Gheorghe Bibescu

Gheorghe Bibescu (n. 1804, Craiova - d. iunie 1873, Paris) a fost domnitor n ara Romneasc: 1 ianuarie 1843 - 13/25 iunie 1848. Este frate cu principele Barbu tirbei. Dup ce-i face studiile la Bucureti i Paris, intr n 1824 n administraia public a rii, la Ministerul de Justiie i de Externe, dar demisioneaz n 1834, trind pn la 1842 la Paris i Viena. Rentors, conduce opoziia contra domnitorului Alexandru D. Ghica i reuete s ia tronul. Ca domnitor a luat unele msuri bune: a mrit armata numeric, a pus ordine n finanele rii, i-a ajutat pe sinistraii bucureteni care i-au pierdut casele n urma unui incendiu n ziua de Pati a lui 1847. Domnia lui a suferit din cauza influenei covritoare a Rusiei. Concesia minelor dat rusului Trandafiloff, produce mari nemulumiri, iar adunarea rii o anuleaz. Bibescu ns, suspend adunarea "pentru rele aplicri i gndiri". La fel de ru a fost primit ncercarea lui de a introduce limba francez ca limb de predare n colile superioare. Revoluia Francez de la 1848, se repercuteaz i n Bucureti. Dup citirea Proclamaiei de la Islaz (9 iunie), ea este impus i domnitorului la Bucureti. Bibescu a fost indecis, nu a trecut nici de partea revoluiei i nici nu a nbuit-o, astfel nct este nevoit s abdice la 13/25 iunie 1848 i s prseasc ara plecnd n Transilvania.

Ce-a de-a doua fata a lui Bibescu Voda

Datorita ideii de a face politica secreta in cadrul Fratiei, multe dintre actiunile fratilor se impun a fi citite in oglinda: una spuneau ori scriau, alta faceau! Fara indoiala, acest tip de politica a daunat imaginii lor ca personaje istorice, unii fiind ridicati in slavi, iar altii nedreptatiti sau chiar condamnati la uitare. Rectificarea trebuie facuta in urma unei analize conforme determinismului istoric. Se va remarca indata aportul substantial la trezirea constiintei nationale a valahilor al unui personaj exterior Fratiei, dar factual credincios acesteia. Este vorba de Gheorghe Bibescu. Pozitia sa in stat si supravegherea severa exercitata de rusi prin consuli si agentii secreti nu i-au permis o implicare directa, ba in cateva cazuri a fost chiar obligat sa ia pozitie ostila miscarii revolutionare, insa mai mult prin vorbe decat prin fapte. Era o ostilitate de parada, care a facut posibila nu doar declansarea revolutiei pe mosia sa de la Islaz, ci si dezvoltarea ei punctuala pe o temelie legala, Voda recunoscand asa-numitul guvern provizoriu Si-a sacrificat domnia, dupa propria marturisire, pentru ca revolutia sa fie o continuare a ceea ce lasase neterminat Tudor Vladimirescu, un impuls spre modernizare si un pas fara intoarcere catre Europa. A avut convingerea soptita la urechea lui C.A. Rosetti ca urmau unirea cu Moldova si obtinerea independentei de stat.

Retras la Campulung Muscel si apoi la Brasov, dupa subliniez - trei zile de domnie cu guvern revolutionar, marele patriot va purta cu mandrie cocarda tricolora, spre stupoarea boierilor si a negustorilor refugiati acolo tocmai de teama zaverei".Atras de frumusetea sotiei lui Voda, Maritica Bibescu, pictorul Szathmari a fost un obisnuit al familiei domnitoare. Era firesc sa-i fi imortalizat pe acestia in desene, miniaturi si litografii. Desenul de fata, care a stat la temelia unui tablou si a unei litografii editate la Paris, il infatiseaza pe Gheorghe Bibescu fericit ca a obtinut divortul de Zoe Brancoveanu si ca era pe punctul de a se casatori cu aleasa inimii.