1

Alexandru Ioan Cuza in alb si negru

G1.
APARAREA: Cine a fost Al. I.Cuza? Invariabil raspunsul va fi acelasi:o mare
personalitate a istoriei noastre,domnitorul Unirii,cel care a facut marile reforme prin care
Romania s-a incadrat in procesul de modernizare.
Al.I.Cuza reprezinta,as putea spune cu certitudine, o personalitate singulara.A fost
simbolul unei mari cotituri istorice traite de natiunea romana.Un timp, in Statul care s-a
constituit prin strangerea laolalta a moldovenilor si muntenilor in unice hotare, persoana
sa intruchipa unitatea.Cuza se intitula domn,dar nu iubea nici sangele albastru,nici
solemnitatile,nici pozele teatrale invaluite in in tamaia lingusirii,nici fasturile.Nu-i
placeau nici siropul minciunii,nici apa inodora si incolora a desertaciunii.N-a stat trufas si
teribil pe tron aurit, ci a coborat in orase si sate, in piete si in case, in mijlocul
poporului.Sa-i vada traiul.Sa-i asculte durerea si suferinta.Sa repare marile nedreptati ori
maruntele sacaieli.. Dar mai ales sa simta inima omului din popor alaturi de inima lui si
sa carmuiasca tara dupa bataile acestei inimi.
A fost cum i s-a urat:om nou la legi noi.Sau omul legilor noi.S-a straduit din rasputeri
sa consolideze Unirea, in interior si in exterior, a visat la o Romanie a tuturor romanilor.
O1
ACUZAREA:
Apararea este atat de subiectiva incat starneste ilaritate in
sala.Cum poate sa ni-l prezinte pe Al.I.Cuza in culori inventate,fara suport pe
adevar.Cuza nu poate fi comparat cu Stefan cel Mare si Sfant,nici cu Mihai Viteazul,care
au fost barbati adevarati,oameni de stat de mare calibru, adevarate personalitati. Al.I.Cuza
a fost un administrator fara calitati,nu iubea munca,ii placea mult a rade si a-si bate joc de
cei care-l inconjurau mai de aproape si tinea in seama,prin o mare simpatie, pe acei ce
primeau glumele lui, si-l liguseau.Sa nu uitam firea lui lasatoare,dispretul fata de
lume,nepasarea sa reala,dar si faptul ca a fost plamadit dintr-un aluat care nu facea fata
dificultatilor,atacurilor violente ale adversarilor,fiind, in mai multe randuri disponibil sa
renunte la tron.
G2 APARAREA: Al.I.Cuza, de la 1848 si pana la abdicare, a reprezentat luptatorul
implicat in realizarea obiectvelor nationale,politice si sociale ale romanilor.A dat dovada
de demnitate si cand a fost arestat din ordinul domnitorului Moldovei,Mihail Sturdza,si
cand se afla sub escorta soldatilor ce strabatea Moldova pentru a ajunge la Braila si a fi
trimis la turci,si in inchisoarea aflata pe dealul Tiglina a orasului Galati.Ideile
marete,carora si-a dedicat viata,i-au incalzit inima,i-au dat putere sa lupte,sa ramana
vertical,sa accepte abdicarea de la tron,gandindu-se doar la binele si viitorul romanilor.
O2 ACUZAREA: De ce nu ne explica apararea ascensiunea militara rapida a lui
Al.I.Cuza? Ascensiune, AS PUTEA SPUNE, rupta dintr-o poveste de adormit copiii. Pe
16 martie 1857,Al.I.Cuza primeste din partea caimacamului Nicolae Vogoride gradul de
sublocotenet.Apoi,peste o luna este ridicat la gradul de locotenent.Ma intreb si va
intreb:ce fapte eroice au dus la o asemenea ascensiune ? Niciuna.Iar dupa patru zile,repet
dupa patru zile,adica la 20 martie 1857, Al.I.Cuza este avansat maior,si in august 1858
ajunge la gradul de colonel,apoi peste trei saptamani,la 12 septembrie 1858,ajutor al
hatmanului militiei.Pentru ca in octombrie acelasi an sa primeasca dregatoria de
hatman,comandant al armatei moldovene.

2
Cine a stat in spatele acestei ascensiuni militare deosebite? Raspundem:increderea
acordata de caimacamul Nicolae Vogoride si fara indoiala femeile si amantele,da, femeile
si amantele.
G3 APARAREA:
Ascensiunea militara a lui Al.I.Cuza nu constituie un unicum
in trecutul nostru si in trecutul altor tari.Au mai fost promovari rapide, mai ales in
vremuri de schimbari rvolutionare.Caimacamul Vogoride isi inchipuia desigur,ca astfel sia asigurat in Cuza un devotat slujitor.S-a inselat amarnic,deoarece acest om de
caracter,Al.I.Cuza, nu intelegea sa renunte la convingerile sale unioniste de dragul unor
avantaje militare.
O3 ACUZAREA:
Daca Al.I.Cuza a fost atat de vertical de ce nu si-a dat demisia
din armata,de ce nu a renuntat la gradele militare primite pe nedrept si intr-un timp foarte
scurt?Ascensiunea sa militara nu este onesta,morala,daca o comparam cu ascensiunea
colegilor sai.S-a gandit Cuza la ceilalti ofiteri care trudeau de o viata pe ogorul ostirii?
Categoric,nu.
G1 APARAREA: Pe Al.I. Cuza il recomanda atitudinea,dorinta de propasire a
tarii,faptele sale. A participat cu infocare la inceputul revolutie din martie 1848 din
Moldova.Arestat,crunt batut si trimis in exil in Imp.otoman,impreuna cu alti doisprezece
revolutionari, a izbutit sa fuga de sub excorta la Braila si a reusit sa ajunga in
Transilvania,unde a cunoscut lupta revolutionara a romanilor din aceasta provincie, apoi
este nevoit sa traiasca in exil. Dupa urcarea pe tron a lui Grigore Ghica,in 1849, Cuza
revine in Moldova.
Calitatile sale au determinat desemnarea in functia de presedinte al judecatoriei din
Galati. In aceasta calitate a ramas pana in februarie 1851 cand i s-a incredintat postul de
director in Ministerul de Interne.In ambele functii,Cuza s-a remarcat printr-un respect
desavarsit al legii,printr-o cinste exemplara si, totodata,printr-o adanca intelegere fata de
taranime.Meritele sale ca judecator si administrator au fost de altfel relevate de
domnitorul Grigore Ghica,in doua randuri,ultimadata in 1855 cand,lui Cuza ii este
acordat rangul inalt de vornic,arata ca acesta este rasplatit pentru serviciile aduse ca
prezident al judecatoriei tinutului Covurlui si pentru ale sale merite personale si
credinta catre Noi si Patrie.In iunie 1856,Grigore Ghica il numeste pe vornicul Cuza in
postul de parcalab la orasul si portul Galati.Inlocuit in 1856(septembrie) Alecu Cuza este
numit in februarie 1857 in postul de parcalab de Covurlui.
O1 ACUZAREA:
Afirmam,de asemenea,ca Al.I.Cuza a fost un oportunis.Desi ministrul de interne al
Moldovei i-a cerut demisia in 1857 din functia de parcalab de Covurlui,Cuza a
refuzat,sustinand ca poate sa ramana neutru in contextul luptelor dintre unionisti si
antiunionisti,cu toate ca se cunostea calitatea de membru al partidei unioniste.
G2 APARAREA:
Acuzarea greseste.Declaratia lui Cuza de a ramane neutru fata de
activitatea unionista din tara a fost formala.Marturia unui contemporan din Barlad ne
dovedeste participarea lui Cuza la obtinerea unei patente de supus englez,folosita si la
transportul corespondentei unioniste.

3
Si daca acest argument nu este edificator,urmatoarea dovada evidentiaza in mod sigur
trasaturile unui om de caracter,ale unui barbat cu principii solide.este vorba de demisia lui
Al.I.Cuza din postul de parcalab de Galati,inaintata caimacamului Vogoride in iunie
1857,in care a avut curajul sa demaste falsificarea alegerilor.
Demisia lui Cuza si celelalte actiuni unioniste au dus la anularea alegerilor falsificate
din 22 iulie 1857,iar alegerile din august 18576 au dat castig unionistilor,Cuza fiind ales
deputat din partea orasului Galati,iar Sava Raducanu din satul Tamaoani,comuna
Frumusita,din partea satenilor,in Adunarea ad-hoc a Moldovei.
O2 ACUZAREA:Protestez!Apararea nu evidentiaza in mod corect faptele.De ce nu ne
spune nimic despre Catinca Vogoride,amanta lui Al.I.Cuza si sotia caimacamului
Vogoride,care a sustras corespondenta acestuia pentru a o da amantului si a fi publicata in
presa unionista.Este corect ceea a facut aceasta femeie?Este corect ca o sotie sa-si tradeze
sotul,sa incalce sfanta legatura a cununiei religioase,in favoarea amantului.Intreb
iarasi;si-a iubit sotul sau amantul?
G3 APARAREA:Catinca Vogoride a facut un act care trebuie eternizat,repet
eternizat,daca nu printr-un monument,cel putin printr-o placa comemorativa si cu ea s-ar
fi mandrit femeia romana,iar numele ar fi devenit popular.Catinca Vogoride a dat dovada
ca si-a iubit neamul mai mult decat interesele politice ale sotului sau.
O3 ACUZAREA:
Acuzarea sustine in continuare ca Al.I.Cuza a fost un
oportunist.Un oportunist care a profitat de neintelegerile din cadrul partidei unioniste din
Moldova pentru a se cocota pe tronul mult ravnit si apoi sa instaureze o domnie
autoritara ,sprijinita doar de camarila domneasca.
G1 APARAREA:
Sa nu uitam ca Al.I.Cuza a fost ales la 5 ianuarie si 24 ianuarie
1859 domn al celor doua principate pentru patriotismul,curajul spiritul sau de dreptate si
de nepartinire.Si pentru a va convinge,va aduc un martor deosebit in persoana lui Mihail
Kogalniceanu,care aflat la Bucuresti,in februarie 1859,scria Situatia este
magnifica.Poporul este beat de entuziasm.Inca de azi orasul este in sarbatoare.Toata
lumea a iesit in strada.Iar a doua zi, cand Al.I.Cuza a sosit la Bucuresti,domnitorul a fost
intampinat de o multime imensa.Pana dincolo de padurea Banesei se insirasera,de ambele
parti ale soselei, zeci de mii de barbati,femei si copii.Intreb acuzarea.I-a adus cineva, in
mod fortat ,pe acesti oameni?Nu.Au venit sa-l vada si sa se bucure alaturi de Domnul
Unirii,Al.i.Cuza.
O1 ACUZAREA: Apararea sustine,in mod eronat, ca toti romanii de la est si sud de
Carpati il cunosteau pe Cuza.Cum au aflat de el? Citind presa,ascultand radioul sau
privind la televizor? Fara indoiala, ironizez apararea.Nu persoana lui Cuza a fost ridicata
in slava,nu faptele sale necunoscute de popor...Romanii isi manifestau
entuziasmul,bucuria slavind principiul unirii.Nu ,persoana.Putea sa fie orice persoana in
locul lui Cuza.Entuziasmul ar fi fost la fel.
G2 APARAREA:Executor al programului revolutiei de la 1848 intr-o tara inca
neindependenta si pusa sub garantia marilor puteri europene, Al.I.Cuza a reusit sa
constituie prin eforturile sale neintrerupte un stat national romanesc cu deplina

4
autonomie, prin contopirea celor doua principate,Moldova si Tara Romaneasca, stat pe
care l-a inzestrat cu institutii burgheze, cu un aparat administrativ, desi cu multe defecte,
capabil sa fie imbunatatit, si cu o armata stapanita de elanul patriotic. Si daca vorbim de
armata se cuvine sa evidentiem ca domnitorul Cuza instituie Statul Major General
Unic,unifica instructia, de asemenea,intendenta si administratia, apoi flotila si
geniul.Ministrii de razboi fiind una si aceeasi persoana in ambele tari-generalul Ion
Emanoil Florescu.
O2 ACUZAREA: Apararea recunoaste ca domnitorul Al.I. Cuza a creat un aparat
administrativ cu multe defecte. A constituit un stat fara sa ia in seama nici cheltuielile,
nici limita impusa nevoilor romanilor de moravuri si de nivelul lor de civilizatie.
A format o armata alcatuita din toate armele si in fiecare an a marit bugetul de
razboi pana la 40 de milioane de franci, ajungandu-se la o armata care inghite un sfert din
venitul Principatelor si totusi insuficient de numeroasa, nepregatita pentru razboi,
neluminata de o strategie, incapabila sa se opuna vreunei puteri europene, fie chiar si
Imperiul Otoman.
G3 APARAREA: Acuzarea uita ca aceasta armata,formata si dezvoltata de domnitorul
Al.I.Cuza, a fost capabila sa lupte 15 ani mai tarziu pe fronturiule de la sud de Dunare.
Independenta Romaniei a fost obtinuta prin jertfa de sange a ostasilor romani.
Acuzarea uita ca domnitorul a fost un sustinator constant al modernizarii
institutiilor statului.Amintim: Legea privind infiintarea Curtii de Conturi, institutie pentru
verificarea si controlul administrarii si cheltuirii banilor publioci, Legea Comunala, care
prevedea organizarea comunelor urbane si rurale, Legea pentru infiintarea Consiliilor
judetene, Legea privind infiintarea jandarmeiei,Legea pentru organizrea
judecatoreasca,legi care au dus la modernizarea administratiei din tara noastra.
O3 ACUZAREA:
Putem demonstra ca Al.I.Cuza a infiintat institutii fara eficienta
in viata tarii.Astfel,statul dispuneade o jandarmerie care nu pastreaza din aceasta
institutie tutelara decat numele.Jandarmii din capitalele de judet nu-s de fapt decat
portarei, ducand depesele, in vreme ce satele raman cu totul lipsite de politie, de
supraveghere administrativa. Faradelegile trec cel mai adesea neobservate si cand
autoritatea centrala e chemata sa constate o crima sau sa ordone urmarirea raufacatorilor,
e aproape totdeauna prea tarziu pentru a ajunge la o reprimare eficienta.
A creat consilii comunale, iar cei care le compun-tarani inculti nu stiu nici sa scrie, nici
sa citeasca, nu inteleg nimic din regulamentele ce li se impun, nici din indatoririle ce li se
pretind, facand pentru toate apel la notar, recrutat in mod obisnuit dintr-o carciuma,
nedandu-se in laturi sa abuzeze de pozitia sa.
Pentru administratie si contabilitate am maimutarit resorturile complicate luate din
alte parti prin aglomerarea populatiei, marea varietate de materii impozabile,operatii
cadastrale, o multime de ordonante si de legi carereglementeaza cele mai neinsemnate
raporturi ale vietii sociale si ne-am ratacit ca-ntr-o padure de nepatruns din Lumea Noua.
In fine,am instituit un Consiliu de stat,o Curte de Conturi,consilii judetene Camere de
agricultura si comert- tot ce au natiunile ale caror obiceiuri sunt pregatite de veacuri sa
asimileze aceste forme complicate;in general, noua ne lipsesc oamenii capabili, nu numai
de a pune in practica asemenea institutii, intr-un cuvant sa inlature instinctele egoiste,

5
pasionat si interesate- singurile mobile ale vointei si actiunilor nostre- spre a nu avea in
vedere decat omul si interesul politic.
G1
APARAREA:Este impardonabil ce sustine acuzarea.Este lesne de observat ca in
timpul lui Cuza se creeaza ori se restructureaza intregul sistem institutional al Romaniei
moderne.Cu greutatile inerente inceputului, aceasta vasta actiune a cunoscut indubitabil si
esecuri.Ele s-au datorat unor multitudini de factori si a le pune pe seama proastei alegeri a
colaboratorilor facuta de domnitorul Cuza inseamna a reduce un proces complex la o
simpla chestiune de simpatie sau antipatie.
Treptat insa dificultatile au fost depasite, guvernul si-a asumat sarcina dificila de a
face tara sa progreseze, de a dezvolta creditul, de a repara greselile, de a restabili
echilibrul finantelor, de a aplica legile a caror executie e anevoioasa cu ajutorul celor mai
intelepte si luminate spirite.
O1 ACUZAREA: Criza domniei lui Cuza n-a trecut.Ea produce in continuare efecte,
asa cum s-a intamplat in toate tarile unde educatia publica lipseste, unde nu s-au format
specialisti pentru a organiza si conduce convenabil o ramura a serviciului, unde
experienta, chiar empirica, e subordonata stralucirii frivole a unui tineret semet. Noi l-am
crezut pe primul venit in stare sa ocupe functiile cele mai anevoioase, unde specialistii isi
petrec viata studiind principiile ca sa devina capabili sa le indeplineasca.
Cuza si apropiatii lui au facut ca in Imp. Otoman:un amiral dintr-un personaj care
n-a vazut marea decat prin luneta sau un general dintr-un pasa care n-a vazut decat
imprejmuirea haremului sau si n-a mirosit decat apa de trandafir si pastile din serai. Si ne
miram ca nu putem progresa, ca insesi institutiile care ar fi putut avea un dram de
utilitate adevarata nu-si indeplinesc menirea,lancezesc in aplicare si se ratacesc in hatisul
unor confuzii de nedeslusit.
G2 APARAREA:
Domnitorul Al.I.Cuza s-a inconjurat de personalitati
remarcabile.E suficient sa amintim numele primului ministru Mihail
Kogalniceanu,ganditorul care a vazut limpede Romania libera si indpendenta, un om
genial, cel mai mare conducator cultural si politic pe care l-au avut romanii in epoca
moderna,dupa cum afirma marele nostru istoric Nicolae Iorga.Iar poetul Octavian Goga
il caracteriza drept cel dintai creier romanesc organizat in sens modern.De numele
primului ministru Mihail Kogalniceanu se leaga cele mai importante reforme
elaborate,adoptate si puse in practica in timpul domniei lui Cuza.
O2 ACUZAREA: Nu negam faptul ca Mihail Kogalniceanu a fost un om de
spirit,inzestrat cu cunostinte si avand talent oratoric.Insa a fost neobosit in urmarirea
telului sau,indemnatic la riposta, cu prezenta de spirit,faurindu-si piedestalul mai ales la
tribuna Adunarii Elective.Sa nu omitem faptul ca e chitibusar,nerusinat,certaret in
afaceri,sarlatan politic si poseda un fond de rautate care-l indeamna sa distruga prin
inclinarea sa de a face rau de dragul de a-l face.
Devenind prim ministru, Kogalniceanu a avut grija sa formeze guvernul din indivizi
nuli, instrumente docile ale vointei sale.Guvernarea lui s-a remarcat printr-o puzderie de
lovituri indraznete,dezordonate, arbitrare, de masuri extravagante,suscitand proteste chiar
in organele de presa ale partidului sau.Nu pierdea nicio ocazie sa umileasca oamenii

6
care,prin situatia lor, ocupasera primele locuri in societate si se purta mai arogant, mai
rigid, mai dispretuitor decat au facut-o vreodata aristocratii pe care-i combatea din
rasputeri.
G3 APARAREA: Intraga activitate a lui Kogalniceanu infirma portretul creionat de
acuzare, care arunca insistent cu noroi in realizarile Romaniei din perioada cand
Kogalniceanu a fost prim ministru.
Om al convingerilor ferme si al conduitei principiale in politica,kogalniceanu a reusit
sa realizeze un vast program de reforme pentru dezvoltarea si intarirea nationalitatii
romane.Evident ca intr-un moment cand intregul edificiu statal se cerea reorganizat si
restructurat,sarcinile principelui Cuza si ale primului sai ministru erau coplesitoare.Si
poate mai mult decat munca in sine,paralizante erau criticile de tot felul si din toate
partile ale prietenilor si neprietenilor,erijati in sfatuitori ai vietii publice romanesti.Asfel
se explica si lovitura de stat din mai 1864.Motivul principal al gestului de mana forte nu a
fost chemarea dictatoriala a domnitorului Cuza, inclinarea spre cezarism, cum a fost
acuzat, ci imposobilitatea de a mai guverna cu o opozitie turbulenta ,gata orcand sa
conteste orice actiune a puterii executive.Lovitura de stat a facut posibila aplicarea
reformei agrare.
O3 ACUZAREA:
Argumentele apararii evidentiaza politica duplicitara dusa de domnitorul Al.I.Cuza
fata de ministrii sai, pe care niciodata n-a incetat sa-i dezavuieze si sa-i defaimeze ori de
cate ori aveau interes sa ponegreasca vreun individ care inainte de a fi fost investit cu
puterea publica,dobandise, prin excntricitatile sale patriotice,
prestigiu si
popularitate.Trebuie admis ca aceasta manevra i-a reusit dar si-a indepartat de sine toate
partidele.N-a fost cuvant de dispret pe care sa nu-l fi aruncat Cuza kui Kogalniceanu,cat a
ocupat postul de presedinte al Consiliului de Ministri.
Domnitorul Al.I.Cuza a gresit punandu-se in spatele constitutionalismului,recurgand
la o domnie autoritara.Conducerea suprema,care nu e incompatibila cu dreptul
constitutional, a lipsit in chip stigator.In masurile de mare insemnatate este indiscutabil ca
echilibrul sa fie mentinut de seful statului.Iar domnitorul Al.I.cuza a incalcat prevederile
rezolutiei Adunarilor ad-hoc,care se pronuntasera pentru separatia puterilor in stat, pentru
regim democratic.
Al.I.Cuza o data cu lovitura de stat din 2 mai 1864 a redus presa la tacere. A
suprimat paragraful din legea presei prin care orice persoana nesupusa vreunei interdictii
putea intemeia o publicatie.Foile,ziarele comerciale erau amendate in cazul inserarii de
articole politice.Ziarele existente erau obligate sa tipareasca publicatiile oficiale,iar
directorii lor trebuiau sa depuna cautiuni intre 2500 si 5000 de lei.Se pedepsea, de
asemenea, publicarea articolelor in care era defaimat domnitorul sau clerul,sau se incita la
actiuni seditioase(care indeamna la razvratire) si daca era ultragiat guvernul.Foile
volante,afisele,intr-un cuvant orice tiparitura avea nevoie de autorizatia prealabila a
Ministerului de Interne.Analizata in sine, politica aceasta insemna neindoielnic o
restrangere drastica a dreptului de exprimare.

7
G1 APARAREA: Intr-adevar politica aceasta insmna o restrangere a dreptului de
exprimare.Pe de alta parte,lipsa de masura in criticarea actelor guvernului,opozitia de
dragul opozitiei,limbajul corosiv dar sterp creau o stare de agitatie goala,incat libertatea
prost inteleasa dauna activitatii constructive a domnitorului Al.I.Cuza.Judecata
astfel,legea presei din 1864 a insemnat o stavila in calea verbiajului jurnalistic,un factor
de disciplinare a opiniei publice, o contributie la instaurarea climatului de liniste
indispensabil infaptuirii programului reformator asteptat de tara.
In ceea ce priveste lovitura de stat, aceasta actiune a facut posibila punerea in
practica a reformei agrare.De altfel, loviturile de stat-argumenta Kogalniceanu-se
fac.Dumnezeu si istoria le justifica sau la condamna dupa binele sau raul ce au facut
natiunii.Iar lovitura de stat din mai 1864 a fost benefica pentru viitorul taranimii.Legea
agrara din 1864 a avut un mare ecou la sate,taranimea primind-o cu explozii de
bucurie.Imediat ,din multe comune rurale,au pornit scrisori de multumir si recunostinta
catre guvern si in special catre Domnitor,satenii glorificandui-l pentru ca le-a dat pamant
si libertate si le-a ridicat de pe umeri apasatorul jug al clacii. Si sa stiti,Onorata
Instanta,ca in vremea respectiva autoritatile informau ca orasele si comunele rurale sunt
in mare veselie,taranii mai cu seama sunt entuziasmati pentru emanciparea lor,pe care o
serbeaza cu mese si hore.Cuza fiind considerat salvatorul si eliberatorul nostru, al
intregii Romanii, de sub robia faraonilor,de legea aceea feudala ce ne pregatea noua, ca
natiune,peire rusinoasa
Reforma agrara din 1864 a modificat substantial regimul proprietatii si al relatiilor
agrare,a influentat decisiv dezvoltarea economica si social-politica,constituindu-se intr-un
eveniment de importanta capitala in procesul de creare a Romaniei moderne.
O1 ACUZAREA:
Prin reforma agrara,Cuza l-a invatat pe taran sa stea cu mana intinsa la stat, l-a
invatat sa ia ce este a altuia. Romanul nu are nevoie de pamant cat de a scutura lenea care
este la el un viciu, acela al rasei latine. Plus ca a fost o lege schioapa.Razesii si
mosnenii,fara pamant,n-au fost improprietariti,vaduvele fara copii,invalizii si satenii
meseriasi primeau numai locul de casa si gradina.
O serie de greutati si imperfectiuni au aparut la aplicarea legii.N-a existat un
regulament precis la aplicarea legii,care sa prevada modalitatile de aplicare in general,
precum si in cazurile speciale.Au ramas tarani neimproprietariti,unora nu li s-au
completat loturile la care aveau dreptul,altora li s-au schimbat categorias in care erau
clasati, asa incat au primit pamant mai putin.Sa amintim si faptul ca stramutarile silite,
masuratorile incorecte,neaplicarea in intregime a legii rurale au provocat nemultumiri in
randurile taranimii.
Legea agrara din 1864 a dus la rezolvarea temporara a problemei agrare.Inzestrarea
taranilor cu loturi limitate ca suprafata, obligatia de a le imparti intre urmasi, povara
achitarii despagubirilor banesti catre fostii proprietari- toate acestea le-au agravat
conditia sociala incat,spre a evita noi comotii sociale in lumea satelor, autoritatea centrala
a fost obligata,dupa domnia lui Cuza, sa ia o serie de masuri reparatorii.
G2 APARAREA:
Argumentele acuzarii reflecta punctul de vedere al mosierilor
care alaturi de liberalii Radicali au pus in scena actul de la 11 februarie 1866, cand
domnitorul Al.I.Cuza a fost silit sa abdice.Merita domnitorul Cuza un astfel de
tratament? Fara indoiala, nu.

8
Cuvintele rostite de Mihail Kogalniceanu la alegerea lui Cuza ca domn al Moldovei
si-au gasit rezonanta in faptele acestui domnitor.Cuza a inaltat insasi nationalitatea
romana,a fost omul epocii, a facut legi, a fost un domn bun,bland, mai ales pentru acei
care mai toti domnii trecuti au fost nepasatori sau rai si de aceea cat tara noastra va avea o
istorie, putem spune,asa cum spunea Kogalniceanu, cea mai frumoasa pagina va fi cea a
lui Al.I.Cuza.
Faptele mari si nepieritoare raman in cartea de istorie.Ramane un dens si novator
program de reforme structurale, precum Unirea, secularizarea averilor manastiresti,
improprietarirea clacasilor, legile electorala si comunala, crearea ostirii nationale,
autonomia tarii si a Bisericii, instructia publica gratuita si obligativitatea invatamantului
primar l-au impus in constiinta publica ca drept neuitatul parinte si binefacator,cum
spunea marele istoric Nicolae Iorga,dar care i-au si grabit sfarsitul
O2 ACUZAREA: Apararea sustiune ca domnitorul Al.I.Cuza nu merita tratamentul de
la 11 februarie 1866.,cand a fost silit sa abdice printr-o lovitura de stat.
Apararea uita nemultumirile tot mai mari generate in Romania de guvernarea
autoritara instaurata de domnitor,sprijinit fiind de camarila domneasca.Chiar daca nu ar fi
fost inlaturat conspirativ , domnitorul Cuza nu ar mai fi rezistat pe tron din simplul motiv
ca isi epuizase resursele manageriale, ca deja era depasit de evenimente, ca steaua lui
politica oricum s-ar fi stins foarte curand, daca nu chiar apusese.
Apararea uita ca domnitorul Cuza a manifestat toleranta fata de actele fatise de
coruptie comise de apropiatii sai,care s-au aruncat in afaceri veroase,stiindu-si spatele
asigurat de persoana suveranului.Domnitorul era familiarizat cu aceste practici
necurate,dar atat de obisnuite in epoca(atunci ca si in zile noastre).Cum altfel ar fi putut
ajunge judecator si parcalab de Galati,din momemt ce nu avea studii
corespunzatoare,adica nu finalizase Facultatea de Drept.Aceasta este realitatea si este
ascunsa in spatele imaginii de print in armura stralucitoare.
Este timpul sa ne referim si la marea pasiune a domnitorului Al.I.Cuza:jocurile de
noroc.Desi Dimitrie Bolintineanu incearca sa-l apere Pe Cuza spunand ca nu juca decat
jocuri ordinare cu amicii, de cand fusese ales domn.Se pare ca lucrurile stateau altfel,
deoarece avea o practica indelungata in acest sens.Parintii l-au chemat din Franta pentru
ca-si facuse un obicei de a frecventa tripourile unde pierdea sume importante de bani.
Dupa stabilirea la Galati, a devenit un client fidel al Cazinoului din orasul dunarean,
unde scapa foarte repede de leafa
Chiar si noaptea in care a fost detronat,si-a petrecut-o jucand carti in compania
amantei sale, Maria Obrenovici.Mai trebuie spus ca domnitorul nu se sfia sa
colectezebanii amicilor cu care juca(acestia,desigur, se simteau datori sa
piarda),obtinand astfel sume frumoase pentru propria-i cheltuiala.
Se stie ca lui Cuza ii placea compania femeilor.Chiar si Bolintineanu, un admirator
al domnitorului,spunea: iubea sexul frumos sau, cel putin avea reputatia aceasta. Cezar
Librecht se ocupa cu racolarea femeilor pentru distractiile sexuale ale domnitorului
Cuza.Iar cu Elena s-a casatorit din motive financiare, stiindu-se ca aceasta nu era o
frumusete,in comparatie cu domnitorul. Toata lumea stie ca frumoasa si inteligenta Maria
Obrenovici l-a cucerit repede pe Al.I.Cuza, ramanand amanta acestuia, nu insa si
singura,pana la abdicare. A fost daca putem spune asa amanta oficiala care i-a daruit
doi copii, Alexandru si Dimitrie, care au fost adoptati de tatal lor natural si crescuti cu

9
multa dragoste de mama lor adoptiva, Doamna Elena Cuza. Este clar de ce domnitorul Al
I.Cuza a fost invinuit de intentia de a intemeia o dinastie adulterina pe ruinele
Romaniei.
Acestea sunt faptele,Onorata Instanta,si pledoaria acuzarii s-a incheiat.
G3
APARAREA: Toata pledoaria acuzarii s-a axat pe exemple care tin de viata
personala, intima a omului si domnitorului Al.I.Cuza pentru trece in umbra sau pentru a
se eschiva de la evidentierea faptelor remarcabile, inscrise pe veci in constinta natiunii
romane.Romania Mica si ulterior Independenta, Romania Mare n-ar fi exista fara actul de
la 5 si 24 ianuarie 1859, cand Cuza a fost ales domn in Moldova si Tara Romaneasca si
fara reformele infaptuite de domnitorul Al.I.Cuza.
Nicolae Iorga afirma ca, in primul rand,Voda Cuza, domnul poporului, asa de pasnic
in toate, s-a batut vitejestecu boierii ca sa faca improprietarirea in nuimele poporului si
intru folosul lui si al tarii Dar a doua zi dupa improprietarire, care a fost samanta cea
buna pentru viitor, a cazut prin razbunarea ciocoilor.
Fiind erou si mucenic al aceleiasi cauze, Cuza ramas pentru poporul nostru nu
idolul de o clipa, ci neuitatul parinte si binefacator