REMEDII CELTICE* Ierburile Sfantului

Ioan Botezatorul *
Cele 9 plante magice ale Sfantului Ioan
- Plantele solstitiului de vara Odata cu crestinismul, Sf. Ioan Botezatorul a devenit protectorul plantelor verii. Celebrarea lui sa suprapus peste solstitiul de vara
Cu 2500 de ani inainte de Cristos, druizii celebrau cu mare fast sarbatoarea solstitiului de vara,
inchinata soarelui. Dupa raspandirea crestinismului, peste solstitiul de vara (22-24 iunie) s-a
suprapus sarbatoarea Sfantului Ioan Botezatorul, considerat si marele protector al plantelor
medicinale. Conform unor documente de arhiva, la sfarsitul secolului 18, in dimineata de 24
iunie (nasterea Sfantului Ioan Botezatorul), in targurile mari din Scotia si Irlanda, taranii aduceau
snopi intregi de plante medicinale, pe care oamenii "se bateau" sa le cumpere, pentru a se pune la
adapost de boli. Un obicei stravechi, prezent si astazi in targurile anuale din vestul Frantei.
Pelinul si Brusturele, cele doua plante pe care vi le prezentam in continuare, fac parte din cele 9
plante magice ale Sfantului Ioan.
Pelinul
(Artemisa vulgaris)
Era folosit, din vremuri imemoriale, contra infectiilor ce amenintau sa se transforme in cangrena,
contra epilepsiei, a viermilor intestinali si in bolile femeiesti. Era folosit si pentru a vindeca
ranile vanatorilor si razboinicilor. La tara, in nordul Frantei, femeile puneau frunze de pelin in
incaltarile copiilor, pentru ca usurau oboseala drumurilor grele si lungi.
Indicatii terapeutice
Uz intern:
* Epilepsie
Reteta: se macina 50 g de radacina uscata de pelin si se amesteca cu 50 g miere. Se iau 3
lingurite pe zi, intre mese.
* Amenoree
Reteta: se infuzeaza 17 g de varfuri de flori de pelin intr-un litru de apa clocotita, vreme de 17
minute. Se beau trei cesti pe zi, intre mese.
* Tulburari nervoase, isterie
Reteta: 3 g radacina de pelin se amesteca cu o ceasca de apa incalzita la 37 de grade. Se bea o
ceasca dimineata si alta dupa-amiaza.
Vin de pelin - 55 g frunze de pelin se pun la macerat intr-un litru de vin alb, vreme de 4 zile. Se
bea cate un paharel de lichior, inainte de mesele principale.
* Stimularea apetitului

Reteta: se oparesc 9 g de varfuri de flori de pelin intr-un litru de apa clocotita. Se infuzeaza
vreme de 8 minute. Se bea cate un paharel de lichior, inainte de cele doua mese principale.
* Vermifug
Reteta: 19 g de frunze de pelin se oparesc cu 1 litru de apa clocotita. Se infuzeaza 9 minute. Se
strecoara si se indulceste cu miere. Se bea cate un pahar, dimineata si seara, de preferinta caldut.
* Sanatatea tubului digestiv
Sirop de pelin: 150 g frunze si varfuri de flori de pelin (in cantitati egale) se pun la infuzat 5 ore
si 10 minute intr-un litru de apa clocotita. Se pune pe foc si se lasa sa fiarba pana se reduce cu o
treime. Se strecoara, se lasa sa se raceasca si se amesteca cu 500 g miere. Se pune la fiert din
nou, pe foc mic, ridicandu-se spuma, pana se obtine un produs de consistenta medie. Se ia cate o
lingura, dupa mesele principale.
Pelinul e contraindicat in urmatoarele cazuri: sarcina si alaptare, tendinta catre congestie
cerebrala, in caz de iritatie gastrica si intestinala.
Uz extern:
Reteta: se prepara un decoct dintr-un pumn de frunze de pelin. Se pune la fiert in apa rece si se
lasa apoi sa clocoteasca potolit, vreme de 5 minute.
Se foloseste la curatarea plagilor atone, a ulcerelor de piele si la piscaturi de insecte.
Brusturele
(Arctium Lappa)
In Franta e numit si "planta regilor", pentru ca are renumele de a-l fi vindecat de sifilis
pe regele Henri al III-lea. Creste pe margini de drum si in locuri umede. Se folosesc, radacina,
frunzele si semintele. Infloreste in timpul verii. Are flori purpurii si frunze mari, pe care copiii si
le pun pe cap, ca sa se apere de soare.
Intre cele mai importante insusiri medicale ale brusturelui sunt urmatoarele: diuretic, elimina
acidul uric, coleretic, antisifilitic, antidiabetic, antibiotic natural contra bacteriilor gram-pozitive,
ca stafilococul auriu, streptococii si pneumococii.
Indicatii terapeutice
Uz intern:
Planta trebuie folosita cat mai proaspata cu putinta.
* Litiaza renala
Reteta: se pun 37 g radacina intr-un litru de apa rece. Se lasa pana da in fiert, apoi inca 12
minute. Se beau trei cani pe zi, intre mese.
* Diabet
Reteta: se pun 59 g de radacina intr-un litru de apa rece. Se pune pe foc, se lasa sa clocoteasca 9
minute. Se beau trei cani pe zi, intre mese. Se observa rapid o diminuare a nivelului glicemiei.
* Curata sangele, in afectiunile pielii
Reteta: 48 g de radacina se pun intr-un litru de apa clocotita. Se lasa la infuzat 10 minute. Se
beau 5 cani, peste zi, prima dimineata, pe nemancate.

Uz extern:
* Muscatura de sarpe

In cazul cand nu exista la indemana un ser anti-venin, se iau frunze proaspete de brusture, care se
sfarama pe loc si care se aplica imediat pe muscatura de sarpe.
* Afectiuni ale pielii: seboree, eczema, acnee etc.
Reteta: 19 g de radacina se fierb 19 minute in 250 ml apa. Se lasa sa se infuzeze, se strecoara si
se sterg locurile cu pricina cu tampoane de vata inmuiate in lichid.
* Ulcere ale picioarelor (inclusiv cancerigene)
Reteta: se macereaza radacini de brusture in ulei virgin de floarea-soarelui sau masline. Se umple
o sticla pana la gat cu plante, se toarna deasupra ulei si se lasa la macerat 14 zile.
* Reumatism, dureri sciatice
Reteta: se zdrobesc frunze proaspete de brusture, se pun la macerat in untdelemn presat la rece,
in care se adauga si putin camfor. Durerile trec rapid.
* Afectiuni pulmonare
Reteta: frunze proaspete de brusture se piseaza cu o sticla si se pun asa, zemuinde, pe pieptul
bolnavilor de afectiuni pulmonare cronice sau de raceli persistente. Se obtine o usurare rapida a
starii de boala.
Gramajul farmaceutic al retetelor este stabilit de catre specialistii Colegiului de Studii CeltoDruidice din Franta. In principiu, 4 grame de planta echivaleaza cu o lingurita si 8 grame, cu o
lingura.
Sunatoarea
(Hypericum Perforatum)
Semn planetar: Soarele
Florile galben-aurii ale plantei, cu staminele lor drepte ca niste raze, sunt o imagine vegetala a
soarelui. Din cauza asta, druizii au si pus Sunatoarea sub semnul astrului zilei, care trezeste in
oameni constiinta de sine, stapanindu-le inima si sistemul imunitar. Rostul acestei plante asa de
luminoase ca infatisare este sa incalzeasca sufletul si sa limpezeasca boala, oriunde s-ar afla. In
plus, culoarea rosie a ceaiului si a uleiului de sunatoare a fost interpretata ca semn de
similitudine cu sangele si cu puterea de a vindeca infectiile si inflamatiile. Cu
atatea talente, nu e, deci, nici o mirare, ca in vremurile crestine, Sunatoarea (numita si iarba
Sfantului Ioan) a fost pusa sub puterea acestuia.
Insusiri medicale
Devenita astazi un panaceu aproape universal, pe vremea celtilor, Sunatoarea se folosea mai ales
pentru alungarea depresiilor si calmarea migrenelor, iar pe cale externa, contra arsurilor, ranilor,
cicatricelor rezistente si contra reumatismului.
Indicatii terapeutice
Uz intern:
* Depresii, dureri de cap, migrene acute
Reteta: 2 lingurite de planta uscata se oparesc cu 200 ml apa. Se lasa la infuzat 15 minute, in vas
acoperit. Se strecoara. Se beau trei cani pe zi, inainte de mesele principale.

* Cistite, congestii hepatice, insuficienta cardiaca si circulatorie, boli infectioase

Reteta: o lingurita de planta, bine maruntita, se opareste cu o cana de apa clocotita. Se lasa 15
minute, apoi se strecoara. Se beau trei cani pe zi.
Uz extern:
* Reumatism, inflamatii ale membrelor - sciatica, nevralgii
Se fac masaje ale zonelor dureroase cu ulei de sunatoare (vezi reteta mai jos).
* Pericol de "ruperi" la nasteri
Uleiul rosiatic de Sunatoare este extrem de util si la nasteri, pentru a evita rupturile de perineu.
Inca inainte de a le veni sorocul, femeile se masau, in vechime, in zona genitala, care devenea
mai elastica. Dar chiar si daca nasterea era grea si ruptura inevitabila, folosirea locala a uleiului
de Sunatoare inchidea rana si stergea urmele.
* Cicatrice
Chiar si cele mai rezistente urme de taieturi sau de rani dispar, in timp, daca sunt sistematic
masate cu ulei de Sunatoare.
* Arsuri, arsuri solare, iritatii ale pielii prin iradieri, furuncule, acnee, dureri vulvare (aparute
in urma unui herpes genital) cedeaza, de asemenea, la tratamentul cu ulei de Sunatoare.

Ulei de Sunatoare
Reteta adoptata de preotul german Johann Kunzle, dupa formula vindecatorilor celti:
"Ia cativa pumni de flori proaspete de Sunatoare, piseaza-le pana sangereaza, pune-le in
untdelemn curat si aseaza-le 10 zile la soare, pana ce uleiul se face rosu. Mai ia o data aceeasi
cantitate de flori, pune-le in acelasi ulei si lasa-le, iarasi, la soare 10 zile. Repeta lucrul asta de 34 ori, pana ce uleiul devine rosu inchis. Atunci puterea lui este maxima."
Observatie: in mod traditional, pentru prepararea uleiului de Sunatoare se folosesc, dupa ziua de
24 iunie (nasterea Sfantului Ioan Botezatorul) flori de Sunatoare inca nedeschise. Efectul lor este
mai puternic, daca ele sunt adunate in trei-patru duminici la rand, la vremea pranzului, pe soare
puternic. Uleiul devine mai repede rosu, daca este pus intr-o sticla alba, curata, intr-un loc
insorit. Pentru ca preparatul sa nu mucegaiasca, gura sticlei si dopul trebuie sterse zilnic cu o
carpa uscata. Cele mai recomandate uleiuri sunt cel de masline (are miros mai puternic) si cel de
floarea-soarelui (rancezeste mai repede).

Alifia Cavalerului
De data asta este vorba de un unguent realizat de farmacistii francezi din secolul 17, pornind tot
de la reteta druizilor.
Ingrediente: ceara galbena de albine (3 lingurite), ceara alba (10 g), ulei rosu de sunatoare (45
ml), tinctura de galbenele (5 ml), ulei eteric de lavanda (6 picaturi), ulei eteric de trandafiri (3
picaturi).
Mod de preparare: ceara de albine si ceara alba, impreuna cu uleiul de sunatoare, se incalzesc
intr-o craticioara, pe baie de aburi. * Cand continutul se lichefiaza complet, se scoate vasul din
apa, se amesteca intruna si se pun in el tinctura de galbenele si uleiurile aromate. Se amesteca

mai departe, pana ce compozitia se raceste, dupa care se pune in recipiente mai mici. Bine inchis
si tinut in frigider, preparatul rezista cateva luni.
Mod de folosire: se aplica prin ungere, de doua ori pe zi, in caz de hemoroizi, psoriazis, ulcere
ale gambelor, arsuri provocate de laser, iradieri.
Avertisment:
Un tratament de lunga durata cu Sunatoare nu li se recomanda persoanelor cu pielea deschisa,
carora le sporeste sensibilitatea la lumina si pot ajunge la arsuri, atat pe plaja, cat si in solarii.
Ceaiul de sunatoare nu trebuie administrat nici alaturi de medicamentele antidepresive, carora le
poate anula sau spori in exces efectul.
SALVIA
(Salvia Officinalis)
Semn planetar: Soarele.
* Este a treia planta druidica sacra, ce face parte si din ierburile Sfantului Ioan *
Caracteristic pentru Salvie este mirosul ei asemanator cu cel al sudorii, similitudine ce a si dus la
folosirea ei in cazurile de transpiratie excesiva. Vanatorii celti se frecau pe piele cu frunze de
salvie, pentru a se putea apropia mai usor de animale.
Continutul in uleiuri eterice ii confera Salviei capacitatea de a intari nervii, precum si trupul si
sufletul, impotriva semnelor batranetii. Apropierea s-a facut tot prin similitudini, pornind de la
culoarea verde-cenusie a frunzelor, care aminteste de caruntete, si de la faptul ca Salvia rezista si
iarna, deci are, asa cum isi doreste si omul, durata in timp.
In antichitate, Dioscoride o considera diuretica, iar druizii o foloseau pentru a vindeca
muscaturile
pestilor si serpilor veninosi. In secolul 18, era utilizata contra epilepsiei, letargiei, paraliziei, in
bronsite si raceli cronice.
* Infuzata in vin rosu, Salvia da un vin aromatic folosit in dezinfectarea si pansarea ranilor.
* Tinctura de Salvie, amestecata in parti egale cu rom, fortifica pielea capului si favorizeaza
cresterea parului.
Indicatii terapeutice
Uz intern:
* Transpiratie, infectii, ciuperci
Reteta: 1 lingurita cu varf de salvie uscata se opareste cu 200 ml apa clocotita. Se lasa la infuzat
10 minute. Se strecoara. Se beau 2-3 cani pe zi.
* Energizant pentru toate functiile organismului
Reteta: 1 lingura de planta uscata se pune la fiert cu 1 litru de apa ce clocoteste. Se lasa sa fiarba
7 minute. Se lasa la infuzat pana ce se raceste. Se bea cate o cana, dupa fiecare masa principala.
Uz extern:
* Dureri in gat, miros urat al gurii - gargara cu ceaiul preparat dupa reteta de mai sus.
* Infectii vaginale cu candida si alte ciuperci

Retete:
- Ulei aromat de salvie (se gaseste la farmacie si in pravaliile naturiste). Se pun 3-5 picaturi de
ulei intr-un litru de apa calduta si se fac spalaturi vaginale.
- Tinctura de salvie (se gaseste la magazinele naturiste) - se dilueaza in ceai de salvie (in
proportie de 10% si se fac spalaturi vaginale).
* Bai de sezut cu frunze de salvie
Reteta: 10 linguri de salvie se oparesc cu 2 litri de apa clocotita si se lasa sa se infuzeze 20 de
minute. Se strecoara, se amesteca cu un sfert de litru de zer si se fac bai calde de sezut.
* Transpiratie nocturna, bufeuri la menopauza
Se pun comprese calde cu otet de salvie, cu care se freaca trunchiul si bratele. Nu se spala. Se
lasa pe piele, sa-si faca efectul.
Reteta otetului de salvie
Intr-un borcan cu filet se pun 4 linguri de frunze si flori proaspete de salvie, peste care se toarna
750 ml otet de mere casnic (se gaseste la piata, produs de apicultori). Se lasa bine inchis, vreme
de doua saptamani, apoi se strecoara. Ca sa dureze mai mult, se adauga si 250 ml alcool.
MUSETELUL
(Matricaria Chamomilla)
Semn planetar: Soarele.
Este o planta modesta ca infatisare, dar deosebita prin miros si putere vindecatoare. Cu petalele
delicate si albe, insirate imprejurul unui banut auriu, Musetelul se afla printre plantele in care
celebrul Plinius avea o incredere nestramutata, recomandand-o ca leac sigur, care vindeca
muscaturi de sarpe, expulzeaza fetii morti din pantecul mamei si elimina pietrele la rinichi.
Datorita infatisarii lui vesele, a mirosului placut si a virtutilor medicale, Musetelul este pus in
legatura cu Venus, zeita iubirii. Folosirea lui in antichitate
era legata tot de femei. Banutul auriu, bombat si gol pe dinauntru, este simetric, ca simbol, cu
colul uterin. De pe vremea celtilor si pana astazi, musetelul este un leac redutabil contra
scurgerilor vaginale sau contra infectiilor cu fungi.
Indicatii terapeutice
Uz intern:
* Anxietate, atonie intestinala, migrene
Reteta: o lingurita de flori uscate se infuzeaza cu o cana de apa clocotita, vreme de 3 minute. Se
bea o cana dupa fiecare masa principala. Se poate indulci cu miere.
* Tonic digestiv, gastrite, infectii urinare
Reteta: 3 lingurite de flori uscate se infuzeaza intr-o cana de apa clocotita, vreme de 10 minute.
Se strecoara. Se beau 4 cani pe zi, inainte de fiecare masa principala.
Tinctura de musetel: o lingura de flori uscate de musetel se lasa la macerat vreme de o
saptamana, in 100 ml de alcool de 70 de grade. Se strecoara, se pune in sticlute de culoare

inchisa si se pastreaza la frigider. Se beau 15 picaturi, puse intr-un sfert de pahar de apa, dupa
mesele principale.
Uz extern:
* Dureri reumatismale, entorse, lovituri, dureri legate de sciatica sau de deplasarea vertebrelor
Se foloseste cu succes un unguent pe baza de musetel.
Ulei de musetel: se fierb pe baia de aburi, vreme de 2 ore si 30 de minute, 5 lingurite de flori
uscate de musetel, in trei sferturi de litru de ulei de masline. Se adauga un varf de cutit de
Camfor. Se lasa sa se raceasca si se strecoara printr-un tifon. Se maseaza partile dureroase foarte
incet, mereu de jos in sus.
* Eczeme
Reteta: puneti 100 g flori de musetel intr-un saculet de tifon si lasati-l in baie, legat cu un siret de
robinetul cu apa fierbinte. Asteptati pana ce apa devine suportabila si intrati in ea. Baia cu
musetel aduce mai repede vindecarea, in boli de piele, dar si in caz de hemoroizi.
* Scurgeri vaginale, infectii cu ciuperci
Spalaturi vaginale cu decoct de musetel. Inlatura infectiile si mancarimile.
Reteta: 2 linguri de flori de musetel se oparesc cu 250 ml apa clocotita. Se lasa la infuzat 15
minute, apoi se strecoara si se lasa sa se raceasca la temperatura corpului. Se amesteca cu 2
linguri de zer sau de otet de mere. Se introduce lichidul intr-o seringa de unica folosinta, cu
capacitatea de 10 ml, apoi se introduce in vagin. In cazurile acute de scurgeri vaginale se poate
folosi de 2-3 ori pe zi.
Nu exagerati cu remediul, pentru ca folosit prea des usuca mucoasa fina care captuseste vaginul.
Amestec de ulei eteric de musetel (se gaseste in pravaliile naturiste, dar se poate prepara si acasa,
conform retetei de mai sus) cu iaurt.
Reteta: 2 linguri de iaurt + 1 picatura de ulei de musetel. Se amesteca si se introduce in vagin, cel
mai bine prin imbibarea unui tampon folosit in timpul menstruatiei.
In medicina celtica, se foloseau si compresele cu ceai concentrat de musetel, aplicate pe locurile
bolnave, precum si baile de sezut in fiertura de musetel. Se foloseau scaldatoare din lemn de
plop.
Avertisment:
Musetelul nu este o planta periculoasa, dar nu trebuie abuzat de el pe cale interna, pentru ca
organismul se obisnuieste usor cu el si isi pierde calitatile vindecatoare. Amareala plantei se
atenueaza adaugand o frunza de menta in ceai sau o lingurita de miere.
IEDERA
(Hedera Helix)

Semn planetar: Soarele.

E prezenta aproape in toate padurile, agatata de trunchiurile copacilor, pe care le infasoara cu
tulpina ei ca o sfoara, plina de frunze lucioase, colorate in verde inchis, care rezista si iarna.
Pentru ca se ridica pana la inaltimi de 20 de metri, parand ca vrea sa ajunga sus, in vazduh,
druizii, preotii celtilor, considerau ca iedera este o planta ce face legatura intre cer si pamant,
impletind fortele de vindecare ceresti cu cele terestre. O planta magica, ce leaga constientul de
subconstient.
Ca toate plantele vesnic verzi, iedera reprezinta, si ea, principiul nemuririi, transmitand omului
vitalitate si energie pe termen lung. In zonele unde ea crestea abundent, imbracand copacii in
tufe, se credea ca sunt locuri cu iradieri negative, de care oamenii se fereau. Prin asociere, celtii
credeau ca iedera vindeca iradierile negative si are efect pozitiv asupra sistemului imunitar.
Culoarea laptoasa a vinisoarelor care o strabat formeaza desene ce pot fi asociate cu bronhiile, iar
curgerea clorofilei prin ele seamana cu circulatia limfei. Tot atatea similitudini care au impus
folosirea terapeutica a iederei in boli de plamani, in blocaje de curgere a limfei, ca antiinflamator, anti-cancerigen si stimulent al functiilor glandei tiroide.
Indicatii terapeutice
Uz intern:
*Guta, reumatism
Reteta: 3 g de frunze proaspete se infuzeaza intr-un litru de apa, care se pune la fiert 3 minute.
Se beau 3 cani de ceai pe zi, intre mese.
* Miomuri, sangerari puternice menstruale
Legenda spune ca faimoasa calugarita germana Hildegard van Bingen ar fi luat o reteta a
preotilor druizi, pe care a perfectionat-o aducand-o la desavarsire. Uitata o vreme, ea a fost
preluata de un medic german, dr. Claus Schulte, care a realizat o noua reteta, de mare efect. Iat-o:
Ingrediente: 20 g marar, 20 g seminte de telina, 40 g frunze de iedera, 40 g radacina rasa de
ghimbir, 40 g cuisoare, 40 g coada-soricelului.
Mod de preparare: se amesteca toate ingredientele. Se pun 2 lingurite la o cana de apa clocotita.
Se lasa in repaus 12 minute. Se strecoara. Se beau 3 cani pe zi, vreme de 6 saptamani, de doua
ori pe an.
Uz extern:
* Contuzii, plagi cangrenoase
Reteta: preparati un decoct din 3 g de frunze, puse pe foc intr-un litru de apa rece. Se tin pe foc 3
minute, se lasa sa se raceasca, apoi se strecoara. Se fac 4 aplicatii pe zi (2 dimineata, 2 dupaamiaza), lasand locul sa se usuce la aer, vreme de 15 minute.
* Celulita

Se realizeaza un unguent foarte eficient, in modul urmator:

Reteta: se amesteca frunze proaspete de iedera date prin mixer, cu tarate de grau, in proportie de
30-70%, adica un sfert de pahar de frunze tocate si restul tarate. Se toarna deasupra ulei de
musetel, cat sa se obtina o pasta mai consistenta, care sa poata fi intinsa pe piele. Se aplica de 3-4
ori pe zi, evitand eventualele inflamatii aflate pe piele.
Uleiul de musetel se obtine umpland o sticla, pana la gura, cu flori proaspete (acum e vremea
lor!), peste care se toarna ulei vegetal extras la rece. Se lasa o saptamana la soare, dupa care se
poate folosi.
Avertisment:
Iedera trebuie utilizata cu precautie, cel mai bine sub control medical, pentru ca in exces poate
deveni toxica. Infuziile administrate anarhic pot duce la ciroza hepatica.
Fructele sunt otravitoare. In caz ca sunt ingerate din greseala, de catre copii, trebuie sa li se dea
sa bea imediat lapte si sa fie chemat medicul.
Iedera nu trebuie folosita de femeile insarcinate, nici intern, nici extern.