Ion Blceanu

Ion Blceanu (n. 25 ianuarie 1828, Bucureti; d. 22 decembrie 1914, Nice, Frana) a fost un politician i ministru de externe romn, bunicul patern al lui Constantin Blceanu-Stolnici. Personaj al carui rol de formare a statului roman modern este devansat de cel detinut pe taramul diplomatiei romanesti in vremea cuceriri si consolidarii independentei nationale, Ion Balaceanu a urmat in viata un drum sinuos, jalonat de netagaduite sentimente patriotice, dar si de ambitia propriei deveniri,tributara mediului din care provenea si de care nu s-a putut decat a rare ori desprinde. S-a nascut in Bucuresti,la 25 ianuarie 1828. Era fiul natural al fostului domn Alexandru Ghica(1834-1842), si al Mariei Al .Vacarescu, casatorita cu Constantin Balaceanu. Pe langa acest fiu familia Balaceanu mai avea inca cinci fice:Maria,Zoe,Frosa si Sultana. Parintele sau legitim,C-tin Balaceanu,a fost mare hatman si membru al Divanului judecatoresc(1836), mare vornic ajuns ministru al cultelor in1838, presedinte al Eforiei spitalelor in 1840 si ministru al justitiei in 1856, fiind apreciat in epoca ca o adevarata nulitate,ceea ce nu la impiedicat insa sa aspire chear la domnie in anii ca au premers Unirii. Instructia inceputa in tara ,sub indrumarea unui perceptor francez,Ion Balaceanu si-acompletat-o, in Franta,urmand cursurile liceului Louisle Grand, si apoi audiind prelegerile lui Joules Michelet si ale lui Edgar Quinet, in acelasi Paris unde se aflau prin1845, cateva sute de romani.N-a ramas strain de preocuparile si idile acestora. La inceputulanului1846,el intra in randurile "Societatii studentilor romani de la Paris"(infiintata in 1845), odata cu I.Ghica,C Negri, I.Alexandri,N. Balcescu, D.Bolintineanu,,s.a. Arevenit in tara impreuna cu ceilalti tineri moldo munteni aflati la studii in Franta,in perioada imediat premergatoare izbucnirii revolutiei de la 1848. In desfasurarea revolutiei muntene a fost implicat, insa rolul sau pare sa fi fost secundar;adeziunea sa la programul acesteia dovedestetotusi desprinderea, cel putin temporara, a tanarului Balaceanu, in varsta atunci de numai 20 de ani, de conditia lui sociala si de modul de gandire propriiclase careia ii apartinea. La numai trei saptamani dupa declansarea evenimentelorrevolutionare se refugia impreuna cu familia la Brasov,de frica holerei ce se abatuse asupra capitalei,daca bineinteles nu vor fi existat si alte motive.Cert este ca la 23 iulie,Ministerul de interne al Tarii Romanesti emitea o circulara prin care
1

anunta incetarea epidemiei in Bucuresti. Intre cei invitati sa revina pentru a lua partela "grelele si prettioasele incepande lucrari pentru statornicia noilor institutii ale patriei", se afla si Balaceanu.Da repede curs apelului deoarece, la 3 august, locotenenta domneasca a Tarii Romanestiil numea in functia de prefect de Muscel. Dupa sfarsitul revolutiei in Tara Romaneasca, Balaceanus-a refugiat in Transilvania.Desi tatal sau, mare vornic,dobandea portofoliul DepartamentuluiDreptatii in noul guvern provizoriu"compus din boieri",numele fiului sau a fost cuprins in acea lista neagracomunicata de sultan autoritatilor politice din Tara Romaneasca, privind "exilarea capilor revolutiei." La 23 septembrie 1848,G baritiu comunica fostului imputernicit al guvernului provizoriu muntean pe langa Parlamentul de la Frankfurt, Ion Maiorescu, prezenta la Brasov a catorva revolutionari fugiti din Tara Romaneasca, in frunte cudoi dintre locotenentii domnesti(Tell si Heliade), printre acestia aflandu-0se si Ion Balaceanu. 23 decembrie 1848 Balaceanu se afla la Belgrad,impreuna cu Nicolae Balcescu, de unde cei doi intentionau sa se imbarce pentru Constantinopol, via Triest. La inceputul lui aprilie, Balcescu isi anunta plecarea spre Ungaria si Transilvania cu misiunea incredintata de Ion Ghica, dar predicata de Mazzini-de a inlesni reconcilierea romano-maghiara si de a forma o legiune revolutionara romana care sa lupte alaturi de fortele maghiare. In mai,legaturile cu factorii de decizie ai revolutiei maghiare fusesera stabilite. Si daca incercarea de formare a unei legiuni romanesti esueaza din motive bine cunoscute, in schimb unii dintre patriotii munteni(dintre ei si Balaceanu)isi oferisera serviciile generalului IosifBem,angajandu-se in armata revolutionara maghiara.