Carte tehnic

Att de simplu.

Simplitatea nseamn pentru noi perfeciune.

Simplitatea nseamn pentru noi eficien i un sim practic dezvoltat.
Simplitatea este regula de baz n relaiile noastre cu clienii, n
procesul de producie i mai ales n modul de concepere a sistemelor pe
care le producem i comercializm.
Simplu.

Sistem de canalizare interioar

Am ctigat pe piaa romneasc statutul

de lider n tubulatur i fitinguri din
materiale plastice i ne-am dovedit
competena n calitate de distribuitor de
produse pentru instalaii sanitare i de
nclzire.
Dar cel mai important este c am ctigat
ncrederea colaboratorilor notri prin
standardele calitative nalte, aplicabilitatea
produselor, promptitudinea i
profesionalismul angajailor notri i prin
continua adaptare la cerinele pieei.
Eficien
Meninerea unor legturi eficiente cu
reeaua proprie de distribuie,
comercianii i antreprenorii este
garantat de disponibilitatea permanent
a produselor pe stoc, eliminarea
sincopelor n aprovizionare i simplitatea
n achiziie.
Servicii integrate
Valrom Industrie v pune la dispoziie un
sistem complet de servicii care faciliteaz
alegerea celui mai eficient tip de sistem.
n plus, la cererea beneficiarului, putem
asigura transportul gratuit al produselor i
sistemelor de la depozitele noastre la
sediul acestuia.
Calitate
Valrom Industrie are implementat i
certificat un sistem de management al
calitii n conformitate cu cerinele
standardului ISO 9001/2000.
Toate produsele Valrom sunt testate n
cadrul laboratorului propriu de ncercri,
evaluat i acreditat RENAR, conform
cerinelor standardului SR EN ISO
17025/2001.
De asemenea, toate produsele fabricate
de Valrom Industrie sunt agrementate i
avizate de instituiile abilitate (MLPTL,
ICECON), iar cele folosite la transportul
fluidelor alimentare au i avizul
Ministerului Sntii.

EasyKIT este un sistem complet de canalizare interioar, compus din

tubulatur i fitinguri din polipropilen, sifoane i accesorii necesare
realizrii instalaiei interioare de scurgere, indiferent de complexitatea
traseului.
Tubulatura i fitingurile din polipropilen sunt produse de Valrom Industrie.
Gama dimensional
Gama de diametre i lungimi ale evilor i tipurile de fitinguri permit
rezolvarea oricrei geometrii de instalaie de scurgere, n modul cel mai
rapid i economic.
Diametrele sunt cuprinse ntre 32 mm i 160 mm, iar lungime a barei ntre
150 i 3000 mm.
Gama de fitinguri conine: manoane, coturi, ramificaii, reducii, piese de
curire, piese de racordare la obiecte sanitare, aeratoare, clapete
antirefulare etc.

Easy

Sistem de canalizare interioar

Cuprins
pag

1. Polipropilena...........................................................

Istoric...................................................................................3
Ce este polipropilena?............................................................3
Caracteristicile polipropilenei.................................................4

10

2. evi i racorduri din polipropilen....................

Evaluarea conditiilor de montare si functionare........................10

Criterii de folosire a tubulaturii din polipropilena......................12
Criterii de transport si stocare..................................................12
Criterii de punere in opera.......................................................13
Criterii de fixare......................................................................14
Canalizari verticale.................................................................15
Canalizari orizontale...............................................................17
Ventilarea instalatiilor de canalizare interioara..........................17
Sisteme de ventilare................................................................18

3. Caracteristici speciale ale tevilor

si racordurilor din polipropilena.......................

24

Tuburi si racorduri - marcare si ambalare..................................24

Tuburi - dimensionare.............................................................25
Scheme tip pentru canalizare interioara...................................26

Easy

Sistem de canalizare interioar

1. POLIPROPILENA
Sistemele de canalizare interioar au fost revolutionate odat cu aparitia tubulaturii din
polipropilen. Aceasta datorit propriettilor deosebite ale acestui tip de tubulatur: rezistent si
functionalitate pe termen lung, stabilitate la o gam variat de substante chimice chiar si la temperaturi
ridicate, usurint la punerea n oper, transport si stocare convenabile etc.

Istoric
Polipropilena este un material plastic obtinut prin polimerizarea propilenei. Obtinut n 1950 de
firma FONTANA, care, opernd n prezenta anumitor catalizatori (FRIEDEL - CRAFTS) a sintetizat un tip de
polimer caracterizat printr-o structur dezordonat cu o greutate molecular mare. Relevant, a fost
sinteza polipropilenei izotactic - obtinut de Giulio Natta n 1945 - care prezint particularitatea de a avea
radicalii metilici orientati pe aceeasi latur a catenei. Montedison produce la scar industrial acest
material nc din 1957 cu marca "NOPLEN". Ulterior polipropilena a fost produs si de alte firme din
Europa, America si Asia, sub diferite denumiri comerciale, printre care citm "VESTOLEN" P 9026
IGNIFUGO (HULS).

Ce este polipropilena ?
Polipropilena este un polimer al propilenei CH3-CH = CH2. n functie de conditiile de
polimerizare si de tipul de catalizator folosit, polimerii pot prezenta o conformatie stereoregulat,
denumit asa pentru c unitatea monomeric are o succedare regulat(Fig.1).
De fapt sunt cunoscute diverse tipuri de polipropilen cu proprietti si aplicatii extrem de diferite
derivate din structura divers pe care o prezint moleculele de polipropilen; propriettile sunt apoi
influentate, fie de greutatea molecular, fie eventual de tipul ramificatiilor din lungul catenei moleculare.

Formula general a polipropilenei;

Gradul de polimerizare este cuprins n intervalul
7500 - 18000

Fig1.

Polimerii stereoregulati (PP izotatic si sindiotatic) prezint un grad mare de cristalizare, o

temperatur de fuzionare relativ nalt si bune proprietti mecanice. Polipropilenele nestereoregulate, n
schimb, nu prezint nici o tendint spre cristalizare si au proprietti elastometrice, fapt ce determin s nu
fie interesante pentru scopuri practice.

Tipuri de polipropilen stereoregulat

ATACTIC: Succesiunea unittii monomerice este cazual, fr a respecta o regul.
Orientarea unittii monomerice adiacente poate fi identic sau diferit.

IZOTACTIC: Unittile monomerice au aceeasi orientare si sunt concatenate cap-coad.

Radicalii metilici CH3 se gsesc toti pe aceeasi parte a axei catenei.

SINDIOTACTIC: Unittile monomerice sunt n pozitii opuse si concatenate capcoad. Radicalii metilici sunt dispusi alternativ fat de axa catenei.

Alte produse, printre care n special trimerul sau tetramerul sunt folosite ca intermediari n
industria chimic. Pentru aplicatiile industriale este luat n consideratie numai polimerul izotatic ntruct
ceilalti polimeri, cu toate c prezint un interes stiintific, nu fac obiectul unei dezvoltri pe plan comercial.
Polipropilena se poate defini ca o rsin termoplastic, caracterizat de proprietatea de a-si modifica
starea de agregare n functie de temperatur. Polipropilena ia , de fapt, stare plastic prin nclzire si se
ntoarce la starea rigid prin rcire, aceasta fcnd posibil realizarea de produse prin injectie, extrudare,
extrudare-suflare si formare sub vid. Poate fi folosit n amestec cu diferite substante n vederea obtinerii
unor produse cu proprietti mbunttite.
Industria de jucrii a fost una din primele care au folosit polipropilena ca nlocuitor pentru alte
materiale, mai ales datorit usurintei la modelarea formelor, chiar si la dimensiuni reduse. La aparatele
electrocasnice se foloseste masiv pentru realizarea de componente pentru diferite articole. Industria
automobilistic foloseste polipropilena pentru a produce diferite carcase, msti de protectie, piese aplicate
samd. Industria chimic foloseste pe scar larg polipropilena pentru realizarea de containere, vase, tevi,
robineti chiar pentru lichide agresive (vezi tabelul de compatibilitate si, n completare pentru amnunte
speciale sunteti sftuiti s consultati norma international 6/83 UNI/ISO/TR 7471 referitoare la "Rezistenta
chimic la lichide" - Tevi si racorduri de polipropilen.). Industria electronic foloseste acest material
pentru carcase de radio si casetofoane, suporturi, izolatori etc.
Exist apoi o mare diversitate de obiecte de larg consum cu care venim frecvent n contact, cum
sunt: obiecte de uz caznice, obiecte si instalatii sanitare, birotic etc.

Caracteristicile polipropilenei
Polimerul izotactic este caracterizat de o structur partial cristalin care n produsele
comercializate este prezent ntr-o msur de 45% , 60%. Este un polimer inodor si incolor, usor
transparent pn la opac si se preteaz la a fi colorat ntr-o gama variat de culori cu mare luciu superficial.
Avnd afinitti cu polietilena de nalt densitate se diferentiaz, n conditii normale, prin urmtoarele
aspecte:
- densitate mic (0,9 - 0,95 gr/cmc);
- timp de mbtrnire ridicat;
- comporatment bun la temperaturi ridicate;
- rigiditate si duritate ridicat;
- rezistent la abraziune si zgriere superficial.
Ca si polietilena de nalt densitate, polipropilena prezint proprietti dielectrice independent de
frecventa curentilor. n aceste conditii nu este deci posibil nclzirea n prezenta curentilor de nalt
frecvent. Caracteristica dielectric determin n schimb tendinta de ncrcare electrostatic, astfel n
cazurile n care acest fenomen nu este compatibil cu folosirea produsului se vor prevedea msuri de
antistatizare.
n anumite cazuri, n polipropilen sunt introdusi aditivi speciali pentru a obtine caracteristici
mbunttite. De exemplu, sunt adugati halogeni (bromuri) pentru a conferi proprietatea de ignifugare.
O mbunttire a propriettilor la temperatur sczut se obtine prin intermediul copolimerizrii cu alte
uleiuri parafine ( n general etilene).
Polipropilena rezist la actiunea detergentilor, chiar si la temperatur ridicat, la solutii apoase de
sruri anorganice, acizi slabi anorganici, solutii alcaline, alcooli si unele uleiuri. Nu sunt compatibili cu
polipropilena agentii puternic oxidanti ca acidul clorsulfuric, acidul sulfuric 100% (oleum), acidul nitric si
hidrocarburile halogenate. Fenomene de alterare apar si n prezenta hidrocarburilor alifatice si aromatice
ca benzina sau benzol, mai ales dac temperatura este ridicat. Absoarbe putin ap (mai putin de 0,02%)
datorit limitatrii date de straturile superficiale.

Easy

Sistem de canalizare interioar

n cele din urm, mentionm c, pentru a garanta o rezistent foarte bun la agenti chimici, se
evit operatia de lipire cu adezivi. n practic se ntlneste posibilitatea de a efectua lipiri numai cu adezivi
pe baz de policloropren.
Caracteristicile de mai sus, adugate la tehnologia de fabricare fac din polipropilen un material
extrem de indicat pentru realizarea de tevi si racorduri pentru instalatii de canalizare interioar cu racorduri
de mbinare.

Propriettile polipropilenei gri

folosit n fabricarea tevilor de scurgere cu etansare prin garnitur.
Tabel rezumativ
PROPRIETATE
Densitate la 23 grd.C
Melt Index 230/2,16 Kg
Solicitare la tractiune
Rezistenta la tractiune
Alungire elastic la tractiune
Alungire la rupere
Modul elasticitate
Interval de fuzionare a cristalelor
Grad Vicat
Coeficient de dilatare liniar (10-40 grd.C)

METODA DE PROB
ISO/R 1183 DIN 53479
ISO 1133 P12 DIN 53735
ISO 178 P5 DIN 53452
ISO 527
DIN 53455

ISO 527
DIN 53457
Microscop pol.
ISO 306
DIN 53460
ASTM D 696-44

U.M.
g/cm 3
g/10 min
N/mm 2
N/mm 2
%
%
N/mm 2
sC
sC
sC -1

Autostingere

DIN 4102 - clasa B1

secunde

0,950
0,40
44
15
15
> 48
1300
160-165
90
1,1x10-4
(mm/msC0,11)
<6

Polipropilena nu este atacat n general de acizi si baze minerale, chiar si cu concentratie mare si
chiar la temperaturi mai mari de 60sC. Comportamentul produsului din polipropilen n contact cu diversi
agenti chimici organici depinde de ct de mult acesti agenti sunt absorbiti de polimer; aceast fiind
dependent de tipul de agent chimic si de temperatura la care vine n contact cu polimerul.
n general, odat cu cresterea temperaturii creste si cantitatea de agent absorbit de
polipropilen iar caracteristicile mecanice ale polimerului sunt afectate proportional.

Tabel de compatibilitate a tevilor din pp produse de VALROM

cu diferite substante chimice
REACTIV
Compusi anorganici
Acid boric
Acid clorhidric 36%
Acid clorhidric 36%
Acid clorosulfuric
Acid cromic 2N
Acid cromic 2N
Acid cromic 2N
Acid fluorhidric solutie
Acid fosforic solutie
Acid fosforic solutie
Acid fosforic solutie 30%
Acid fosforic solutie 60%
Acid nitric 30%
Acid nitric 50%

Temp
C

Timp
zile

100
22
80
22
22
60
60
22
22
80
100
100
22
80

30
90
10
10
30
30
180
90
90
30
30
30
90
10

Variatii n
greutate %
+ 0,028
+ 0,5
+ 0,9
ND
+ 0,2
+ 0,2
+ 3,1
+ 0,5
+ 0,17
nul
- 0,074
- 0,126
+ 0,4
ND

OBSERVATII

nealterat
NC, usor brun
NC, usor brun
Descompus
Nealterat
NC, usor brun
NC, usor brun
Nr, usor opac
NC, usor brun
NC, usor brun
Nealterat
Nealterat
NC, galben
descompus

Posibilitatea
utilizrii
da
da
nu
da
da
da
rezerv
da
da
da
da
da
da
nu

REACTIV
Compusi anorganici
Acid nitric 68%
Acid nitric 68%
Acid nitric fumigen
Acid sulfuric 50%
Acid sulfuric 50%
Acid sulfuric 50%
Acid sulfuric 98%
Acid sulfuric 98%
Acid sulfuric 98%
Ap distilat
Ap oxigenat 30%
Acid oxigenat 30%
Amoniac 15%
Amoniac 30%
Nitrat de Ag. Sol.20%
Carbonat de Ca. Sol.sat
Clorur de Ca, sol.50%
Clorura de fier
Iod, sol.50% KJ
Clorur de Mg., sol.sat
Ulei 100%
Potasiu bicromat 10% n
H2SO4 1:1
Potasiu bicromat 10% n
H2SO4 1:1
Potasiu bromat, sol.sat
Potasiu bromura, sol.sat
Potasiu clor, sol.sat.
Potasiu cromat, sol.40%
Potasiu hidrat, sol.54%
Potasiu hidrat, sol.54%
Cupru nitrat, sol.sat.
Bicarbonat de sodiu,sol.sat
Bicromat de sodiu, sol.sat.
Carbonat de sodiu, sol.sat
Carbonat de sodiu, sol.sat.
Clorur de sodiu, sol.sat.
Clorur de sodiu, sol.sat.
Fosfat de sodiu, sol.sat.
Hidrat de sodiu, sol.20%
Hidrat de sodiu, sol.20%
Hidrat de sodiu, sol.30%
Hidrat de sodiu, sol.30%
Sodiu hipoclorit 13%
Sodiu hipoclorit 13%
Sulfit de sodiu 40%

Temp
C

Timp
zile

Variatii n
greutate %

OBSERVATII

Posibilitatea
utilizrii

22
80
22
22
80
100
22
80
100
100
22
80
22
22
22
100
22
100
22
100
22
22

30
10
30
90
10
20
90
10
20
30
90
10
30
180
30
30
30
30
30
30
90

+ 0,1
ND
- 0,1
nul
+ 0,1
+ 0,25
+ 0,14
+ 0,3
+ 3,5
+ 0,055
nul
nul
nul
+ 0,5
nul
+ 0,052
nul
+ 0,005
nul
+ 0,032
ND
+ 0,6

NC, galben
descompus
galben
nealterat
nealterat
brun
nealterat
usor coroziv si brun
Crpturi superficiale
nealterat
NC, usor galben
NC, usor galben
nealterat
nealterat
usor brun
Nealterat
nealterat
NC, galben nchis
NC, brun
NC, galben
descompus dupa 5 h
NC, usor brun

da
nu
nu
da
da
da
da
nu
nu
da
da
Rezerv
da
da
da
da
da
da
da
da
nu
da

80

10

- 2,20

coroziv

nu

100
100
100
100
20
60
100
100
100
22
80
22
80
100
23
60
22
80
22
80
22

30
30
30
30
30
30
30
30
30
30
30
90
30
30
30
30
90
30
90
10
30

- 0,050
- 0,094
- 0,100
- 0,113
nul
+ 1,3
- 0,174
- 0,288
+ 0,100
nul
nul
nul
nul
- 0,375
+ 0,01
+ 0,01
+ 0,2
+ 0,2
+ 0,75
+1
nul

NC, galben
NC, galben
NC, galben int.
NC, galben int.
nealterat
nealterat
NC, galben int.
nealterat
Incrustatii superficiale
nealterat
nealterat
neralterat
nealterat
NC, galben inchis
NC, nealterat
NC, nealterat
NC, galben
NC, galben
NC, usor galben
NC, usor galben
nealterat

nu
da
da
da
da
da
da
da
da
da
da
da
da
da
da
da
da
da
da
da
da

Easy

Sistem de canalizare interioar

REACTIV

Temp
C

Timp
zile

Variatii n
greutate %

OBSERVATII

Posibilitatea
utilizrii

Clorur de Zn, sol 20%

H 2SO 4 + HCl = 1:1
H 2SO 4 + HCl = 1:1
H 2SO 4 + HCl = 1:1
H 2SO 4 + HF = 1:1
H 2SO 4 + HF = 1:1
H 2SO 4 + HF = 1:1
H 2SO 4 + HNO 3 = 1:1
H 2SO 4 + HNO 3 = 1:1
H 2SO 4 + HNO 3 = 1:1
HCl + HF = 1:1
HCl + HF = 1:1
HCl + HF = 1:1
HCl + HNO 3 = 1:1
HCl + HNO 3 = 1:1
HCl + HNO 3 = 1:1
HF + HNO 3 = 1:1
HF + HNO = 1:1
HF + HNO = 1:1

100
22
22
22
22
22
22
22
22
22
22
22
22
22
22
22
22
22
22

30
10
30
90
10
30
90
10
30
90
10
30
90
10
30
90
10
30
90

+ 0,19
+ 0,12
+ 0,18
+ 0,40
+ 0,22
+ 0,17
+ 0,30
+ 0,53
+ 0,74
+ 1,05
+ 0,15
+ 0,24
+ 0,44
+ 1,36
+ 1,39
+ 3,77
+ 0,21
+ 0,24
+ 0,55

nealterat
NC
NC
NC, galben
NC, galben
NC, galben
NC, galben
NC, galben
NC, galben
NC, galben
NC, galben
NC, galben
NC, galben
NC, galben
NC, galben
NC, galben
NC, galben
NC, galben
NC, galben

da
da
da
da
da
da
da
da
da
da
da
da
da
da
da
da
da
da
da

Amestecuri organice
Aceton
Aceton
Acetofenon
Acetofenon
Acid acetic glacial
Acid acetic glacial

22
22
22
60
22
80

20
90
30
30
90
10

+ 2,20
+8
+ 1,6
+ 1,8
+ 1,5
+ 2,4

da
nu
da
da
da
nu

Acid acetic glacial

Acid acetic 30%
Acid acetic 50%
Acid acetic 50%
Acid acetic 70%
Acid formic 85%
Acid lactic 20%
Acid lactic 20%
Acid malic
Acid malic
Acid oleic
Acid oleic
Acid oxalic 30%
Acid oxalic 50%
Acid oxalic 50%
Acid oxalic 50%
Acid oxalic, sol.sat.
Acid succinic
Acid succinic

100
100
22
80
100
22
60
60
22
60
22
80
100
22
60
60
100
22
60

30
30
30
30
30
30
30
180
180
180
30
30
30
30
30
180
30
30
30

+ 0,658
+ 0,643
nul
+ 0,5
+ 0,416
nul
+ 0,4
+ 0,3
+ 0,4
- 0,4
+ 0,5
+5
- 0,2
+ 0,1
+ 0,5
+ 5,6
+ 0,226
- 0,3
- 0,1

usor umflat
umflat
usor umflat
usor umflat
NC, brun
NC, alterarea propr.
mecanice, opac
zgrieturi
nealterat
nealterat
NC, usor opacizat
NC, usor opacizat
nealterat
nealterat
nealterat
nealterat
nealterat
nealterat
brun, usor umflat
nealterat
nealterat
nealterat
usor umflat
nealterat
nealterat
nealterat

Compusi anorganici

nu
da
da
da
da
da
da
da
da
da
da
rezerv
da
da
da
rezerv
da
da
da

REACTIV
Amestecuri organice
Acid tricloracetic
Alchibenzol
Alchibenzol
Alcool etilic az.
Alcool butilic
Alcool izopropilic anhidro
Alcool metilic
Alcool metilic
Aldehid formic 35%
Aldehid izobutiric
Anilin
Anilin
Benzin
Clorur de benzoil
Benzen
Acetat de butil
Butil ftalat
Butil ftalat
Sulfur de carbon
Tetraclorur de carbon
Ciclohexanol
Ciclohexanol
Cloroform
Cloroform
Decalin
Decalin
Dicloretan
Dietanolamin
Dioxan
Dioxan
Heptan normal
Eter etilic
Eter de petrol
Eter de petrol
Eter de petrol
Etil acetat
Clorur de etil
Fenol
Freon
Glicerin
Glicol etilic
Sulfat de hidrazin 10%
Sulfat de hidrazin 10%
Clorur de metilen
Clorur de metilen
Nitrobenzol

Temp
C

Timp
zile

60
23
50
22
22
22
22
60
22
22
22
60
22
22
22
22
22
80
22
22
22
60
22
60
60
60
22
22
22
80
22
22
22
60
60
22
0
22
0
22
22
22
80
60
60
22

30
30
50
30
90
30
30
30
30
90
30
30
30
30
90
30
30
90
30
30
30
10
30
180
30
180
30
30
30
30
30
30
30
180
90
2
90
90
30
10
60
180
60
180
30

Variatii n
greutate %
+ 2,9
+ 0,01
+ 2,3
+ 0,2
+ 0,35
+ 0,2
+ 0,2
+ 0,1
+ 0,16
+ 4,6
+ 0,5
+ 2,3
+ 13
+ 5,8
+ 12
+ 3,9
+ 0,2
+ 4,7
+ 7,6
+ 35
- 0,2
+6
+ 5,5
+ 3,4
+ 2,9
+ 8,7
+ 0,15
+ 3,3
+ 11
+ 8,5
+5
+ 2,3
+ 2,7
+ 4,9
+ 10,1
+2
- 0,09
+ 0,2
nul
nul
nul
+ 1,6
+ 2,2
+ 1,6

OBSERVATII

usor brun
nealterat
usor umflat
nealterat
nealterat
nealterat
nealterat
nealterat
nealterat
usor umflat
nealterat
usor umflat
umflat
usor umflat
umflat
usor umflat
nealterat
usor umflat
umflat
umflat
nealterat
usor umflat
usor umflat
umflat tot
usor umflat
usor umflat
umflat
nealterat
usor umflat
complet umflat
umflat
umflat
usor umflat
usor umflat
usor umflat
usor umflat
umflat
usor umflat
nealterat
nealterat
nealterat
nealterat
nealterat
usor umflat
usor umflat
nealterat

Posibilitatea
utilizrii
da
da
rezerv
da
da
da
da
da
da
rezerv
da
rezerv
nu
rezerv
nu
rezerv
da
rezerv
nu
nu
da
rezerv
rezerv
nu
rezerv
rezerv
nu
da
rezerv
nu
nu
nu
rezerva
rezerv
rezerv
rezerv
nu
rezerv
da
da
da
da
da
rezerv
rezerv
da

Easy

Sistem de canalizare interioar

REACTIV

Temp
C

Timp
zile

60
22
80
22

30
90
30
90

nul
+ 0,5
+ 0,8
+ 0,4

nealterat
nealterat
umflat
nealterat

da
da
nu
da

80

30

+ 6,6

opac si usor umflat

nu

22

90

nul

nealterat

da

80

30

+ 5,1

opac si usor umflat

nu

22
80
22
100
22
22
60
60
60
22
22
60
22
60
22

90
30
10
30
30
30
30
180
30
10
30
30
30
30
1

+ 0,5
+8
+ 3,8
- 0,133
+ 3,7
+8
+ 3,8
+ 3,6
+ 0,1
+ 11
+ 9,5
+ 10,5
+5
- 5,4
+ 11

nealterat
umflat
usor umflat
nealterat
usor umflat
umflat
umflat
umflat
nealterat
umflat
umflat
usor umflat
alterat
umflat

da
nu
rezerv
da
rezerv
nu
nu
nu
da
nu
nu
nu
rezerv
nu
nu

22
80
80
22
22
22
80
22

30
30
30
30
30
30
30
30

nul
nul
nul
nul
nul
nul
+3
nul

nealterat
nealterat
nealterat
nealterat
nealterat
nealterat
opacizat
nealterat

da
da
da
da
da
da
da
da

Amestecuri organice
Ulei de in
Vaselin
Vaselin
Ulei mixt naftalino-parafinic la
50 grd.C, vscozitate 8,5
En.IW72
Ulei mixt naftalino-parafinic la
50 grd.C, vscozitate 8,5
En.IW72

Ulei mixt naftalino-parafinic la

50 grd.C, vscozitate 12-15
Engler IW98-100
Ulei mixt naftalino-parafinic la
50 grd.C, vscozitate 12-15
Engler IW98-100
Ulei pt. transformatoare
Ulei pt. transformatoare
Piridin
Acetat de sodiu, sol.sat
Tetrahidrofuran
Tetralin
Tetralin
Tetralin
Tiofen
Toluen
Tremetil benzen
Tremetil benzen
Trielin
Trielin
P-XILOL
Substante alimentare
Otet
Ap potabil
Ap potabil
Bere
Lapte
Ulei de masline
Ulei de masline
Vin
* NC = necoroziv

Variatii n
greutate %

ND = nedeterminabil

OBSERVATII

usor ingalbenit si umflat

Posibilitatea
utilizrii

rezerv = poate fi utilizat, dar cu grij

Caracteristicile indicate se refer la materialul folosit n prezent.

Pentru aprofundri ale subiectului rezistentei chimice referitoare la tevi si la racorduri din polipropilen,
se recomand studierea standardului UNIPLAST UNI ISO/TR 7471 - iunie 1983.

2. TEVI SI RACORDURI DIN POLIPROPILEN

Evaluarea conditiilor de montare si functionare
Polipropilena este un material caracterizat printr-un coeficient de dilatare liniar ridicat. Valoarea
-4 -1
t
sa este 1,1 x 10 C care echivaleaz cu o alungire de 0,11 mm la 1 metru de eav, pentru 1 grad Celsius
t
de diferen de temperatur.
Ca titlu de comparatie se consider, ca exemplu, tevile de otel utilizate n mod curent pentru
t
-5 -1
instala iile de nclzire, care au un coeficient de dilatare liniar mediu, de 1 x 10 C , ceea ce echivaleaz cu
s
s
t
0,01 mm pentru 1 metru i 1 grad Celsius. Se poate calcula, cu u urin , c n aceleasi conditii, o teav din
t
t
polipropilen are o alungire de 11 ori mai mare dect o eav de o el.
Polietilen 0,19 mm

Polipropilen 0,11 mm

PVC 0,07 mm

Aluminiu 0,022 mm
Cupru
0,017 mm
Otel
0,01 mm

Coeficientul de dilatare liniar exprimat n mm/(m sC) milimetri pe metru pe grad celsius la
propilen si la diverse materiale.

Dl = L x l x Dt
Unde:

Dl = alungire calculat (n mm);

L = lungimea initial a tevii la momentul punerii n oper (n mm);
l = coeficient de dilatare liniar n mm/(m sC);

Dt = diferenta de temperatur ntre temperatura de lucru prevzut pentru teav si

temperatura mediului ambiant n momentul instalrii (n sC).

Pentru aplicatiile la exteriorul cldirilor (n conditii atmosferice) unde putem avea variatii mari de
temperatur, datorit coeficientului de dilatare pentru tubulatura din polipropilen se poate observa c
variatiile de lungime pot fi importante. n canalizrile interioare de asemenea pot apare diferente mari de
temperatur si deci alungiri mari, deoarece teava poate fi parcurs de apa de splare a unui WC la
temperatura de 15 - 20 sC sau scurgerea unei chiuvete de buctrie la temperatura de 70 sC si altele.

10

Sistem de canalizare interioar

Easy

n mod analog, va fi luat n consideratie faptul c punerea n oper a tevilor pe santier poate fi efectuat n
perioada de iarn, cu temperaturi foarte joase (situatie n care nu sunteti sftuiti s efectuati lucrri datorit
fragilittii mrite a materialului) sau n perioada de var cu temperaturi ridicate ca si n toate conditiile de temperatur
intermediare.
Lund n consideratie cele expuse mai sus, se dovedeste necesar evaluarea efectelor de functionalitate si
stabilitate a instalatiei la variatia de lungime provocat de diferenta dintre temperatura de lucru a tevii si temperatura
de instalare.
Ca exemplu, considerm cazul unei tubulaturi de scurgere pentru chiuveta de buctrie, care prezint
valorile urmtoare:
- temperatura de lucru: 75 C
- temperatura de punere n oper: + 10 C
- lungimea tevii: 3 metri
Avem:
Dt = 75 - 10 = 65C
Dl = 3 x 0,11 x 65 = 21,45 mm
deci o alungire de 21,45 mm.
Fenomenul se poate verifica desigur, si n sensul c dac temperatura de punere n oper este superioar
celei de lucru a tevii, vom avea contractie si nu alungire.
Se consider cazul unei tubulaturi de scurgere pentru apa rece:
- temperatura de lucru: 20C.
- temperatura de punere n opera: + 35C
- lungimea tevii: 3 m.
Avem:
Dt = 20 - 35 = -15
Dl = 3 x 0,11 x (-15) = - 4,95 mm.
deci o contractie de 4,95 mm.
Aceste consideratii fac referire la conditii teoretice, pentru situatia real trebuie tinut cont c pe lng
conditiile teoretice comportamentul tubulaturii de polipropilen este influentat de o serie de factori. n fapt, se
consider c n coloanele verticale si n colectoare, sectiunea nu este niciodat complet plin si c polipropilen este
un slab conductor de cldur.
Dac la aceasta se adaug c scurgerea la un obiect sanitar este de scurt durat si c la interiorul tevilor este
prezent o anumit circulare a aerului (vezi capitolul "Ventilare") se poate considera c temperatura real de lucru a
tevii are o valoare inferioar cu circa 10 - 20 C fat de cea teoretic. Printre altele, se consider c inertia termic a
elementelor de constructie este important si c, n general tevile de scurgere sunt n locuri nchise n ziduri,
pardoseli, ceea ce contribuie la schimbarea ulterioar a conditiilor teoretice. Va trebui apoi tinut cont c si
modalittile de executie pot determina un comportament diferit al tevilor; n fapt dac teava este ngropat direct n
perete este evident c va fi exclus orice posibilitate de dilatare, cu consecinta supunerii la solicitri mecanice
suplimentare, n special la compresie axial. Acest tip de solicitare nu reprezint o problem pentru tubulatura din
polipropilen.
Dac tubulatura va fi acoperit cu carton ondulat sau chiar cu hrtie simpl presat (de tipul celei de la sacii
de ciment de exemplu) va exista posibilitatea de dilatare, si deci evitarea suprasolicitrilor compresiunii axiale.

n concluzie, la instalare se poate face o distinctie ntre tevile destinate scurgerii apelor reziduale cu
temperatur limitat (lavabouri, bideuri, dusuri, czi) si tubulaturi pentru spltoare, chiuvete de
buctrie, instalatii de laborator sau tehnologice n care se pot descrca lichide la temperaturi ridicate.
Pentru primele, n functie de lungimea avut, este posibil o punere n oper de tip rigid (tevi nnecate
direct n ciment) n timp ce, pentru celelalte este de preferat asigurarea posibilittii de dilatare.
N CONCLUZIE
Pentru o corect evaluare a conditiilor termice de punere n oper se va tine cont de:
- determinarea temperaturii mediului n momentul punerii n oper;
- luarea n considerare a temperaturii la care se bnuieste c va lucra teava montat;
- calcularea coeficientului Dt de diferent ntre temperatura de lucru a tevii si temperatura mediului n
momentul instalrii (valoarea poate fi pozitiv sau negativ);
- determinarea alungirii tevii multiplicnd lungimea n metri cu coeficientul de dilatare liniar (0,11
mm/(mC)) si pentru Dt determinat anterior. Dac valoarea obtinut este pozitiv se va avea alungire,
dac este negativ se va avea contractie sau retragere.

11

Criterii de folosire a tubulaturii din polipropilen

Instalatiile de canalizare interioar folosite n constructii, case, vile, imobile cu mai multe etaje sau
pentru constructii mai complexe, pot fi realizate integral cu tevi din polipropilen cu mbinare prin muf.
Alegerea este motivat de urmtorii factori:
- simplitate la montare;
- nu necesit dispozitive sau unelte speciale;
- rapiditate la punerea n oper, usurint n transport si depozitare datorat greuttii mici a
produselor si a modului de mpachetare;
- existenta unei game diverse de piese speciale, care permit realizarea oricrui tip de traseu;
- compatibilitate cu o mare majoritate de substante chimice prezente n mod normal n apele de
scurgere, stabilitate la actiunea microorganismelor;
- pierderi de sarcin minime, reducerea posibilittii de depuneri sau de dezvoltare a florei
bacteriene datorit rugozittii reduse a suprafetelor interne;
- absenta problemelor cauzate de curenti vagabonzi.
Pentru ca instalatia, n totalitate s prezinte caracteristici bune, este necesar ca instalatorul s-si
fac evaluarea tuturor detaliilor conditiilor de functionare.
De exemplu: cazul unor portiuni de scurgere situate n exteriorul cldirilor, tronsoanele de tevi care
formeaz conducta pot fi conditionate de o alt sptur vecin, care s nu permit accesul usor pentru
pozarea si mufarea tevilor sau s fie afectate de tasri ulterioare ale terenului.
n aceast problematic se recomand realizarea de gropi rectilinii, sau trasate n forme care s
permit o instalare usoar a pieselor cu unghiuri determinate (15C, 30C , 45C etc). Printre altele sunteti
sftuiti s prevedeti pe fundul spturii un strat de beton neted, cu nclinare stabilit si suporturi pentru
tevi, n asa fel nct sarcina s fie relativ uniform distribuit pe toat lungimea tubului.
Se pune la dispozitia proiectantilor si instalatorilor o gam complet de tevi si racorduri cu muf si
garnitur din polipropilen si de asemenea o serie variat de accesorii: sifoane, racorduri flexibile, coloane
de scurgere si racorduri pentru cuplarea tubulaturii din polipropilen cu tevi preexistente din alte materiale
precum PVC, font, etc.
n aceast gam, instalatorii pot gsi cu usurint posibilitti convenabile pentru rezolvarea
diferitelor situatii ntlnite n practic. Va rezulta o instalatie bine realizat, n msur s asigure pentru
multi ani, functionarea fr inconveniente.

Criterii de transport si stocare

Tuburile sunt aranjate pentru transport n mod ordonat , avnd grij s fie prinse convenabil pe
toat lungimea (suficient distantate dac este vorba de tuburi cu mufe) si care la manipulare s se evite pe
ct posibil lovirile. O astfel de recomandare va fi subliniat n particular n ceea ce priveste perioadele de
iarn sau, oricum, perioadele care presupun temperaturi ce mresc rigiditatea materialului.
n santier, manipulati tevile si racordurile cu grij astfel nct s evitati orice posibil deteriorare a
produselor sau murdrirea lor (n special pe garnituri si la interiorul mufelor) cu noroi, pietricele sau alte
materiale strine.

12

Easy

Sistem de canalizare interioar

Depozitati tevile ct mai protejat de intemperii, temperaturi joase, lumin solar direct, stivuindu-le
pe suprafete orizontale si uniforme n mod normal pe traverse de lemn (sau pe elementele de mpachetat).
Pentru a evita deformri sau alterri ale geometriei tuburilor si a mufelor (ceea ce ar prejudicia
functionalitatea garniturilor si tinuta corect a mbinrilor), n caz de stocri prelungite evitati formarea de
stive de nltime mai mare de 1,70 m.
Nu lsati materialul n spatii deschise si expus la lumina solar direct pe perioade lungi (cca.18 luni).

Criterii de punere n oper

Fiind vorba de tevi cu mbinare prin mufare, montarea este o operatie extrem de simpl constnd n
introducerea n extremitatea tevii, n muf, a unei alte tevi sau a unei piese speciale. O garnitur inelar cu
baza dubl prevazut cu inel de prindere, asigur etansarea mbinrii. Chiar si la o montare asa de simpl
sunt de remarcat cteva recomandri care au scopul de a conferi instalatiei caracteristicile tehnice si de
calitate dorite. Ele sunt urmtoarele:
a) tierea tuburilor se face cu fierstru cu dinti fini, respectnd obtinerea perpendicularittii tieturii
(fig.5);
b) extremitatea tubului va trebui curatat si debavurat cu un unghi de aproximativ 15 grade, folosind
aparatul de sanfrenat sau o pil cu dinti fini. Suprafetele sanfrenate trebuie s
fie netede pentru a evita deteriorarea garniturii inelare de etansare a mufei n care tubul va fi fixat (fig. 6-7);
c) capetele pieselor speciale nu trebuie tiate pentru a se evita o mbinare slbit datorit unei
insuficiente mufri (fig.8);
d) asigurati-v ca mufa s fie curat la interior, de curtenia garniturii de etansare si de curtenia
captului introdus n muf depinde siguranta etansrii. La introducerea n muf ungeti captul tevii ce
urmeaz a fi introdus cu produsul specializat pentru aceasta sau cu ap cu spun. Nu folositi uleiuri sau
grsimi minerale (fig.9);

Fig.6
Fig. 5

Fig.7

Fig.8

Fig.9

13

e) evitati devieri excesive ale tevilor, garnitura va lucra n conditii proaste si nu va asigura o
etansare perfect (fig.10);
f) este bine s acoperiti mbinarea n asa fel nct la turnarea betonului s se evite penetrarea
acestuia (fig.11);
g) tuburile trebuie s fie corect introduse n mufe, avndu-se n vedere posibilele dilatri. O
introducere scurt poate s nu garanteze etansarea mbinrii si s nu permit deplasri mari (fig.12), n
timp ce o introducere complet mpiedic dilatarea tevilor (fig.13).

Carton ondulat

Sap

Plac de beton
Fig.10

Fig.12.
Adncime de mufare redus: etansare
precar a mbinrilor si posibilitatea
desfacerii. n cazuri limit de tragere se
poate verifica si fixarea tevii n muf.

Fig.11

Fig.13.
Excesiva adncime de mufare (teava
introdus pn la atingerea gtului
mufei):rezult imposibilitatea dilatrii.

Criterii de fixare
Pentru micile ramificatii interioare la bi si buctrii, s-a vzut c tevile pot fi ngropate direct n
sap fr s apar inconveniente (Fig.14). Pe tevile care se transport continuu lichide la temperaturi
ridicate este preferabil acoperirea cu hrtie groas sau carton ondulat astfel nct s permit dilatarea n
mod liber (Fig.15).

14

Easy

Sistem de canalizare interioar

Sap

Beton

Fig.14 Tub ngropat n sap - nici o posibilitate de dilatare mai ales din cauza mbinrilor.

Sap

Carton

Beton

Fig.15 Tub instalat cu acoperire cu hrtie sau carton ondulat - posibilitatea de dilatare.

Canalizri verticale
Pentru coloanele verticale nu exist probleme speciale. n fapt, prezenta mufelor (care preiau n
practic si functionarea mansoanelor de dilatare) precum si lungimea redus a buctilor de tubulatur
nu cer adoptarea de dotri speciale.
n general n instalatiile normale se pot ntlni dou cazuri:
a) coloan ngropat n pereti cu legturi la ramificatiile din etaje (Fig.16).
b) coloan liber (Fig.17).

15

fixare rigid
brid de prindere
cu alunecare

brid de prindere
cu alunecare

fixare rigid

Fig.16 - Coloan de scurgere vertical ngropat

n planseu cu ramificatii

Fig.17 - Coloan vertical liber (de exemplu la ghen)

n primul caz, ramificatia constituie un punct fix si nu sunt deci necesare alte amenajri.
n fapt, eventuala dilatare a prtii de coloan de dedesupt va fi preluat de mufa de la planseul
inferior si nu se vor naste solicitri n ramificatii. Pentru ca aceast conditie s fie ndeplinit este important
ca, n prealabil s se determine alungirea tevii datorit efectului temperaturii, cum a fost descris anterior.
Este evident c dac teava este fixat pe gtul mufei (vedeti "Criterii de punere n oper a tevilor
din PP" - punctul g) va fi exclus orice posibilitate de dilatare cu consecinta de a supune la forfecare
ramificatiile orizontale. Este de remarcat c n caz de dilatatii evidente este posibil chiar deformarea
tubulaturii. O brtar care este de fapt un reazem mobil este montat la urm, ntre plansee, cu functia de
ghidare a tevii.
n al doilea caz se recurge la realizarea unui reazem fix ntre muf si ramificatia de la planseu (punct
fix) cu care instalatia este readus la conditiile din exemplul precedent.

16

Easy

Sistem de canalizare interioar

Canalizri orizontale
S-a vzut anterior c datorit lungimii reduse a buctilor de tevi si a prezentei mufelor nu sunt
necesare, n general, prinderi speciale de instalare. La tubulatura din PP mufa are functia de manson de
dilatare (alta dect aceea de a garanta o mbinare perfect). Diferitele ramificatii sunt de lungimi
convenabile si fiecare au mufe care pot prelua dilatrile. Pentru ca aceasta s se ntmple este necesar ca
mufa s fie legat de structura suport n mod rigid n scopul de a forma un "punct fix". Portiunile de tub
dintre mufe sunt n schimb legate de structur prin intermediul unor suporti care permit o anumit
deplasare axial si au functia, n afar de sustinere, si de ghidare.
"Punctele fixe" sunt realizate la fiecare derivatie care se afl pe conduct (fig.18). Distanta dintre
suportii intermediari va fi de circa 10 diametre; n aceste conditii teava, n afar de a fi sustinut bine este si
bine ghidat si se evit dezaxrile ntre un suport si altul.
Tipul de prindere cel mai folosit este format din coliere n dou bucti, plcut de prindere n
structur si tirant de sustinere dar pot fi adoptate si alte variante, n functie de diametrul tevii, de tipul de
structur si de spatiul pus la dispozitie etc.
n orice caz este bine ca, n acord cu panta prevzut pentru conduct, distanta ntre conduct si
structura de care aceasta este fixat, s fie redus n scopul de a evita momentele de ncovoiere ridicate
datorate sarcinii tirantului.

LEGEND:
FR = Fixri rigide (puncte fixe) n corespondent cu mufele;
FS = Brtri care se pot deplasa pe restul tubulaturii

Plac

Fig.18 - Tubulatura suspendat sub plac

Ventilarea instalatiilor de canalizare interioar

Sub aceast denumire, sunt cuprinse modurile de legare a coloanelor pentru a mpiedica formarea
variatiilor de presiune n coloane, lucru ce influenteaz negativ functionarea scurgerii. Pentru a ntelege
mai bine cum se ntmpl aceasta, se ia n considerare fig.19 care reprezint o coloan de scurgere la care
sunt racordate pentru simplificare numai vasele de closet.
S ne imaginm c descrcm vasul de la etajul 4: apa, umplnd reteaua de coloan de mai jos si
cobornd repede spre baz, se comport ca un fel de dop care produce, n ntlnirea cu aerul prezent n
coloan, o presiune sub el si o depresiune deasupra.
Dac acest dop se gseste n pozitia "F" produce sub el, si deci n sifoanele aparatelor de mai jos, o
presiune mai mare dect cea atmosferic care mpinge n sus apa din interiorul sifoanelor vaselor de WC
cu consecinta emisiei de aer urt mirositor.
Dup ce trece dopul, n cursa sa de coborre, n dreptul unei ramificatii produce o depresiune care
tinde s aspire apa din sifon (sifon prin aspirare). n acest caz, dac lipseste nchiderea hidraulic a sifonului,
vor aprea efecte ca n cazul precedent (aer urt mirositor).

17

Aceste fenomene sunt de asemenea influentate de nltimea nchiderii hidraulice a sifonului, n

sensul c va fi mai expus la inconvenientele de mai sus un sifon cu nivelul apei n interiorul su sczut
dect unul cu nivelul apei mai mare.

Acoperis

Acoperis

Etajul 4

Etajul 3

Zon n depresiune

Etajul 3

Etajul 2

Zon n presiune
Etajul 2

Etajul 1

Etajul 1

Fig.19 - Coloana de descrcare "S" fr

ventilare sau cu ventilare de diametru mic.
V) Teav de ventilare primar (de mic
diametru, sau inexistent).
F) Lichidul scurs. (dopul de lichid).

Fig.20 - Efectul sifonului: se observ diferenta de

cota de nivel a apei n sifoane.
(F : lichid n faza de descrcare)
h1) aspirare
h2) compresie

Sisteme de ventilare
Fenomenele de mai sus sunt accentuate cnd coloana are o sectiune insuficient pentru sarcina pe
care trebuie s o preia sau cnd intervine o reducere de sectiune pe aerisire n dreptul ramificatiei de mai
sus.
O nruttire a conditiilor de scurgere poate fi determinat si de prezenta sifoanelor la baza
coloanei. n acest caz constructia pentru sifoanele de la obiectele sanitare trebuie s permit o coloan de
lichid mai nalt dect la un sifon normal, si anume cu o nltime egal cu garda hidraulic a sifonului de la
baza coloanei.
De asemeni nu trebuie uitat c, conductele de care ne ocupm descarc pe lng lichide care nu
reprezint o problem, si materii organice n stare semisolid. Aceste materii parcurg cu dificultate un sifon
datorit devierilor din interior si pot s lase depozite sau sedimente n sifoane.

18

Easy

Sistem de canalizare interioar

Unde este posibil, este deci de preferat s nu se instaleze sifoane la piciorul coloanei dar s se
prevad racordul la reteaua orizontal cu dou semicoturi de 45 grd. Adoptnd aceast solutie, pentru o
exploatare mai usoar este indicat de a prevedea n apropierea schimbrii de directie, o pies de curtire
care permite, n caz de necesitate interventia pentru evitarea obstructionrii cotului.
Un alt fenomen n ramificatiile orizontale de lungime excesiv, este autosifonarea. n acest caz apa
de descrcare, umplnd complet sectiunea ramificatiei, produce n spatele su o depresiune care aspir si
apa continut n sifoane si care ar trebui s garanteze garda hidraulic.
Acest fenomen este influentat si de alti factori ca forma sectiunii aparatelor, cu att mai important
cu ct este mai mare lungimea ramificatiei si cu ct este mai redus sectiunea sa. Pentru a evita producerea
acestor fenomene este deci necesar ca, fie n coloane fie n ramificatii, s fie adoptate msuri care s
compenseze presiunile din sifoane. Aceasta se obtine prin instalarea unor tevi separate numite retele de
ventilare.
O instalatie de descrcare fr ventilare sau cu ventilare prost dimensionat este imediat
identificat de zgomotul care nsoteste descrcarea coloanei. Astfel cnd apa, descrcndu-se dintr-un
aparat, produce zgomot ca un glgit, aparatul este supus la autosifonare.
Cnd apa dintr-un sifon glgie fr ca aparatul s functioneze, nseamn c un alt aparat
racordat la aceeasi coloan produce sifonarea prin aspirare.Cnd sifonul glgie se produce sifonarea prin
compresie. Cu o instalatie cu ventilare corect dimensionat si realizat, descrcarea aparatelor se produce
n mod absolut silentios.
Efectele fenomenelor de sifonare sunt evidentiate n fig.20 unde este posibil observarea variatiei
de nivel a apei n sifoane.

Ventilare primar
Este n mod principal alctuit de prelungirea
aceleiasi coloane de scurgere pn la acoperisul edificiului
(fig.21). Este absolut necesar ca diametrul coloanei de
deasupra ultimului aparat s fie egal cu cel al coloanei de
scurgere (n general 110mm).
Nu exist prescriptii speciale pentru tronsonul de
aerisire de deasupra acoperisului cu exceptia faptului de a
evita ca iarna s fie acoperit de zpad.
Acest sistem, n general potrivit pentru constructiile
de nltime modest, nu constituie de fapt o adevrat
instalatie de ventilare ntru-ct, dac este n msur s reduc
si n anumite cazuri s anuleze fenomenul de sifonare prin
aspirare, nu este n aceeasi msur n stare s elimine
sifonarea prin compresie.

Fig.21 - coloana de descrcare S cu

ventilare primar, V. ntr-o instalare
corect ambele tubulaturi au acelasi
diametru.

19

Ventilare secundar
Este prezentat n fig.22 si 23 si const ntr-o tubulatur vertical paralel cu coloana de
canalizare. Diametrul acestei coloane secunde este n general mai mic dect cel al coloanei de canalizare,
dar poate, pentru conditii speciale de simultaneitate prevzute, s aibe acelasi diametru cu aceasta din
urm. Tubulatura de ventilare este introdus cu extremitatea sa inferioar la baza coloanei de descrcare,
n timp ce extremitatea superioar trebuie fcut s ias din acoperisul edificiului n acelasi fel ca si coloana
de descrcare descris anterior.

Acoperis

Acoperis

Etajul 4

Etajul 4

Etajul 3

Etajul 3

Etajul 2

Etajul 2

Etajul 1

Etajul 1

Fig.22 - Coloana de descrcare S cu ventilare

primar V, si secundar V1, care se aeriseste
pe acoperis.

Fig.23 - Variant a exemplului precedent cu

coloana de ventilare secundar introdus n
partea superioar a coloanei de descrcare.

O variant a acestui sistem este aratat n fig.23 care prevede introducerea extremittii
superioare a coloanei de ventilare n coloana de descrcare. Acest tip de racord, care este realizat
deasupra cotei descrcrii aparatului cel mai de sus, permite iesirea pe acoperis cu o singur teav n
loc de dou.n orice caz cum am spus anterior, tubulatura de ventilare trebuie s aib diametrul
constant pe toat nltimea sa.

20

Sistem de canalizare interioar

Easy

Din punct de vedere al functionrii este de intuit c dopul hidraulic, constituit de apa care coboar
n lungul coloanei de descrcare, nu mai produce depresiune n spatele su putnd aspira aer de la
extremitatea superioar a coloanei si n acelasi fel, nu produce compresie n fata sa, pentru c aerul, mpins
spre partea inferioar a coloanei de descrcare, poate iesi n exterior prin coloana de ventilare.
n cazul unor cldiri foarte nalte, dat fiind importanta variatiilor de presiune care se produc n
coloanele de canalizare, este indicat realizarea de racorduri intermediare ntre coloanele de descrcare si
cele de ventilare dup cum se vede n fig.24. Aceste racorduri care se fac n mod normal la fiecare 4 sau 5
etaje au scopul de a echilibra diferentele de presiune existente la diferitele cote ale coloanei de canalizare
n special n caz de descrcri simultane de obiecte apartinnd diferitelor nivele ale edificiului.
n ceea ce priveste obiectele instalate n interiorul unei cldiri si care pot s fie supuse n mod
individual fenomenului de sifonare sau autosifonare, este necesar racordarea sifoanelor la coloana de
ventilare.

Etajul 12

Etajul 8

Etajul 4

Parter

Fig.24 - Racorduri de compensare ale

tensiunilor ntre etaje ntre coloana de
ventilare V1 si de canalizare S.

Fig.25 - Exemplu de ventilare individual a

obiectelor sanitare izolate.
S) coloan de canalizare
V) Ventilare primar
V1) Ventilare secundar

21

n acest caz sistemele posibile sunt dou:

- ventilare individual
- ventilare "cu crlig"
n primul caz ventilarea este aplicat sifonului fiecrui obiect sanitar, care traversnd o tubulatur
comun, este racordat la coloana principal de ventilare (fig.25).
n cazul al doilea, care cuprinde mai multe obiecte n serie deservite de un singur colector, se face
numai ventilarea colectorului cu o tubulatur care racordeaz partea terminal cu coloana de ventilare la o
cot superioar celei a obiectelor (fig.26).
Dac numrul obiectelor sanitare racordate este mai mare de trei, este indicat efectuarea unui
racord intermediar (fig.27). Aceasta este necesar pentru c, n caz de descrcare simultan a ultimelor
dou obiecte, celelalte vor rmne fr ventilare si vor fi deci, supuse la sifonare. Din cte s-a artat pn
acum rezult cu evident c modul cel mai bun de realizare a unei instalatii de canalizare este acela de a
prevedea si o ventilatie, care n afar de a asigura o functionare silentioas, mreste si capacitatea de
descrcare a coloanelor. Natural, realizarea instalatiei de ventilare unitar comport o anumit dificultate
care deriv de la material si din executie, ca si de la implicatiile asupra peretilor cldirii.

Fig.27 - Ventilare intermediar a unui colector

cu mai mult de trei aparate
S) Coloan de descarcare
V) Ventilare primar
V1) Ventilare secundar
Fig.26 - Ventilare "la crlig" a unui colector de la
mai multe aparate.
S) Coloan de descrcare
V) Ventilare primar
V1) Ventilare secundar

22

Sistem de canalizare interioar

Easy

n concluzie, utilizarea instalatiei de ventilare este limitat la constructii de important deosebit,

pentru care proiectarea se face de firme specializate n instalatii. Pentru celelalte tipuri de constructii se
utilizeaz distributii orizontale (cele interioare la camerele de baie sau buctrii) fr ventilare individual.
n aceast situatie sunteti sftuiti s utilizati tevi cu diametru mai mare dect cele utilizate n cazul
existentei ventilrii. Dac, spre exemplu, pentru a descrca un bideu sau un lavoar poate fi suficient o
teav de 35mm ventilat cu o teav de acelasi diametru, fat de cazul unei instalatii neventilate unde se va
folosi o teav de 50mm.
Procednd astfel, exist posibilitatea ca scurgerea pe tub s nu fie la sectiune plin si s nu produc
fenomenul de sifonare sau autosifonare. n realitate aceste conditii nu se verific ntotdeauna,
comportamentul lichidului care se descarc fiind influentat si de alte conditii ca viteza de descrcare a
aparaturii, eventualele devieri ale tevii sau lungimea tevilor.
n orice caz, n situatia n care nu este prevzut o ventilare unitar, este necesar ca descrcrile de
obiecte individuale s se realizeze legate direct de 50 la coloan n timp ce nu sunt recomandate
ramificatii lungi legate la coloan, ramificatii n care aparatele vor fi supuse n msur diferit la toate
tipurile de sifonare expuse anterior. n acest mod se evit, sau cel putin se reduc fenomenele de sifonare
prin compresie si prin aspirare n confruntarea cu alte aparaturi, dar exist n permanent riscul de
autosifonare. Este indicat ca, coloana de ventilare secundar s fie totdeauna instalat la cldiri cu mai
multe etaje, n schimb nu este necesar la cldirile cu unul sau dou etaje care pot utiliza doar ventilarea
unitar.
La sfrsit se aminteste c ceea ce a fost expus pn aici are valabilitate pentru toate obiectele
sanitare n afar de cele asa-zise "cu absorbtie". Functionarea acestora din urm se bazeaz n fapt chiar
pe autosifonare, fenomen care este compromis dac aparatura este racordat la o retea de ventilare. La
aceste aparate, cu descrcare ntmpltoare, un dispozitiv special al aparaturii de splare ncepe automat
s refixeze nchiderea hidraulic a sifonului.

23

3. CARACTERISTICI SPECIALE
ALE TEVILOR SI RACORDURILOR DIN POLIPROPILENA
Caracteristicile de baz ale materiei prime si tehnologia folosit la fabricare confer produsului
calitti deosebite :
- greutatea molecular mare a materiei prime folosite are n consecint eliminarea fenomenului de
mbtrnire;
- usurint la montarea pieselor speciale si a tuburilor datorat sistemului de asamblare prin mufare,
a greuttii reduse a acestor piese si a geometriei favorabile;
- rezistent sporit la detergenti si la o gam variat de substante chimice;
n general PP nu este atacat de acizi si baze minerale, chiar foarte concentrate si la temperaturi
chiar superioare de 60 sC. Produsul este sensibil numai la actiunea reactivilor oxidanti ca acidul
clorosulfuric, oleum la 100%, acid nitric si halogeni chiar si la temperatura mediului. La temperatura
mediului nu exist practic un solvent al PP.
- rspunde la normele U.N.I. 8319 si U.N.I. 8320 si este complet compatibil cu normele din 19560
din 4102 - B1, ONORM B-5178;
- garniturile cu care sunt dotate tevile din PP asigur o etansare perfect. Materialele folosite pentru
garnituri, asigur aceeasi durat de viat ca si la PP;
- tevile si racordurile sunt ambalate n asa fel nct s usureze operatiile de stocare si transport, si s evite
ovalizarea sau zgrierea;
- gama de diametre si lungimi, si tipurile de racorduri, permit rezolvarea oricrei geometrii de instalatie de
scurgere n modul cel mai rapid si economic;
- montarea este extrem de simpl si exclude folosirea de adezivi sau masticuri care sunt costisitoare si pot
genera la temperaturi ridicate gaze adeseori nocive.
- reparatiile si reamenajrile sunt usor de executat;
- tipul de mbinare si gama divers de piese speciale permite realizarea unui ansamblu rapid si simplu chiar
si cu tubulaturi din alte materiale;
- rezistent bun la socuri;
- rezistent optim la ape fierbinti descrcate de masini de splat sau de chiuvete;
-rugozitatea sczut a suprafetei interioare favorizeaz curgerea fluidelor evitndu-se formarea de
depuneri si incrustatii;
- tendint sczut de formarea a condensului, datorit conductibilitti termice sczute.

Tuburi si racorduri - marcare si ambalare

Aspect si culoare
Tevile si racordurile din PP cu etansare prin garnitur sunt de culoare gri, stabile la lumina solar,cu
luciu superficial.
Marcaj
Tuburile sunt marcate printr-o linie continu si inscriptionate cu diametrul tubului, lotul si
denumirea firmei cu culoare rosie. Racordurile sunt marcare n relief prin stampare.

24

Easy

Sistem de canalizare interioar

Ambalare
Pentru un transport si o stocare usoar si corect, mpachetrile tevilor sunt realizate astfel:
- n suport de lemn pentru dimensiuni mari;
- legate si grupate cu band din plastic;
- n cutii de carton (lungimi mici si diametre reduse);
Racorduri, piese speciale si sifoane:
- cutii de carton

Tuburi - dimensionare
Tubulatura si fitingurile sunt realizate ntr-o gam variat de dimensiuni att pentru lungimi ct
si pentru diametre. n tabelele urmtoare sunt prezentate caracteristicile dimensionale pentru tuburi si
pentru garnituri.

Tub
D
32
40
50
75
110
125
160

S
1,8
1,8
1,8
1,9
2,7
3,1
3,9

a
15 s
15 s
15 s
15 s
15 s
15 s
15 s

150
150
150
150
150
150
150

250
250
250
250
250
250
250

500
500
500
500
500
500
500

750
750
750
750
750
750
750

LT
1000
1000
1000
1000
1000
1000
1000

pentru F
nominal
32
40
50
75
110
125
160

1500
1500
1500
1500
1500
1500
1500

2000
2000
2000
2000
2000
2000
2000

3000
3000
3000
3000
3000
3000
3000

Muf
De
D1
43
32,3
54
40,3
64
50,3
89
75,4
128 110,4
145 125,4
174,3 164,5

Garnitura cu inel de prindere

D
h
39,8
51,9
61,9
86,9
123,2
140,2
177,2

4,6
6,7
6,7
6,7
7,4
8,6
9,6

S1
1,6
1,6
1,6
1,7
2,4
2,8
3,6

Lb
46,5
52
52
54
65
67
100

S
6,1
7,1
7,1
7,1
9,1
10,1
11,1

25

Scheme tip pentru instalatii de canalizare interioar

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18

Cot alb prelungit cu ramificatie dreapta 110/50

Ramificatie redus HTEA 50/40 45
Curb HTB 40 45
Tub HTEM 40
Curb HTB 40 8730
Tub HTEM 40
Curb tehnic alungit HTSW 40/24-32
Curb HTB 50 45
Tub HTEM 50
Ramificatie redus HTEA 50/40 45
Tub HTEM 40
Sifon pentru cad articulat 11/2x40/50
Reductie excentric HTR 50/40
Tub HTEM 40
Curb HTB 40 45
Tub HTEM 40
Curb HTB 40 8730
Curb tehnic HTSW 40/24-32

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14

26

Tub cu o muf 50
Cot la 45 50
Sifon de pardosea 120
Grtar
Cot la 45 40
Racord alungit 40x11/4
Cot la 90 40
Cot alb pentru WC
Curb tehnic 40x11/4
Tub cu o muf 40
Tub cu o muf 40
Tub cu o muf 40
Racord serpuit 40x11/2
Tub cu o muf 40

Easy

Sistem de canalizare interioar

Tub
1
2
3
4

HTEM
HTEM
HTEM
HTEM

110
75
50
40

Ramificatie redus
5
6
7
8
9

HTEA
HTEA
HTEA
HTEA
HTEA

110/75
110/110
110/50
50/50
50/40

45
45
45
45
45

110
110
75
50
50
40

8730
45
45
45
8730
8730

Cot
10
11
12
13
14
15

HTB
HTB
HTB
HTB
HTB
HTB

Curb tehnic
16
17
18

HTSW 40x11/4
HTSW 50x11/2
HTSW 40x11/4

Cot WC
19

HTSB

110

Pies de curtire
20

HTRE

110

Reductie excentric
21
22

HTR
HTR

110/50
40/50

Manson cu 2 conectori
37

HTMM 110

23

Sifon spltor
Ventil de scurgere
Sifon pentru masina de splat
Sifon pentru spltor dublu
Ventil de scurgere dublu
Sifon n S
Sifon tip butelie pentru lavoar
Coloan automat de scurgere pentru cad
Sifon pentru dus
Sifon cu o intrare
Capac circular pentru sifon
Sifon cu 3 intrri
Grtar pentru sifon
Pies capt coloan pentru ventilare

24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36

27

A - Vas WC
1. Cot WC
2. Tub
3. Ramificatie la 45
4. Cot la 45
5. Ramificatie la 45
B - Bideu
1. Curba tehnica
2. Cot la 87 30'
3. Tub
4. Ramificatie la 45
5. Sifon
C - Lavoar
1. Curba tehnica
2. Tub
3. Cot la 87 30'
4. Tub
5. Ramificatie
6. Sifon
D. Cada
1. Coloana cada
2. Sifon cada

28

Sediu, depozit, punct de desfacere:

Bucureti
Adresa: Bdul. Preciziei nr.28, Sector 6
Tel./Fax: 021/317.38.00; 021/317.38.10
E-mail: office@valrom.ro
Depozite, puncte de desfacere:
Bucureti
Adresa: os. Alexandriei nr.11, Sector 5
Tel./Fax: 021/420.40.93; 021/ 420.32.72
E-mail: valrom.rahova@valrom.ro
Bacu
Adresa: os. Narciselor nr.5
Tel./Fax: 0234/585.596; 0234/585.665
E-mail: valrom.bacau@valrom.ro
Brila
Adresa: os. Rmnicu-Srat nr.123
Tel./Fax: 0239/623.299; 0239/627.902
E-mail: valrom.braila@valrom.ro
Cluj-Napoca
Adresa: Calea Baciului nr.1-3
Tel: 0264/481.355; 0264/481.356
Constana
Adresa: Bdul. Aurel Vlaicu nr.144 B
Tel: 0241/606.652; Fax: 0241/606.653
E-mail: valrom.constanta@valrom.ro
Craiova
Adresa: DN 330, km 9, Comuna Pieleti
Tel./Fax: 0251/459.165; 0251/459.167
E-mail: valrom.craiova@valrom.ro
Iai
Adresa: Bdul. Poitier nr.14
Tel: 0232/264.805; Fax: 0232/258.011
E-mail: valrom.iasi@valrom.ro
Ploieti
Adresa: Str. Boblna nr.88A
Tel./Fax: 0244/546.644;0244/546.603
E-mail: valrom.ploiesti@valrom.ro

Avantajele sistemului EasyKIT

- garnitura de etanare cu design special i inel dublu, deja inserat, care
asigur etanarea optim
- montaj uor, care nu necesit folosirea substanelor adezive
- gam complet de produse i accesorii
- diversitatea dimensional
- stabilitate dimensional
- stabilitate la o gam variat de substane chimice
- spre deosebire de PVC, flexibilitate i rezisten la ocuri mecanice
- transport i depozitare n pachete i cutii
- reducerea semnificativ a posibilitii apariiei depunerilor i a florei
bacteriene datorit suprafeei interne netede care favorizeaz curgerea
fluidelor
- rezisten i funcionalitate pe termen lung
- reparaii i modificri uor de executat
- rezisten foarte bun la ap fierbinte
- tendina redus de a produce condens, datorit conductibilitii termice
sczute
Produsele furnizate de Valrom Industrie sunt agrementate
i avizate de instituiile abilitate.

Sibiu
Adresa: Com. elimbr, Str. Mihai Viteazul nr.311
Tel./Fax: 0269/560.570; 0269/560.707
E-mail: valrom.sibiu@valrom.ro
Timioara
Adresa: os. Divizia 9 Cavalerie nr.64
Tel./Fax: 0256/282.794; 0722/623.507
E-mail: valrom.timisoara@valrom.ro
Valrom Industrie :
, . , 4
./: +380-44-451.89.48
E-mail: valrom@romstal.com.ua
Reprezentane:
Constana
UFIAZ INSTAL SRL
Adresa: Str. Soveja nr.53, parter
Tel/Fax: 0241/519.913
E-mail: ufval@gmb_mail.ro
Piteti
DINIK MAR ARG SRL
Adresa: Str. Gh. Doja nr.18
Tel: 0248/212.099
E-mail: dinik@cyber.ro
Oltenia
TRIASCONI SRL
Adresa: Str. Alexandru Iliescu, bl.G1/G2 parter
Tel/Fax: 0242/515.743
E-mail: triasconi@valrom.ro
Urziceni
VALRIN 2001 SRL
Adresa: Str. Maramure nr.9
Tel./Fax: 0243/257.159
E-mail: valrim2001@xnet.ro