Sunteți pe pagina 1din 46

Anatomia functionala a

bacteriilor

Universul microorganismelor

Microorganisme cu structur
celular:
Eucariote: fungi, protozoare, alge
Procariote: bacterii (eubacterii,
arhebacterii)
Entiti acelulare: virusuri, prioni

Structura celulei bacteriene

Structura celulei bacteriene

Structuri constante
nucleoplasma (nucleoid)
citoplasma
ribosomii
membrana citoplasmatic
peretele celular (exceptie: Mollicutes)
Structuri facultative
glicocalix
flageli
pili comuni (fimbrii) i pili sexuali
endospor

Structura celulei bacteriene

Structuri constante
nucleoplasma (nucleoid)
citoplasma
ribosomii
membrana citoplasmatic
peretele celular (exceptie: Mollicutes)
Structuri facultative
glicocalix
flageli
pili comuni (fimbrii) i pili sexuali
endospor

Nucleoplasma

echivalentul nucleului celulelor

eucariote
lipsesc membrana nuclear i
nucleolul
Cromozom unic - molecul de ADN
circular bicatenar
2000 4000 gene

Plasmide

Prezente la unele bacterii


molecule mici (5 100 gene), circulare de ADN

extracromosomal
Replicare independenta
1-20 copii / celula
Codifica structuri care confer avantaje selective
(rezistena la antibiotice, producerea de toxine etc.)

Citoplasma
- aflata permanent in stare de gel
- Sistem coloidal
ap (80%), substane organice (proteine, glucide, lipide,
metaboliti cu molecula mica) i sruri anorganice;
ribozomi, foarte numerosi, mai mici dect la celulele
eucariote (50S i 30S), sediul sintezelor proteice;
Incluzii citoplasmatice

Caracter de specie (prezente numai la unele bacterii)


depozite de nutrieni: polimetafosfat (Corynebacterium), amidon
(Clostridium), glicogen (Bacillus), lipide (Bacillus, Clostridium,
Pseudomonas)
pot avea caracter taxonomic ex. granulaiile de volutin - prezente la
Corynebacterium diphteriae si se coloreaza metacromatic

Membrana citoplasmatic
Delimiteaza citoplasma
constituit din dou straturi fosfolipidice n care
floteaz proteine;
nu conine steroli (excepie micoplasmele, care
incorporeaza colesterolul sintetizat de celulele
eucariote);

Membrana citoplasmatic

barier osmotic, cu

proprieti de permeabilitate
i transport selective (ex
fosfotranferaza membranara)

sediul metabolismului
energetic (citocromi,

componentele lantului respirator


implicate in transportul de
electroni si fosforilarea oxidativa)

Membrana citoplasmatic

excreta enzime hidrolitice: la procariote digestie

extracelulara; secvente semnal din membrana leaga proenzime,


care devin active extracelular dupa clivarea secventelor semnal

Contine receptori pentru substante din mediul extern


Functii de biosinteza
-

fosfolipide membranare
perete bacterian (mezosomi septali)
autoreplicarea genomului bacterian (mezosomi laterali)

structura i funcionalitatea pot fi afectate de unele


antibiotice i dezinfectante

Membrana citoplasmatic - mesosomi

Peretele bacterian
in contact cu membrana citoplasmatic
constituit din:
- structur de baz - peptidoglican (mureina) prezenta la toate eubacteriile (cu exceptia
Mollicutes)
- structuri speciale diferentiaza categorii mari de
bacterii

Peretele bacterian

Peptidoglicanul
Reea rigida si rezistenta care acopera protoplastul
bacterian
Rigiditatea peretelui bacterian determinata de
configuratia si marimea ochiurilor retelei de
peptidoglican (toate bacteriile au perete rigid, cu exceptia
spirochetelor)
confera forma bacteriilor
Rezistenta - mentinerea protoplastului bacterian
echilibreaza presiunea osmotica intracelulara (5- 20 atm)

Structura peptidoglicanului
Heteromacropolimer constituit din lanuri glicanice
unite prin puni peptidice
lanuri glicanice - dou aminozaharuri dispuse alternativ:
N-acetilglucozamina i acid N-acetilmuramic; lizozimul
ataca legatura dintre acestea
lanuri tetrapeptidice - aminoacizi (n forma L sau D)
legati de gruprile carboxil ale acidului N-acetilmuramic ;
solidarizeaza lanturi glicanice adiacente
la bacteriile gram-pozitive unitile tetrapeptidice ale
lanurilor glicanice adiacente sunt legate prin puni
transversale polipeptidice

Structura peptidoglicanului

Sinteza peptidoglicanului
Controlat de enzime de pe suprafaa extern a
membranei citoplasmatice:
- transglicozilaze - leag cele 2 zaharuri;
- transpeptidaze - catalizeaz formarea subunitilor i punilor
peptidice structuri care conin dipeptidul D-alanin-D-alanin

Enzime autolitice rup limitat reteaua de peptidoglican si


permit insertia de noi molecule
- in vecinatatea septului de diviziune (bacterii Gram +)
- diseminate aleator (bacterii Gram -)

Sinteza peptidoglicanului
Peretele bacterian este ancorat n membrana
citoplasmica, prin lanurile de glican in formare
Enzimele care controleaz sinteza peptidoglicanului
-proteinele de legare ale penicilinei (PLP)
Penicilina, analog structural de D-Ala-D-Ala, se fixeaz pe
PLP si inhib sinteza peptidoglicanului

Bacterii cu perete modificat


protoplati (la bacterii gram-pozitive) i sferoplati (la
bacterii gram-negative)

apar sub actiunea unor ageni muralitici (lizozim, peniciline);


pot supravieui n medii hipertone, pot fi metabolic active dar nu
pot s se multiplice;
sferoplatii, n absena agentului inductor, pot reveni la forma de
origine.

forme L

- apar spontan sau sub efectul unor ageni inductori (oc osmotic
sau termic, antibiotice);
- pot s se multiplice (mai lent), dnd colonii cu aspect particular
(aspect de ou prjit);
- pot fi reversibile sau stabile.

Consecine
Este posibil ca n medulara renal, sub efectul unor
antibiotice beta-lactamice s apar sferoplati care
pot explica recderi ale infeciei renale dup
ntreruperea antibioterapiei.

Peretele bacterian

Nu este colorabil, dar conditioneaza colorabilitatea


protoplastului in coloratii diferentiale: Gram , ZiehlNeelsen.

Peretele bacterian
Gram poz vs. Gram neg

Perete gros, omogen format din


mai multe straturi de peptidoglican
dispus in retea cu ochiuri stranse
(50% din greutatea uscata a
peretelui)

Gram pozitiv

Perete subtire, neomogen, format din


1-2 straturi de peptidoglican retea laxa
(15% din greutatea uscata a peretelui) si
o membrana externa

Gram negativ

Structuri speciale ale peretelui bacterian

Structuri speciale ale peretelui la


bacterii Gram-pozitive
Acizi teichoici

de perete - legai covalent de


peptidoglican

de membrana (lipoteichoici)
strabat peptidoglicanul si se leaga
covalent de glicolipidele stratului
ext al membranei citoplasmatice
- polimeri de glicerol fosfat
- Apar ca structuri fibrilare pe
suprafaa celulei bact

Glicolipide
Polizaharide neutre (Ag Lancefield)

Structuri speciale ale peretelui la


bacterii Gram-pozitive
Acizi teichoici

Stabilizeaza peretele bacterian


leag ioni de Mg
Ag de suprafata (specificitate de tip/subtip)
adezine - se ataeaz de suprafaa celulelor eucariote
recunoscuti de receptori de pe suprafaa macrofagelor, cu
eliberare de citokine proinflamatorii;
prezint receptori pentru bacteriofagi sau bacteriocine

Peretele bacteriilor Gram neg.

Structuri speciale ale peretelui la


bacterii Gram negative
Membrana extern structura asimetrica

- strat intern fosfolipidic


- strat extern - include LPS (lipopolizaharidul), heteropolimer:
lipidul A (endotoxina) dispus proximal
core (miez polizaharidic) sau Ag R (activator al
complementului); prin partea profunda (ceto deoxioctonat
KDO) se leaga de lipidul A
uniti oligozaharidice repetate, mascheaza miezul
polizaharidic si previne activarea complementului;
reprezinta Ag O, cu specificitate de grup

Structuri speciale ale peretelui la


bacterii Gram-negative
Proteine din membrana externa
- porine, monomeri dispusi n triplet - formeaz pori care

favorizeaza pasajul unor molecule mici hidrofile (prot Omp)


specifice transportul energodependent al unor molecule (vit.
B12, aa, nucleozide)
receptor pentru complexul Fe-siderofor, pentru bacteriofagi sau
bacteriocine;
Adezine
cu efect antifagocitar
Lipoproteine - se leag covalent, prin polul hidrofil, la
peptidoglican, iar prin polul hidrofob se insera in membrana
extern

Membrana extern
Membrana extern - permeabilitate selectiva
enzimele digestive raman in spatiul periplasmic
supravietuirea este posibila in medii apoase minimale
nutritiv
oprete accesul spre protoplast a unor substane cu
greutate molecular mare i a unor molecule hidrofobe
potenial nocive
* Bacteriile gram-negative sunt mai rezistente dect cele
gram-pozitive la dezinfectante, antiseptice, antibiotice.

Spaiul periplasmic
situat ntre membrana extern i membrana
citoplasmatic;
conine peptidoglican, lipoproteine, proteine de
transport i enzime (hidrolaze, enzime de degradare a
unor antibiotice);
enzimele stocate n spaiul periplasmic sunt eliberate
dup necesiti in mediul extracelular (la bacteriile
gram-pozitive se elibereaz imediat dup ce au fost
sintetizate)

Structuri speciale ale peretelui la


bacterii acido-alcoolo-rezistente.
Atasate peptidoglicanului, confera rezistenta la
decolorarea din coloratia Gram (acido-alcoolorezistente)
arabinogalactan - polizaharid cu unele proprieti ale
endotoxinei
acizi micolici acizi grai cu catena lung (C70-C90)
Complexul arabinogalactan acizi micolici confer:
- comportarea particular n coloraia Ziehl-Neelsen;
- rezistena la factori de mediu (desicaie,
dezinfectante, antibiotice);

Structuri speciale ale peretelui la


bacterii acido-alcoolo-rezistente.
lipide de suprafa (sulfolipide, fosfolipide, cord
factor), cu rol in patogenitate;
- contribuie la inducerea reaciei tisulare caracteristice :
formarea de granuloame, metaplazierea macrofagelor
n celule gigante (celule Langhans) i celule epitelioide
micozide peptidoglicolipide si glicolipide, cu rol
protector fata de enzimele lizozomale (permit
supravietuirea micobacteriilor in fagolizozomii
macrofagelor)

Structura celulei bacteriene

Structuri constante
material nuclear sau nucleoid
citoplasm
membran citoplasmatic
perete celular
Structuri facultative
glicocalix
flageli
pili comuni (fimbrii) i pili comuni
endospor

Glicocalix

nveli extern, polizaharidic (la Bacillus anthracis structur


polipeptidic);
Prezent la unele tulpini (nu este caracter de specie)
dou forme:
- capsula (glicocalix dens: nu poate fi separat prin centrifugare, nu este
penetrat de colorani, deci este vizibil doar in coloraii negative cu tu de
India sau nigrozin)
- glicocalix lax (slime: poate fi separat prin centrifugare, este penetrat
de particule colorate vizibil in ME, dup coloraii speciale rou
ruteniu)
funcii:
- confer rezisten la fagocitoz i ageni chimici (antibiotice);
- ligand la receptorii de pe suprafaa celulelor eucariote sau
suprafee inerte;
- Ag de specificitate (Ag K).

Flageli
organite filamentoase lungi (6-20 um) i subiri, cu
structur proteic (flagelina);
in microscopia electronica - constituii din filament
flagelar flexuos, articulat printr-un croet la
corpusculul/complexul bazal - cilindru axial asociat cu
una sau dou perechi de inele:

- bacterii gram-poz: inelele M si S,


- bacterii gram-neg: inelele M si S, la care se adaug P i L, localizate
M- in membr citopl
S supramembranar
P n stratul de peptidoglican
L flotant n membr ext

Flageli

Flageli
in microscopia optica
-

direct coloratii speciale


indirect evidentierea mobilitatii (preparate umede)

numrul i dispoziia flagelilor reprezint caractere taxonomice

Flageli

asigur mobilitatea bacteriilor

(bacili, vibrioni, spirili):


miscari de rostogolire sau
inaintare
rol in chemotaxie: apropiere
de atractanti, indepartare de
repelenti
prezint Ag cu specificitate de
tip (Ag H) (ex E coli O157:H7)

Fibrele (filamentele) axiale


Structura similara cu flagelii
(endoflageli)
Asigura mobilitatea la
spirochete: miscari de
insurubare
dispuse in spatiul periplasmic

- treponeme, borelli fibre


axiale inrulate in jurul
protoplastului
- Leptospire doua fibre in jurul
carora se inruleaza protoplastul

Fimbrii (pili comuni)


organite fibrilare, mai scurte dect flagelii, vizibile doar in
ME
pe toat suprafaa unor bacterii gram-negative;
constituite din subuniti proteice (pilina);
codificate plasmidic
ader la receptori specifici celulari (factori de colonizare)
pot funciona ca Ag specifice.

Pili sexuali
structuri tubulare , mai lungi dect fimbriile, cu
extremitatea liber butonat;
Prezenti in numr redus (1-2)
Codificati plasmidic
rol n transferul ADN prin conjugare

Endospor
form de supravieuire (ani, decenii) n condiii
nefavorabile de mediu: deshidratare, temperaturi
ridicate, agenti chimici etc.
prezenta la unele specii (Bacillus, Clostridium)
form inactiv metabolic, cu citoplasma
deshidratat, protejat de structuri de suprafa
suplimentare (cortex, tunic, exosporium);
protoplastul deshidratat - cantiti mari de
dipicolinat de Ca (termorezisten);

Sporularea

Endospor
Nu se coloreaza in coloratia Gram
prezena, forma i dispoziia sporului constituie
criterii taxonomice;

Germinarea
Germinarea in condiii favorabile de mediu
Etape
- activarea unei autolizine a cortexului;
- apa i nutrienii difuzeaz spre protoplast
- rehidratarea protoplastului
- ruperea nveliurilor sporale
- eliberarea bacteriei sub form vegetativ

S-ar putea să vă placă și