Sunteți pe pagina 1din 16

Esente si

Parfumuri
Realizat de:
Valeria
B

Drochia
-2013-

Cuprins:

Cerbu
Clasa XII

I Introducerea. Istoria
parfumurilor... 3
1.1.
Mesopotamia 3
1.2. Egipt.
3
1.3.
Israel. 4
1.4. Grecia
... 4

II Investigatii.
Descrierea... 5
2.1 Arome
5
2.2.
Parfumuri.. 7

III
Obtinerea..
9
IV Familii
Olfactive.... 10
V Implicatii asupra
sanatatii.12
2

Bibliografie..
.. 14

Istoria parfumurilor

Oamenii au dezvoltat un interes deosebit pentru parfumuri


inca din antichitate, atunci cand ardeau rasini, tamaie si diferite
tipuri de lemn, in timpul ceremoniilor religioase sau pentru a
purifica aerul din incaperi.
Pe langa caracterul ritualic pe care il aveau arderea tamaii si
rasinilor, ori a parfumurilor descoperite in mormintele regale
egiptene, anticii obisnuiau sa inmoaie rasinile si lemnul aromat in
apa sau ulei, dupa care isi ungeau corpul cu lichidul parfumat.

1.1.

Mesopotamia

Inca din perioada culturii mesopotamiene, parfumurile,


uleiurile, esentele incepusera sa fie folosite de cei mai multi, ca
un 3ascin al nobletii, dar si din pura placere. In bogata
biblioteca lasata de sumerieni cercetatorii au descifrat si un
numar impresionant de retete pentru obtinerea uleiurilor si
parfumurilor, alte insemnari relatand rolul jucat de acestea in
ceremonialuri, dar si in viata de zi cu zi. Parfumurile ajunsese sa
fie folosite zilnic, devenind pentru civilizatiile rivale un 3ascin al
dezvoltarii si evolutiei Mesopotamiei, si existau se pare adevarati
maestri, care isi vindeau creatiile placut mirositoare pentru preturi
pe masura.
3

1.2.

Egipt

Ulterior, arta parfumurilor avea sa fie transmisa si Egiptului,


primele marturii istorice datand din jurul anului 100 IdHr. Esentele
si parfumurile erau folosite si aici 4ascinate4nt in ritualurile
religioase si in ceremoniile funerare. Cand mai tarziu in Egipt a
fost inventata sticla, avea sa fie folosita si pentru realizarea
primelor recipiente pentru
parfumuri. Aceasta moda a fost
ulterior exportata si in Grecia,
unde varietatea recipientelor,
din teracota si sticla, a crescut
rapid, pe masura ce farmecul
parfumurilor cucerea noi
civilizatii. In Egiptul Antic s-a
dezvoltat una dintre cele mai
impresionante industrii
cosmetice din acele vremuri, iar
parfumurile jucau un rol 4ascinate.

1.3.

Israel

Asa cum se poate vedea din paginile Vechiului Testament, in


Israel parfumurile si uleiurile au ajuns ca importuri din partea
egiptenilor, 4asc devenita o marfa foarte populara si cautata, bine
platita. Atat de pretioasa, incat potrivit Bibliei Iosif, fiul lui Iacob, a
fost vandut de fratii sai unor negustori de esente, care au plecat
din Galaad, Palestina, spre Egipt. Parfumurile si esentele aromate
sunt mentionate foarte des in Vechiul Testament, demonstrand
cat de pretioase erau acestea pentru evrei. Potrivit cercetarilor, se
pare ca israelitii, desi erau pastori si cultivatori, au deprins
secretele fabricarii parfumurilor de la preotii egipteni. In vremea
lui Moise, 4ascina acesta a primit Tablele Legii,s-a facut un parfum
special pentru ceremoniile religioase, interzis oricui in afara de
preoti. Nici in Noul Testament nu lipsesc referintele la parfumuri,
pentru a aminti doar scena in care Maria, sora lui Lazar, unge cu
mir picioarele Mantuitorului sau cea in care trupul Lui este uns,
potrivit ritualurilor de ingropaciune ale vremii. O alta scena este
cea in care cei trei Magi de la Rasarit ii aduc Pruncului tamaie,
smirna si aur.

1.4.

Grecia
4

Un rol major in istoria parfumurilor a fost jucat de Grecia,


unde idealurile frumusetii, armoniei, proportiei si echilibrului
aveau un rol fundamental nu doar in arta, ci si in viata de zi cu zi.
Ca atare nu a fost pentru nimeni o surpriza ca parfumurile si
uleiurile sa fie preferatele celor care le atribuiau o origine divina,
ca cele care scot in evidenta frumusetea naturala. Potrivit lui
Homer, chiar zeii Olympului i-au invatat pe oameni secretele
fabricarii si folosirii parfumurilor, iar in numeroase scene ale
mitologiei grecesti parfumurile, aromele, esentele sunt prezente
sau create de zeite, nimfe si alte personaje.
Potrivit acestor legende, trandafirul era initial o floare alba si
fara parfum, inainte ca Venus sa se intepe intr-un spin, sangele
zeitei dandu-i culoarea. Cupidon, 5ascinate de frumusetea noii
flori, a sarutat-o, dandu-i parfumul pe care il are si astazi. Dar
dincolo de mitologie, in Grecia s-a dezvoltat repede o adevarata
industrie, mai ales in Creta si in colonii, dar si in alte orase
mediteraneene, la inceput parfumierii fiind veniti din intreaga
lume. In scurt timp au aparut si primii maestrii eleni, care aveau
atelierele in orasele grecesti, vanzandu-si marfa pe strada, in
agora sau in pietele publice, ori mergand de la o casa la alta.
Multi erau foarte cunoscuti si apreciati, mai ales cei care
inventasera noi retete de parfumuri.

II
2.1.

Descrierea
Arome

Aroma este asamblul complex de senzatii gustative si


olfactive percepute la degustarea unui produs alimentar si
detectate de receptorii chimici din regiunea buco-naso-faringiana.
Florile, frunzele, fructele si radacinile plantelor mirositoare isi
datoresc aroma lor caracteristica unor substante organice numite
uleiuri volatile sau uleiuri eterice.Uleiul volatile se gasesc in
celulele secretoare epidermice ale diverselor parti ale plantelor.
Uleiul secretat difuzeaza prin membrane si se raspandeste in aer.
Uleiurile volatile se obtin prin antrenarea cu vapori de apa.
Antrenarea cu vapori de apa se practica in 4 variante diferite:
a) antrenarea la foc direct;
b) antrenarea in curent de vapori;
c) antrenarea cu abur sub presiune;
d) antrenarea la presiune redusa.
Compozitia uleiurilor eterice (sau esentiale) sunt amestecuri
de substante cu diferite functiuni chimice: eteri, esteri, alcooli
5

nesaturati, aldehide, cetone etc. Metode folosite pt. extragerea


uleiurilor eterice sunt:
a) presarea pentru extragerea din coji si fructe (ex. esente de
lamai si portocale)
b) distilarea plantei cu vapori de apa (ex. trandafiri, iasomie,
levantica, flori de portocal etc.)
c) extractia cu solventi volatili (ex. eterul de petrol, benzina
alcool;) se foloseste atunci cand planta contine o cantitate mica
de esenta.
d) extractia cu solventi grasi, nevolatili se foloseste pentru
florile de iasomie si tuberoza; metoda este inceata si costisitoare,
dar se obtin produse fine si delicate.
Uleurile eterice obtinute fie se folosesc ca atare, fie se
separa in componente.
Exemple de arome caracteristice plantelor si substantelor
organice de sinteza, care le pot inlocui cu succes.

Aroma
Structura
Substanta organica
1. mere
acetica
2. migdale
benzoica
3. pere
de amil
4. ananas
de amil
5. rom
etil
6. iasomie
benzil
7. lacramioare
naftalen

C3H-CH=O
C6H5-CH=O

aldehida
aldehida

CH3COOC5H11

acetat

C3H7COOC5H11

butirat

C3H7COOC2H5

butirat de

CH3COOCH2C6H5

acetat de
metoxi-

Deoarece esentele naturale se obtin in cantitati mici si prin


procedee costisitoare, la ora actuala sunt preferate aromele
sintetice.Acestea sunt foarte mult utilizate la obtinerea
parfumurilor si a altor produse cosmetice dar si in industria
alimentara ca inlocuitori ai aromelor fructelor.
Aromele se clasifica dupa anumite criteri:

Dupa provenienta se disting:


6

a) Arome naturale continute ca atare in produse sau


izolate prin metode fizice din produse naturale
ex. uleiuri volatile, extracte din fructe ierburi, radacini;
b) Arome de prelucrare formate din materii prime
naturale (aminoacizi, zaharide) sau obtinute prin hidroliza celor
naturale
ex. aroma de carne
c) Arome sintetice obtinute din materii prime de sinteza
d) Arome identic naturale care sunt fabricate din materii
prime sintetice sau izolate sain materii prime naturale;

Dupa modul de obtinere se disting:


a) arome obtinute prin procedee fizice (de distilare,
extractie)
ex. aromele ce se bazeaza pe uleiuri volatile, diferite extracte
b) arome obtinute prin procedee fizice si chimice
ex. aromele izolate dupa fermentatie
c) aromele artificiale ce se obtin din produse de sinteza

Dupa origine se disting:


ex.
ex.
ex.
ex.

a) arome de provienenta vegetala


condimentele, aromele de fructe
b) arome de provienenta animala
aroma de lapte, unt, miere
c) arome de provenienta minerala
sarea
d) arome de provenienta sintetica
aromele identic naturale

Aroma naturala este aroma compusa numai din substante


aromatice naturale si/sau concentrate aromatice naturale care
pot fi dizolvate in solventi sau depuse pe suport solid cu/sau
adaos de emulgatori naturali. Ex. aroma naturala de mere.

Procedee de obtinere a aromelor naturalele:


1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
frcute.

Antrenarea cu vapori de apa.


Extractia cu grasimi animale.
Extractia cu solventi organici.
Extractia cu gaze lichefiate.
Extractia prin presare.
Absorbtia pe un material absorbant.
Procedee specifice de obtinere a aromelor din sucuri de
7

Aroma artificiala este aroma care contine una sau mai multe
componente aromatizante. Ex. aroma artificiala de zmeura.
Aroma intarita este aroma care contine o proportie definita de
substante naturale sau identic naturale, adaugate pentru a mari
puterea de aromatizare.
Aroma reconstituita este un amestec de substante
aromatizante si/sau identic naturale a carui compozitie
corespunde aproximativ aromei naturale fara alte adaousuri si in
proportii similare aromei naturale. Ex. aroma de portocala
reconstituita.

2.2.

Parfumuri

Parfumul este un preparat cu miros placut, obtinut prin


amestecarea unor substante odorante naturale sau sintetice,
fixatori, solventi etc.este o solutie concentrata, continand 15-30%
ulei de parfum. Uleiul de parfum este amestecul concentrat al
substantelor odorante. Termenul se foloseste si pt definirea
mirosurilor placute.

Fixatorii sunt substante odorante cu punct de fierbere


ridicat si cu masa moleculara mare care intarzie evaporarea
componentelor foarte volatile. Confera parfumurilor persistenta si
ajuta la egalizarea vitezei de evaporare si a difuziei. Cei mai
importanti fixatori sunt:extractele animalice, sinteticele cu nota
animalica, ambra, balsamurile, extractele de licheni. Unii fixatori
sunt inodori sau aproape inodori. Ex. benzofenona si difeniloxidul.
Pana nu demult, parfumurile noastre se datorau florilor, iar
esentele, fructelor. Mirosurile florilor si fructelor se datoresc unor
substante organice simple: eteri, esteri, alcooli nesaturati, etc.,
care se pot obtine si in laborator.Florile, frunzele, fructele si
radacinile mirositoare isi datoresc parfumul lor caracteristic unor
substante organice volatile, numite uleiuri volatile,uleiuri eterice
(esente). La unele plante este parfumata radacina, la altele florile
si frunzele. Din cauza mirosului lor placut, uleiurile eterice se
folosesc in industria parfumurilor. Nu orice substanta mirositoare
este parfum. Pentru ca o substanta sa fie un parfum, trebuie sa
indeplineasca doua conditii: sa fie volatila la temperatura
obisnuita si sa produca asupra simturilor o senzatie placuta.

Principalele componente ale parfumurilor sunt:


a) uleiurile eterice sau esentiale, care se obtin din plante sau prin sinteza;
8

b) moscurile, cu rol in fixarea parfumurilor (ex. ciclopentanona,


ciclopentadecanona)
c) alti compusi cu rol in imbunatatirea proprietatilor parfumului.
Materiale (plante) folosite pentru obtinerea parfumului:
Flori:trandafirul, iasomia, violetele, floarea de portocal, ylang-ylang,
Uleiul de portocal, uleiul de bergamot, rasinile, lemn, vanilia, patchouli,
iris, labdanum.etc.Ingrediente animale: ambergris, castoreum, civet,
musk
Uleiurile aromatice sunt diluate cu o cantitate
corespunztoare de solvent, pentru a le face mai uor de utilizat.
Uleiurile nediluate, att cele naturale ct i cele sintetice conin
concentraii ridicate de compui volatili care pot provoca reacii
alergice, pot produce rni dac sunt aplicai pe piele sau pot
deteriora mbrcmintea.
Dei uleiurile aromatice pot fi diluate prin solveni
ca jojoba, uleiul de cocos fracionat sau ceara, solventul utilizat
cel mai frecvent pentru diluarea uleiurilor din parfum
este etanolul sau un amestec de etanol i ap. Proporia de uleiuri
aromatice (ca procent n volume) dintr-un parfum determin tipul
acestuia:
Extras de parfum: 20%-40% compui aromatici
Ap de parfum (Eau de parfum) 'EdP': 10-30% compui
aromatici
Ap de toalet (Eau de toilette 'EdT': 5-20% compui
aromatici
Ap de colonie (Eau de Cologne) 'EdC': 2-3% compui
aromatici. Marc nregistrat: 'Original Eau de Cologne'
Ap de solide (Eau de Solide) 'EdS': ~1% compui
aromatici: Marc nregistrat: 'EdS'

III

Obtinerea

Obtinerea parfumurilor sintetice se face prin metoda sintezei


organice i purificare. n cazul parfumurilor naturale, procesul este
mult mai indelungat si complex, necesitand multe medote de
9

extragere a compusilor aromatici din materia prim. De obicei,


dupa extragere rezulta uleiuri esentiale, dei pot fi extrase si
uleiuri solide, in funcie de ct cear conin. Toate tehnicile de
extracie modific, mai mult sau mai puin, mirosul compuilor
organici, de obicei datorit temperaturilor ridicate, a solventilor,
ori prin prezena oxigenului in procesul de extracie.

Macerarea este cea mai folosit tehnic pentru


extragerea compuilor aromatici in industria parfumului. Materia
prim este scufundat intr-un solvent care poate dizolva compuii
aromatici dorii. Macerarea poate dura de la cateva ore, pana la
cateva luni. Aceast tehnic este de obicei folosit pentru a
extrage compui care sunt prea volatili pentru distilare, sau care
pot fi uor afectai de temperatura ridicat. Cei mai folosii
solveni sunt hexan-ul si eterul dimetil.

Extragerea folosind dioxid de carbon lichid este


o tehnic relativ nou de extragere a compusilor din materia
prim. Datorit temperaturii sczute i a
lipsei reactivitii solventului folosit, compuii extrai folosind
aceast tehnic ii pstreaz foarte bine mirosul original.

Extragerea folosind etanol se folosete in cazul in


care materia prim are un coninut foarte sczut de ap sau este
uscat. Dac etanolul ar fi folosit pentru a extrage compuii
din plante proaspete, care de obicei contin mari cantiti de ap,
produsul rezultat ar fi foarte diluat.

Distilarea este de obicei folosit pentru extragerea


compuilor din plante, cum ar fi floarea de portocal si trandafirul.
Materia prim este supus unor temperaturi ridicate, iar mai apoi
compuii sunt colectai princondensarea vaporilor distilai.

Distilarea cu aburi se face prin folosirea apei clocotite


pentru a extrage compuii volatili. Vaporii rezultai condenseaz,
iar mai apoi uleiurile esentiale sunt separate de ap. Apa rmas
inc mai contine compui aromatici si este de obicei numit
hidrosol, ori distilat herbal, iar in unele cazuri aceasta este
comercializat.

Distilarea uscat se face prin supunerea materiei prime


la temperaturi ridicate, ns fr a folosi ap pe post de solvent.
10

Compuii aromatici sunt eliberai din materia prim, care mai apoi
se contopesc pentru a forma mirosuri distincte. De obicei, aceast
metod este folosit in cazul unei materii prime lemnoase, unde
un miros cu o senzaie usoar de fumeste dorit in produsul final.

Fracionarea este folosit pentru a exclude anumii


compusi aromatici din mirosul produsului finit. Aceast metod
este mai scump, ins este folosit pentru a elimina anumite
mirosuri care ar fi nedorite si de asemnea compoziia produsului
final este mai uor de modificat.
n cazul in care compuii organici nu pot fi extrai folosind
distilarea, datorit temperaturilor ridicate, iar macerarea nu poate
fi folosit, atunci se incearc absorbirea produsului aromatic in
cear ori uleiuri solide. Folosind alcool etilic, se poate extrage ulei
aromatic. Aceast metod este foarte rar folosit, in special
datorit costurilor de productie foarte ridicate, dar si datorit
existenei a multor alte metode care pot fi mult mai eficiente.

IV

Familii Olfactive

Parfumurile pot fi grupate n diferite familii olfactice, pe teme


sau acorduri, ale acestor parfumiri.

Florale: Parfumuri care sunt dominate de esena unei sau

mai multor flori. Cnd se utilizeaz o singur floare parfumurile se


numescsoliflore (ca de exemplu parfumul Diorissimo al
lui Christian Dior pe baz de lcrmioare).
Chypre: Parfumuri produse pe un amestec de bergamote,
muchi destejar, patchiouli, i labdanum. Aceast familie de
parfumuri i-a cptat denumirea de la parfumul cu acelai nume
creat de FranoisCoty.
Aldehidice: Parfumuri care incorporeaz o familie de
substane chimice cunoscute sub numele de aldehide. Chanel No
5 creat de Ernest Beaux n 1921 a fost primul parfum aldehidic.
Alte parfumuri aldehidice sunt Je Reviens i Arpge. Caracteristica
parfumurilor aldehidice o constituie nota lor "picant" produs de
substane ca Aldehida C12 MNA.

11

Fougre (Ferig): Parfumuri cu o baz de lavand, cumarin

i muchi de stejar. Aceast familie este numit dup


parfumul Fougre Royale produs de Houbigant, primul care a
utilizat aceast baz. Multe parfumuri masculine fac parte din
aceast familie, care este caracterizat prin mirosuri erbacee sau
lemnoase.
Piele: O familie de parfumuri care combin esene
de miere, tutun,lemn, i gudron de lemn, cu un miros care se
aseamn cu cel de piele.
Lemnoase: Parfumuri n care domin esenele lemnoase,
n mod tipic de lemn de santal sau de cedru. Paciuli, cu mirosul
su de camfor este utilizat frecvent n aceste parfumuri.
Orientale: O clas rspndit de parfumuri combin
esena de vanilie sau alte esene de natur animal cu esene
florale sau lemnoase. Parfumul mai poate conine uleiuri
de camfor i rini.
Citrice: O familie veche de parfumuri care, pn de curnd,
consta n special din ape de colonie "rcoritoare" datorit
tenacitii reduse a esenelor citrice. Producerea de noi compui
aromatici a permis crearea unor parfumuri care utilizeaz cu
precdere esene citrice

12

Implicatii asupra sanatatii

In ultimii ani, odat cu dezvoltarea asociaiilor de protecie a


consumatorului i odat cu creterea interesului legat de calitatea
produselor consumate i implicaiile lor asupra sntaii, au
aprut primele acuze la adresa parfumului i a produselor
parfumate n general.
Acuzele s-au intensificat datorit faptului c productorii de
parfumuri nu sunt obligai s informeze cumprtorii n legtur
cu compoziia chimic a parfumurilor. Aceast reglementare e
prevzut datorit secretului comercial.

Printre afeciunile cel mai des ntilnite:

13

Alergia de contact - iritare|iritarea epidermei nsoit de


mancrimi i/sau umflturi. Persoanelor cu boli de piele (psoriazis,
eczeme) le este recomandat s evite contactul cu produsele
parfumate.
Factori declanatori ai crizelor de astm - alturi de poluare,
praf,animale de companie cu blan i fumul de tigar, se regsesc
si parfumurile si odorizantele

Alte acuze la adresa parfumurilor sunt legate de prezena n


compozitia lor a ftalailor, substane chimice controversate n
ultimii ani.
Ingredientele din parfumuri, indiferent ca sunt de origine
natural ori sintetic, pot cauza probleme de sntate dac sunt
folosite in cantiti mari. Alergiile sunt cele mai comune, ns
exist ingrediente care sunt documentate ca fiind cauzatoare
de cancer. De asemnea, unele ingrediente sintetice, pot cauza
probleme hormonale, sistemul endocrinfiind grav afectat. Multe
chimicale prezente in parfumuri, de obicei cele sintetice, sunt
cunoscute ca fiind toxice, unele dintre ele fiind folosite si la sprayurile impotriva insectelor. Unii compusi din parfumurile sintetice
au fost detectai in grasimea uman, dar si in laptele femeilor ce
alpteaz.

Aromele potential alergenice care trebuie


declarate pe etichetele produselor cosmetice
conform legislatiei europene.
Compus

Compus

14

Cinamat de amil

Citronelal

alcool anisilic

Alcool amyl cinamilic

Alcool benzilic

Hexil cinamaldehida

Cinamat de benzil

Salicilat de benzil

Alcool cinamilic

Limonen

Farnesol

Aldehida cinamica

Citral

Metil heptin carbonat

2-(4-t-Butilbenzil)
propionaldehida
Eugenol

Cumarina

Linalol
Hidroxicitronelal
Benzoat de benzil
Isoeugenol

3-Metil-4-(2,6,6-trimetil-2-ciclohexen-1il)-3-buten-2-ona
Geraniol
Hidroximetilpentilciclohexencarboxalde
hida
Extract de muschi de copac
Extract de muschi de stejar

bibliografie:

1.000 de parfumuri, Octavian Coifan, Editura


Curtea Veche

http://www.referat.ro/referate/Chimia_stiinta_experi
mentala_456f4.html
15


Parfumul, Mic Enciclopedie, Octavian Coifan,
Editura Curtea Veche

http://www.referat.ro/referate_despre/esente_si_parf
umuri_chimie.html

http://www.referat.ro/referate/Arome_10a24.html

http://www.referat.ro/referate/Parfumuri_7624.html

Popescu Viorica, Note de curs "Chimia si analiza


produselor cosmetice

http://ru.scribd.com/doc/37645319/Proiect-ChimieParfumuri-Arome-Esente

Cadby PA, Troy WR, and Vey MGH (2002) Consumer


exposure to fragrance ingredients: Providing estimates
for
safety
evaluation. Regulatory
Toxicology
and
Pharmacology 36: 246-252.

16