Filowof, seritor, publicist, compozitor, realizator de emi; ‘iunide televizin, editor, ROGER SCRUTON (0. 1944) teste una dint cele mai marcante gi mai originele perso~ uit ale viet intelectule britanice. Seruton a fost profe- “or de Blozofe la Colegiul Birkbeck din Londra sila Uni- Nerstatea din Boston si a tinut cursuri Ja numeroase Tanersitati de prestigi, ntre care Princeton, Stanford, Louvain, Oslo, Bordeaux i Cambridge. A fondat Grupul ‘Corservator de Filozofie, car, Sn decursu anilor"70 si "80, fe avut o putemicd influent’ asupra curentelor de opinie din Marea Britanie. Articolele sale, pe tee politice, sociale st cultural, apar event inpresa englezi si american. Roget Scruton a jucat un rol important in trezirea interesulti, fn ‘Oesident, asupra stuatiei disidentilor din file comuniste, ‘ind decorat pentru sprijinirea rezistentei anticomuniste de presedintele och Véclay Havel. Crile hi au fost traduse fn peste 20 de limbi, angi: Land Held Hostage: Lebanon and the West, an Intelligent Person’s Guide to Modern Culture, Modern Philosophy: An introduction and Survey, Thinkers of the New Lef, The Aesthetics of Music et ROGER SCRUTON VESTUL SI RESTUL GLOBALIZAREA SI AMENINTAREA TERORISTA ‘Traducere din englezt de DAN RADULESCU i HUMANITAS aucune!Copitotul 4 Globalizarea Faptul ci inifiativele strbat acum atit de usor granite- Ie, afectind vietile si aspirafiile oamenilor de pe intregul glob, se datoreazii bunistirii apusene, sistemelor juridi- ce, bancare si comunicatiilor apusene. Cu toate acestea, asa cum reiese din cele ardtate mai sus, civilizatia occiden- tala depinde de ideea cetiteniei, care nu este deloc globa- 15, avindu-si ridacinile in jurisdictia teritoriald si in loiali- tatea national, Dimpotriva, Islamul, care s-a aflat pind de curiné departe de lumea apuseana si a fost lipsit de posi- bilitatea de a-si rispindi mesajul, este intemeiat pe un ideal cucernic cu semnificatie absolut global, in ochii caruia jurisdictia teritoriald gi loialitatea nafionala sint compro- ‘misuri fara legitimitate intrinsecd, Degi au existat incer- cri de a fabrica nationalisme potrivite cu temperamen- tul islamic care si duc’ la 0 ordine politica legitim’, ele s-au firimifat sud impactul obligatiilor sectare sau triba~ le, Lisind loc de obicei dictaturii militare sau tiraniei unei persoane, unei familii ori a unui partid. Islamul insusi r3- mine in inimile celor care tréiesc sub aceste tiranii o che- mare permanent la o viaf mai bund gi un memento c& pu- terea si coruptia vor conduce aceast lume pind cind va fi reinstaurati domnia intemeiata de Profet. ‘Terorismmul are o istorie indelungata in férile islamice, fiind solufia obisnuit’ la care recurg cei ce resping legiti- mitatea puterii suverane dominante, Modelu! siu a fost, pind Ee GLOBALIZAREA 1s, de curind, cel al Assassinilor, luind drept inte persoane puternice sau simbolice. In Rusia secolului al XIX-lea, terorismul a luat o noua forma si mai distructiva, folosind bombe aruncate orbeste si acte de distrugere care au ficut, dupi o estimare, 17 000 de victime intre 1894 si 1917. Me- todele rusesti au dus in cele din urmi la o revolutie incu- nunati de succes si au fost adoptate de miscarile natio- naliste postbelice in Europa de Vest, indeosebi de IRA si ETA, ca si de revolutionarii citadini ai anilor 1960 in Ita- lia, Franfa $i Germania, de Organizatia pentru Eliberarea Palestinei si de insurgentii de stinga din America Latin’. ‘Aceste grupiri si-au format refele de sprijin reciproc pen- tru schimbul de instructori gi specialisti, refele ce au de- venit accesibile si extremistilor islamici datorita proce- sului de globalizare, Cutoate acestea, in dout privinfe terorismul islamic se dezvolté pe cli diferite. Islamismul nu reprezintd o mig- care nationalist si, cu atit mai putin, incercarea de a in- stitui un nov tip de stat secular. El respinge statul modem si justitia lui seculard in numele unei ,.fiiti* care atinge in tain’ toate sufletele musulmane, unindu-le impotriva ne- credinciosilor. $i intrucit scopul su este mai degrabii re- ligios decit politic, obiectivul nu poate fi realizat. Fratia ‘Musulmani n-a reusit nici micar si schimbe ordinea po- litiod a Egiptului, faré a mai vorbi de instituirea sa ca mo- del de guvemare coranicd de-a lungul si de-a latul lumii islamice. Acolo unde islamistii reusesc s& cucereasc’ pu- terea — ca in Tran, Sudan si Afganistan — rezultatul nu este domnia pAcii si evlaviei fagaduite de Profet, ci crima si persecufie la o scard egalatd in timpurile noastre doar de nazisti si comunisti Islamistul, ca gi nihilistal rus, este pe acest pimint un exilat; iar cind reugeste si dobindeas- c& putere asupra semenilor sii, 0 foloseste spre a-i pedepsi pentru ca sint fiinje umane.116 VESTUL $I RESTUL Globalizare nu inseamni doar extinderea comunicati- ilor, contactelor si afacerilor la scara intregului glob. Re- prezint& transferul puterii sociale, economice, politice si |juridice unor orgenizafii care nu se afl sub o anume juris- dic{ie suverana gi nu sint guvernate de o anume lege teri- torial, Dezvoltarea unor asemenea organizatii este, dupa pirerea mea, un efect sccundar regretabil al nevoii noas- tre imperioase de libertate. Fie cd iau forma unor corpora {ii multinafionale, tribunale internationale sau a unor adu- niri legislative trensnafionale, aceste organizatii sint un nou tip de amenintare pentru singura forma de suveranita- te care a adus pace durabila (desi doar locala) planetei noas- tre. Jar cind gi terorismul se globalizeazd, amenintarea cres- te de o suti de ori. Asadar, Al-Qaeda ne pune fat in fag cu impactul real al globalizirii asupra redesteptitii islamice.? A apartine acestei ,baze“ inseam a nu acoepta nici un teritoriu drept patrie si nici autoritatea vreunei legi. Inseamn’ a accep- ta condifia de exilat permanent, fiind in acelasi timp ho- tirt si duct la indeplinire pedeapsa lui Dunmezeu. Dar teh- nicile siinftastructura de care depinde Al-Qaeda sint darurile noilor institu globale, Rejeaua internationala de finante care-i d8 posibilitatea lui bin Laden si-gi ascunda averea sis-o foloscasc’ oriunde in ume este opera Wall-Street-u- lui sia Ziirichului, Tehnologia pe care bin Laden a expl tat-o atit de eficient impotriva noastra este produsul initia- tivei apusene, cu expansiunea ei multinasionalé, [ar armele de distrugere in masi pe care el ar dori atit de mult si le obfina s-au dezvoltat detoriti stiinfei occidentale. Chiar si averea lui ar fi de neinchipuit fara uriagele fonduri pro- venite din exportul petrolului saudit in Occident, si care au dinamizat constructia de locuinte de pe urma caireia a profitat tatil su. Chiar si acest avint al constructiei de GLOBALIZAREA 7 Jocuinfe, alimentat de o explozie a populatiei care este ea ‘nstigi rezultatul comerfului global, ¢ un simbol al Occiden- tului si al expansiunii sale. infatisarea Arabiei s-a schim- bat continu, iar multi musulmani au perceput negativ aceas- {8 schimbare. Clidirile inalte de beton fac minaretele si pari mai mici, ulifele inguste au ficut foc unor bulevarde pretentioase sau unor cartiere cu constructii de mintuia- 18, iar stilul hidos, neprietenos, al modernismului interna- tional acoper’ si nimiceste alcStuirea delicat’ a oragului musulman, Sublinierea rolului athitecturii in actuatut conflict poa- te piirea o idee dongijotesca. Ar trebui totusi sii ne ami tim nostalgia lui Mohamed Atta pentru veciul oras Alep i si reflectim la ceea ce s-a intimplat cu infétigarea Orien- tului Mijlociu sub impactul normelor arbitecturale apu- sene, care au o semnificafie simbolic’ cel putin egala cu a imbracémintei si apucdturilor occidentale, Modemnismul arhitectural a fost introdus, cu surlele si trimbifele pro- pagandei globaliste, de Bauhaus si Le Corbusier, care priveau noul lor stil de arhitecturd atit ca simbol cit si ca instrument al unei rupturi radicale cu trecutul. Aceas arhitectur& era conceputi in spiritul desprinderii de locuri, istorie si pattie. Era ,stilul international", un gest impo- triva statului-natiune gi a pattiei, o tentativa de a reconsti- ‘tui suprafata p&mintului ca unic babitat uniform, din care sii dispard in cele din urma deosebirile gi granifele. in Apus, unde procedurile democratice si normele juri- dice acorda putere cetfteanului, impactul modemnismului intemational a fost pe alocuri controlat si limitat, Desi efec- ‘ul negativ a fost mare, multe orase isi pastreaza caracte- ral local, iar satele rezist@ acestui asalt. Marea exceptie— Germania — rimine angajaté in modernismul arhitectu- ral ca simbol si instrument al autorepudierii sale cultura-\VESTUL $I RESTUL, le. Iar crasul german modem poate fi privit cao parte a in- delungatului si tristului epilog al fnfringerii Germaniei — ca o trensformare final a unei nafiuni ce nu indrizneste si-si arate fata fra ajutorul unei operatii cosmetice. inalte piri ale Europei — indeosebi in Italia, Franta si Spania —, stilul international a intimpinat rezistent: bisericile do- smind orizontul, iar strizile sint incd marginite de case ou fafade umane. $-a ficut un efort constient pentru a pastra afft caracteral oragului cit gi al satului, recunoscindu-se fap- tul cd ele definesc o experienté a patriei si ci loialitatea fata de pattie este o datorie a cet’ifeanului. ‘Americanii au fost neglijenti cu orasele lor, rezultatul fiind cd nimeni nu mai vrea s& locuiasca in ele. Dar sub- rbiile oragelor inspir& simplitate gi confort, fara ins aflin- du-se undeva de-a lungul acestei zone limitrofe, o grani- fA deschis’, inc& silbatic’, ce ne apartine tuturor si cAreia i apartinem cu totii. In ciuda contrastelor, America si-a pas- trat aspectul si atmosfera de pacasi™. ‘In Orientul Mijlociu insi, unde terenurile se afld la dis- pozitia puterii conducitoare, iar regulile sistematiziri sint fie inexistente, fie ignorate, peisajul rural si urban a fost mu- tilat, ajungind de nerecunoscut. Le Corbusier este cel care a indicat calea, Nereusind si conving’ autoritatile france- ze si-i adopte planul de a intra cu buldozerele in Parisul de ja nord de Sena pentru a-1 inlocui cu turnuri militari- zate din sticld, Le Corbusier a insistat pe ling guvemele franceze succesive, inclusiv regimul de la Vichy, pentru a a viata planului sdu insolent de a rade de pe suprafata pamintului vechiul oras Alger, capitala Algeriei, care era in vremea aceea colonie franceza. A reusitin cele din unm’, iar dupa rizboi au inirat in actiune buldozerele, cu rezul- talc vatastrofalc, Datorité profiturilor enorme care provin din sistemul modernist de construotie, Le Corbusier a de- GLOBALIZAREA 119) ‘Yenit un erou in lumea arhitectilor, iar planul siu respin- gitor pentru acest oras cindva minunat figureaz’i acum in toate manualele occidentale standard de arhitecturd. Le Corbusier a aritat intelectualititii europene cum tre- buie tratati oamenii inferiori din Africa de Nord: iata, cu siguranta, ce simtea Atta. incepind cu epoca lui Le Cor- busier, goana dupa cistigul obfimut din constructii — cele mai multe ilegale gi pe terenuri care oficial sint ,proprie- tate publica, goani alimentati de explozia demograficd — a transformat radical infatigarea gi ritmul zilnic al ora- selor Orientului Mijlociu.4 Slaba speranf§ ci oamenii igi Vor defini loialitatile in termenii teritoriului mai degraba decit in cei ai credinjei a disp&rut sub impactul tehnolo- giei occidentale, care pare a mu crede nici in una, nici in cealalti. lar daca vrem si infelegem pe deplin resentimen- ‘ul palestinienilor fafi de agezitile istaeliene pe Malul ves- tic*, ar trebui si tinem seama de prejudiciul vizual pe care -au provocat aceste aseziri, introducind stiluri $i materia- Je modemiste, sosele rapide gi o omniprezenti poluare lu- ‘minoas& intr-un peisaj care gi-a purtat haina biblic’ timp de secole, cu nopti instelate deasupra satelor clidite din piatra si cetitilor istorice precum Jeninul. ‘Aga cum demonstreaza exemplele oferite de bin Laden, Al-Qaeda gi terorigtii de la 11 septembrie, islamismul nu este un strigat de durere al nefericitilor acestui piimiint. Este © chemare implacabila la rzboi, lansatii de musulmani din clasa de mijloc care cutreieri lumea, multi dintre ei extrem de avuti, iar cei mai multi suficient de versati in civilizafia apuseant si beneficiile ei pentru a exploata din * Expresie curent pentru a desemnna Cisiordania,regiune din ve- ches Palesting flats pe malul occidental al Iowdanalu, anenaté de Tordania fn 1949 si ocupata de israclieni din 1967. (N. )120 VESTUL $I RESTUL plin lumea modem’. Acesti musulmani sint produse ale procesului de globalizare, iar civilizatia epuseand le-a am- plificat intr-o asemenca misuri mesajul incit acesta ci- latoreste cu ei in jurul lumii. Poate cd e greu si-i simpatizezi pe acesti aparatori ai violenfei,risféfati si complezenti cu ef insigi. Dar mu e greu de simpetizat cu sentimentele care-i anima pe cei in nume- le c&rora vorbesc. in ochii ap&ratorilor ei, globalizarea in- seamn& comer liber, mai multi bundstare si erodare con- tinud a regimurilor despotice prin nevoia ciescinda de libertate. In ochii criticilor sii ins’, globalizarea inseam- ni pierderea suveranitiii o dati cu o masiva dezagregare socialé, economicd gi estetica. Inseamn’ de asemenca 0 invazic de imagini care jignesc, trezese de7gust, dar si in- vidie in sufletele celor care le privese. In Statele Unite, unde ponografia este ocrotiti ca liber exprimare, oame- nii pot accepta ideea cd acest atac la demnitatea uman’ este pretul pe care trebuie s-l plitim pentru libertiti prea pretioase penta a fi parisite. Dar dacii n-ai cunoscut aceste libertati si ctezi eX oricum fericirea nu sta in libertate ci in supunerea fat de legea lui Dumnezeu, impactul por- nografiei e devastator’ Nu mai putin devastator este, pen- tru musulmanii evlaviosi, ceea ce consider’ ei a fi imbra- cAminte si purtare indecent’ a tinerelor femei din Occident — imbricdminte si purtare care nu se schimba cu nimic atunci cind aceste femei cilStorese pentru afaceri sau ca turiste in firile musulmane, contind pe o tolerant pe care ar dori-o reciproc’, desi fac prea putin sau nimic pentru a 0 dobiadi. {in Vest, lumea triieste intr-un spafiu public in care fie- ccare persoani este inconjurata si ocrotiti de drepturile sale, siunde este permis orice comportament care mu reprezin- tho amenintare fizicd evidenta. Dar In flrile musulmane, GLOBALIZAREA 121 oamenii trdiesc intr-un spatiu care, desi folosit in comun, este privat; unde nimeni nu este aparat de judecata obsteas- ca prin drepturile sale si unde judecata obsteasci este con- siderata ca judecata lui Dumnezeu. Obiceiurile apusene, morala apuseani, arta, muzica si televiziunes apusean’ nu sint privite ea libertiti, ci ca ispite, lar rdspunsul firese la ispité este fie cedarea, fie pedepsirea celor cae ispitesc. Multi ‘muhajirouni musulmani fac si una si alta, La fel ca Atta, ei beau, joac jocuri de noroe gi picatuiese cu femei in locu- rile de pierzanie americane, puniind in acelasi timp la cale {in secret rizbunarea impotriva a ceea ce a ficut cu putin- tH aceste risfituri. Globalizarea oferi asadar Islamului militant sansa de care a fost lipsit dupa retragerea otomanii din Europa Cen- trala. Pe de o parte credinciosului i se intireste hotirirea, pe de alta parte i se oferd o sabie cu care si implineasca voinfa lui Dumnezeu. Statele musulmane nu se bucurd de loialitatea populatiei lor, care nu e formati din cetiifeni, ci din supusi care in cca mai mare parte isi dispretuiese con- ducitorii, Ca atare, statele musulmane nu au reprezentat in ultima vreme o amenintare pentru Occident. Daci pare oameningare, este doar pentru ci formea7 un scut in spa- tele cliruia se ascunde vreun tiran smintit, a cdrui putere nu se intinde dincolo de armele sale. Totusi, globalizarea a dus la nasterea unei adevarate wmma islamice, care de- piseste granifele, gésindu-gi identitatea int-o forma globa- Ti de legitimitate, si care se agat ca un parazit de institu- tie i tehnicile globale— produse secundare ale democratiei apusene. Aceasti now forma de Islam globalizat este in- discutabil ameninfitoare, intrucit raspunde unei nevoi de apartenenti pe care insisi globalizarea a generat-o. Ea face apel la vechea nostalgie a muhajir-ului gi o indreapti nu asupra vreunui uzurpator local, ci asupra dusmanilor tui Dumnezeu, oriunde s-ar afla ci.122 VESTUL $1 RESTUL Statul personal Este totusi interesant cd finta principaltia al-Qaeda, ca sia riposatului ayatolah Khomeini, nu este nici civilizatia apusean’, nici crestinismul, nici capitalismul global si nici orice altceva cu un profil abstract — ci Statele Unite, con- cepute ca un siat-nafiune suveran, Pe o cale misterioas’, islamistii au identificat miezul sistemului pe care doresc si-I distrag’. Inamicul nu este poporul american, ci sta- tul american, conceput ca un agent autonom care actio- neaza liber pe scena politicii internationale, atragind ast- fel asupra sa minia lui Dumnezeu. {nfatisind America drept .Matele Satan‘, Khomeini chiar asta voia si spun’, ari- tind astfel o& sesizase deosebirea fundamental dintre Vest si rest: fa Vest, nu gi in rest, existd un proces politic care genercazi in stat actiune colectivé, rispundere colectiva si personalitate morala, A "Acest aspect poate sctipa ugor din vedere celor care in- {eleg politica in termeni de migciri, procese, forte si lup- te pentru putere, neglijind influenta mostenirii a peste dou ri de ani de drept roman. Aidoma unei firme sau unei bi- serici, un stat-nafiune mu este doar o colectie de indivizi. Este 0 persoand morali gi juridied ce actioneazi pe cont propriu si raspunde pentru ceea ce face. Statul-nafiune poa- fe fi, asedar, ldudat si blamat, urit si jubit, iar forma de apar- tenenfi pe care o oferit este si o legatur’ de inctedere in- tre cetitenii individuali si colectivitatea la ale cirei hotiriri iau parte ei ; Procesul care transforma supusii in cottifeni este iden- tic cu procesul care transforma statul intr-o expresie co- lectiva a modului de viata al cetitenilor, Cind spunem c& Statcle Unite negociaz’ un tratat, igi aduna o armati, de- clara rizboi terorismului, nu folosim metafore. Acestea | GLOBALIZAREA 123 sint aciunile autentice ale unei persoane colective in care sint implicati intr-o oarecare misuri tofi cetifenii SUA, ne- find ins’ actiunile nici unui individ. Nu in aceiasi termeni se poate vorbi despre Irak sau Coreea de Nord. Iraicul nu reprezint& o entitate, ci doar o fictiune juridica faurita de Natiunile Unite cu scopul de a putea trata cu orice individ, clic sau factiune care a luat ostatic poporul acelei fri Forma de aciune colectiva instituiti de sistemele politi- ce apusene nu a fost instituitd in nici o alti parte a lumii. Statele lumii neoccidentale sint state impersonale, masi- niirii fn miinile conducdtorilor lor, Ele nu iau hotiriri, nu-si asumi responsabilititi si mu pot fi nici Liudate, nici bla- mate, ci reprezinti scuturi sau arme in miinile celor cdro- rale apiri avantajele, Acest Iucru a devenit limpede sub sis- temul leninist de guvemare comunisti, care a fost intemeiat pe teoria , structurilor paralele. Fiecare serviciu al statu- tui sovietic era urmérit de un serviciu al ,partidului de avangarda, care exercita toat& puterea, dar care nu putea fi tras la raspundere pentru asta. ‘Aceasta arunci oarecare lumina asupra evenimentului din 11 septembrie, Atacurile gi-au propus si rlneasca Sta- tele Unite in partea sa decizionalf, Pentagonul, Casa Albi si World Trade Center reprezinti cele trei sfere principa- le de aotiune politica — militar, guvernamentala si eco- nomick — si cele trei c&i prin care Statele Unite isi fac simtita prezenta de jur-imprejurul globului. Ele dovedese faptu! ci tara este cu adevarat un agent autonom care poa- te lua decizii in nume propriu gi face apel la loialitatea cetifenilor sai pentru a adopta aceste hotiriri ca fiindu-le proprii. Atacurile au fost asalturi asupra persoanei Sta- telor Unite si prin urmare asupra fiecdrui cetitean in par- te si asupra tuturor cetijenilor acestei (iri. Deosebirea dintre , Vest si rest" este exprimata de aceas ta idee a persoanei colective — 0 idee ce-si are ori