MANUALUL LUPTEI

ANTITERORISTE

CAPITOLUL 1
PRINCIPII GENERALE
Art.1.- (1) Manualul de lupt mpotriva teroritilor este destinat pregtirii i ducerii luptei, a
realizrii coeziunii militarilor din grupa i plutonul de cercetare (infanterie, vntori de munte, tancuri,
etc.) pentru desfurarea aciunilor de capturare sau nimicire a teroritilor.
(2) Manualul a fost conceput n scopul optimizrii instruciei subunitilor urmnd ca prin
tematic i coninutul instruirii s se realizeze la nevoie blocarea, capturarea sau nimicirea teroritilor.
(3)
Pe timpul instruirii subunitilor (echip, grup, pluton) se urmrete canalizarea
capabilitilor acionale pentru a fi n msur s poat interveni eficient pentru blocarea, capturarea sau
nimicirea teroritilor n orice condiii de teren i stare a vremii i care s permit folosirea n aciunile
antitero a tehnicii specifice ce nu se afl n dotarea subunitilor, precum i a unor procedee specifice
forelor speciale.
(4) Pe timpul perfecionrii instruciei de specialitate a subunitii se urmrete definitivarea
specializrii militarilor pe funcii cu grad ridicat de complexitate i atingerea nivelelor de performan
compatibile cu standardele cele mai dezvoltate pentru a fi n msur s execute eficient misiunile antitero,
precum i realizarea coeziunii acionale n cadrul subunitii.
(5) Obiectul manualului l constituie instrucia militarilor n domeniul tacticii antitero structurat
pe principalele forme de aciune ale teroritilor.
(6) Manualul este orientativ i perfectibil, coninnd minimum de cunotine necesare pentru
iniierea subunitilor, ct i pentru formarea i dezvoltarea abilitilor de ntrebuinare eficient a tehnicii
specifice n cadrul aciunilor antitero.
Art.2.- Plutonul sau grupa sunt subunitile de baz apte pentru ducerea luptei antitero. Ele pot
duce simultan aciuni de lupt antitero, ct i de cercetare. Coeziunea acestor subuniti i pregtirea
pentru lupt sunt primordiale. Pentru ndeplinirea misiunilor antitero, plutonul poate fi divizat n grupe,
iar grupele n echipe.
SECIUNEA 1
Principii, organizare, dotare
Art.3.- Misiunea grupei i plutonului de infanterie (similare) n cadrul luptei mpotriva teroritilor,
este de a asigura un rspuns prompt i energic pentru blocarea, capturarea sau anihilarea teroritilor.
Militarii din cadrul subunitilor de infanterie (similare) trebuiesc instruii pentru a putea aciona ntr-una
sau mai multe dintre urmtoarele trei direcii :
- pentru blocarea i evaluarea unei cldiri sau locuine cnd exist persoane baricadate, teroriti cu
ostatici, trgtori de elit etc.
- executarea de operaiuni care au loc pe suprafee lipsite de construcii , cum ar fi parcuri ,
pduri , locuri de recreere pentru localizarea i reinerea unui terorist care a luat o poziie defensiv.
- operaiuni de blocare n situaia n care sunt luai ostatici .
Pe lng aceste trei direcii de baz, subunitile de infanterie (similare) pot organiza operaiuni
mpotriva trgtorilor de elit i arestarea acestora. Aciunea subunitilor este recomandat s fie fcut
ct mai repede posibil, ele fiind dotate cu echipamentul potrivit. Subunitile de infanterie pregtite pentru
lupta antitero, de regul, vor aciona pentru blocarea teroritilor i vor participa alturi de Forele Speciale
sau alte fore la capturarea sau nimicirea teroritilor.
Art.4.- Aptitudini individuale
Militarii din cadrul grupei sau plutonului desfoar operaiuni antiteroriste trebuie s aib
aptitudini specifice .
Mental
Militarul s aib o inteligen medie sau peste medie , s fie capabil s-i mbunteasc n mod
constant cunotinele s fie inventiv n abordarea ndatoririlor sale i ntr-o stare permanent de alert .
Abilitate psihic
Militarul s fie un individ matur, echilibrat, s posede o judecat sntoas i un raionament
superior , contient c aciunile ce se desfoar sunt de via sau de moarte, capabil de a decide luarea
2

vieii teroristului(lor) ntr-o fraciune de secund, contient c nu trebuie s acioneze individual , ci c

trebuie s in cont de orice om din echip, grup sau pluton , s aib un spirit de echip dezvoltat i s
fie apt s devin militarul de baz al echipei , grupei sau plutonului atunci cnd situaia o impune .
Art.5.- Organizarea pentru aciune
Subunitile de infanterie (similare) pot organiza echipe de aciune de 4, 6 sau 8 militari.
Se recomand ca indiferent de valoarea lor , echipele s acioneze ntrunit cte 2-3 sub comanda
unui ofier , dar pot aciona i ca structuri singulare .
Echipa de 4 militari . Aceasta are avantajul c poate fi uor controlat de ctre comandant i este
destul de mare petru a putea purta armamentul i echipamentul de care poate s fie nevoie .
Dac acioneaz independent, fr ntririi exist unele dezavanteje:
-nu poate asigura evacuarea organizat a unei cldiri mai mari.
-are o flexibilitate limitat i un handicap serios n cazul pierderii unui militar pe timpul duceri
aciunilor de capturare sau nimicire a teroristului sau grupului de teroriti .
Echipa de 6 militari: Are toate avantajele pe care le are o echip de 4 militari , iar dezavantajele ce
apar sunt ntr-o msur mult mai mic dect la aceasta . Dac 3 echipe de 6 oameni sunt folosite
mpreun, dezavantajele vor nceta s mai existe .
Reuita unei operaiuni antiteroriste este dat de stabilirea nimrului de echipe ce trebuie folosite ,
precum i nivelul de pregtire i promptitudine atins de fiecare echip.
Nu se folosesc subuniti de infanterie (similare) n situaii care depesc capacitile ei structurale
i nivelul de pregtire pentru neutralizare.
Pentru eficientizarea aciunilor antiteroriste trebuie asigurat o pregtire foarte bun n cadrul
echipei , grupei sau plutonului , a militarilor, prin sedine de pregtire regulate i atent monitorizate .
Echipa de 8 militari (grupa) este alctuit din :
- Comandantul echipei- dotat cu echipament individual nevoilor plus armamentul
- lunetistul mai are o staie radio i o puc cu lunet foarte performant
- 2 ajutori ai comandantului echipei (grupei) pe lng armamentul individual este indicat s aib
un lansator de grenade adoptat la arm i o puc de vntoare automat de calibru 12mm .
- 2 militari din echip s aib n dotare cte o puc de vntoare automat i muniie
suplimentar.
- 2 militari din echip cu armamentul din dotare .
Personalul narmat cu pistoale sau cu pistoale mitralier va avea ca muniie o unitate de foc; cei
nnarmate cu puc de vntoare vor avea muniia pentru 50 de focuri , iar ajutori comandantului de grup
au grenade pentru lansator. Fiecare militar va avea de asemenea o grenad fumigen, o grenad ofensiv
i cel puin un simulator.
Aceast grup sau echip are o mare flexibilitate, poate opera n grupuri mai mici de 3-4 militari,
iar trgtorul cu puca cu lunet poate aciona independent .
mpreun cu cele dou ajutoare comandantul grupei (echipei) asigur un control permanent al
acesteia.
Echipa de 8 militari cu armamentul din dotare se pote susine pe sine pentru perioade ndelungate
de timp.
Folosirea a 2 sau 3 echipe de 8 oameni va constitui o for formidabil, capabil s fac fa
oricrei situaii .
Dac trgtorul la lunet nu este folosit ca atare el poate s devin membrul grupului de siguran
sau de observare .
Nu este indicat ca trgtorul de elit (lunetistul) s participe la aciuni n echipa de atac i captur.
Art.6.- Sugestii pentru lista de echipament:
- Lanterne i baterii de rezerv;
- urubelni;
- Cuie de diferite mrimi;
- Prghie;
- Oglinzi;
- Crlig de fixare;
- Sisteme de deschis ui;
- Busol;
- Coarda alpinism;
- Rachete de semnalizare;
- Carabin;
- Morfin;
- Aparat de sudur;
- Pansamente;
- Binocluri;
- Masc de protecie;
3

Grenade cu gaz;
Grenade cu fum;
Simulatoare;
Pitoane;
Trncoape de 16 livre;
Extintor;
Secure;
Ciocan;
Clete (patent);
Instrument de tiat srm;
Ustensile de curat arme;
Echipament individual:
uniform;
chingi (port- echipament);
cuit , pistol;
cartuiera;
bocanci buni;
apc uoar;
pansament pentru prim ajutor

Vest antiglon;
Instrument de tiat lacte;
Vopsea de camuflaj;
Muniie;
Arme;
Recipient de ap;
Fierstru;
Ctue;
Scar extensibil;
Lunete;

hrtie i creion;
armamentul din dotare;
muniie;
ctue;
mnui , ceas;

Lista nu este obligatorie i nici complet, ea putnd fi completat cu materialele necesare

ndeplinirii misiunilor i constituie un ghid bun pentru ceea ce poate fi necesar.
SECIUNEA a 2-a
Tipuri de teroriti
Art.7.- Lupta teroritilor sfideaz orice principii ale luptei armate i ale gndirii militare i
folosete pentru atingerea scopurilor cele mai diverse i procedee non-militare, producnd victime
nevinovate i pagube materiale multiple de cele mai multe ori din afara sistemului militar .
n operaiile antiteroriste , echipa , grupa , plutonul , poate ntlni trei tipuri de personalitate la
teroriti. Acestea sunt : teroristul radical , dezechilibratul mintal i criminalul.
Art.8.- Teroristul radical: este cel mai adesea ntlnit, iar cei din aceast categorie vor fi bine
antrenai , superior motivai , excepional de bine echipai, specialiti pentru ducerea luptei la
contact . Acetia (radicalii ) tiu s aleag locul unde s-ar putea s desfoare aciuni de aprare i
de unde s se retrag cu uurin, n caz de nevoie . Acest loc este cu mai multe ci de acces sau de
retragere, dispune de acoperiri , iar n aceast zon sunt pregtite mai multe variante de aciune
pentru a putea s se retrag .
Tacticile de baz ale teroritilor sunt ambuscadele, aciunile lunetitilor, atacuri cu bombe sau ameninri
cu astfel de atacuri, rpiri, asasinate. Aceste tactici de aprare servesc teroritilor pentru a strni
teama populaiei .
Teroritii radicali constituie o ameninare formidabil dar au unele slbiciuni care pot fi exploatate de
personalul forelor antiteroriste pentru a lua msuri de contracarare. Radicalul trebuie blocat pentru
c atunci cnd se mic liber de cele mai multe ori reuete s scape. Teroristul radical va ncerca s
pun ntr-o lumin proast echipa , grupa , plutonul care acioneaz mpotriva lui. Aceasta o
realizeaz prin intimidarea lupttirilor antiteroriti pentru a reaciona exagerat, dnd presei ocazia s
titreze n consecin.
Art.9.- Teroristul criminal
Acesta cel mai adesea amenin cu crima i trece la eliminarea ostaticilor. Se bazeaz n mod
deosebit pe efectul ce-l au lichidarea ostaticilor asupra presei i a echipelor de intervenie. Acest tip de
teroriti sunt cei mai disperai i cu greu se poate negocia cu ei . Acetia trebuie izolai i ncercat s se
negocieze cu ei , dei de cele mai multe ori nu sunt dispui s asculte argumentele celorlali . Nu trebuie
s li se permit s se deplaseze pentru a ocupa o poziie mai bun . De obicei va continua s lupte pn
4

cnd, se va termina muniia sau pn cnd nevoile lui fizice nu mai sunt satisfcute i poate fi convins s
se predea .
De remarcat c subunitatea care blocheaz (izoleaz) teroriti trebuie s in cont c dac acetia
s-au baricadat ntr-o cldire aici ar putea dispune de un stoc de muniie considerabil, iar confruntarea ar
putea fie asemntoare cu cea care se desfoar pentru contracararea aciunilor unui terorist radical.
Art.10.- Teroristul dezechilibrat mintal
Acest tip de teroriti sunt cei mai periculoi . Aciunile lor sunt total imprevizibile. Ei pot s aib
sau nu un plan de aciune, iar dac exist este diabolic. De cele mai multe ori sunt echipate bine echipate,
iar aciunile acestor gen de teroriti sunt foarte greu de anticipat. n conformitate cu astfel de teroriti
trebuie dat dovad de mult precauie mai ales dac a luat ostatici .
SECIUNEA a 3-a
Principii de baz ale luptei teroritilor i ale luptei antiteroriste
Art.11.- Teroriti acioneaz dup studierea n detaliu i timp ndelungat a obiectivului vizat,
cutnd punctele vulnerabile pentru a realiza surprinderea .
La baza , aciunilor stau urmtoarele principii :
- acioneaz atunci cnd este cel mai puin ateptat ;
- face astfel nct s se cread c este puternic atunci cnd este slab ;
- face astfel nct s se cread c este slab atunci cnd este puternic;
- acioneaz numai atunci cnd ai sigurana reuitei ;
- acioneaz n mai multe locuri concomitent , pentru a dispersa forele antitero, apoi d lovitura
principal n locul unde i-a propus ;
- cnd forele antitero atac, se retrage;
- cnd forele antitero se apr, hruiete;
- desfoar aciuni pentru a atrage forele antitero n ambuscad ;
- lupt ntotdeauna pe teren cunoscut - studiat ;
- are planificate ci i moduri de retragere ;
- dac este forat s se retrag, i ascunde armele i se poart normal ca un om civilizat, iar dup
ce a fost depit, i ia armele i lovete pe la spate ;
- dac este posibil, lovete grupul de comand ;
- folosete obstacole i capcane ;
- folosete ca iscoade femei i copii, creeaz curente de opinie negative i i asigur o foarte bun
aprovizionare ;
- distruge sau bruiaz liniile de comunicaii ;
- creeaz panic public asasinnd oficiali i militari ;
- creeaz nencredere dezvluind orice scandal guvernamental sau legat de unitile antitero ;
- face repetiii de 100 de ori i include n aceasta toate reaciile posibile ;
- lovete cu o mare putere de foc ;
PRINCIPIILE ANTITERORISTE
Art.12.- Principiile aciunilor defensive
- organizeaz aprarea n adncime (aprarea obiectivelor militare,, proprietilor guvernamentale,
a unor demnitari) pregtind mai multe linii de aprare cu avanposturi i posturi retrase pentru a asigura o
protecie adecvat ;
- blocheaz raionul de aciune a teroritilor ;
- folosete observatori i cmpuri de foc potrivite ;
- folosete terenuri cheie care ofer avantaj asupra adversarului ;
- utilizeaz obstacolele pentru a ncetini misiunile teroritilor (blocarea uilor ncperilor
controlate , construiete obstacole pe drumurile ce urmeaz a fi folosite) ;
- pstreaz o rezerv : prevedei i pregtii o for de rezerv care s fie folosit n caz de nevoie ;
Art.13- Principiile aciunilor ofensive
- blocheaz teroriti pn la sosirea forelor speciale ;
-obine i pstrarea controlului prin :
- luarea contactului cu inamicul (localizarea) i meninerea acestuia ;
5

- cunoaterea situaiei i stabilirea timpului cnd se va rezolva ;

- exploateaz slbiciunile cunoscute ale teroritilor sau a efului gruprii (flancurile neacoperite ,
intrrile neblocate, problemele familiale cnd acetia sunt cunoscute etc.) i face presiuni n locurile cele
mai slabe ;
- ocup i controleaz terenurile-cheie (avantajos) un acoperi, un deal sau o scar ;
- neutralizeaz capacitatea de reacie a teroritilor (dezumflarea cauciucurilor , izolarea teroritilor
pe un etaj sau ntr-o camer) pentru a-i limita libertatea de micare.
- avanseaz prin metoda luptei ncruciate ;
- continu atacul fcnd presiuni maxime asupra teroritilor .
SECIUNEA a 4-a
Tipuri de aciuni teroriste
Art.14.- Ambuscada i contraambuscada
Ambuscada este definit ca un atac surpriz cu foc mpotriva unui adversar oprit sau oprit
temporar , n scopul hruirii , producerii de pierderi sau distrugeri totale a gruprii ce a ptruns n zona
ambuscadei sau creia i s-a organizat ambuscad .
Art.15.- Tipuri de ambuscad
n viziunea luptei antitero ambuscadele sunt de dou tipuri :
(1) - ambuscade apropiate - se pregtesc pentru distane cuprinse ntre 0 i 50m. Cei care
realizeaz ambuscada vor ataca prin surprindere, de pe poziii consolidate, cu o mare putere de foc .
Zona de nimicire este perpendicular pe poziia realizat i este cuprins ntre 0i 50m. Echipele care cad
ntr-o ambuscad apropiat trebuie s execute imediat un asalt direct asupra poziiei celor care au
organizat ambuscada. Cei care nu au intrat n aceast zon trebuie s execute o operaiune de flanc,
urmat de atacul poziiei adversarilor. Nu este indicat ca cei intrai n zona de nimicire s ia poziia pentru
lupt culcat i s riposteze cu foc atacurilor. Majoritatea zonelor de nimicire sunt pregtite din timp i
n general faciliteaz nimicirea total a celor aflai n aceste zone . Prin atacul direct i indirect, cei care au
organizat ambuscada vor fi forai s lupte pe dou sau trei direcii diferite, acolo unde ei preconizeaz s
lupte pe o singur direcie.
(2)- ambuscada ndeprtat se pregtete la distane cuprinse ntre 50m i distana maxim a bti
eficace a armamentului din dotare. n condiiile n cnd echipa se afl la o distan mai mare de 100m
subunitatea va cuta s ocupe poziii acoperite i s rspund cu foc, iar militarii care nu sunt n zona de
nimicire vor executa manevre de nvluire sau de ntoarcere mpotriva adversarului. Echipa aflat n zona
de nimicire pote s rup contactul cu adversarul s ias din zona de nimicire, s desfoare atacul pe
direcii sau s se adposteasc i s realizeze acoperire cu foc a celor ce execut manevre, asupra celor
care au organizat ambuscada.
Datorit faptului c zona de nimicire este mai mare dect n cazul ambuscadei apropiate,
concentrarea focului va fi mai mic. Pentru ieirea din zon se folosete fumul.
Subunitile antitero trebuie s menin sigurana frontului , flancurilor i a spatelui. Militarii
destinai pentru asigurarea frontului , flancurilor i spatelui trebuie s acioneze la asemenea distane
nct s nu fie singurii prini n zona de nimicire, dar destul de aproape ca s fie sprijinii cu foc de
echipa proprie.
Echipele antitero vor folosi avantajele detaliilor de planimetrie pentru a evita efectele ambuscadei.
Subunitile trebuie s acioneze la fel ca cercetaii, fiind permanent n alert cu armamentul pregtit
pentru foc, iar militarii trebuie s depisteze aciunile adversarilor pentru a evita zona de nimicire. Lipsa
animalelor, a micrilor, zgomotelor sunt un bun indiciu de organizare a ambuscadei.
n ora situaia este mai simpl: lipsesc copii de la joac , adulii evit zona , unele strzi sunt
blocate, fluxul de trafic este eliminat sau oprit, n zona se trag focuri de arm.
Art.16.- Aciunea pentru ambuscada apropiat
Situaia: Echipele se deplaseaz cnd sunt atacate i prinse n ambuscad din flancul stng. Echipa
central ( prins n zona de nimicire) trece la atacul (asaltul) poziiei ambuscadei . Echipele din fa i
spate execut manevre de nvluire i de asemenea atac poziia ambuscadei (de unde s-a deschis focul),
fig.1 i 2.
6

Fig.1

E
E

E
E

E
E
Zona de
nimicire

E
E

Poziia
ambuscadei

T
E

E
E

E
E

Fig. 2
E

E
E

T
E
E

Echipele executnd
atacul (asaltul) i manevrele
de nvluire adecvate.

T
Fig.2
E
E

E
E

Art.17.- Aciunea pentru ambuscada deprtat

Subunitatea surprins n zona de nimicire caut s se adposteasc i rspunde cu foc. Celelalte
subuniti (grupe sau echipe) evit zona de nimicire i n funcie de hotrrea comandantului se
deplaseaz pe flancuri ( subunitatea din zona de nimicire acioneaz ca o baz de foc pentru acoperirea
aciunii celorlalte subuniti).
Toate subunitile (echipele sau grupele) pot s se retrag sub acoperirea fumului i s se
redesfoare ca un grup care s atace poziia ambuscadei.

Poziia ambuscadei deprtate

T

Zona de nimicire

Subunitate care
poate
manevra la nevoie
(echip sau grup)

Subunitatea din zona de nimicire se

adpostete i rspunde imediat cu foc
(echip sau grup)

Subunitate care poate

manevra la nevoie
(echip sau grup)

CAPITOLUL 2
ACIUNEA SUBUNITILOR PENTRU DUCEREA LUPTEI ANTITERORISTE
SECIUNEA 1
Neutralitatea lunetistului terorist
Art.18.- n ambuscadele organizate mpotriva subuniti(lor) antiteroriste, lunetiti sunt cei care
trag primul foc, iniiind ambuscada. Distana medie pentru aceste incidente a fost de aproximativ 70m.
Un lunetist trage n medie 2 focuri . Cei mai muli lunetiti sunt ncadrai n categoria persoanelor
dezechilibrate mental sau din categoria teroritilor radicali (categorii prezentate anterior).
Subunitile antiteroriste trebuie s se atepte ca lunetistul s ocupe o poziie care s-i asigure un
cmp de observare i de tragere lipsit de obstacole. Lunetistul se poate adposti sau camufla, ceea ce face
dificil identificarea lor .
Poziia lunetistului se poate determina pornind de la zgomotul produs de primul foc de arm sau de
la gura evii, noaptea .
Lupttorii antitero trebuie s se disperseze i s-i caute rapid o poziie acoperit i s se deplaseze
rapid spre locurile care-i ofer mai mult siguran .
8

Pentru un lunetist sunt suficiente, n medie, 4-5 secunde pentru a ochi o int n micare. Dup primul
foc nu trebuie s te expui mai mult de 3 secunde , ntruct lunetistul poate executa un nou foc . Dup
ocuparea unei poziii acoperite, comandantul subunitii antitero face o evaluare a situaiei i stabilete
direciile de aciune i anume :
- stabilete cu precizie poziia lunetistului dintr-o poziie acoperit cu ajutorul aparaturii optice sau
electrono-optice ce se afl n dotarea subunitii, dup care poate rezolva situaia n urmtoarele moduri :
(1) Lunetistul contra lunetistului terorist
Lunetistul subunitii antitero se angajeaz n lupt cu lunetistul terorist printr-un foc direcionat cu grij .
Avantaje :
- expunerea unui numr minim de lupttori antitero ;
- conductorul echipei va deine controlul aciuni;
- focul este foarte precis lsnd anse persoanelor nevinovate, aflate n zon, s nu fie rnite .
Dezavantaje :
-trgtorul terorist poate s nu aib o poziie bun de tragere ;
- o ratare poate duce la dispariia trgtorului terorist, iar cutarea i angajarea n lupt a altui
trgtor ar necesita mai mult timp .
(2) Echipa antitero mpotriva teroristului
ntreaga subunitate se deplaseaz ofensiv spre poziia teroristului lunetist. n timpul atacului
lunetitii (trgtorii) antitero acoper cu foc o poziie
Avantaje :
- sunt direcionate mai multe arme de foc (puterea de foc crete) spre poziia teroristului lunetist :
- un foc precis al trgtorului antitero l va ine pe terorist jos i-i va reduce capacitatea de ripost :
- situaia este rezolvat mai rapid, iar avantajele psihologice sunt de partea subunitii antitero .
Dezavantaje :
- sunt expui mai muli oameni ;
- exist posibilitatea observrii subunitii de ctre teroristul lunetist, indiferent de nivelul ei de
pregtire .
Art.19.- Tehnica de blocare n for
n timpul desfurrii aciunii de urmrire a teroritilor , lunetitii subunitii antitero sunt dispui
de a lungul posibilelor trasee de retragere a lunetistului terorist . Subunitatea de asalt i ncepe aciunea
prin anihilarea lunetistului . Daca se retrage, este posibil sa se desfoare in zona de nimicire a
subunitilor (echipelor, grupelor) plasate anterior, iar daca se menine pe poziie va fi depistat de
inamic .
Avantajele sunt ca cele prevzute in cazul atacului unei sau mai multor echipe antitero .
Suplimentar , echipele plasate anterior asaltului pot servi ca ntriri pentru oprirea atacului. Aciunea
poate sa-l determine pe terorist sa lupte pe doua direcii.
Pe timpul desfurrii aciunilor, principile de mascare si acoperire vor fi utilizate att pe timpul
deplasrii, pe timpul deschideri focului sau acoperirii cu foc.
Pentru reducerea eficientei trgtorului adversar se vor acorda atenie antrenrii lupttorilor in
folosirea grenadelor fumigene . Aceste tehnici sunt valabile in teren deschis dar si in interiorul unor
cldiri .
Pe timpul aciunilor luptatorii antitero vor folosi cu maximum de eficienta a poziiilor de
acoperie si mascare ale traseului si detaliilor de planimetrie.
Intre membri echipei intre echipe sau intre grupe pe timpul aciunii trebuie asigurata o dispersare
maxim si o observare a permanenta a zonei de lupta . Antrenamentul trebuie sa fie permanent pentru
tragere , iar militarii sa fie gata de aciune la comanda .
Art.20.- Poziia lunetistului din cadrul echipei (grupei) antitero
In modul de implicare a lunetistului antitero nu se pot stabili metode absolute, datorit deosebirii
i complexitii fiecrei situaii .
Pentru adoptarea la situaia corecta si creterea eficientei aciunilor trebuie avute in vedere
urmtoarele :
- alegerea locului lunetistului antitero pentru a avea cmp de tragere si posibiliti de observare ;
- poziia sa-i asigure lunetistului o buna mascare si acoperire corespunztoare ;
9

- trgtorul antitero trebuie sa fie stimulat sa aib sigurana c este cel mai bun trgtor din
subunitate, sa aib ncredere in armamentului sau si ca in aciunile antitero trebuie s-i ntrebuineze
toate capacitile.
- locul ales trebuie sa dea posibilitatea lunetistului sa sprijine cu foc continuu elementele de asalt .
- lunetistul (trgtorul) trebuie sa aiba legtura de vedere si radio cu seful echipei de asalt .
- lunetistul trebuie sa cunoasc pe scurt dar complet planul tactic de baza si scopul implicrii sale,
fig.4 i 5.

Fig.4

Este indicat ca poziia trgtorului sa fie intr-un unghi de 90 fata de direcia de aciune a
echipei (grupei) de asalt, care-i da posibilitatea de a sprijini cu foc o perioada mai mare de timp.

L
Fig.5
Din aceasta poziie trgtorul poate acoperi echipa de asalt de la nceputul atacului pana in
momentul in care si atinge obiectivul.
Daca poziia este mai nalta sprijinul trgtorului va fi mai eficient, iar in caz contrar echipa de
asalt va bloca cmpul de aciune al lunetistului si-l va obliga sa opreasc focul .
Este nevoie de cel puin 7-8 repetiii ale fiecrei situaii pentru a sincroniza aciunile membrilor
echipei, acestea devenind reflexe si putnd fi aplicate in practic cu mici modificri in funcie de situaie.
Aciunile trebuie executate in cmp deschis, teren variat si interiorul cldirilor .
Dup crearea situaiei ntr-un minim si indicarea poziiei fiecrui lupttor n dispozitiv,
antrenamentul trebuie fcut ca si cum ar fi o situaie reala.

10

SECIUNEA a 2-a
Posibiliti de mascare, tipuri de formaii, deplasarea spre obiectiv
Art.21.- Modaliti de folosire a posibilitilor de protecie i mascare.

pe acoperis

vegetatie

colturi

ziduri

corect

incorect

incorect

corect

incorect

corect

corect

incorect

11

trunchi de copac

fereastra

corect

incorect

corect

incorect

Art.22.- Tipuri de informaii (dispozitive de lupt)

SIR:

ECHIPE IN COLOANA

- asigura (miscare rapida );

- siguranta slaba de front;
- putere de foc mica de front;
- putere de foc mare la flancuri
-usor de controlat si condus;

- control direct;
- siguranta sporita in front,
flancuri si ariergarda;
- miscare rapida;
- putere de foc circulara;

Echipa
B
IN TRIUNGHI
- putere de foc in front fiecare,
flancuri si ariergarda;
- control bun;
- siguranta buna;
- se foloseste cind se asteapta
focul cu inamic;

IN LINIE
- putere maxima de foc in front;
- securitate slaba in flancuri;
- dificultate in control;
- folosita la asalturi sau la
scotocire/ cercetare.

12

Echipa
A

Comandantul

va sta acolo unde poate controla majoritatea oamenilor lui.

Art.23.- Metode de deplasare:

Deplasare :
Dispozitivul de deplasare este folosit atunci cand
controlul nu este posibil.
El ofera viteza si un bun control
Fiecare echipa este un triunghi si se deplaseaza
una in spatele celeilalte.
Membrii fiecarui triunghi mentin o distanta
adecvata, in functie de tere.

Deplasare supravegeata :
Aici echipa de foc din frunte avanseaza in raport cu
echipa din ariergarda de la o distanta de aproximativ
40-50m pana la distanta maxima de la care poate
sprijini cu foc.
Distanta dintre echipe va depide de teren (in
camp deschis distanta poate fi mai mare ,iar in
zonele cu multa vegetatie trebuie redusa)
Aceasta formatie este folosita cand contactul este
posibil: pune un numar mic de luptatori in fata si lasa
o echipa libera pentru manevra.

13

OBIECTIV

Una din echipe este intodeauna intre pozitie de sprijin stabila in timp ce cealalta se deplaseaza
si trece de pozitia lor.
Aceasta formatie este folosita cand contactul cu inamicul este iminent.

14

SECIUNEA a 3-a
Conducerea instruciei prin lupt
Art.24.- Metodele de conducere a instruciei pentru lupt a subunitii antitero sunt:
- Focul si deplasare
- Focul si manevra
ntotdeauna cnd o echipa este angajata in neutralizarea unei situaii si in ptrunderea in fora in
zona obiectivului, este folosita una din cele doua metode prezentate sau o varianta a acestora .
Pregtirea prin instrucie pentru lupta asigura antrenarea echipelor pentru nsuirea elementelor de
baza la exerciiile tip , dupa care se trece la executarea de exerciii cu aciune dubla , membri unor echipe
jucnd rolul de teroriti. Situaia real nu va fi un exerciiu tip si prin urmare nici instruirea nu trebuie sa
fie .
Dai celor ce angajeaz ambuscada o zona generala sau un numr de cldiri pentru a se instala
intre ele,apoi punei membri echipei sa-i depisteze . Antrenndu-i mereu, pot ajunge la perfeciune.
(1) VARIANTA DE ACTIUNE - 1
OBIECTIV

Pe timp deplasrii (formaia de mar) este alctuita frontal (se deschide

focul din fata). Comandantul grupei va da ordin de desfurare in linie de
trgtorii , o echipa deplasndu-se spre dreapta si cealalt spre stnga. Dup
dispunerea celor doua echipe in linie de trgtori , comandantul grupei da indicaii
fiecrui comandant de echipa sa nceap deplasarea prin salturi acoperite .
Comandatul echipei se deplaseaz mai repede prin salturi fr a rmne mai mult de trei secunde
in poziia ridicat, dup care isi cheam echipa prin folosirea unor semnale prestabilite. (Prima micare
este ntotdeauna fcuta de comandantul echipei).
(2) VARIANTA DE ACTIUNE -2

01
05

02

03

04
15

01

02

03
05

04

Comandantul echipei ,,A cheam in fata pe nr.3, comandantul echipei ,,B il cheam pe nr.1 .
Nu este stabilita nici o ordine. Se evita stabilirea unui semnal in ai chema pe lupttori. Fiecare
om chemat trebuie sa se mite relativ drept nainte. Cei care nu se deplaseaz, trebuie sa-i acopere cu foc
sau daca nu sa fie pregtii sa-i acopere pe cei care se deplaseaz

(3) VARIANTA DE ACTIUNE -3

03
01
01

02

04

02

05

03

04

05

Conductorii acestor echipe continua sa-si cheme lupttorii pana cnd ntreaga echipa este pe
aceeai linie . Daca se trage nc asupra ta, continua sa nu te miti in acelai fel. Daca nu, ncearc sa te
apropii de obiectiv cat mai repede. Putei face acest lucru micndu-va mai muli oameni in acelai timp.
Fiecare comandant de echipa i cheam acum mai muli oameni odat .
(4) VARIANTA DE ACTIUNE - 4
Comandantul echipei A i deplaseaz lupttorii 2,3 si 5 nainte; comandantul echipei B ii
deplaseaz pe 2 si 4 . La comanda fiecrui comandant de echipa cel ce a rmas in spate se vor deplasa
nainte in linie .
Daca focul ndreptat spre echipe este mai slab, va putei mica mai repede. Comandantul grupei
preia comanda si precizeaz ,, Echipa A asigura cu foc, Echipa B se deplaseaz .
Indicata toi membri echipei B se mica nainte, iar echipa A o acoper (terminai nti ntreaga
micare a echipelor, la un moment dat micndu-se un singur om.)

OBIECTIV

01
05

02

03

04

01
05

16

02

03

04

5) VARIANTA DE ACTIUNE - 5
OBIECTIV

Echipa B

Echipa A
Echipa B se deplaseaz in timp ce echipa A o acoper.
(6) VARIANTA DE ACTIUNE - 6

Echipa A

Echipa B
Dupa asigurarea echipei B pe pozitie , comandantul grupei comanda echipa B sa asigure acoperirea (cu foc ) iar echipa A sa se deplaseze.
(7) VARIANTA DE ACTIUNE - 7

17

Pentru a realiza atacul (asaltul) comandantul grupei aduce militarii mai

aproape de obiectiv. El comanda pregatiti-va pentru asalt si toti militarii se
pregatesc si isi indreapta armele spre obiectiv . Se pot folosi grenade fumigene si
lacrimogene. La comanda ATACATI ! toti luptatorii se deplaseaza in dispozitiv de
lupta catre obiectiv.
Art.25 Principiul drii focului i al manevrei
Echipa de ariergarda impreuna cu cel care conduce manevra se
deplaseaza pe o ruta (directia) acoperita spre obiectiv . Apoi
echipa se deplaseaza in linie si executa atacul asa cum i s-a
ordonat. Echipa de sprijin se va deplasa spre obiectiv pentru a
asigura o acoperire apropriata eficienta. Atunci cand echipa care
executa manevra inepe atacul echipa de sprijin iceteaza focul .
In acest tip de operatii sunt absolut necesare cateva forme de
comunicare sau semnalizare. Elementele de sprijin trebuie sa fie
capabile sa acopere intregul traseu al echipei de manevra

Pe locul receptionarii focului :

Aceasta subunitate din avangarda
sprijina unitatea din ariergarda
adoptand un dispozitiv liniar.

18

SECIUNEA a 4-a
Documente de conducere i coordonarea aciunilor i antrenamentului
Art.26.- Planificarea operaiunii
Ducerea cu succes la ndeplinire a oricrei aciuni depinde de planificarea interioar, de nivelul de
pregtire individual, la nivel de subunitate i de utilizare adecvat a echipamentului individual saude
subunitate (echip, grup, pluton).
Cel mai important criteriu dintre cele enunate, este planificarea antiaerian. Fr o planificare
adecvat pentru angajarea ntr-o operaiune, subunitatea va fi clar avantajat.
Pentru planificare, echipele folosesc numeroase metode, metoda care este recomandat pentru
toate planificrile este Ordinul de misiune.
Art.27.- Ordinul de misiune
(1) Situatia: Fortele inamice :cate , unde , ce tip de echipament / armaent , starea lor modalitati
posibile de actiune .
Fortele antitero si cu care se coopereaza : vor fi mentionate toate fortele care pot sa sprijine sau
care vor fi de ajutor.
Echipamente speciale : aici se mentioneaza orice echipment utilizat , altele decat cele purtate
in mod normal de subunitate si cu care o veti dota , ca de exemplu : caini, tragtori de elita cu raza
lunga de actiune, etc. .
(2)Misiunea: Se va stabili in cuvinte simple , care va fi misiunea subunitatii concreta
Raspundeti : cine , ce , cand , unde , de ce .
De exemplu :
,, Echipa noastra va ataca maine la ora 09 pe Dl. Cetatii
CINE

CE

CAND

UNDE

,, Pentru a captura sau nimici teroristii care au luat ostateci

DE CE
(3)Executarea : Aici repetati pe scurt misiunea si faceti o prezentare generala e modului in care
urmeaza sa actionati . Misiunile subunitatilor : Transmiteti fiecarui om sau echipe sarcini specifice pe care
ei le vor efectua din momentul in care vor parasi zona de adunare pana la incheiera operatiunii .
De exemplu :
,, Ionescu , tu vei fi primul in ordinea de deplasare .Vreu ca tu sa acoperi la scari.
Georgescu vei fi al doilea si ne vei acoperi la scari, de asemenea tu vei face parte din echipa de
curatare a incaperilor etc.
Asfel , toti oamenii din echipa vor sti exact ce vor face in cadrul misuinii .
Instructunile de cooperare : Acestea sunt instructiunile care se aplica tuturor si sunt
esentiale pentru misiune.
De exemplu :
,, Echipa 4 va asigura toate intrarile din spatele nostru. In cladire sunt civili care trebuie sa fie
evacuati . Echipa 4 va icerca o actiune de diversiune pentru a distrage atentia dizidentilor si a ne facilita
patrunderea incepand cu ora 08.
(4) Sprijinul : Din cazarma veti face planul si veti obtine tot echipamentul necesar. Veti indica
personalului tipul si cantitatea de mijloace pe care le va lua echipa .
De exemplu:
,, Dragan va lua 4 grenade cu gaz de la masina de asigurare tehnia, o unitate de foc si 4 lovituri
AG-7 explozive .Fiecare om va avea masca de protectie si vesta antiglont etc.
(5) Comenzi si semnale : Stabiliti un lant de comanda pana la ultimul om.Spuneti tuturor
membrilor echipei unde veti fi in dispozitivul initial. Stabiliti frecventa radio pe
care veti lucra . Stabiliti codurile necesare. Desemnati toate mijloacele pirotehnice ,daca este necesar.
Stabiliti toate semnalele pe care la veti folosi .

19

Art.28.- Ordinea operatiunilor - sumar

(1) Situatia : Forte inamice : Cine ?
Cte ?
Echipament ?
Cursurile de actiune ?
Pozitia ?
Forte aliate : Punctul de comanda ?
Unitati alaturate ?
Unitati subordonate ?
(2) Misiunea:
Executarea :
Conceptul general al opertiunii
Misiunea subunittilor
Instructiuni privind cooperarea
Mijloace tehnice : Necesarul de echipament
Munitii
Mijloace pirotehnice
Comenzi si semnale : Lantul de comanda 1 ______ 2_______ 3________
4 ______ 5 ______ 6________
pozitia dumneavoasta __________________
Frecventa / control _______________________
Semnale speciale _________________________
Cand analizati traseul spre obiectiv trebuiesc luate in considerare urmatoarele aspecte legate de
teren , care ajuta la stabilirea schemei de manevra .
Acestea sunt planificate de la punctul de adunare pana la obiectiv si in interiorul acestuia .
Observarea si campurile de tragere , iti ofera traseul o buna capacitate de observare camp de
tragere adecvat. Ofera aceleasi avantaje si pentru inamic
(3) Terenul : Ce traseuri cheie ale terenului sunt in zona de operatii ?
Ce masuri trebuiesc luate , pentu o acoperi cu foc sau oamenii in vederea asigurarii succesului misiunii ?
(4) Obstacole : Cu ce obstacole va veti confrunta pe traseu (de exemplu: zone deschise , carari
interzise , daramaturi ).
Acoperire de acces : Va ofera traseul sau nu acoperire si mascare .
Drumuri de acces : Exista strazi centrale de acces in zona noastra ? Exista strazi centrale de acces
in zona adversarului ?
Fiecare varianta de actiune si modul de manevra pot fi aplicate de mai multe ori , iar prin
comparatie selectiva, puteti stabili care sunt aspectele mai bune ale fiecarei variante . Dupa antrenamente
repetate puteti stabili in caz real cel putin doua variante de actiune posibile pe care sa le aplicati in
practica.
Art.29.- Coordonarea actiunilor la locul incidentului cu elemente teroriste
(1)Trebuie sa aflati: Cu cine va confruntati ?nume, compartiment, inregistrari anterioare sau istoric.
Care este numarul persoanelor participante ?
Ce tip de arme detin ?
Care sunt caracteristicile armelor ?
Care este schema cladirii sau topografiei locului si daca poate cineva s-o deseneze .
Daca s-ar luat masuri de intrerupere a energiei , gazului si apei sau au fost instiintate societatile ce
raspund de acestea .
Daca este (sau cine este?) pregatit sa se adreseze subiectele permise cu teroristi .
Daca s-a incercat vre-o comunicare si care sunt rezultatele ;
Care sunt cererile?
Daca sunt ostatici ?
Daca au fost evacuate cladirile vecine sau zonele apropriate .
Care sunt capacitatile subunitatilor si militarilor abilitati cu supravegerea modului de respectare a
legii pentru a-si oferi ajutorul la cerere.
Care e cea mai buna metoda pentru a patrunde in cladire sau pentru a intra in zona obiectivului
(raionul ocupat de teroristi).
20

Sunt acoperite si mascate traseele de acees ?

Daca nu ar putea fi folosit un elicopter pentru ca actiunea sa aiba sucees ?
Pot fi folosite gazul si fumul ? va ajuta diversiunea in realizarea patrunderii?
Exista canale subterane care pot fi folosite pentru patrunderea sau care trebuie aparate?
Art.30.- In functie de situatie , echipa de asalt poate sa-si coordoneze actiunile cu echipele de
sprijin din toate zonele sau este nevoie sa ceara informatii inaite de executarea planului de atac.
Art.31.- Pe timpul actiunii arbustii ,culturile izolate, anumite obiecte din carton sau tabla
(cutii,butoaie etc.) pot oferi o mascare corespunzatoare dar adapostirea in spatele lor creaza riscul de a fi
impuscati in timp ce folosirea zidurilor, trunchiurilor de copac si bolovanilor asigura si conditii de
mascare dar inlatura si riscul de a fi impusctati .
Pozitia ce premite si ascunderea si adapostirea in acelasi timp est cel mai de dorit intrucat te
ascund de vederea si de focul teroristilor.
Art.32.- Camuflajul
Camuflajul ce se foloseste trebuie sa fie ales in functie de terenul in care se opereaza . Intr-o
cladire este bine sa-ti inegresti fata si manile . In padure bine sa folosesti culorile pamantului si ale
frunzelor moarte pentru a-ti ascunde siluieta .
Cateva indicatii :
- fata si gatul se camufleaza cu fardurile din trusa cercetasului , iar pe cap poate folosi o sacpa
usoara (ca cea de basebal)
- se astupa (camufleaza) suprafetele stalucitoare ale armamentului si ehipamentului
- se scot din buzunare cheile , banii din metal sau alte surse care fac zgomot.
- se camufleaza mainile sau manusile
- se vopseste sau se foloseste uniforma mozaic care sa se potriveasca mediului.
- executarea miscarilor , deplasarilor trebuie facute fara zgomot.
Art.33.- Pe timpul actiunii aveti in vedere urmatoarele:
- fuga este cel mai rapid mod de a te muta dintr-un loc in altu.
- asigura-te cind parasesti locul ca vei avea adapost sau o ascunzatoare la locul spre care te
idrepti.
- nu alerga mai mult de trei secunde daca se trage .
- imediat ce vei atinge pamantul , fi gata sa deschizi focul.
Art.34.- Pe timpul desfasurarii actiunilor comandantii folosesc pentru conducere semnele si
semnalele prezentate in manualele de cercertare dar si altele stabilite in cadrul subunitati:
- observa sau priveste degetele aratator si mijlociu indreptate spre ochi
- asculta palma in spatele urechii
- liniste degetul aratator pus in dreptul guri.
- verifica mana stransa cu degetul aratator si mare intinse formand un unghi de 90.
- oprestete mana intinsa catre in sus cu palma orientata catre in fata .
- tu sau acela mana stransa si aratatorul indreptat catre cel indicat .
- acopera-ma mana intinsa deasupra capului si miscari cu repetat din intins pe cap.
- coborarea acoperite culcat mana intnsa dasupra capului si lasata repetat la orizontala.
- adunarea ridicarea mainii deasupra capului .
De asemenea acordati atentie urmatoarelor aspecte:
- sa nu vi se proiecteze siluieta datorita fundalului luminos , intr-o fereastra , intr-o usa, pe un
gard de culoare deschisa in luminile masinilor etc.
- cand treceti pe langa o fereastra sa nu va depaseasca silueta marginea de jos a ferestrei
- cand treceti pe langa un demisol, pasiti peste marginea de sus a ferestrei.
Nerespectarea acestor reguli creaza riscul de a fi impuscat sau descoperit .
- cand executati deplasarea in terenuri impadurite sau intr-o cladire , in apropierea de zona unde au
fost indentificati teroristi, paseste cu genunghii cat mai ridicati , astfel incat calcaiul sa atinga
primul solul si apoi , incet si restul piciorului, pentru a evita fosnirea ierbii si a frunzelor .
- in cladire se evita impiedicarea de sarme electrice si de mici obstacole, se deplaseaza in
siguranta si fara zgomot .
- coridoarele sunt extrem de periculoase si trebuie evitate pe cat posibil
21

in caz de necesitate deplasrea trebuie s-a se execute pe langa zid , de aceiasi parte a
coridorului .
- inaitarea se va face lasand doi oameni sa mearga inaintea celorlalti . Ei inaiteaza 10 pana la
20 de pasi sau de la o usa la alta , apoi se opresc . Restul echipei acopera aceasta miscare .
Odata opriti ei vor acoperi pe cei ramasi sa inaiteze.
- e dificil sa evita sa ramai descoperit intr-un coridor . Miscarea pe langa ferestre intr-un
coridor trebuie eliminata pe cat posibil . O ferastra poate fi acoperita cu o patura . Luminile
pot fi stinse sau intrerupte .
Zonele deschise dintre cladiri se traverseaza cate un om , iar altu din echipa il va proteja cu
foc si probabil ca teroristrul ( i ) vor indrepta arma spre locul deschis ,iar la cel de al doileaau al
treilea ce incearca sa treaca va deschide focul . Pentru traverseze se va asigura o perdea buna de fum . In
conditiile crearii unei perioade de fum densa se poate trecere cu echipa in linie .
Art.35.- Antrenamentul cu arme
Militarii din cadrul echipei si grupei trebuie sa se actioneze cu arma din dotare pentru a executa un
foc precis asupra tintelor fixe sau mobile.
Antrenamentul trebuie sa asigure deprinderi pentru realizarea unor trageri de efect foarte bune.
O atentie sporita se va acorda invatarii si antrenarii in folosirea mijloacelor pirotehnice (fum, gaz
simulatoare) de flacara la gua tevii , simulatoare (perdea) trotilului etc.
Pentru folosirea fumului si a gazului trebuie sa se tina cont de directia si viteza vantului cand
acestea se folosesc in aer liber . In cazul folosirii acestora militarii trebuie antrenati sa foloseasca
masti contra gazelor .
Art.36.- Luarea cu asalt a unei cladiri
Echipa de lupta antitero, careia i s-a dat ordin de lupta pentru cucerirea unei cladiri, va folosi ce
mai buna metoda la indemana pentru a intra in cladire . Intrarea intr-un loc necunocut este periculoasa. A
nu cunoaste alte posibilitati in afara usii este considerare o capcana.Metode de luare cu asalt a unei
cladiri experimentate in situatii reale .
(1) Aruncarea harponului : Un membru al echipei va arunca harponul prin una din ferestrele
ultimului etaj ( de preferat departe de pozitia teroristului )
Un membru al echipei se va catara apoi la ferastra . Va intra in camera rostogolindu-se pe
pervaz dupa ce va verifica daca camera este goala , cu ajutorul oglinzi.
In cazul ca descopra in
camera un terorist foloseste o grenada cu gaze sau arma de foc pentru curatarea camerei . Odata ce au
curatat camera cei care au ramas jos se urca si ei pe franghie ( inoadata pentru a face mai usoara
catararea si intrarea ) si se alatura celor intrati . De aici ei vor continua misiunea .
(2) Daca exista posibilitatea accesului pe acoperis si celelalte metode de intrare
in cladire nu sunt practicabile, o echipe isi croieste drum prin acoperis decupand o portiune , iar pentru
acestea se folosesc topoarele , rnagi, ciocane etc.
Dezavantajul apare atunci cand sunt luate cu asalt cladiri relativ mici si teroristii pot auzi zgomote.
Armele de calibru mare pot stapunge acoperisul si pot afecta echipa , daca armamentul este
folosit de teroristi . Daca cladirea este mare exista luminatoare , dar si sansele ca teroristii sa nu depisteze
actiunile subunitatii de pe acoperis. Este mai usor sa actionezi de sus in jos si se creaza posibilitatea ca
teroristii sa fie incoltiti avnd n vedere ca n exterior sunt blocati de alte subunitati.
(3) Coborarea de pe acoperis pintr-o fereastra . Daca aveti posibilitatea sa ajungeti pe acoperis (cu
elicopterul si cu franghia) a-ti putea lua in considerare coborarea pe franghie de pe acoperis catre o
fereastra a unei etaj superior . Ajuns la fereastra activitatile se desfasoara ca si in cazul catararii pe
franghie aruncata cu harhoponul (intrare, observare, fum, gaz, petarde, aruncator de flacari, grenade) n
functie de dotarea avuta.
(4) Aerisitoare, guri de ventilatie, canale, conducte .
In mod special in cladiri mari aceste cai de acces pot fi loclizate prin studierea
cladirii sau interogarii personalui din cladire.
(5) Explozivii pot fi mijloace eficiente de patrundere in cladiri. Personalul specializat in demolari
(genist) poate arunca in aer bucati mici de perete, formand gauri mici in peretilor cladirilor, prin care se
pot strecura nauntru. Trebuie avuta mare grija ca nivelul pregatirii genistilor sa fie foarte buna pentru
prevenirea distrugerilor prea mari.
(6) Vehiculul blindat : poate introduce o echipa intr-o cladire cu relativa sigurata .
22

(7) Generalitati
In multe cazuri procedeul de lucrare poate fi oarecum similar pentru fiecare penetrare. Gazul, fumul
si perdele pot fi de folos ca actiuni pregatitoare de fiecare data.Echipele de interventie antiteroriste trebuie
sa exerseze fiecare metoda discutata potrivit capacitatii lor si sa fie pregatiti pentru oricare dintre ele.
Art.37.- Curatirea unei ncaperi
Cea mai periculoasa parte a operatiunii de curatire a unei camere este intrarea in incapere pentru
stabilirea unui cap de pod . (1) Echipa se va organiza conform celor prezentate anterior. Se cerceteaza
vizual usa pentru depistarea oricaror urme de sarme sau capcane pirotehnice. Verificati daca usa deschide
spre interior sau exterior. Daca usa se deschide spre interior luptatorul apuca mnerul, l ntoarce usor si
deschide usa cu o lovitura puternica cu piciorul, el nu va sta n fata usii cnd loveste cu piciorul ci lateral.
Daca usa se deschide spre exterior se poate atasa la mner o funie, lant sau alt dispozitiv cu
ajutorul carora sa traga usa din partea opusa. Pe timpul acestei manevre nimeni nu trebuie expus,
luptatorii ocupnd pozitii lnga zid si fiind pregatiti sa exeucte foc spre interior, dupa deschiderea usii,
lateral si spre ferestre la etajele superioare.
Daca usa este ncuiata, este nevoie de o ranga sau un corp dur care sa fie folosit pentru a forma o
prghie. Echipa antitero poate deschide ncuietoarea cu ajutorul gloantelor.
(2) Dupa deschiderea uii, lupttorii cei mai apropiai de u pe ambele pri vor folosi oglinzi
ataate la paturile armelor lor pentru a inspecta interiorul. Ei nu-i vor expune nici o parte a corpului
(degete, mini, picioare, genunchi).
Camera va fi controlat din podea n tavan i din col n col. Cei care vor face prospectarea
trebuie s descrie interiorul camerei celor care asigur securitatea. Observarea camerei se execut cu
ajutorul oglinzii. Dac teroristul este localizat, lupttorul i poate vorbi pentru acesta surpriza fiind
imens c l poate vedea. Poate folosi fum, gaz i simulatoare fr s se expun. Poate s scoat teroristul
prin ochirea lui cu eava putii de dup col, ajutndu-se de oglinda unui colef care s-i dirijeze focul. n
mod normal ordinea operaiilor poate fi: dialog, fum, gaz, simulatoare i nu n cele din urm arme de foc
sau asalt.
(3) Dac n camer nu este nimeni, vor intra primii, lupttorii nr.2 i 5, care se plaseaz lng
perete, lng u, ncercnd s gseasc un paravan dup care cerceteaz cu amnunime ncperea. Dac
nu are posibilitatea sse adposteasc, lupttorul va avea grij s devin o int ct mai mic posibil,
ghemuindu-se, ngenunchind sau culcndu-se la podea. Cel de-al doilea luptto va intra pe u i se va
deplasa n camer cercetnd interiorul sub acoperirea primului lupttor intrat. Lupttorii se vor deplasa pe
lng perete, iar din dreptul uii ali doi lupttori vor face sigurana din interior.
n camer evitai ferestrele i lumina, care pot face urmbr.
Micarea se face n poziie de tragere cu armele pregtite. Tratai dulapurile ca i cnd ar fi
ncperi separate, pn cnd acestea vor fi verificate.
Nu v grbii. Uitai.v cu atenie nainte de a face o micare.
Nu atingei nimic din ce nu este necesar, fiindc pot fi capcane pirotehnice.
Asigurai-v, c n timp ce un lupttor se deplaseaz, un altul este gata s acopere.

Fig.6 Deschiderea unei usi

23

Figura 7
NOTA : Nu va expuneti nici o parte a corpului . Asigurati -va ca echipa protejeaza
corespunzator luptatorul cu oglinda

Figura 8
NOTA : In timp ce stati in picioare , in genunghi , sau in pozitia culcat priviti in camera cu
ajutorul oglinzii . Fiecare pozitie asigura o perspectiva diferita a camerei Permiteti celui din fata sa
priveasca direct oglinda dumneavoastra . Aceasta va va asigura o mai buna perspectiva a camerei.
.

Figura 9
NOTA : Cercetarea trebuie sa fie completa , acoperind intreaga camera .
24

Figura 10

Figura 11
Aceasta se foloseste de obicei pentru camere mari sau pentru camere nedecomandate (tip vagon)
ce necesita miscari continuue dintr-o camera in alta .
25

METODE DE INTRARE
Un luptator cu harpon il arunca prin
fereastra de la ultimul etaj , in timp
ce sta cat mai aproape de cladire .
NOTA : Luptatorul ce arunca
harponul trebuie sa aiba foc de
acoperire in orce moment .
Figur

Figura 12

Odat ce harponul a ptruns pe fereastr,

acesta, este tras ntr-un col i legat strns,
pentru a ne asigura ca tine.

Privirea interioara a
unei pozitii
corespunzatoare a
harponului

Fig.13

26

Doi membri pot ridica un al treilea la o

fereastra joasa , tinundu-i picioarele cu
mainile

Fig.14

Fig. 14

Doi membri pot ridica un al treilea la o

fereastra joasa , tinnd o placa sau un
obiect asemanator

Fig. 15
27

MIJLOACE SUPLIMENTARE DE ACCES LA USI SI FERESTRE

Fig. 16

O usa incuiata cu zavor si lacat poate fi

penetrata cu ceva mai multa dificultate .
Zavorul poate fi scos din tocul usii iar lacatul
poate fi spart cu ajutorul unei securi sau al
unui ciocan greu .

Daca ne confruntam cu o usa care se deschide catre

inauntru , folositi un ciocan greu si loviti usa chiar sub maner
cu o lovitura puternica . Daca nu reusiti de prima data ,
operatiunea poate continua pana cand usa se va deschide .

Daca usa se deschide in afara , introduceti o

ranga cu un capat plat intra usa si zavorul yalei ,
cat mai aproape de locul in care zavorul intra in
yala . Actionati cu presiune parghia asa cum este
aratat
in figura din stanga . In cursul
evenimentelor este dificil sa introduceti parghia
intre usa si zavor ; infiget-o cu ajutorul unui
ciocan .

28

OGLINDA Un accesoriu extrem de important al echipamentului orcarei echipe este oglinda

Oglinzile convexe
( schema de mai jos ) pot oferi echipei un avantaj imens asupra inamicului in orce tip de operatie .

Folosirea oglinzii va fi explicatata in urmatoarele pagini. La intrebari de genul ,, Ce sa intampla daca

tipul imi impusca oglinda ? , raspunsul este : ti cumperi una noua , si i multumesti lui Dumnezeu ca
nu a fost capul tau in locul ei .
Daca trebuie sa folosesti oglinda si localizezi inamicul intr-o pozitie in care el este bine acoperit si este
nevoie ca el sa se miste pentru a-ti indeplini misiunea , poti spune ceva sa-l impresionezi , de genul
Uite-l acolo in colt dupa birou . Trimite-l pe Ion pe langa perete sa-l impuste prin perete, eu o sa-i
directionez focul .
Acesta va avea un efect enervant asupra inamicului ; unu, poti sa-l vezi , si doi vei putea sa-ti
directionezi focul asupra lui .
FOLOSIREA OGLINZII

Exemplu de oglinda atasata de patul sau teava unei arme M16 . Oglinzile pot fi atasate la patul
sau teava oricarei arme din echipa . Carabinele sunt de regula mai lungi decat M16 si pot oferi o
perspectiva mai buna . Atunci cand nu se foloseste oglinda , acoperit-o cu o husa de molton vopsita in
negru . Acesta va proteja oglinda de socuri si elimina reflexiile nedorite , neampiedicand folosirea
armei . NOTA : Husa de molton se va folosi doar pentru oglinzile montate pe patul pustii .

29

Oglind folosit pentru

inspectarea interiorului unei
camera

NOT: nici o parte a corpului

nu este expus

Fig.17

Un lupttor ntins pe spate observ scrile de dedesubt cu ajutorul oglinzii

Fig.18

30

Rmnnd n casa scrii un lupttor poate supraveghea scrile de jos n sus

In acest exemplu luptatorul este capabil sa

priveasca dupa colt , fara asi expune nici
oparte a corpului .
NOTA : un alt luptator din echipa trebuie
pozitionat acolo de unde poate asigura
imediat foc de acoperire

Oglinda este suficienta pentru

observarea spatiului de dincolo de ziduri
sau garduri
, permite unui luptator
sainspecteze cladire printr-un geam lateral
fara a se expune personal sau fara a intra
in cladire
Fig.19

Fig.20

Art.38.- Curirea unui gang sau a casei scrilor

Utilizand principii potrivite ale acoperirii cu foc , miscarii si lucrului in echipa , abordarea unui
gang sau a casei scarii poate fi tratata cu un gard foarte diminuat de risc .
(1) Inainte de toate trebuie sa va asigurati ca baza operatiunii este in deplina siguranta . Aceasta
implica opertiuni de cautare si curatire pentru a asigura perimetrul sau indentifica orice persoane ostile
sau capcane pirotehnice .
(2) Odata indeplinite aceste misiuni , trebuie plasati puscasii pe ambele parti a bazei casei scarii .
Pot exista situatii in care nu pot fi tinute ambele margini . In aceste situatii folositi doar o parte pentru a
pozitiona echipa , dar fiti gata sa acoperiti si cealalta parte atat vizual cat si cu foc .
(3) Dupa ce ati asigurat baza casei luptatorii trebuie pozitionati asa cum este indicat in figura 21.
Notati ca luptatorii cei mai indepartati de scara asigura securitatea flancurilor .

Securitatea
flancurilor

Echipa de asalt

Fig. 21

31

Echipa de iluminare i
observaie

Securitatea
flancurilor

NOTA : In nici o clipa premergatoare asaltului nimeni nu trebuie expus deschiderii focului din fata
scarii , sau pana cand acesta nu este curatata pentru a va plasa luptatorii in partea celalta a deschiderii ,
ati putea fi nevoiti sa folositi o alta intrare a cladirii sau sa va folositi oglinzile si lanternele pentru a va
asigura ca pasii vostrii vor fi facuti in siguranta.
(4) Cei doi oameni din interiorul bazei casei scarii vor lumina si observa scarile , in timp ce ceilalti
doi luptatori din partea cealalta a bazei vor asigura foc de acoperire in caz de nevoie . De partea care
are misiunea sa lumineze si sa observe scarile un luptator va folosi lanterna de colt pentru a extinde
lumina dupa colt . Cealalta luptator va inspecta spatiul cu ajutorul unei oglinzi atasate la patul armei .
Omul cu oglinda va trebui sa-l dirijeze pe cel cu lanterna pentru a o ridica, coboar , sau pozitiona fluxul
de lumina . O cautare sistematica si inceata va trebui facuta astfel pentru toate ungherele . Vedeti
figurile 22 si 23 .

Fig.22

Fig. 22

NOTA : Cercetarea vizuala va fi facuta cu o lanterna de colt si oglinda atasata de patul armei .In nici
o clipa luptatorii nu trebuie sa-si expuna parti ale corpului in bataia focului advers.

Fig.23

NOTA : Lumina a maturat scarile sistematic de josin sus . In acest moment observatorul va
da verde asaltului daca scarile sunt sigure .
(5) Dupa ce au terminat cercetarea vizuala , cei doi luptatori care asigura flancurile, se vor
pregatii si ei vor pregati si ei sa se mute pe scari . Daca exista o deschidere in capul scarilor si cei doi
luptatori care urca scarile vor sta cat mai aproape de zid , pe partea cu deschiderea . Daca exista un T
in capul scarilor ( o deschidere pe abele parti ) , trebuie imbraisati ambii pereti . Daca aveti impresia
ca inamicul sta lipit de unul din peretele din acea parte . Motivul este ca acea persoana ar trebui sa se
expuna el insusi pentru a putea trage .Vedeti figurile 24 si 25 .

32

Fig. 24
NOTA : Imediat ce echipa de asalt este pe scari , observatorul initial si luptatorul cu lanterna isi inceteaza
acea activitate .

Schita laterala a unui asalt pe scari

Fig. 25

(6) Primul luptator care urca pe scarile trebuie sa aiba o carabina indreptata catre capatul scarilor .
El trbuie sa fie pregatit sa traga instantaneu la un pistol , o mana , o fata , sau teava unei pusti .
Al doilea va purta o arma usoara si o lanterna care va lumina in jur .
NOTA : Luptatorii care au sarcina expresa luminarea scarilor isi observarea acestora vor
continua aceasta activitate pana cand echipa de asalt a ajuns pe scari .
Observatorul cu oglinda va fi acela care va da semnalul de atac ( atunci cand este sigur ca scarile sunt
libere ). Cel de-al doilea luptator va sta cat mai aproapre de spatele primului . El va avea arma usoara
tintia pe deasupra umarului luptatorului din fata ( umarul cel mai apropriat de perete ),in cealalta
mana( tinuta departat de corp si indreptata inainte )el va tine lanterna pentru a asigura o iluminare
continua.
In nici o clipa nu trebuie incetata observarea scarilor. Asta include si momentul asaltului .Ambii
luptatori vor trebui sa ajunga cat mai aproape de capatul scarilor . Odata
declansat asaltul ,
luptatorul care in prima faza asigura iluminarea , isi va indeparte arma in susul scarilor pentru suport cu
foc . O pusca cu precizie sau o carabina .Odata ce s-a ajuns in capatul scarilor se vor aplica metodele de
curatire a camerei .Daca scarile sunt luminate nu este nevoie de lanterna .

33

SECTIUNEA a 5-a
Operatiunea de curatare a casei scarilor
Art.39 Daca treceti nepasatori de casa scarilor , fara sa tineti seama de metodele insusite privind o
cercetare atena , va fi o operatiune riscanta si foarte periculoasa. Urmarind metodele descrise veti obtine
un avantaj distinct pentru echipa atunci cand va trebui sa idepliniti aceasta misiune .
Primul lucru pe care trebuie sa il faceti atunci cand curatati casa scarilor este sa fiti siguri
ca baza scarilor este asigurata . Odata aceasta terminata , puteti incepe urcarea .
(1) Numarul 1 si 2 se pun in miscare de la baza scarilor . Numarul 1 are responsabilitatea curatirii
portiunii de urcare (deasupra) ; cu oglinda de pe arma sa va cerceta zona , in timp ce numarul 2 va
asigura acoperirea . Figura ( 26, 27, 28 ).
(2) Cand numarul 1 este sigur ca varful scarilor este curat , va instiinta comandantul echipei care
o sa numeasca pe 3 si 4 pentru a asigura baza scarilor si a-i sprijini cu foc pe cei ce urca , daca va fi
nevoie . Numarul 1 nu trebuie niciodata sa piarda contactul vizual cu varful scarilor cat timp ceilalti isi
ocupa pozitia . ( Figura 28 si 29 ).
(3) Cand 3 si 4 sunt pe pozitiile lor , numarul 1 misca oglinda sa in asa fel , incat numarul 3 si 4
sa poata observa zona palierului de mijloc dintre scari . Este foarte important deoarece acea portiune
reprezinta prima zona periculosa . ( Figura 30 ) .
(4) Cand se va constata ca scarile sunt curate , nr. 2 si 5 se vor pregati sa urce . Nr. 1 va da ca totul
este O.K. ( el va observa continuu cu oglinda sa ) . Atunci cand este dat O.K. , nr. 2 si 5 urca parte cotita
a scarilor ( inapoi ) cu armele pregatite pentru a deschide foc . Fiecare om va asigura prima jumatate a
varfului scarilor pana la alt palier ( stanga la centru , centru la dreapta ) . ( Figura 31, 32 )
(5) Imediat ce 2 si 5 sunt in pozitia unde pot acoperi tot varful scarilor ( palierul ) , nr. 1 urca
scarile pentru a asigura o acoperire suplimentara . Nr.6 va ocupa locul nr.1 nr. 3 si 4 urca scarile la
comanda .

Fig.26

34

2
Fig. 27

Fig. 28
35
1

2
4

C
a
ps
a

Fig 29

2
Fig. 30
36

2
5

6
Fig. 31

3
Fig. 33

37

2
5

6
Fig. 32

4
Fig. 34
38

CAPITOLUL 3
OPERATIUNI SPECIALE
SECTIUNEA 1
Operatiuni de evacuare a unei cladiri spatioase
Art.39.- De regula curatirea unei cladiri spatioase seamana cu operatiunea de curatire a unei
zone exterioare .
Trebuie luate urmatoare masuri :
- sa mentineti distanta necesara de obiectiv
- sa asigurati securitatea prin observare ( fata , lateral , spate si la verticala )
-sa fiti pregatiti sa incepeti lupta in orice moment
- echipa ( ele ) de supraveghere sa aiba o arie bine determinala , astfel incat sa se execute
cercetarea intrgii zone cu responsabilitatile impartite pe echipele participante .
- se descopere toate detalilie si amanuntele despre apararea teroristilor din cladire .
acoperirea si sprijinirea trebuie folosite la maximum
-localizai teroritii din cldire nainte de a v localiza ei
- dup localizare, acionai astfel nct s-i fixai pe poziii, s le limitai micarea
- nu pierdei contactul cu teroritii
- tragerea echipei asupra teroritilor trebuie executat nainte ca acetia s v descopere
- folosii posibilitile de acoperire din zon pentru a v mica, ocupai alt poziie i lovii
din nou teroritii
- dialogul, folosirea gazului sau a fumului, folosirea simulatoarelor, a asalturilor simulate
sau folosirea trgtorilor de elit pentru executarea unui foc eficace (mortal)
- cnd, dup negocieri se accept evacuarea ostaticilor, acetia trebuie inui sub paz pentru
ca printre ostatici s nu fie i teroristi. Ostaticii eliberatuitrebuie ntotdeauna perichiziionati.
Art.40.- Tipuri de actiune
Succesul este asigurat de miscare lenta si observare atenta inainte de a face deplasarea.
Pastrarea distantei dintre membrii echipei.
Pastrarea armelor in pozitie de atac (inainte)
Tinerea directiei de tragere a armei intainte (pozitia inamicului)
Folosirea tuturor acoperirilor posibile si a elementelor de mascare din zona respectiva
Urmarirea cu atentie a persoanelor nevinovate (in special daca teroristii se refugiaza in cladiri
unde exista civili
Cea mai buna cale de rezolvare cu cei care nu pot fi considerati nevinovati este sa le pui catusele
si dupa aceea sa le stabilesti identitatea. Dupa ce un etaj a fost cercetat si pus in siguranta, subunitatea
instaleaza cordonul si asigura securitatea etajului. La fel se procedeaza si pentru scarile din interiorul
magazinului.
ACTIUNI INTR-O CLADIRE SPATIOASA
Cooperarea si gndirea modului de actiune.
Echipa B asigura sprijinul de foc al echipei conducatoare
(din fata). Ea actioneaza pe olinie directionala cu echipa
conducatoare si isi poate face siguranta.
Actiunea in cazul in care nu exista spatiu pentru echipa
din spate aceasta executa manevra impotriva obiectivului
ECHIPA
folosind fumul, gazul si simulatoarele.
Doua echipe vin pe o linie indreptata perpendicular pe obiectiv.
Toata inaintarea este calculata cu manevre de asalt.
Aceasta manevra este folosita numai atunci cand alta cale
spre obiectiv nu este posibila Aceasta este cea mai putin
dorita. In acest caz se folosesc din plin gazul, fumul si
simulatoarele.

39

Echipa din spate manevreaza

si se deplaseaza de-a lungul zidului
pe o directie controlata sau pe o
directie acoperita (ascunsa), dupa
care ocupa in formatie de lupta
(desfasurata) o pozitie in apropierea obiectivului. Echipa cealalta
continua inaintarea pe o pozitie
similara. Amandoua echipele pot
sa atace. Fiecare echipa este
sustinuta cu foc propriu pana la
sfarsitul asaltului.

Echipa A
OBIECTIV

Echipa B
ECHIPA
Este recomandabil ca atunci
cand echipa din spate foloseste
o cale acoperita spre obiectiv si
echipa din fata nu are posibilitatea de a sustine inaintarea, sa
se foloseasca gazul, fumul si
simulatoarele.

OBIECTIV

40

Art.41.- Persoane baricadate

Termenul de persoane baricadate, cuprinde orice persoan care dintr-o poziie pregtita se
mpotrivate personalului antitero sau forelor de ordin. Persoanele baricadata pot fi trgtori cu ostatici,
un grup de fanatici sau criminali implicai n aciuni criminale, care aiu poziii defensive n cldiri,
magazine sau ntreprinderi.
Tehnicile de curire a cldirilor: variantele de aciune, intrarea n cldiri, operaiuni de
curire a scrilor, instruciuni cu privire la lunetiti, practici de combatere a infractorilor, operaiuni de
eliberare a ostaticilor, pot fi folosite n mai multe feluri pentru dislocarea persoanelor baricadate.
Art.42.- Etape din aciune:
(1) Ofierii ajung n zona de aciune ca rezultat al unui telefon, plngere, telegram, ordin sau
observarea personal i ei vor fi cei care stabilesc exact dac este o situaie cu persoane baricadate.
(2) Pentru orice evenimente, ei vor solicita ntriri i vor face tot posibilul pentru calmarea i
controlarea situaiei.
(3) Subunitile antitero vor fi ndrumate s se adune n zona de siguran, departe de locul de
deplasare a aciunilor.
(4) Ofierul responsabilul cu rezolvarea situaiei va aprecia situaia i va stabili msurile.
(5) Ofierul va repartiza sarcinile unitilor la locul de desfurare a aciunii (cordonul de protecie
a zonei, evacuarea civililor din zon, stabilirea unui punct de comand, dirijarea traficului n zon,
culegerea de informaii despre subiectul n cauz etc.) i va cere ca orice unitate suplimentar i
echipament s fie trimis la locul stabilit.
(6) Va fi ncercat comunicarea prin voce cu teroristul, pentru a se detensiona situaia. Pentru
comunicarea cu teroritii se pot lua n calcul preotul, psihologul sau rude (prieteni) ale teroritilor. Dac
este posibil teroritii vor fi contactai telefonic.
(7) Se cer i se studiaz planurile cldirii sau cu ajutorul unor persoane care cunosc zona i
cldirea, se face o schi detaliat. Dac este necesar se vor stabili alte tactici pentru a determina pe
teroriti s slbeasc rezistena. Echipamentul special cerut este distribuit i folosit.
(8) Se iniiaz msuri active de dislocare a teroritilor baricadai.
(9) Folosii numai forele minime necesare pentru capturarea sau neutralizarea teroritilor.
NOT
:Trebuie fcute eforturi n vederea rezolvrii situaiei n mod panic. Msurile
active imediate sunt luate pentrua proteja viaa persoanelor nevinovate din zon.
SECIUNEA a 2-a
Consideraii psihologice n situaii cu luare de ostatici
Art.43.- Cele trei tipuri de teroriti: criminal, psihopat (dezechilibratul mintal) i teroristul fanatic
(politic sau religios) putem s-i ntlnim n toate situaiile n care se iau ostatici.
Art.44.- Teroristul criminal ia ostatici pentru a preveni arestarea i pentru a avea obiectul de
trguial (negociere) considernd c aa va scpa. n astfel de cazuri, mai ales la nceput, situaia se poate
agrava foarte repede. Dac situaia se prelungete, ea poate fi controlat i se va calma puin. Dac
criminalul st mai mult cu ostaticul sunt anse ca cel din urm s supravieuiasc.
Micrile echipei antitero, pentru preluarea controlului, trebuie executate n linite i n ascuns.
Echipele de intervenie se in ascunse pe timpul negocierilor, iar mulimea ndeprtat din zona aciunilor.
Cel mai bine pregtit pentru negociere, din subunitate (eventual psihologul sau preotul) trebuie s
contacteze atent teroritii i s negocieze cu ei. Telefonul este cea mai bun metod pentru a face aceasta.
Negociatorul trebuie s cunoasc jusisdicia i de aceea cnd va fi nevoie vor fi solicitai negociatori de la
structurile specializate (M.I., Fore Speciale, SRI, SPP). Reinei c teroristului i va fi sigur team c va
muri sau c va fi rnit. Numai cnd va accepta gndul acesta se pot froctifica discuiile i poate fi
manipulat. Cnd se ntmpl aceasta, teroristul (ti) i va da seama de situaia n care se afl i vor da
drumul la ostatici.
NOT:
Teroritii criminali trebuie s fie siguri c dac vor renuna nu vor fi ucii. Normalitatea trebuie s
triumfe. Echipele antitero trebuie inute ascuns.Teroritii vor fi probabil mult mai raionali, dac o
personalitate va fi prezent n apropierea zonei. Teroritii criminali pot aciona si-n stilul Kamikaze.
Art.45.- Teroristul psihopat:
41

Acest tip de terorist este mult mai periculos, iar n cazul lurii de ostatici este imprevizibil. Ei au o
concepie deformat fa de societate i oameni, n general. Nu fac deosebire ntre bine i ru, iar propria
persoan nu-i intereseaz, fiindc nu se gndete la consecine. Acest tip de terorist sufer de tulburri de
personalitate i nusunt niciodat n situaia de a-i putea controla total manifestrile.
Teroristul psihopat, odat cu controlul asupra ostaticului va ncerca s controleze situaia, iar
ncercarea de a exercita un control asupra lui poate constitui o ncercare groasnic pentru ostatic.
Comportamentul lui va fi cu predilecie anormal. n unele cazuri, ostaticul poate reprezenta o
ans pentru a dovedi c este om sau poate nsemna ceva. n unele cazuri poate avea tendina de
sinucidere. El poate face nite revendicri imposibile, tiind c nu pot fi rezolvate i este convins c
rezolvarea situaiei va fi moartea, aceasta fiind distrugerea psihopatului. Folosirea forei va determina,
probabil, creterea incidentelor i dau posibilitatea s fie mediatizate tendenios.
Art.46.- De obicei teroritii au motivaii politice, religioase sau sociale. Teroritii plnuiesc bine o
aciune care are drept scop luarea de ostatici. Dup alegerea i reinerea persoanei vizate, teroritii pot
obine o audien de la ostatici, de cele mai multe ori folosind ostaticul (i) ca pe un instrument de
nelegere. Teroriti fanatici pot lua i ostatici necunoscui, cu scopul de a demonstra vulnerabilitatea
omului obinuit, chiar n condiiile n care sigurana acestuia este asigurat de poliia prezent pe strzile
oraului.
Art.47.- Teroritii ce acioneaz n grupuri sunt, n general, bine narmai, echipai i pregtii
tactic. A etia au convingeri profunde despre cauza lor. Teroritii dau dovad de un curaj care le este
caracteristic i de abilitate pentru a manipula situaia n favoarea (avantajul) lor.
Sdirea nencrederii ntre grupul de teroriti, crearea de ndoieli cu privire la cauza lor poate duce la
prbuirea aciunii de luare de ostatici.
Foarte puini teroriti fanatici i vor da viaa pentru o cauz despre care nimeni nu tie nimic.
SECIUNEA a 3-a
Negocierile n cazul aciunii de luare de ostatici
Art.48.- n condiiile lurii de ostatici de ctre teroriti, subunitile de I., V.M., Cc. i altele,
pregtite n lupta antitero, de regul, vor bloca zona sau cldirea unde sunt teroriti cu ostatici i vor
atepta sosirea unui ofier specializat n negocieri. Acetia pot fi de la ealoanele superioare sau de la alte
structuri militare (SRI, M.I., sau din ministerul aprrii, pregtite pentru astfel de situaii).
De regul, ofierul negociator va angaja conversaia cu teroristul (i) prin intermediul megafonului
din apropiere, sau cu telefonul, dar dinapoia unei acoperiri care s-l protejeze. n acest timp lunetitii vor
ocupa poziii care permit un foc decisiv.
Cnd teroritii se afl n interiorul unei cldiri, iar lunetistul (ii) nu-l pot observa, ofierul
conductor de aciune, va stabili poziia de flanc cu poziia teroritilor, iar aceasta doar n cazul cnd se
angajeaz negocieri, iar n timpul discuiilor teroritii devin nencreztori, de faptul c forele antitero le
vor rezolva cererile. Lunetitii din poziia ocupat trebuie s fie pregtii pentru anihilarea teroritilor.
Art.49.- Dac dialogul, fumul saugazul au dat gre, teroritii vor fi anihilai cu foc dup
distragerea ateniei acestora i arma lor nu mai este ndreptat spre ostatici. Pentru reuita aiunii i
evitarea pierderilor n lupttori antitero, acetia trebuie s aib vest antiglon i trebuie s evite a intra n
raza de aciune a armamentului teroritilor.
Lupttorii antitero nu vor admite teroritilor s prseasc cldirea, ntruct acetia pot lua ali
ostatici.
Membrii echipei, grupei sau plutonului nu trebuie s se expun fiindc astfel dau libertate de
micare teroristului (lor).
Conductorul echipei are obligaia de a liniti teroritii, pentru a asigura supravieuirea ostaticilor.
Lunetitii trebuie s fie permanent pregtii pentru a avea avantajul anihilrii teroritilor.
Este posibil ca teroritii s elibereze din ostatici, sau s ucid unul cnd consider c a venit
timpul i deine n continuare doi-trei sau mai muli ostatici.
Membrii echipei, grupei, plutonului trebuie s fie antrenai n psihologia rezolvrii unor astfel de
situaii. Aceast pregtire ajut echipa n determinarea urmtoarei micri a teroritilor i modul de
aciune pentru a nu pune n primejdie viaa ostaticilor.

42

SECIUNEA a 4-a
Procedee de aciune
Art.50.- Echipa (grupa, plutonul) desfoar urmtoarele activiti:
- blocarea teroritilor i ostaticilor cu un minim de personal
- stabilirea perimetrului interior, ce urmeaz s-i conin pe teroriti i ostatici
- informarea comandamentului ealonului superior i a instituiilor abilitate, asupra situaiei
aprute
- dirijarea amplasrii ofierilor venii la faa locului:
- n perimetrul interior
- n zona de ansamblu (zona de concentrare a forelor)
- n perimetrul exterior
- inerea forelor disponibile (arme, echipe speciale, echipamente) n ascuns
- se evacueaz personalul civil n afara zonei de aciune (operaii)
Art.51.- Conductorul aciunii antiterorist n cazul rezolvrii unei situaii cu luarea de ostatici
trebuie s acioneze astfel nct s nu atrag atenia.
Situaia cu luare de ostatici este o situaie exploziv, iar modul de aciune trebuie s fie inut secret
pentru pres i personalul auxiliar.
La nceput teroritii au avantajul (domin situaia), dar cu ct trece timpul teroritii devin nervoi
i ngrijorai pentru sigurana lor. Apariia mai multor lupttori antitero le pot spori nervozitatea, iar
aceasta poate constitui momentul n care ostaticul este ucis.
Localizarea complet, linitirea atitudinii fa de ostatici i scurgerea timpului duc la creterea
sanei ostaticilor de a nufi ucii.
Conductorul aciunii contacteaz teroritii, preferabil prin telefon, trage de timp pn cnd obine
planul cldirii, aduce oameni care-l cunosc pe teroriti i pune bazele planului de aciune.
Negocierea trebuie fcut de o persoan competent i antrenat n negocieri, care trebuie s
menin dialogul cu teroritii.
Art.52.- Este interzis furnizarea de armament teroritilor sau efectuarea unui schimb de ostatici.
Negociatorul trebuie s abat atenia teroritilor de la astfel de intenii i s-i comunice c deciziile
vor fi hotrte de personal superior.
Dac teroritii refuz dialogul cu un negociator, se ncearc dialogul cu o alt persoan, iar dac
au fost aduse rude sau prieteni, vor fi folosite acestea.
Presa se ine ct mai departe de zona de operaii. Prezena acesteia d teroristului puteri noi.
Scurgerea timpului determin pe teroriti s neleag complet poziia n care se afl, vor fi mai
obosii i n multe cazuri devin capabili de raionament, iar aceasta genereaz primii pai spre rezolvarea
situaiei.
Pe timpul negocierii, perimetrul interior se poate strnge discret spre poziiile teroritilor, pentru a
face posibil o lovitur decisiv. Tot n acest timp se aduce echipamentul special n zona de concentrare a
forelor (pompieri, ambulane, etc.).
Se asigur ca sosirea acestora s se fac fr sirene sau alte semnale sonore.
Asaltul se d la ordin.
Dac teroritii se mic avnd ostatici sub control, ei vor fi urmai de personalul antrenat.

43

SCHEMA DE DESFASURARE A PERSONALULUI

XX X X
X
X
X
X
X
X
X
XXX

Fig.37

Unde
- Zona de ansamblu /
Zona de concentrare a
fortelor si punctul
de comanda

- Localizarea
teroristilor

XXXX
X
X
X
X
X
X
X
XXX

- Perimetru interior
- Perimetru exterior

SECIUNEA a 5-a
Situaii posibile
Art.53.- Dac teroritii dein un numr de ostatici i ucid unul, este aproape sigur c vor dori s-i
omoare i pe cei rmai.
Echipa (grupa, plutonul) va trebui s dea un rspuns imediat printr-un asalt decisiv.
44

Comunicarea cu teroritii se face prin telefon; fa n fa (cu un negociator mbrcat civil);

megafonul sau radioul.
Dac dai teroristului o staie radio pentru a putea comunica cu el, trebuie ca ntre membri echipei
s se foloseasc o alt frecvan sau alte mijloace de comunicaie.
Art.54.- Paii de baz pentru rezolvarea unei situaii cu luare de ostatici sunt:
A BLOCA (zona de aciune a teroritilor); A LINITI (a stpni situaia); A IZOLA; A
CAPTURA (a aresta).
Se realizeaz o rezerv pentru nlocuirea personalului din zona obiectivului.
Pai de urmat:
- stabilirea perimetrului interior
- stabilirea perimetrului exterior de control
- limitarea/calmarea reaciei personalului din pluton de care nu este nevoie
- stabilirea unui punct de comand
- evacuarea civililor dup necesiti
- solicitarea negociatorilor i a altor echipe antitero pentru sprijin
- obinerea tuturor informaiilor folositoare
- poziionarea echipei (echipelor) n cele mai bune zone
- nlocuirea personalului de poliie din perimetrul interior cu personal din subunitatea antitero
-obinerea celei mai bune poziii tactice
- negocierea
- pregtirea pentru a reaciona n caz de necesitate.
Art.55.- Negociatorul i membri subunitii antitero trebuie s aib n vedere ca cele trei tipuri de
personaliti posibile ale unui terorist pot reaciona dup cum urmeaz:
Teroristul Criminal: Dup confruntarea iniial de obiecei va raiona.
Teroristul fanatic religios: Nu este dispus s moar fr publicitate, de aceea presa trebuie inut la
distan, pentru a nu-i spori plcerea de a ucide.
Teroristul dezichilibrat mintal sociopat: Este imprevizibil total, deosebit de periculos, trece rapid
prin toat gama de strii de pa paranoe la schizofrenie impulsiv, aproape c nu-i pas ce este bun pentru
el (nu se gndete la persoana lui).
Art.56.- Negociatorul i lupttorii antitero trebuie s aib n vedere c pentru ostatici este posibil
s apar:
Sindromul Stockholm: Ostaticii simpatizeaz cu teroritii. Din anumite motive, ostaticii care
petrec un timp cu teroritii, ncep s se identifice cu acetia, iar uneori, direct sau indirect, l asist. Exist
situaii cnd ostaticii refuz s depun mrturie mpotriva teroritilor care i-au inut ostatici.
Art.57.- Adaptarea la ntuneric: reprezint posibilitatea ochilor de a se acomoda cu nivelul sczut
de iluminare. Sunt necesare 30 de minute pentru celulele baston celule din retina ochiului care produc o
substan chimic, numit purpur vizual, care ajut activitatea celulelor dirijatoare i care nzestreaz
vederea nocturn s se adapteze. Pentru a obinui ochii mai repede este indicat s se poarte ochelari de
soare de nuan rocat n zona luminat i s-i scoat n zona ntunecat (durata obinuirii va fi de 5-10
minute).
Dup obinuirea cu ntunericul nu trebuie s mai privii o surs de lumin. O secund de privire n
lumin pierde vederea nocturn. Dac trebuie s folosii lumina, utilizai ochelari cu lentile roii pentru
ochi. Dac suntei expui la lumin, nchidei un ochi i lsai pe cellalt deschis. V vei pstra vederea
nocturn ntr-un ochi (cel director). Se folosesc aparate de vedere pe timp de noapte.
SECIUNEA a 6-a
Operaiile n zon ntunecat
Art.58.- Echipele (grupele sau plutoanele) vor efectua apropierea de obiectiv prin salturi sub
acoperirea cu foc a lunetitilor. Pe timp de noapte operaiile sunt mai lente dect ziua (cu o treime fa de
viteza normal). Se efectueaz frecvent opriri de ascultare. Distanele dintre lupttori sunt mai mici dect
n cazul operaiilor diverse pentru a putea controla eventualele probleme. Dispozitivele de iluminat
artificiale sunt folosite n interiorul cldirilor pentru localizarea suspecilor i pentru a le perturba vederea
nocturn. n exterior, va trebui s utilizai iluminarea brusc a unui eventual suspect.
45

Cnd utilizai lumina sau tragei cu arma n ntuneric, inei un ochi nchis. Lumina armei voastre
va afecta vederea nocturn. innd un ochi nchis cnd tragei sau cnd folosii iluminatul, vei fi capabili
s vedei dup ce oprii focul.
Ghidai-v dup umbra (chiar i n ntuneric).
Pstrai-v timp pentru a v adapta ochiul la ntuneric.
Asigurai-v de faptul c echipamentul vostru este silenios. Toi membri echipei trebuie s tie de
localizarea celorlali nainte de a deschide focul.
Planurile de aciune trebuie s fie simple, s nu divizeze echipa. Militarii din echip trebuie s fie
precaui la proiecia siluetei proprii pe ziduri vopsite n culori deschise, ui deschise, guri de aerisire,
canale etc. Este suficien lumin pentru a aprea ca o int relativ clar, dac ochii teroritilor sunt
adaptai la ntuneric.
Lupttorii echipei trebuie s localizeze precis locul teroristului dup flacra la gura evii cnd
acesta execut foc spre unul din lupttori.
Dac are ostatici, revino la procedura pentru cazurile de acest fel.
Dac trebuie s executai asaltul folosii lumina.
Dac nu are ostatici i i-a fost localizat focul la gura evii, echipa trebuie s foloseasc puterea
maxim de foc direct spre lumina vzut.
Gazul poate fi utilizat dac personalul echipei dispune de echipament corespunztor i este
pregtit s-l foloseasc.
Pe timpul instruciei efectuai exerciii i demonstraii de obinere a vederii nocturne, folosirea
luminii artificiale, individual i nu echipa.
n zonele expuse vederii teroristului (alei, strzi, etc.) se vor folosi grenade fumigene iar lupttorii
vor traversa toi odat n fug.
n cldiri trebuie acordat o atenie capcanelor explozive de la ui i ferestre, sau organizrii
aprrii acestora de ctre teroriti.
Fiecare lupttor trebuie s ocupe o bun poziie defensiv, s rmn nemicat 5-10 minute i s
asculte zgomotele din cldire.Ateptai n linite zgomotul teroritilor pentru a-l localiza.
Art.59.- Dac suntei mpucat stai absolut nemicat n cazul cnd v aflai ntr-un loc unde nu
putei cere acoperite. Teroritii v pot crede mor i aa v putei afla oarecum n siguran.
Cnd folosii gaz sau fum afar, verificai direcia vntului. Dac vntul bate nspre tine, arunc
grenada mult n spatele teroritilor. Dac bate din spatele tu arunc grenada fumigen la mijlocul
distanei dintre teroriti i poziia sa. Acelai lucru trebuie s-l facei i cnd se folosete gazul.
Cnd desfurai operaiuni ntr-o cldire mare, desemnai un lupttor pentru a observa tot timpul
zona etajelor.
Art.60.- Totdeauna n operaiuni reale acionai mascai pentru a v proteja identitatea. n cldiri
nu atingei obiectivele dact dac este absolut necesar, deoarece exist pericolul s fie mine (bombe)
surpriz.
Art.61.- n cadrul antrenamentelor urmrii ca luttorii s-i formeze deprinderi de a privi
obiectivul de 10 ori i apoi, v micai o dat.
Cnd un lupttor se mic (deplaseaz), trebuie ca cel pentru un alt lupttor s-l acopere.
Antrenamentele pentru tragere trebuie s-i formeze pe lupttori s foloseasc armele cu ambele mini.
n cldirile mari, pentru determinarea locului teroristului trebuie observat flacra la gura evii,
praful mprtiat n jurul armei, umbra sau silueta profilat la ferestre sau ui etc.
Fumul i gazul va fi utilizat, ori de cte ori acestea creaz avantaj echipei sau lupttorilor antitero.
Dac este posibil folosii simulatoarele i oglinzile.
Verificai dac a-i neles ordinele primite sau dac subordonaii lea-u neles complet.
Lupttorii antitero vor efectua o instruire special cu genitii pentru a fi n msur s realizeze
mine surpriz sau s le dezamorseze atunci cnd teroritii le-au amorsat.
Se va pune accent pe amorsarea sau dezamorsarea minelor mecanice, cu ceas, electrice.
n cele ce urmeaz v prezentm cteva tipuri de mine sau bombe:

46

SECIUNEA a 7-a
Minarea unei ui
Art.62.- O capcan pentru o u, foarte simpl i foarte eficient, poate fi construit folosind o
baterie de lantern, o caps electric, explozibil compatibil cu aceasta, fire conductoare i cuie.
ncrctura exploziv se lipete pe peretele de lng u. Capsa electric este introdus. Un fir de
la caps se ataeaz la baterie care trebuie s fie i ea n siguran pe perete. De la catodul bateriei, tragei
alt fir i l dezizolai (la captul deprtat). Un cui este ataat la acest capt.
4
Capsa

Expoziv

Bucl
Cui

Baterie

Cablu

Acest fir este lipit pe tocul uii i se slbete 60-90 cm ntre acest punct i u. Alt fir vine de la caps
pn la tocul uii. O bucl este fcut la captul cel mai deprtat. Firul ataat la baterie trece prin bucl. Doar
dup ce cuiul este trecut prin bucl i suspendat la distan, dezizolai bucla. Cnd se deschide ua, cuiul va
intra n contact cu bucla, nchiznd circuitul i provocnd explozia.
Art.63.- O grenad de mn poate fi plasat ntr-o cutie cu pmnt umed (noroi) cu vrful i cuiul grenadei
n afar. Noroiul se va usca n cutie, n jurul grenadei. Cnd pmntul se usuc complet (pmntul i grenada
constitue o pies) sunt scoase din cutie. Cuiul este tras i pmntul cu grenada lsate pe acoperi sau n rigol
(an de scurgere). Dup un numr de ploi, suficient s spele grenada (s umezeasc pmntul) aceasta se va
activa prin scparea prghiei de armare. Pot trece sptmni dup ce grenada este amplasat
Prghia de
armare a grenadei se nfoar cu cteva straturi de band adeziv. Grenada poate gi landat ntr-o grmad
de gunoi care va fi ars. Cnd gunoiul arde grenada se va activa. De asemenea, grenada poate fi plasat ntrun rezervor de combustibil care dizolv adezivul i activeaz grenada.

Art.64.- Un cartus (proiectil) poate fi plasat intr-o piesa metalica atasata unei piese de lemn cu un cui in
ea (cuiul actioneaza ca un percutor) de asa maniera incat o mica portiune din cartus depaseste marginile
piesei metalice. Apasand pe el se produce detonatia in directia in care tubul este orientat. Poate fi
amplasat pe scari, dupa usi, in lemne sau pe camp.

Metal

Proiectil

Lemn
Cui

47

Capsa cu cui

Presiunea exercitata prin apasare

cu piciorul va declansa proiectilul

Art.65.- O alta capcana simpla,se construieste plasand un obstacol in fata unei usi care va fi
deschisa in timpul cercetarii. Obstacolul este plasat pe o grenada, astfel ca prin greutatea sa, obstacolul
apasa parghia de arme a grenadei.Cuiul de siguranta se scoate. Atunci cand obstacolul va fi nutat pentru a
avea acces pe usa, grenada se va activa. Majoritatea grenadelor au in constructia lor un percutor cu
intarziere. In orice caz, exista grenade care se detoneaza fara intarziere.

Fiti extrem de atent oricand sunteti

obligat sa miscati un obstacol
Daca este posibil, ocoliti intotdeauna
obstacolul.

Grenada are cuiul de siguran scos.

Obstacolul aezat astfel
inct apas prghia de
armare a grenadei.

48