Mioriţa

Fără a avea pretenția de a-şi revendica opera, mai ales că își publica
sub anonimat lucrările , Alecu Russo i-a încredințat balada poetului
Vasile Alecsandri, pe care acesta o „șlefuiește” şi o publică cu titlul
„Mieoara”, pentru prima dată în anul 1850, în secțiunea „Cântece
poporale românești” din gazeta „Bucovina” din Cernăuţi, pentru ca
mai apoi, în 1852 să includă balada Miorița şi în volumul „Poezii
poporale. Balade (Cântece păstorești)” Deși Alecsandri a încercat
mai târziu să-şi aroge paternitatea baladei, el însuși mărturisește
într-o scrisoare trimisă publicistului Alexandru Hurmuzachi că
„această baladă mi-a fost adusă din Munții Sovejii de A.Russo, care
o descoperise”.
Balada ilustrează o interpretare filozofică a
destinului și a succesiunii trăirilor
pământești și astrale. De-a lungul timpului
balada “Miorita” a cunoscut o larga
raspandire in toate teritoriile locuite de
români circuland in circa o mie de variante.

Geneza ei se pierde in negura timpului, fiind rodul transmiterii

pe cale orala a impletirii diferitelor teme si motive florclorice.
 Titlul
Balada populara miorita are drept titlu diminutiv un animal nazdravan,
cu rol determinant in declansarea ideii filosofice ce a eternizat opera in
literatura nationala: atitudinea inteleapta pe care o are ciobanul in fata
mortii. Oita este un element miraculos in balada si argumenteaza esenta
mitologica a creatiei populare, constituind "elementul oracular",adica
prevestitor al mortii, ca pe un final, de necevitat, al vietii. Conceptia mitica
a ales miorita inzestrata cu puteri fabuloase pentru a ilustra-
in acelasi timp - tema folclorica a comuniunii ancestrale dintre om si
natura, simbolizata aici de animal.Mioara nazdravana devine si executor
testamentar,dar tacerea ei pare sa confirme respectarea dorintelor
stapanului sau,in perspectiva posibilei morti. Asadar, titlu ilustreaza un
simbol al mitologiei romanesti si o tema populara ce vine din timpuri
primordiale, comuniunea om-animal.Pe de alta parte, titlul poate fi
interpretat altfel, tinand cont de faptul ca foloseste ca procedeu potentarea
prin substituire, se accentucaza personajul central - ciobanasul -prin
inlocuirea titlului cu mioara, considerand ca personajul este vazut
prin ochii personajului atat de atasat de ciobanas, Miorita.
 LI
R
I
În structura baladei se disting două
C mari planuri:
O
E -
D
P R (exprimă
I A gândurile,
(narează
C M sentimentele şi
faptele) atitudinea
A
T ciobănaşului în
I faţa morţii)
C

Pe un fir epic simplu se împletesc teme şi motive populare. Autorul anonim îşi
exprimă indirect sentimentele şi gândurile prin intermediul acţiunii şi al
personajelor. Ca în orice operă epică, se precizează aici timpul şi spaţiul în care se
desfăşoară acţiunea: toamna, în timpul transhumantei, într-un peisaj mirific - „Pe-
un picior de plai / Pe-o gură de rai”. Ca orice creaţie populară şi această baladă
are toate trăsăturile specifice: caracter anonim, oral, colectiv şi tradiţional.
 Exegeza lui Adrian Fochi (folclorist, născut 1920 la Cernăuţi), una
dintre cele mai complete dintre analizele acordate “Mioritei”
distinge in structura epica optsprezece teme. Aceste
optsprezece teme se pot grupa in patru episoade distincte:

II. Episodul
I. Cadrul
mioarei
epic inițial năzdravăn
(versurile e
1 – 21) (versurile 22
– 46)
III.
Testament IV. Episodul
ul măicuței
ciobănașul bătrâne
ui (versurile 88
(versurile – 123)
47 – 87)
 Momentele subiectului operei

"Pe un picior de plai/Pe-o gura de rai/lata vin in cale/ Se coborla vale...Trei turme de
miei/Cu trei ciobaneí"
 MOTIVE
LITERARE

Înțelegerea, aduce la un
rezultat răzbunätor. In baladã
cel ungurean și cel vrîncean au
pus la cale sã-l omoare pe cel
moldovan că e mai avut,ne
reprezintă urmätoarele versuri:
,.lar cel ungurcan/Şi cu cel
• Mişcarea turmei în dependență vrîncean,/Māri,
de sezon: vara se spre
vorbiră,/Ei
munte iar iarna spre şes.In
cazul nostru sezonul este iarna,sededucem din versurile iată vin an cale, Se cobor la
sfātuiră/Pe
1-apus de vale".
soare/Ca să mi-l
omoare/Pe cel moldovan/Că-i
mai ortoman"

1)Motivul Transhumantei
• Lāsare drept moştenire, și tot odată testamentul
reprezintă ultima rugăminte a muritorului. In baladă,
ciobănaşul lasă o rugăminte pentru a fi facută dupa
moarte lui. Ea constă în urmätoarele: unde să-l
înmorminteze,şi ce să-i spună tovarășilor și mäicuței

4)Motivul testamentului
 Testamentul ciobanasului
reprezinta in structura epica a
baladei insertia unei ample
confesiuni lirice. Este cea mai
importanta secventa, deoarece
cuprinde ideea poetica a operei
si are un puternic rol
caracterologic in prezentarea
personajului principal.
 Dispozitiile testamentare ale baciului
pun in lumina atitudinea lui in fata
mortii si reliefeaza trasaturile sale
caracteristice. Sentimentul de
profunda dragoste fata de viata este
oglindit de atasamentul fata de
indeletnicirea sa. Ciobanul nu isi poate
imagina despartirea. El vrea ca dupa
moarte sa ramana alaturi de oile si
cainii lui in mediul in care si-a dus pana
acum existenta deoarece despartirea
de ceea ce i-a fost drag ar echivala cu
ruperea definitiva de ceea ce i-a
marcat trecerea prin lume.

Dorinta sa fie inmormantat de presupusii asasini pune in evidenta

atat increderea lui in semeni cat si superioritatea sa morala fata
de acestia. La fel de profund se desprind din aceasta rugaminte
dragostea de meserie, atasamentul fata de cainii credinciosi si
fata de miora.
Baciul moldovean doreste ca la cap sa aiba cele trei fluierase,
aceasta fiind singura posibilitate de a comunica postum cu
turma. Prin cantecul fluieraselor autorul reliefeaza o gradare
ascendenta a zbuciumului sufletesc al eroului.. Se observa ca
prin epitetele “cu drag”, “duios” se realizeaza o crestere a
dramatismului pe fondul unei seninatati a confruntarii omului
cu moartea, sentiment izvorat din intelegerea profunda a
alcatuirii universului, din experienta mitica, retraita, a
baciului moldovean, atingan culmile tragismului in metafora
totala, absoluta 'cu lacrimi de sange'.

Folosirea paralelismului, evidenta in pasajul

fluierelor, este un procedeu caracteristic
intregii poezii folclorice. Stihurile sunt acum
un fel de refrene, laitmotive ce apar la
intervale egale, puse in evidenta anaforica
(repetarea unor cuvinte la inceputul
versurilor) a diminutivului 'fluieras' si a
adverbului 'mult'.
 Figuri de stil
EPITETUL -figura
de stil ce are rolul
de a crea o
secvență
figurativă.
Expresia: ,,Pe-un
picior de plai,
pe-o gură de rai"
crează anturajul în
care se află
actiunea.Are rolul
de a sugera-
ENUMERAŢIA
ANAFORA- figură de
figurā de stil,ce
suferința
enumeră totalitatea stil ce constă în
profundā
personajelor,a repetarea aceluiaşi
mäicuței. cuvânt sau
actiunilor,efectelor sunet(vocală) la
(ex:brazi şi început de vers (ex:
pāltinaşi, preoți, Unu-i moldovan,
munții mari, Unu-i ungurean,
paseri, läutari Și unu-i vrincean.).
etc.). Are rolul de Are rolul de a
accentua o idee
a sublinia concretă și de a
caracteristicile obtine simetrie în
intregului operă.
descris.

figură de stil ce constă în
repetarea aceluiaşi cuvînt sau
EPIFORA sunet(vocalā) la sfîrşit de
vers
figură de stil, constă în
GRADAȚIA trecerea treptată a
unor acțiuni sau efecte
figură de stil,constă in
PARALELIZMUL compararea paralelā, în acelaşi
SINTACTIC timp a 2 actiuni sau efecte
în situații diferite
ex: Din ochi
lācrimând, pe câmp
alergând, pe toți
intrebând şi la toți
zicând
Ş-oile s-or stringe/
Pe mine m-or plinge/
Cu lacrimi de sînge.
Are rolul de a afişa
durerea sufletească a
măicuței.
In strunga de oi, să
fiu tot cu voi; In dosul
stînii, să-mi aud cîinii).
Sugerează ideea cā,
ciobanul vrea să fie în
acelaşi timp şi in strungä
şi în dosul stinii.
 Descrierea portretului ciobănaşului
din Balada ,,Mioriţa”
Capodopera absoluta a literaturii noastre
populare, dovada geniului
artistic al poporului român, este rezultatul unui
proces de creatie seculara, textul baladei
armonizand un numar variabil de motive
poetice cu existenta independenta in
folclor.Prin profunzimea sentimentelor
exprimate direct prin perfectiunea expresiei
poetice "Balada Miorita" reprezintă O culme a
creatiei populare.
Personajul principal din balada se manifesta a
fi ciobanusul, fiind personaj simbol. Baciul este
personaj benefic,tipul unui păstor moldovean
indeletnicit de trasatura specifica arealului
nostru.În acelasi timp contureaza atitudinea sa
faţă de moartea metamorfozata-nunta.
 Ciobanaşul este apogeul maxim al întelepciunii,binevointei si
relevă trasaturile de caracter a neamului nostru.Este caracterizat
direct de autor,fiind descrisă si redată starea emotională calma,
imaginea vizuala a chipului bine conturată "Fetisoara lui /Spuma
laptelui, Mustacioara lui/Spicul griului, Perisoara lui/Pana corbului
“Starea sa emotionala este exemplificata si descrisa indirect,
subinteles din mediu de trai. Descrierea portretului ciobanasului
este un paralelism enumerativ fiind unul dintre cele mai bine
realizate si remarcate in creatia populara.

Seninātatea cu care el işi acceptā destinul nedrept poate fi explicatā prin faptul cã el
nu considerā moartea ca un sfärşit al vieți, ci ca o lege inexorabilā, ca o nouā Viațā in
sânul naturii. El dã dovadā de superioritate morală, cāci îi consideră oameni pe cei doi
bānuiți ucigași, sigur fiindcă aceştia tot îl vor îngropa. Totuşi, acest fapt sugereaza şi
izolarea totala in care traieşte pe munte.

În opinia mea,tânărul cioban este un

luptător lucid,care priveşte posibilul sfirşit
fară suspin şi îngrijorare,faptul care îi confera
statutul de erou emblematic pentru
spiritualitatea poporului.
 MULŢUMESC
PENTRU ATENŢIE!