Proiect PAC

STUDIU COMPARATIV
ROMNIA ITALIA (STATE MEMBRE ALE UE)

1. Indicatori la nivelul economiei naionale

a) Suprafaa (km)
Italia are o suprafa de 301.340 km, fiind cu 26,4 % mai mare dect suprafaa Romniei
(238.391 km).
b) Populaia (locuitori)
ara

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

Romni
a

225260
93

224885
95

224554
85

224304
57

218334
83

217727
74

217112
52

216585
28

216102
13

215651
19

2152862
7

Italia

569043
79

569091
09

569235
24

569606
92

569937
42

573210
70

578882
45

584623
75

587517
11

591312
87

5961929
0

De-a lungul anilor 1998-2008 populaia a sczut continuu, de la 22526 mii locuitori,
valoarea nregistrat n 1998, la 21528 mii locuitori n 2008, populaia scznd, deci, cu -4,43 %
( cca 1 mil persoane ). n Italia, n schimb, numrul de locuitori a crescut in fiecare an, ajungnd
de la 56904 mii, n 1998, la 59619 mii n 2008. Astfel, observm ca populaia Italiei, a crescut cu
4,77%, mai exact cu aproape 3 milioane locuitori. Fcnd o comparaie ntre cele 2 state, se
observ c populaia Italiei este mai mare ca cea a Romniei cu 177% n anul 2008, dei
suprafaa sa este mai mare cu doar 26,4%, dect suprafaa rii noastre.

c) PIB/ locuitor (euro/ persoan)

ara
Italia
Romnia

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

20900
4600

22300
5000

23300
5500

22900
6000

22900
6500

23100
7400

23600
7900

24500
9100

25400
10500

24900

11300

n ara noastr, PIB-ul pe un locuitor a cunoscut o cretere de la an la an n perioada

1999-2008, astfel c a ajuns de la 4600 la 11300 euro/ persoan, deci a crescut cu 145 %. Tot in
aceti 10 ani, n Italia, acest indicator a avut valori care au oscilat ntre 20900 euro/ locuitor, n
1999 i 25400 euro/persoan, n 2007. Valoarea PIB-ului pe locuitor, n Romnia, este foarte
mic n comparaie cu cea din Italia, valoarea medie a PIB/locuitor fiind n perioada 1999-2008
de 7380 euro/ persoan, iar n Italia de 23380 euro/ persoan. Aadar, produsul intern brut pe
locuitor n Italia este mai mare ca n Romnia cu 216,8%.
d) Rata inflaiei (%)
n Romnia, evoluia ratei inflaiei a cunoscut o scdere semnificativ de la 59,1% ct era
n anul 1998 pn la 4,9 % n 2007, dup care a crescut n 2008 la valoarea de 7,9 %, deci cu 3
procente. n acest interval, 1998-2008, rata inflaiei a oscilat ntre 1.7% valoare nregistrat n
anul 1999 i 3,5%, n anul 2008. Prin urmare, comparnd situaia Italiei cu cea a Romniei n
ceea ce privete rata inflaiei, putem concluziona faptul c, spre deosebire de Romnia, n Italia
rata inflaiei a ramas relativ constant nregistrnd valoarea de 2-3%.
ara
Romnia
Italia

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

59,1
2,0

45,8
1,7

45,7
2,6

34,5
2,3

22,5
2,6

15,3
2,8

11,9
2,3

9,1
2,2

6,6
2,2

4,9
2,0

7,9
3,5

e) Rata omajului (% din populaia activ)

Anii
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007

Romania
(%)
7,1
7,3
6,8
8,6
7
8,1
7,2
7,3
6,4

Italia (%)
11
10,1
9,1
8,6
8,5
8,1
7,7
6,8
6,1

Dup cum reiese din tabel, n perioada 1999-2007, n Romnia, rata omajului nu a
prezentat o evoluie ntr-un anumit sens, ci a oscilat, nregistrnd valoarea minim n anul 2007,
respectiv 6,4%, iar valoarea maxim n anul 2002, cnd rata omajului, reprezenta 8,6% din
populaia activ. Spre deosebire de Romnia, n Italia, rata omajului a avut o scdere continu
de la 11% n 1999, pna la 6,1% n 2007. Deci s-a redus n aceti 10 ani luai n analiz, cam la
jumtate. Din grafic observm ca n anul 2004 rata omajului din Romnia are aceeai valoare ca
cea din Italia.
ntre rata omajului i cea a inflaiei exist o corelaie invers, simpl i stabil. Cu alte
cuvinte, ntre inflaie i omaj ar exista o relaie de compensare ce const n aceea c un omaj
mai mic poate fi obinut acceptnd o inflaie mai mare sau inflaia poate fi redus acceptnd mai
mult omaj.
f) Importuri (miliarde de euro)
Anii
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007

Romani
a
3,03
4,94
5,72
6,01
6,75
8,95
12,06
14,93
14,72

Italia
71
100,81
100,48
97,06
96,51
108,06
125,45
149,61
158,42

Referitor la importuri, n Romnia, situaia se prezint astfel: din 1999 pn n 2006

valoarea importurilor a crescut an de an, de la 3,03 miliarde euro la 14,93 miliarde euro, dup

care a sczut uor, fiind n anul 2007 de 14,72 miliarde euro. Aadar creterea importurilor a fost
destul de nsemnat, ajungnd s fie mai mare de aproape 5 ori n doar 8 ani. i n Italia
importurile au avut o tendin de cretere de la 71 miliarde euro pn la 158,42 miliarde euro,
deci majorarea a fost de 123%. Prin urmare, mrirea importurilor a avut un ritm mult mai ridicat
n Romnia, dect n Italia, dei valoarea medie a importurilor n ara noastra, n perioada avut
n calcul pentru analiz, este foarte redus comparativ cu cea din Italia, i anume: 77,11 miliarde
euro s-au folosit pentru importuri n Romnia, n timp ce n Italia s-a importat n medie valoare
de 1007,4, deci cu 1206% mai mult. Acest fapt demonstreaz nivelul ridicat de trai existent n
Italia. Totui situaia aceasta se poate explica i prin numrul nsemnat de locuitori de pe
teritoriul Italiei, care semnific un numr mai mare de nevoi ce trebuiesc satisfcute. n anul
2008, populaia era mai mare, n Italia, cu 177% fa de cea din Romnia, iar valoarea
importurilor era mai ridicat cu 976%.
g) Exporturi (miliarde de euro)
Anii
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007

Romani
a
2,17
3,14
3,15
3,84
3,86
4,8
6,66
7,68
8,26

Italia
79,66
100,21
106,34
105,16
99,58
108,47
116,26
128,94
143,23

La fel ca i n cazul importurilor, n Romnia valoarea exporturilor este foarte sczut

fa de cea din Italia. n anii 1999-2007, aceast valoare a crescut continuu, devenind astfel, mai

mare n 2007, dect n 1999 cu 6,09 miliarde euro, adic cu 280,6%. n Italia, valoarea
exporturilor a crescut din 1999 pn n 2001, dup care a sczut uor n 2002 i 2003, apoi a
continuat s creasc, urmnd deci acelai model ca i importurile, care la fel au sczut n anii
2002 i 2003, comparativ cu anii precedeni. Aadar, s-a exportat n anul 2008, n valoare de
143,23 miliarde euro, adic cu 79% mai mult ca n primul an al perioadei pentru care se face
analiza ceea ce nseamn c dei valoarea exporturilor din Romnia este foarte sczut, totui
aceasta s-a mrit n intervalul anual 1999-2007, ntr-un ritm mai mare.
Din analiza anterioar a importurilor n Romnia, a reieit faptul c valoarea medie a
importurilor din anii 1999-2007 a fost de 77,11 miliarde euro. Valoarea medie a exporturilor este
de 4,84 miliarde euro. n Italia, valoarea medie a importurilor n perioada analizat a fost de
1007,4 miliarde euro, iar a exporturilor de 109,761 miliarde euro. Deci n Romnia valoarea
importurilor este mai mare ca cea a exporturilor de aproape 16 ori mai mare, pe cnd n Italia
valoarea importurilor este mai mare de 9 ori, fapt ce indic clar o productivitate mai ridicat n
Italia dect n Romnia, dar i o importan mai mare, pe piaa unic, acordat produselor
italieneti.
h)Balan comercial (miliarde de euro)
Anii
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007

Romania
-0,86
-1,8
-2,57
-2,16
-2,89
-4,16
-5,4
-7,25
-6,46

Italia
8,65
-0,6
5,87
8,09
3,08
0,41
-9,18
-20,66
-15,19

Din grafic reiese c valoarea balanei comerciale din Romnia, are o tendina de scdere
de-a lungul timpului, iar n Italia, aceast valoare scade de la 8,65 miliarde euro n 1999 la-0,6 n
2000, apoi crete pn la 8,09 miliarde n 2002, dupa care scade ntr-un ritm mai alert atingnd n
anul 2006 valoarea de -20,66 miliarde euro i n anul urmtor crete la -15,19 miliarde.
Faptul c importurile sunt cu mult mai mari ca exporturile, att n Romnia ct i n Italia,
va duce, desigur, cu precdere, la valori negative ale balanei comerciale.
Intr-adevr, valorile balanei comerciale n Romnia sunt toate negative, atingnd
valoarea maxim n anul 1999, de -0,86, iar valoarea minim n 2006 i anume -7,25 miliarde de
euro. n Italia, valoarea maxim se nregistreaz n anul 1999, fiind de 8,65 miliarde euro, iar
minim n anul 2006, de 20,66 miliarde euro.

2. Principalele reglementri pe pieele agricole

Politica agricol i comercial pentru reglementarea pieelor agricole s-a concentrat pe 2
direcii principale i anume:
1. Reglementarea pieelor agricole, inclusiv prin stabilirea unui sistem stabil i neutru, cu
o protecie moderat faa de importuri i far restricii la export.
2. Participarea la negocierea de noi Acorduri de Comer Liber i implementarea
prevederilor Acordurilor existente.
Activitatea s-a desfurat printr-o relaie de parteneriat i colaborare att cu asociaiile
profesionale de profil, ct i cu celelalte institutii guvernamentale.
In vederea reglementrii pieei produselor agroalimentare, MAPAM a acionat pentru
organizarea i funcionarea pieei produselor agricole i alimentare, statuat prin prevederile
Legii privind organizarea i funcionarea pieelor agricole i alimentare nr.73/2002, pentru
crearea organismelor instituionale necesare implementrii Legii nr.73/2002 (Comitetul
Interministerial de coordonare), nfiinarea i autorizarea unui numar de ase organizaii
interprofesionale pe produs sau grup de produse (zahr, carne de porc, vie-vin, orz-bere, lapte,
cereale).
Msuri legislative i institutionale de reglementare a pietei produselor agricole si
alimentare prin elaborarea si implementarea legislatiei privind:
-organizarea pietei cerealelor, si instituirea Sistemului National de Gradare a cerealelor;
-organizarea pietei semintelor de consum,
-organizarea pietei tutunului,
-organizarea pietei viei si vinului ;
-organizarea pietei legumelor de camp ;
-Legea creditului agricol pentru productie si a pachetului de acte normative secundare
pentru aplicarea prevederilor acesteia.
In acelasi timp, MAPAM a fost nevoit sa intervina pe piata produselor agroalimentare in
mod deosebit pentru:

-pentru reglementarea pietei zaharului, au fost efectuate ajustari ale regimului de import
-Reglementarea pietei cerealelor afectata de calamitati pentru asigurarea cantitatilor de
grau pentru sectorul de panificatie si a necesarului de furaje in sectorul de crestere a pasarilor si
porcilor;
-au fost eliminate taxele vamale la importul de grau de panificatie si cereale destinate
furajarii animalelor (porumb, orz, secara);
-s-a restrictionat exportul de grau, pentru retinerea in tara a productiei interne;
-Reglementarea pietei carnii de porc
Interventia asupra regimului de import in acest sector a urmarit reglementarea a doua
situatii:
-Pentru restabilirea echilibrului pe piata si crearea conditiilor de concurenta normala intre
marfa romaneasca si cea importata din Polonia, a fost instituita temporar o masura de
salvgardare, intre 18 iulie si 6 octombrie 2003, constand in majorarea taxei vamale aplicate la
importul sortimentelor de carne de la 20% la 45%
-Necesitatea completarii din import a ofertei de carne materie prima pentru industria de
procesare, care nu este asigurata in totalitate din productia interna. In acest scop, au fost
eliminate temporar taxele vamale la importul unor sortimente de carne de porc congelata.
Masurile au vizat evitarea cresterii, pe seama platii taxelor vamale de import, a preturilor
la consumator, pentru paine, carne si produse din carne.
In colaborare cu Autoritatea Nationala a Vamilor si Ministerul Economiei si Comertului
s-a introdus un sistem de monitorizare a importurilor, din punct de vedere cantitativ si al
preturilor, la carne de pasare, carne de porc, porci vii si zahar. Prin acest sistem se urmareste
obtinerea informatiilor de comert exterior imediat dupa realizarea operatiunilor comerciale, ceea
ce creeaza premisele pentru interventia operativa, prin masuri de politica comerciala, pentru
corectarea eventualelor disfunctionalitatea pe care importul produselor respective l-ar putea
produce pe piata romaneasca.
In domeniul Acordurilor de Comert Liber obiectivul principal are in vedere crearea
cadrului juridic favorabil imbunatatirii conditiilor de acces al produselor agroalimentare
romanesti pe pietele externe si pe aceasta cale, oportunitati sporite pentru dezvoltarea exportului.
In acest sens s-a actionat pentru:
- continuarea procesului de liberalizare a comertului agricol cu UE, prin extinderea
nomenclatorului de produse vizat si adancirea facilitatilor tarifare.
- obtinerea de concesii pentru unele produse agroalimentare de interes la export, prin
negocierea si incheierea de noi Acorduri de Comert Liber (cu Macedonia, Albania,
Bosnia-Hertegovina, Serbia si Muntenegru).
Astfel, au fost obtinute reduceri sau exceptari de taxe vamale, precum si noi posibilitati
de crestere a exportului pe pietele respective pentru cereale, animale vii, unele categorii de
legume si fructe, vin, branzeturi.