stele din cer pleac. (Ninsoarea)

Anotimp iubit,
Alb, mpodobit. (Iarna)
Este om, dar nu vorbete,
La cldur, se topete. (Omul de Zpad)
Cntec de iarn,
Vestete-o tain. (Colindul)
Primii care-au cunoscut
C Mesia S-a nscut. (Pstorii)
Te transport fr cai,
Nu-i main, nici tramvai,
n ea, numai iarna stai. (Sania)
Din lume, cel mai bogat,
Darurile ne-a lsat! (Mo Crciun)
Oglind, oglinjoar,
Du-m mai departe, iar! (Gheaa)
Fr el, iute tueti,
Pune-l la gt, c rceti! (Fularul)
El zpada rscolete
i obrajii nroete. (Viscolul)
Strlucete-n crengi de brad,
Ca o raz-nfurnd. (Beteala)
S-a nscut n ieslea sfnt,
ngerii colinde-I cnt. (Pruncul Iisus)
Iarna ei vestesc
Pe Pruncul Ceresc. (Colindtorii)
Pe magi i-a cluzit
Pn la Ierusalim. (Steaua)
De Irod au fost ucii,
ns Pruncul... n-a fost prins. (Pruncii din Betleem)

A venit baba din muni,

Peste ruri fcnd puni
i a prins spunnd poveti,
Flori de ghea la fereti.
(Iarna)
Totu-i ngheat n drum,
Florile-s pe geam acum,
n sob focul trosnete,
Spune, ce anotimp este?
(Iarna)
Cine vine cu stelue
Albe-n frunte
Dinspre munte?
(Iarna)

De zpad cmpul e acoperit,

Nu mai st ninsoarea.
Cine a venit?
(Iarna)
Cine-i meter iscusit
i cu iarna a venit
i-n fiecare diminea
mi picteaz flori de ghea?
(Gerul)
Pe fereastr prinde flori
i-n obraji las bujori.
(Gerul)

Cine pune peste noapte

Un pod zdravn peste ape?
(Gerul)

Tot cu vrfu-n jos

Crete, mereu crete,
Soare-l d jos!
Gerul l ocrotete!
(ururul de ghea)
Ce crete cu vrful n jos?
(ururul de ghea)
Cnd nu e zpad
Doarme n ograd,
Dar cnd ninge-afar
Cu copiii zboar.
(Sania)
Are tlpi, n-are picioare,
Fuge iute doar la vale,
Iar la deal, urc agale.
(Sania)

Cu ea iarna sus n deal

Vin iute nu am habar,
Pe zpad alunec tare,
Nimeni nu ne st n cale?
(Sania)
Fr cai i fr roate,
O nluc cu tlpici
Fuge pe osea de lapte ...
Ce-o fi asta?... Ghici!
(Sania)

Iarna fuge,
Vara zace.
(Sania)

Alb i suleimenit
Cnd urt, cnd iubit;
Vara nu vor s m vad,
Iarna toi m-mbrieaz.
(Soba)

ntr pe horn i sub brad

i las un cadou. Cine e?
(Mo Crciun)

Intr pe horn
Noaptea cnd dorm.
(Mo Crciun)
E un mo,
Cu nasul ro.
Iarna las jucrii
La cei mai cumini copii.
(Mo Crciun)

Cine-i oare moul bun

Ce d daruri de Crciun?
(Mo Crciun)

Ghicitori Mos Craciun

El pe horn intra in casa,

Cadouri sub brad ne lasa.
Spune tu in gura mare,
Cine-i personajul oare?
Mos Craciun
In iarna grea, pe ger cumplit,
Pe drum o sanie-a venit,
De reni e trasa orisicum,
E sania lui ...?
Mos Craciun
Are renii zburatori
Spiridusi ca ajutoare
Cine-i mosul asta oare?
Mos Craciun
Intra pe horn, cand copii dorm
Si stie la fiecare, ce nevoie are,
Ia ghiceste tu acum,
Cine-i mosul asta bun?
Mos Craciun
Are sanie magica,
Cu reni zburatori,
Intr-o singura noapte,
Lumea el strabate.
Mos Craciun
Vine-usor, pe horn se lasa
Si intra iute in casa,
Are plete, barba mare,
Si un sac pus in spinare,
Nu e hot. Sigur, va spun,
Ati ghicit? E ...
Mos Craciun
Barba alba, zambet bland,
Te asteptam in Ajun,
Sa-neaduci la toti de toate,

Fericire, sanatate.
Spune tu, de stii tu oare,
Care-i mosul asta oare?
Mos Craciun

Ghicitori despre fulgii de zpad

Parc-ar fi nite petale,
Ori stelue ce danseaz
Norii le presar iarna
i pe gene i le aeaz.
***
Vin oie de la munte
Cu stelue-n frunte.
***
Dei nu e var,
Albi fluturii zboar.
***
Stele reci de vnt purtate
Au czut pe drum, pe strad,
Parc-s stele de mtase,
i sunt albe i uoare,
Ce s fie oare?
***
Mic, uor, purtat de vnt,
Cade, cade la pmnt,
ine cald ca un vemnt.
***
trengar ce umbl hai-hui,
Uite-l n palm. Nu-i!

Ghicitori despre iarn

Cine vine cu stelue
Albe-n frunte
Dinspre munte?
***
De zpad cmpul e acoperit,
Nu mai st ninsoarea.
Cine a venit?
***
A venit baba din muni,
Peste ruri fcnd puni
i a prins spunnd poveti,
Flori de ghea la fereti.
***

Ghicitori despre zpad

De la mare pn la munte,
Picur stele mrunte.
***
Alb ca i creta,
Moale ca lna,
Uoar ca pana,
Piere ca spuma.
***
Moale, alb i pufoas,
Pentru cmp e hain groas.
***
Laptele cerului,
Sub streaina cerului.
***
Alb plapum i moale
S-a ntins pe deal, pe vale,
Iar cnd vine primvara,
Se topete plpumioara.
***
n vzduh plutesc,
Pmntul eu l albesc.
De m prinzi n mna ta,
Las o lacrim pe ea.
***
Ca fina, alb se cerne,
Alb covor ea se aterne.
***
Nu-i fin, dar se cerne.
Nu-i covor, dar se aterne.
***
Din argint, cernut din cer,
ese iarna licer,
i-l ntinde, alb i mare,
S-i ia ochii pn-n zare.
***
Sunt alb i pufoas,
M atern pe strzi, pe case,
Bulgri moi eu fac din ea
i un mare om de nea.

Ghicitori despre omul de zpad

Om fcut de mna mea,
Cu ochi negri i lulea.
Nici-un viscol nu-l rstoarn,
C e sprijinit deiarn.
***
St n curte, lng pom.
i zici om, dar nu e om;
i cnd soarele-nclzete,
Nu-l mai vezi, c se topete.
***

St pe loc i nici nu-i pas

i-i atta de rcit!
Dar nu vrea s vin-n cas
C nu-i place! L-ai ghicit?

Ghicitori despre sanie

Cnd nu e zpad
Doarme n ograd,
Dar cnd ninge-afar
Cu copiii zboar.
***
Are tlpi, n-are picioare,
Fuge iute doar la vale,
Iar la deal, urc agale.
***
Cu ea iarna sus n deal
Vin iute nu am habar,
Pe zpad alunec tare,
Nimeni nu ne st n cale?
***
Fr cai i fr roate,
O nluc cu tlpici
Fuge pe osea de lapte
Ce-o fi asta? Ghici!

Ghicitori despre ger

Cine-i meter iscusit
i cu iarna a venit
i-n fiecare diminea
mi picteaz flori de ghea?
***
Pe fereastr prinde flori
i-n obraji las bujori.
***
Cine pune peste noapte
Un pod zdravn peste ape?
***
Tot cu vrfu-n jos
Crete, mereu crete,
Soare-l d jos!
Gerul l ocrotete!
(ururele de ghea)

Ghicitori despre Mo Crciun

Intr pe horn i sub brad
i las un cadou. Cine e?
***
Intr pe horn
Noaptea cnd dorm.
***

E un mo,
Cu nasul ro.
Iarna las jucrii
La cei mai cumini copii.
***
Cine-i oare moul bun
Ce d daruri de Crciun?
***
Azi la noi la grdini,
A spus tare o feti,
Oare cine-i la porti?
***
Uite-un mo cu barb alb
Cu obrajii ca o nalb
i cu haina toat dalb.
***
Mai departe, stiti voi bine
Cine-i moul care vine,
Cine-i la porti, cine-i?
GHICITORI DESPRE MOS CRACIUN - GHICITORI NOI CU MOS NICULAE - GHICITORI PENTRU COPII

Are renii zburatori

Spiridusi ca ajutoare
Cine-i mosul asta oare?
(Mos Craciun)

Are sanie magica,

Cu reni zburatori,
Intr-o singura noapte,
Lumea el strabate.
(Mos Craciun)

Barba alba, zambet bland,

Te asteptam in Ajun,
Sa-neaduci la toti de toate,
Fericire, sanatate.
Spune tu, de stii tu oare,
Care-i mosul asta oare?
(Mos Craciun)

Cine pune darul sau,

In ghetute la copii?
Este sfant si este bun,
Spune-i numele acum.
(Mos Nicolae Sfantul Nicolae)

Lin soseste in odaie,

Si-n ghetutele curate,
Incep iute sa se-arate,
Daruri multe, imbelsugate.
Ia ghiceste tu acum,
Cine-i mosul asta bun?
(Mos Nicolae)

SEMNIFICAIA SRBTORII DE CRCIUN.

Autor: Mdlina ILIESCU

Cred ca cea mai frumoasa si mai iubita de cei mici si mari,

saraci sau bogati este sarbatoarea Craciunului. Veche de
peste doua milenii, raspandita pe tot globul, cea mai
importanta sarbatoare a crestinilor este asteptata cu
emotie si bucurie. Craciunul este asociat cu feeria iernii,
cu puritatea zapezii si este o sarbatoare emotionanta mai
ales pentru copii care asteapta sosirea lui Mos Craciun .
Semnificatia religioasa a Craciunului este nasterea
Mantuitorului Isus Hristos, fiul lui Dumnezeu trimis pe
pamant sa ajute oamenii sa devina mai buni, mai
credinciosi, mai ingaduitori. Aceasta sarbatoare semnifica
nasterea, creatia si vesnicia Universului.

img. 1 din 1

Prin nastere se perpetueaza specia umana si viata devine

vesnica. In aceste zile suntem mai buni, mai veseli, mai sanatosi si mai umani. Fiecare om, copil sau

batran, isi aminteste cu placere sarbatorile de Craciun si momentele speciale pe care le-a trait. Copiii
il asteapta cu nerabdare pe Mos Craciun in fata caruia recunosc fara teama daca au fost cuminti sau au
facut nazbatii. Ei stiu ca Mosul este iertator si le aduce daruri mai ales daca spun o poezie sau canta o
colinda.
Oamenii maturi sau cei deja batrani sunt emotionati amintindu-si de copilarie, de darurile de Craciun
pe care le primeau chiar si cei saraci. Cand eram copii nu prea intelegeam de ce Mos Craciun aducea
unor copii mai multe daruri, iar altora mai putine. Explicatia venea de obicei din partea parintilor si
era foarte simpla: Mos Craciun aduce cadouri mai multe copiilor care au fost foarte cuminti. Acesta
este si astazi un argument foarte serios si este o motivatie puternica pentru copii care se straduiesc sa
devina mai cuminti, mai harnici si mai ascultatori pentru ca anul viitor sa primeasca mai multe daruri.
Pe langa sosirea lui Mos Craciun o alta bucurie este Bradul de Craciun, acest pom venerat, care ramane
verde tot anul, ne aduce in case mirosul padurii, este simbolul puritatii si vesniciei. Intreaga familie
participa cu veselie la ritualul impodobirii bradului cu globuri multicolore, beteala, dulciuri si beculete
colorate.
In feerica seara de Craciun sunt emotionante colindele care vestesc nasterea lui Isus cel trimis de
Dumnezeu sa mantuiasa oamenii de pacate, ura, invidia. Copiii merg cu colindul din casa in casa,
infrunta gerul, zapada, canta cu veselie, cu insufletire chiar daca au nasucurile inghetate si primesc cu
bucurie daruri, colaci, nuci, mere etc.
Sarbatorile de Craciun sunt minunate mai ales in sate unde se respecta traditiile stravechi. Peisajul de
iarna este emotionant: casutele sunt luminate, prin geamuri licaresc lumanari si globuri colorate, iar
mesele sunt pline de bunatati traditionale: carnati, sarmale, caltabosi, colaci, cozonaci. Amintirile
sarbatorilor de Craciun din copilarie ne intristeaza uneori pentru ca realizam ca nu putem da timpul
inapoi, dar e minunat sa primim in casele noastre cu lacrimi de emotie in ochi pe copiii si nepotii nostri
care ne ureaza tot ce e mai frumos si ne incalzesc sufletele cu veselia si tineretea lor.

Istoria srbtorii

Tablou german de la jumtatea secolului XV.

Crciunul a nceput s fie serbat de ctre cretini pe 25 decembrie, dup cel puin trei secole de la
nceperea misiunii de evanghelizare a apostolilor, anume ncepnd cu secolul al IV-lean Vest i ncepnd
cu cel de-al V-lea secol n Est. Iniial, srbtoarea naterii lui Hristos era inut pe 6 ianuarie, istoricii
[11]
tiind azi c ea se celebra deja n 336 d. Chr., la Roma.
(n Est, Boboteaza, serbat la data de 6
ianuarie ncepnd cu secolul al IV-lea, celebra pe atunci naterea, botezul i primul miracol al lui Iisus, n
timp ce gnosticii (sect cretin considerat eretic de ctre cretinismul canonic) serbau aceeai
Epifanie n Egipt, nc din secolul al II-lea, tot la data de 6 ianuarie, cnd, n viziunea lor, Iisus s-a
[12]
artat ca Fiul lui Dumnezeu la botez ). Sextus Julius Africanus, un cretin din secolul al III-lea, este
primul care alege n 221 d. Chr. aceast dat pentru naterea lui Iisus, care ns nu va fi celebrat nc
[13]
mult vreme de ctre ceilali cretini, care preferau 6 ianuarie.
n primele dou secole cretine, a existat o puternic opoziie la celebrarea zilelor de natere a martirilor
i a lui Iisus. Numeroi Prini ai Bisericii au emis comentarii sarcastice privitoare la obiceiul pgn de a
celebra zile de natere, cnd, de fapt, sfinii i martirii trebuiau, n viziunea lor, s fie celebrai la data
[14]
matiriului lor, adic la data adevratei lor nateri din prespectiva bisericii . Muli cretini ai primelor
secole erau scandalizai i de veselia i festivismul celebrrii, pe care l vedeau ca fiind o reminiscen a
[15]
pgnismului, n special alSaturnaliilor romane .
Ei aveau dreptate s afirme asta: plasarea srbtorii naterii lui Iisus Hristos din momentul n care
aceasta a nceput s fie celebrat de cretini, exact la finele lui decembrie sau nceputul lui ianuarie
(adic 25 decembrie sau 6 ianuarie), se datora copierii tradiiilor pgne, cci Evanghelia nu d nici un
[13]
detaliu despre data naterii lui Iisus.
Din motive politice, aa cum sugereaz istoricul Edward Gibbon, ierarhia cretin a considerat copierea
srbtorilor i a riturilor pgne ca fiind soluia rspndirii accelerate a cultului lor n mase, mase care pe
[16]
atunci erau puternic ataate vechilor srbtori i practici rituale pgne .
Factorul pentru care primii cretini au ales datele de 25 decembrie sau 6 ianuarie ca moment al
naterii Fiului lui Dumnezeu a fost deci c la aceste date, n lumea roman, germanic i oriental se
[17]
celebrau diverse date de natere ale zeilor pgni . Povestea unui zeu salvator nscut din fecioar pe 6

ianuarie sau 25 decembrie, nu era deloc nou, cele mai multe culte pgne ale vremii adornd cte un
astfel de zeu. Astfel, pe 6 ianuarie, data solstiiului egiptean, era celebrat revrsarea apelor Nilului i n
[18]
cultele misterelor locale naterea eonului din fecioar . Epifaniu, scriitor cretin, red n lucrarea sa
ritul celebrrilor din 6 ianuarie i semnificaia acestuia la egipteni i la arabii din Petra (Eleusa, unde se
serba naterea pruncului-zeu Dusares din fecioar. Alt scriitor cretin, anume Ipolit, descrie cum la
Eleusis, n Grecia, se celebra tot atunci srbtoarea misterelor, cnd ierofantul exclama la naterea
pruncului sacru: Fecioara care era grea a conceput i a nscut un fiu!. Tot pe 6 ianuarie grecii
srbtoreau naterea zeului Dionis, zeul care ca i Iisus, transforma apa n vin.
O srbtoare popular la Roma celebra pe 25 decembrie naterea Soarelui nenvins (Dies Solis Invicti
Nati, Deus Sol Invictus), ca simbol al renaterii soarelui i alungrii iernii (ca i Saturnaliile). Odat ce
cretinii au abandonat celebrarea naterii Fiului lui Dumnezeu pe 6 ianuarie optnd pentru data de 25
[13]
decembrie, scriitorii cretini fac frecvente legturi ntre renaterea soarelui i naterea lui Hristos .
Triburile nord-europene (germanice) celebrau i ele, la aceeai dat, Iule, pentru a comemora
renaterea soarelui dttor de lumin i cldur, de maniera n care i cretinii spuneau despre Isus,
[19]
nscut tot atunci, c este Lumina lumii . Reprezentrile numismaticeromane ale lui Sol
invictus prezint adesea un chip cu o coroan de raze, aa cum n primele reprezentri cretine Iisus
avea i el o coroan de spini. Astfel c, n secolul al V-lea chiar, n vremea papei Papa Leon I cel Mare,
erau cretini care afirmau c serbeaz nu att naterea lui Hristos, ct a zeului-soare, fapt care l-a
determinat pe acest pap s-i mustre pe rtcii, ns nu negnd cumva c trebuie cinstit zeul-soare, ci
[20]
doar c nu trebuie cinstit mai mult dect Hristos (Sermo XXII) .
Unul dintre zeii cei mai populari la Roma, n perioada ridicrii cretinismului, anume Mitra, avea i el ziua
de natere serbat pe 25 decembrie. Mitra era un zeu persan al crui cult i rit era i foarte asemntor
cretinismului, aa cum constata scriitorul cretin Iustin Martirul n Apologia sa prin secolul al II-lea, aa
[21]
cum va remarca mai trziu i Tertulian la debutul secolului al III-lea. (De praescritione haereticorum) .
Pe la mijlocul secolului al III-lea, Sfntul Ciprian cartaginezul, clama extaziat: Oh, ce magic lucrare a
[22]
Providenei c ziua n care Soarele s-a nscut Hristos i el se nate! .
Cretinii secolului al III-lea credeau c creaia lumii a avut loc la echinociul de primvar, pe atunci
plasat pe 25 martie; prin urmare, noua creaie prin ntruparea lui Hristos (concepia), trebuia, n viziunea
lor, s aib loc tot pe 25 martie, moment de la care numrndu-se 9 luni (sarcina, gestaia) se obinea
[23]
data de 25 decembrie .
Srbtorile din jurul solstiiului de iarn au, dup cum se vede, o origine precretin. Ele sunt legate n
mod indisolubil de evenimentele astronomice care au loc n acea perioad.
Evenimentele astronomice, care n vechime permiteau stabilirea datelor pentru monta animalelor,
semnturi i msurarea rezervelor de hran pentru iarn ntre recolte, ne permit s nelegem apariia
diferitelor mitologii i tradiii culturale. n noaptea solstiiului de iarn, un observator aflat n emisfera
nordic poate observa cum cele trei stele din centura lui Orion se aliniaz cu cea mai strlucitoare stea
din est, Sirius, indicnd punctul unde va rsri soarele n dimineaa de dup solstiiul de iarn. De la data
solstiiului de var, soarele a descris un arc de cerc descresctor de-a lungul cerului sudic. La data
solstiiului de iarn, soarele i oprete coborrea pe cer iar durata de lumin zilnic atinge minimul pentru
3 zile, timp n care soarele nu i modific poziia pe orizont. Dup acest moment soarele i ncepe
ascensiunea pe cerul nordic iar durata zilelor ncepe s creasc. Bazndu-se pe aceste fapte, multe
culturi dau acestui interval interpretarea unei renasteri a soarelui i a unei ntoarceri a luminii. Aceast
ntoarcere este srbtorit din nou la data echinociului de primvar, cnd durata zilei o egaleaz pe cea
a nopii (dat de care se leag n cretinism srbtorirea Patelui).
[modificare]Pomul

de Crciun

Articol principal: Pom de Crciun.

Obiceiul mpodobirii bradului de Crciun si trage originile de la popoarele germanice. Tradiia s-a
rspndit n restul Europei i apoi n toata lumea dup Primul Rzboi Mondial. ntre podoabele bradului
bomboanele de pom, globurile i ghirlandele au devenit clasice.

Pom de Crciun mpodobit

[modificare]Mo

Crciun

Articol principal: Mo Crciun.

Mo Crciun este versiunea mai nou a Sfntului Nicolae (n englez: Santa Claus) care i-a fcut
apariia n secolul I. Pe atunci el era imbracat in verde. El mparte cadouri tuturor copiilor n noaptea
deCrciun (de 24 spre 25 decembrie). Santa Claus este anglicizarea lui Sinterklaas care
nseamn Sfntul Nicolae n limba olandez. Se pare c termenul Santa Claus a aprut n SUA prin
contactul imigranilor olandezi cu alte populaii americane. Olandezii cultivai sunt contieni
c Sinterklaas e srbtoarea neao, iar Crciunul este srbtoare de import. Protestanii conservatori
din Olanda nu introduc brad n cas de Crciun, fiind considerat obicei catolic de origine pgn.
Conform unei legende, tradiia cadourilor n noaptea de 24 decembrie spre 25 decembrie ar proveni de
laMartin Luther care ar fi propagat din anul 1535 aceasta datin numit Christkindl ca o alternativ a
[24]
obiceiului catolic Nikolaustag de pe 6 decembrie. Mult vreme n familiile catolice a fost meninut mai
departe tradiia cadourilor de Nikolaus. Scopul lui Martin Luther ar fi fost s trezeasc interesul copiilor
pentru Cristos i s-i ndeprteze astfel de datina catolic a cadourilor de Nikolaus, ea fiind un mod de
[24]
veneraie a catolicilor pentru sfini, lucru interzis protestanilor. Conform unei alte legende, Luther ar fi
fost profund impresionat de cerul nstelat, lucru pe care nu l-a putut reproduce n cuvinte pentru familia
[24]
sa, aa c a tiat un brad, l-a pus n cas i a pus lumnri n el i le-a aprins. Conform legendei,
[24]
aceasta ar fi originea bradului de crciun.
[modificare]Crciunul

n tradiia romneasc

Articol principal: Crciunul n tradiia romneasc.

Pe teritoriul romnesc, Crciunul este una dintre cele mai importante srbtori cretine.
[modificare]Credin

i legende populare privitoare la originea termenului

n folclor se spune c Fecioara Maria, cnd trebuia s nasc pe fiul lui Dumnezeu, umbla, nsoit de
dreptul Iosif, din cas n cas, rugndu-i pe oameni s-i ofere adpost pentru a nate. Ajunge la casa
unor btrni, Crciun i Crciunoaia, ns nici acetia nu o primesc, spre a nu le spurca locul prin
naterea unui prunc zmislit din greeal. Nemaiputnd merge, Maria a intrat n ieslea vitelor, unde au
apucat-o durerile naterii. Crciunoaia, auzind-o, i tiind ce nseamn o natere de copil, i s-a fcut mil

de dnsa i s-a dus la ea, ndeplinind rolul de moa. Crciun, cnd a aflat, s-a suprat i i-a tiat babei
minile; apoi, nspimntat de tot ce s-a ntmplat, a plecat de acas. Crciunoaia a umplut, cum a putut,
un ceaun cu ap, l-a nclzit, i l-a dus s scalde copilul. Maria i-a zis s ncerce apa, i cnd a bagat
cioturile minilor, acestea au crescut la loc, mai frumoase dect erau nainte; de la aceast minune se
crede c moaele au mini binecuvntate. n alt variant a povetii, Maria sufl peste minile
[25]
Crciunoaiei i acestea cresc la loc.
[modificare]Colindele

de Crciun

Articol principal: Colind.

Audiie:

Probleme n ascultarea fiierului? Consultai Ajutor.

Srbtoarea Crciunului este anunat prin obiceiul copiilor de a merge cucolindul i cu Steaua, pentru a
vesti Naterea Mntuitorului. De asemenea, o veche tradiie este mersul cu icoana, un fel de colindat
care se face de ctre preoii comunitii locale cu icoana Naterii Domnului, binecuvntndu-se casele i
cretinii. Colindele de iarn sunt texte rituale cntate, nchinate Crciunului i Anului Nou. Originea lor se
pierde n vechimile istoriei poporului romn. Evocnd momentul cnd, la naterea lui Iisus, s-a ivit pe cer
steaua care i-a cluzit pe cei trei regi magi la locul naterii, copiii - cte trei, ca cei trei magi - merg din
cas n cas cntnd colindul Steaua sus rsare..., purtnd cu ei o stea. Ajunul Crciunului ncepe cu
colindul Bun dimineaa la Mo Ajun!, casele frumos mpodobite i primesc colindtorii. Acetia sunt
rspltii de gazde cu fructe, covrigi, dulciuri i chiar bani. Unele cntece de colindat au fost realizate de
compozitori de muzic cult, cum ar fi: Iat vin colindtorii de Tiberiu Brediceanu, O, ce veste
minunat de D.G. Kiriac,Domnule i Domn n cer de Gheorghe Cucu. Scriitorul Ion Creang descrie
n Amintiri din copilrie aventurile mersului cu colindele. Totui, dup o citire mai aprofundat a
Evangheliilor, aflm c vizitatorii care veniser cu daruri la Isus, nu erau regi, ci astrologi (numii pe atunci
magi sau vrjitori) venii din Est, probabil din zona Babilonului. nc un aspect ineresant este faptul c nu
e menionat nicieri numrul astrologilor i numrul darurilor, ci doar tipul darurilor: aur, tmie alb i
smirn. Colindele, precum i obiceiurile colindelor sunt prezente i la alte popoare, i s-ar putea ca ele s
dateze din timpul romanizrii. De pild, colinda romneasc Scoal, gazd, din ptu exist i la valoni,
unde aceasta e cea mai rspndit, sub numele de Dji vn cwer m'cougnou d'Noy.
[