Balada populară

Balada este o specie a genului epic în versuri, cultă sau populară, de mică
întindere, în care se împletesc elemente lirice și dramatice și care prezintă întâmplări
neobișnuite sau fapte eroice din trecutul îndepărtat, cu personaje puține înfățișate, de
obicei, în antiteză și în care realul se împletește cu fabulosul. Acțiunea este simplă, dar
dinamică și tensionată, conflictul puternic, iar spațiul și timpul nu sunt definite clar.
Balada populară are caracter anonim, oral, colectiv și tradițional, fiind cunoscută și sub
numele de cântec bătrânesc.

1) specie a genului epic în versuri, de mică întindere, populară sau cultă

2) evocă fapte deosebite din trecutul îndepărtat
3) acțiunea este simplă, lineară, dar dinamică și tensionată
4) intrigă simplă, conflictul puternic
4) personajele au însușiri deosebite și sunt prezentate în antiteză
5) întâmplările posibile se împletesc cu cele fabuloase
6) sunt prezente elemente de oralitate: construcții în cazul V, verbe la imperativ,
interjecții, exclamații, dativul etic
6) balada cultă pornește de la modelul celei populare, dar desfășurarea acțiunii este mai
dinamică, iar versificația mai îngrijită

Clasificare după tema abordată:

 balade haiducești (faptele haiducilor): Toma Alimoș
 balade păstorești (întâmplări neobișnuite din viața păstorilor): Miorița
 balade istorice (întâmplări din trecutul istoric): Constantin Brâncovanul
 balade vitejești (întâmplări neobișnuite din viața unor viteji): Novac și corbul
 balade fantastice (explică într-un mod fantastic fenomene reale): Soarele și luna

Planul demonstrației
Balada este o specie a genului epic în versuri, cultă sau populară, de mică
întindere, în care se împletesc elemente lirice și dramatice și care prezintă întâmplări
neobișnuite sau fapte eroice din trecutul îndepărtat, cu personaje puține înfățișate, de
obicei, în antiteză și în care realul se împletește cu fabulosul. Acțiunea este simplă, dar
dinamică și tensionată, conflictul puternic, iar spațiul și timpul nu sunt definite clar.
Balada populară are caracter anonim, oral, colectiv și tradițional, fiind cunoscută și sub
numele de cântec bătrânesc. Toate aceste trăsături se regăsesc în opera populară
„Miorița”.
În primul rând, opera literară Miorița prezintă o întâmplare dramatică din viața
pastorală, petrecută în timpul transhumanței. Subiectul baladei e simplu, firul epic este
incomplet, ipotetic, iar reperele spațio-temporale vag precizate. Trei turme de oi coboară
la iernat în frunte cu trei ciobănași. Ciobanul ungurean cu cel vrâncean plănuiesc să-l
omoare pe cel moldovean pentru că este mai priceput și mai bogat. O oaie năzdrăvană
află planul celor doi și îl avertizează pe stăpânul ei de pericol. Ciobănașul își prezintă
într-un lung monolog testamentul: vrea să fie îngropat chiar de către cei doi asasini, în
dosul stânii aproape de oi, iar la cap să i se pună trei fluierașe. El vrea ca moartea sa să fie
prezentată ca o nuntă de proporții cosmice. Așadar, conflictul conturat este puternic.

1
Personajele implicate în acțiune sunt puține, însă au trăsături deosebite prezentate în
antiteză.
În al doilea rând, firul epic se împletește cu elemente lirice reprezentate de
sentimentele și trăirile exprimate în mod direct de ciobănașul moldeovean la vestea morții
apropiate și de prezența figurilor de stil, dar și dramatice dată de tensiunea întâmplării.
În al treilea rând, realul se împletește cu fantasticul, fiind specific epicii noastre
populare. Faptele trimit la existența unei străvechi lumi pastorale cu o viață proprie:
stână, strungă, turmă, fluiere, la tradiții și obiceiuri milenare: coborârea oilor la iernat,
ritualul înmormântării, nuntirea mirilor, ceremonialul nunții, credința în stele căzătoare.
Realul este proiectat într-o lume fantastică prin prezența oiței năzdrăvane.
Nu în ultimul rând, în text sunt prezente elemente specifice creației populare:
versuri scurte, măsura de 5-6 silabe, rima împerecheată și monorimă și ritmul trohaic,
prezența unor diminutive, forme populare, interjecții, verbe la imperativ.
În concluzie, argumentele prezentate demonstrează apartenența textului la specia
baladă.