Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs 2
Curs 2
bacteriilor
Universul microorganismelor
Microorganisme cu structur
celular:
Eucariote: fungi, protozoare, alge
Procariote: bacterii (eubacterii,
arhebacterii)
Entiti acelulare: virusuri, prioni
Structuri constante
nucleoplasma (nucleoid)
citoplasma
ribosomii
membrana citoplasmatic
peretele celular (exceptie: Mollicutes)
Structuri facultative
glicocalix
flageli
pili comuni (fimbrii) i pili sexuali
endospor
Structuri constante
nucleoplasma (nucleoid)
citoplasma
ribosomii
membrana citoplasmatic
peretele celular (exceptie: Mollicutes)
Structuri facultative
glicocalix
flageli
pili comuni (fimbrii) i pili sexuali
endospor
Nucleoplasma
eucariote
lipsesc membrana nuclear i
nucleolul
Cromozom unic - molecul de ADN
circular bicatenar
2000 4000 gene
Plasmide
extracromosomal
Replicare independenta
1-20 copii / celula
Codifica structuri care confer avantaje selective
(rezistena la antibiotice, producerea de toxine etc.)
Citoplasma
- aflata permanent in stare de gel
- Sistem coloidal
ap (80%), substane organice (proteine, glucide, lipide,
metaboliti cu molecula mica) i sruri anorganice;
ribozomi, foarte numerosi, mai mici dect la celulele
eucariote (50S i 30S), sediul sintezelor proteice;
Incluzii citoplasmatice
Membrana citoplasmatic
Delimiteaza citoplasma
constituit din dou straturi fosfolipidice n care
floteaz proteine;
nu conine steroli (excepie micoplasmele, care
incorporeaza colesterolul sintetizat de celulele
eucariote);
Membrana citoplasmatic
barier osmotic, cu
proprieti de permeabilitate
i transport selective (ex
fosfotranferaza membranara)
sediul metabolismului
energetic (citocromi,
Membrana citoplasmatic
fosfolipide membranare
perete bacterian (mezosomi septali)
autoreplicarea genomului bacterian (mezosomi laterali)
Peretele bacterian
in contact cu membrana citoplasmatic
constituit din:
- structur de baz - peptidoglican (mureina) prezenta la toate eubacteriile (cu exceptia
Mollicutes)
- structuri speciale diferentiaza categorii mari de
bacterii
Peretele bacterian
Peptidoglicanul
Reea rigida si rezistenta care acopera protoplastul
bacterian
Rigiditatea peretelui bacterian determinata de
configuratia si marimea ochiurilor retelei de
peptidoglican (toate bacteriile au perete rigid, cu exceptia
spirochetelor)
confera forma bacteriilor
Rezistenta - mentinerea protoplastului bacterian
echilibreaza presiunea osmotica intracelulara (5- 20 atm)
Structura peptidoglicanului
Heteromacropolimer constituit din lanuri glicanice
unite prin puni peptidice
lanuri glicanice - dou aminozaharuri dispuse alternativ:
N-acetilglucozamina i acid N-acetilmuramic; lizozimul
ataca legatura dintre acestea
lanuri tetrapeptidice - aminoacizi (n forma L sau D)
legati de gruprile carboxil ale acidului N-acetilmuramic ;
solidarizeaza lanturi glicanice adiacente
la bacteriile gram-pozitive unitile tetrapeptidice ale
lanurilor glicanice adiacente sunt legate prin puni
transversale polipeptidice
Structura peptidoglicanului
Sinteza peptidoglicanului
Controlat de enzime de pe suprafaa extern a
membranei citoplasmatice:
- transglicozilaze - leag cele 2 zaharuri;
- transpeptidaze - catalizeaz formarea subunitilor i punilor
peptidice structuri care conin dipeptidul D-alanin-D-alanin
Sinteza peptidoglicanului
Peretele bacterian este ancorat n membrana
citoplasmica, prin lanurile de glican in formare
Enzimele care controleaz sinteza peptidoglicanului
-proteinele de legare ale penicilinei (PLP)
Penicilina, analog structural de D-Ala-D-Ala, se fixeaz pe
PLP si inhib sinteza peptidoglicanului
forme L
- apar spontan sau sub efectul unor ageni inductori (oc osmotic
sau termic, antibiotice);
- pot s se multiplice (mai lent), dnd colonii cu aspect particular
(aspect de ou prjit);
- pot fi reversibile sau stabile.
Consecine
Este posibil ca n medulara renal, sub efectul unor
antibiotice beta-lactamice s apar sferoplati care
pot explica recderi ale infeciei renale dup
ntreruperea antibioterapiei.
Peretele bacterian
Peretele bacterian
Gram poz vs. Gram neg
Gram pozitiv
Gram negativ
de membrana (lipoteichoici)
strabat peptidoglicanul si se leaga
covalent de glicolipidele stratului
ext al membranei citoplasmatice
- polimeri de glicerol fosfat
- Apar ca structuri fibrilare pe
suprafaa celulei bact
Glicolipide
Polizaharide neutre (Ag Lancefield)
Membrana extern
Membrana extern - permeabilitate selectiva
enzimele digestive raman in spatiul periplasmic
supravietuirea este posibila in medii apoase minimale
nutritiv
oprete accesul spre protoplast a unor substane cu
greutate molecular mare i a unor molecule hidrofobe
potenial nocive
* Bacteriile gram-negative sunt mai rezistente dect cele
gram-pozitive la dezinfectante, antiseptice, antibiotice.
Spaiul periplasmic
situat ntre membrana extern i membrana
citoplasmatic;
conine peptidoglican, lipoproteine, proteine de
transport i enzime (hidrolaze, enzime de degradare a
unor antibiotice);
enzimele stocate n spaiul periplasmic sunt eliberate
dup necesiti in mediul extracelular (la bacteriile
gram-pozitive se elibereaz imediat dup ce au fost
sintetizate)
Structuri constante
material nuclear sau nucleoid
citoplasm
membran citoplasmatic
perete celular
Structuri facultative
glicocalix
flageli
pili comuni (fimbrii) i pili comuni
endospor
Glicocalix
Flageli
organite filamentoase lungi (6-20 um) i subiri, cu
structur proteic (flagelina);
in microscopia electronica - constituii din filament
flagelar flexuos, articulat printr-un croet la
corpusculul/complexul bazal - cilindru axial asociat cu
una sau dou perechi de inele:
Flageli
Flageli
in microscopia optica
-
Flageli
Pili sexuali
structuri tubulare , mai lungi dect fimbriile, cu
extremitatea liber butonat;
Prezenti in numr redus (1-2)
Codificati plasmidic
rol n transferul ADN prin conjugare
Endospor
form de supravieuire (ani, decenii) n condiii
nefavorabile de mediu: deshidratare, temperaturi
ridicate, agenti chimici etc.
prezenta la unele specii (Bacillus, Clostridium)
form inactiv metabolic, cu citoplasma
deshidratat, protejat de structuri de suprafa
suplimentare (cortex, tunic, exosporium);
protoplastul deshidratat - cantiti mari de
dipicolinat de Ca (termorezisten);
Sporularea
Endospor
Nu se coloreaza in coloratia Gram
prezena, forma i dispoziia sporului constituie
criterii taxonomice;
Germinarea
Germinarea in condiii favorabile de mediu
Etape
- activarea unei autolizine a cortexului;
- apa i nutrienii difuzeaz spre protoplast
- rehidratarea protoplastului
- ruperea nveliurilor sporale
- eliberarea bacteriei sub form vegetativ