Balada Mioria

I Istoricul baladei
Descoperit de Alecu Russo, la nite pstori din munii Vrancei, Mioria a fost publicat
de Vasile Alecsandri, n 1852, cu unele modificri, ntr-o prim culegere: Poezii
poporale. Balade ( Cntece btrneti ) adunate i ndreptate. Astzi Mioria circul pe
absolut ntreg teritoriul rii noastre n peste 1000 de variante.

II Structura baladei
1.Situaia iniial prezint locul i personajele aciunii.
2.Cauza aciunii consta n plnuirea omorului ciobnaului de ctre tovarii lui.
3.Desfurarea aciunii reprezint dialogul dintre miori i ciobna.
4.Situaia dificil reprezint moartea vzut ca o nunt.
5.Situaia dificil lipsete.

III Motive
Motivul transhumanei evoc o atmosfer calm i luminoas, un acord deplin ntre om
i natur.
Motivul complotului tulbur echilibrul operei.
Motivul mioarei nzdrvane sugereaz armonia perfect dintre om i natur.
Motivul testamentului prezint un testament spiritual. Ciobnaul are grija de fiinele
iubite: mama i oile.
Motivul micuei btrne este cel mai tulburtor motiv din toat opera.

Motivul alegoriei moarte-nunt const n nmormntarea tinerilor necstorii

organizat ca un ceremonial de nunt.

IV Personaje
Ciobnaul este considerat idealul masculin de frumusee n literatura popular.
Micua btrn ntruchipeaz modelul de grija asupra fiului su.
Mioria este considerat animalul protector.

V Mioria balad popular

Mioria este o balada popular, respectnd trsturile specifice ale unui text folcloric(
caracter oral,anonim, colectiv, tradiional, sincretic).

VI Opere inspirate din Mioria

,, Mai am un singur dor,, de Mihai Eminescu
,,De-a v-ai ascuns,, de Tudor Arghezi
,,Gorunul,, de Lucian Blaga
,,Baltagul,, de Mihail Sadoveanu
,,Toiagul pstoriei,, de Ion Dru

VII Citat
,, Mioria, acea inspiraiune fr seamn, acel suspin al brazilor i al izvoarelor de pe
Carpai,, de Mihai Eminescu