Miorita

a) Aspecte generale despre opera

1. Aprecieri asupra, baladei
Mioria

a fost considerat cea mai frumoasa epopee pastoral din lume", acea
inspiratiune fr seamn
Ea este cea mai nobil manifestare poetica a neamului nostru", rmanand o dovad
a geniului creator al poporului roman.
2. Descoperirea, publicarea i circulaia balad
A fost

descoperit i notata de Alecu Russo (1847) la Soveja n Munii Vrancei

A fost publicat de Vasile Alecsandri m m. 3 al revistei ..Bucovina" (1850) i inclusa
n colecta Balade (cantece btraneti) adunate i ndreptate de Vasile Alecsandri"
(1852) i n culegerea definitiv din 1866, Poezii populare ale romanilor. Mioria a
circulat n toate teritoriile locuite de romani, n peste o mie de variante.
3. Geneza baladei Mioria
Este

rezultatul mpletirii diferitelor teme i motive folclorice n procesul de

transmitere pe cale oral.
Se consider c ar pomi de la um fapt real petrecut ntre pstori, de la un cantec liric
ciobnesc sau de la un bocet
Datorit lirismului sau pronunat, cea de-a doua ipotez pare mai plauzibil.
Chiar titlul, constituit dintr-un diminutiv, anticipeaz ncrctura afectiv a textului,
lirismul su.
4. Tema baladei
Are

ea punct de plecare fenomenul de transhumant, dar reprezint o ntreag

flosofie a vieii i a morii,' devenind un adevrat poem filosofic.
Reprezint unul dintre mturile fundamentale ale romanilor, simbolizand existena
pastoral a poporului roman.

b) Continutul baladei
Simplitatea subiectului mbinarea, prilor epice, brice i dramatice:
a) Conine patru teme fundamentale (cadrul epic iniial, mioara nzdrvan,
testamentul ciobanului moldovean i presupusa apariie a micuei btrane) i asemotive (motivul transhumantei, motivul complotului, motivul mioarei nzdrvane,
motivul testamentului, al alegoriei moarte nunt i al micuei btrane)
structurate n trei pri.
b) Prima parte cuprinde primele dou motive (al transhumantei i al complotului),
este prin excelen epic i conine expoziiunea i intriga.
Expozitiunea
Se fixeaz prin dou metafore semnificand locul aciunii, un peisaj uimitor prin
frumuseea sa.
Autorul introduce apoi n scen progatonitii: trei ciobani provenind din regiuni
diferite ale arii.
Aciunea este situat i m timp: ntamplrile se petrec toamna, n momentul
coborarii turmelor la iernat
Intriga
Cei doi ciobani (cel ungurean i cu cel vrancean) hotrsc sa-l omoare pe baciul
moldovean.
Conflictul este determinat de rivalitatea material, care duce la invidie.
c) Partea a doua a baladei corespunde celui de-al treilea motiv (cel al mioarei
nzdrvane) i este realizata prin dialog; avand un caracter dramatic, reprezint
prima parte a desfurrii aciunii.
Desfasurarea actiunii
Ciobanul moldovean este intrigat de comportamentul ciudat al mioarei
Ea i dezvluie complotul i l sftuiete sa-i ia unele msuri de aprare.
d) Partea a treia a baladei cuprinde celelalte motive (al testamentului, al alegoriei
i al micuei btrane), fiind cea mai ntinsa, cea mai bogata n semnificaii i
caracterizat printr-un lirism profund, rscolitor. Ea conine celelalte momente ale
desfurrii aciunii i punctul culminant; totul se transform ntr-un sfaietor
monolog liric prin care sunt exprimate dorinele testamentare:

 Baciul moldovean o roag pe mioar sa le transmit prezumtivilor asasini

dorina lui de a fi nmormantat n strunga de oi", n dosul stanii".
El dorete sa aib la cap fluierele dragi prin care sa veniceasca n timp i s
determine ritualul bocirii.
Tanrul pstor vrea ca mioara nzdrvana sa ascund oilor moartea sa, pe care sa
le-o nfieze ca pe o nunt de proporii cosmice, impresionante, cu participarea
tuturor elementelor naturii.
Punctul culminant (nu ca aciune, ci ca intensitate a sentimentului).
Ciobanul moldovean presupune ca va fi cutat de mama sa. -Aceasta l descrie
cu sufletul ei de mam iubitoare i
ndurerat, realizandu-i un portret cuceritor prin frumusee (liricul se mbina cu
dramaticul, prezent atat ca intensitate a sentimentelor, cat i ca tehnic de compoziie
- un presupus dialog).
Baciul o roag pe mioar sa-i ascund i mamei moartea lui, spunandu-i ca s-a
nsurat, dar fr a-i aminti de cderea stelei i de participarea naturii la ceremonie.
Deznodmntul lipsete, sentimentele l zbuciumul sufletesc rmanand la aceeai
intensitate.
Baladele, populare sau culte, sunt opere epice, intrucat sentimentele autorilor sunt
exprimate in mod indirect prin intermediul personajelor si al actiunii. , iar modul de
expunere predominant este naratiunea , relatarea evenimentelor facandu-se la
persoana a lll-a. Evenimentele narate sunt neobisnuite, iesite din comun si pot fi de
natura istorica, fantastica, legendara sau familiala, in care faptele reale se imbina cu
cele fabuloase.
Personajele baladelor au insusiri care impresioneaza puternic, fiind infatisate, mai
ales, prin antiteza. Ele savarsesc fapte deosebite, dovedind prin comportarea si prin
atitudinea lor calitati menite sa impresioneze pe cititor.
Fiind o balada populara are trasaturile oricarei creatii literare folclorice: caracter
anonim, oral, colectiv si sincretic.
Elementele si intamplarile fabuloase sunt mai numeroase in balada populara,
datorita contaminarii ei cu basmul alta creatie epica populara.
De aceea, in balada populara apare frecvent motivul animalului nazdravan si,
implicit, apar personajele animaliere. Remarcam in plus , ca in balada Miorita nu se

mai realizeaza o opozitie intre personaje, aceasta fiind inlocuita cu zbuciumul

sufletesc al eroului pus intr-o situatie limita. De asemenea, Mioritei ii lipseste
deznodamantul.
Alegoria este un procedeu stilistic ce faciliteaz sensul literal al unui text s se
releve ntr-altul ascuns; altfel spus, este ca o ampl metafor ce permite un transfer
din planul abstract / profund al nelesurilor, ntr-un plan de suprafa, figurativ,
oferind i o dezlegare implicit, destul de transparent.
n balada Mioria, protagonistul (mndrul ciobnel / tras printr-un inel) are
statutul de nemuritor, de Mesager Celest la Soarele-Mo / Tatl-Cer, Dumnezeul
Cogaionului / Sarmizegetusei, al strmoilor notri cu tiina de a se face nemuritori,
Dax / Dacii.
n variante s-a conservat aruncarea lui n trei sulie (sbii), ori n trei pi /
pute, potrivit scenariului trimiterii Mesagerului Celest din sanctuarul mic-rotund
de la Sarmizegetusa: ori s-l taie, ori s-l pute, / s-l arunce-n trei pute....
Jertfa / sacrificiul protagonistului, n numele poporului su de Dax / Daci (oameni
sfini, cei mai drepi / viteji), se constituie ntr-o sublim alegorie a nuntirii cu
cosmosul, deoarece se face trecerea de la nivelul abstract, al morii posibile prin
aruncarea lui n cele trei pi / sulie , la nivelul concret, al nunii cosmice: '
i la nunta mea / a czut o stea. / Soarele i Luna / mi-au inut cununa. / i-am
avut nuntai / brazi i pltinai; / preoi munii mari, / paseri lutari; psrele
mii / i stele fclii...