Alexandreu Ioan Cuza (1859-1866)

 După dubla alegere a lui Ioan Cuza acesta a decis să facă o serie de reforme, acestea aveau ca scop modernizarea României și aducerea
ei în secolul XXI. Generalizând un pic direcția în care Cuza dorea să ducă România era diferită de direcția în care clasa politică dorea să
ducă, multe dintre reformele pe care domnitorul dorea să le facă costau bani. Acest lucru era o problemă deoarece o parte a motivului
pentru care cuza a fost dublu ales era ca Țara Românească și Moldova să se unească și să poată negocia tarifele și taxele plătite
otomanilor colectiv dintr-un punct de avantaj decât separate și într-un punct nefavorabil. Astfel treptat în ochii boierimii și clerului,
domnitorul londu-le averile și pământurile era contrar motivului pentru care l-au ales. Acum o să fie prezentate cronologic evenimentele
ce au dus la monstruoasa coaliție și abdicarea forțată a lui cuza.
 Lucruri precum: crearea unui serviciu poștal modern, crearea am mai multe spitale în România(precum spitalul colentina), crearea unui
sistem de învățământ(precum Școala Națională de Arte Frumoase) sau crearea primei cai ferate de pe teritoriul României(cale ferată ce
avea să fie pe ruta București-Filaret-Giurgiu si costa 196.500 franci pe km); ar fi avut nevoie de o groază de bani pentru a fi implementate.
la mijlocul secolului xix nu te puteai împrumuta la altă țară și după să le dai bani înapoi cum o facem în ziua de astăzi(sau dacă o făceai și
nu plăteai ca o țară mică asemănătoare României era o șansă să fie invadată). Singura opțiune real al lui Cuza de a face rost de bani era
internă.
 Una dintre cele mai importante reforme ale lui a fost reforma fiscală din 1861 ce pe scurt dorea modernizarea sistemului fiscal, crearea
impozitelor și creșterea bugetului domnesc. O altă reformă a fost secularizarea averilor mănăstirești, se dorea impunerea unei taxe de
10% asupra veniturilor nete ale mănăstirii, trecerea bunurilor bisericii în mâinile statului(asta includea până la 25 % din pământul arabil al
României) și pe lângă asta mai avea scopul de a diminua puterea clerului în viața politică și puterea ei de a se opune viitoarelor reforme
ale lui Cuza.
 Ultima metoda de a face bani și ceea ce a fost ultima picătură pentru clasa politică, era reforma agrară. Reforma agrara numită și legea
rurală din august 1864 a venit ca rezultat a loviturii de stat din mai același an (lovitura de stat a fost dizolvarea parlamentului dă către
domnitor, astfel el împreună cu kogălniceanu puteau să implementeze secularizarea averilor mănăstirești și încheierea iobăgiei chiar dacă
parlamentul “Adunarea Legiuitoare” a refuzat de 2 ori să implementeze aceste reforme. pe lângă asta el a mai instituit și un plebiscit
național pentru a reforma metoda electorală, ducând impozitul de vot la 48 RON și vârsta de vot la 21 de ani de la 110 RON în unele părți
și de la 25 de ani vârsta minimă(și numai bărbații puteau participa)), Cuza credea că împroprietărire a țăranilor și scoaterea lor din iobăgie
era cea mai eficientă metodă de a omorî 2 păsări cu o singură piatră. Prin împroprietărirea țăranilor el putea nu numai să avanseze
societatea românească nu numai prin abolirea sistemului feudal de până atunci dar și să scadă puterea boierimii care erau adversarii lui
politici. Totuși reforma agrară în forma sa finală a fost destul de moderată în speranța de a nu revolta toată nobilimea împotriva lui,
această reformă avea în plan dăruirea a 70 % din terenuri arabil direct în mâinile țărănimii cu 30 % din cel mai bun și cel mai productiv
teren arabil rămânând boierimii, astfel 400.000 de familii de țărani au fost împroprietărită cu teren agricol și încă 60.000 de săteni au
primit loc de casă și o grădină.
 In urma tuturor acestor reforme oamenilor politici români din acea vreme le era clar că Alexandru Ioan Cuza nu era un stoc bun de
domnitor astfel ei planuiesc să-l forțeze să abdice prin ceea ce a rămas cunoscută în istoria României ca monstruoasa coaliție formată din
C. A. Rosetti, Ion C. Brătianu, Lascăr Catargiu, Ion Ghica, Dimitrie A. Sturdza, Nicolae Golescu și Petre Mavrogheni. Cuza fiind forțat să
plece în exil la 23 februarie 1866unde va sta până la sfârșitul vieții sale în 1873. Iar după el va veni regele Carol I

Carol I (1866-1914)

 Toți știm povestea, pe 10 mai 1866 după mai multe zile de călătorit și de stat sub acoperire ajunge noul rege al României care avea să
pună sfârșit instabilității politice lăsate de exilarea lui Alexandru Ioan Cuza și Consiliul de regență, însă venirea lui nu a fost slăvită de toți, spre
exemplu sudul Olteniei și câteva regiuni din Moldova s-au răscolit. Totuși în apărarea lui Carol aceste revolte nu au fost neapărat din vina lui.
 Revoltă din sudul Olteniei a fost cauzată de zvonuri și necunoaștere, ea a început Când mai mulți țărani grăniceri trimiși să participe la
încoronarea regelui au început să fie paranoici, că reformele lui Cuza agrare o să fie reversate de noul rege și o să își piardă terenul câștigat prin
ele, plus guvernul din acea perioadă nu era deloc consistent cu plătirea soldelor țăranilor, dar după mai multe săptămâni de tensionate printre o
serie de amenințări și negocieri guvernul a reușit să-i asigure că nu o să-și piardă terenul.
 În timp ce în Oltenia răscoala a fost făcută de țărani, răscoala din Moldova a fost planificată și executată de boieri, ei doareau respectarea
congresului de la Paris din 1858 și să ducă Unirea Principatelor la ceva mai asemanător cu Austro-Ungaria, un stat federativ cu doua capitale
dar cu o politica externă unificată. Lucrul ce a declanșat răscoala a fost venirea regelui străin deoarece o casă regală din altă țară ar fi tăiat
orice legătură de sânge sau aspirație la tron a nobilimii din Moldova. Răscoală a durat între 5 și 12 aprilie 1866 și a fost manifestată în Iași
unde pentru mai multe ore aproximativ 500 de demonstranți s-au bătut cu armata lucru ce a adus la potolirea rebeliunii(un mic lucru de adăugat
este că Ion Creangă avea opinii mixtă legate de unire și este posibil să fii scris în câteva pamflete ale separatiștilor moldoveni)