Filowof, seritor, publicist, compozitor, realizator de emi; ‘iunide televizin, editor, ROGER SCRUTON (0. 1944) teste una dint cele mai marcante gi mai originele perso~ uit ale viet intelectule britanice. Seruton a fost profe- “or de Blozofe la Colegiul Birkbeck din Londra sila Uni- Nerstatea din Boston si a tinut cursuri Ja numeroase Tanersitati de prestigi, ntre care Princeton, Stanford, Louvain, Oslo, Bordeaux i Cambridge. A fondat Grupul ‘Corservator de Filozofie, car, Sn decursu anilor"70 si "80, fe avut o putemicd influent’ asupra curentelor de opinie din Marea Britanie. Articolele sale, pe tee politice, sociale st cultural, apar event inpresa englezi si american. Roget Scruton a jucat un rol important in trezirea interesulti, fn ‘Oesident, asupra stuatiei disidentilor din file comuniste, ‘ind decorat pentru sprijinirea rezistentei anticomuniste de presedintele och Véclay Havel. Crile hi au fost traduse fn peste 20 de limbi, angi: Land Held Hostage: Lebanon and the West, an Intelligent Person’s Guide to Modern Culture, Modern Philosophy: An introduction and Survey, Thinkers of the New Lef, The Aesthetics of Music et ROGER SCRUTON VESTUL SI RESTUL GLOBALIZAREA SI AMENINTAREA TERORISTA ‘Traducere din englezt de DAN RADULESCU i HUMANITAS aucune!Copitotul 4 Globalizarea Faptul ci inifiativele strbat acum atit de usor granite- Ie, afectind vietile si aspirafiile oamenilor de pe intregul glob, se datoreazii bunistirii apusene, sistemelor juridi- ce, bancare si comunicatiilor apusene. Cu toate acestea, asa cum reiese din cele ardtate mai sus, civilizatia occiden- tala depinde de ideea cetiteniei, care nu este deloc globa- 15, avindu-si ridacinile in jurisdictia teritoriald si in loiali- tatea national, Dimpotriva, Islamul, care s-a aflat pind de curiné departe de lumea apuseana si a fost lipsit de posi- bilitatea de a-si rispindi mesajul, este intemeiat pe un ideal cucernic cu semnificatie absolut global, in ochii caruia jurisdictia teritoriald gi loialitatea nafionala sint compro- ‘misuri fara legitimitate intrinsecd, Degi au existat incer- cri de a fabrica nationalisme potrivite cu temperamen- tul islamic care si duc’ la 0 ordine politica legitim’, ele s-au firimifat sud impactul obligatiilor sectare sau triba~ le, Lisind loc de obicei dictaturii militare sau tiraniei unei persoane, unei familii ori a unui partid. Islamul insusi r3- mine in inimile celor care tréiesc sub aceste tiranii o che- mare permanent la o viaf mai bund gi un memento c& pu- terea si coruptia vor conduce aceast lume pind cind va fi reinstaurati domnia intemeiata de Profet. ‘Terorismmul are o istorie indelungata in férile islamice, fiind solufia obisnuit’ la care recurg cei ce resping legiti- mitatea puterii suverane dominante, Modelu! siu a fost, pind Ee GLOBALIZAREA 1s, de curind, cel al Assassinilor, luind drept inte persoane puternice sau simbolice. In Rusia secolului al XIX-lea, terorismul a luat o noua forma si mai distructiva, folosind bombe aruncate orbeste si acte de distrugere care au ficut, dupi o estimare, 17 000 de victime intre 1894 si 1917. Me- todele rusesti au dus in cele din urmi la o revolutie incu- nunati de succes si au fost adoptate de miscarile natio- naliste postbelice in Europa de Vest, indeosebi de IRA si ETA, ca si de revolutionarii citadini ai anilor 1960 in Ita- lia, Franfa $i Germania, de Organizatia pentru Eliberarea Palestinei si de insurgentii de stinga din America Latin’. ‘Aceste grupiri si-au format refele de sprijin reciproc pen- tru schimbul de instructori gi specialisti, refele ce au de- venit accesibile si extremistilor islamici datorita proce- sului de globalizare, Cutoate acestea, in dout privinfe terorismul islamic se dezvolté pe cli diferite. Islamismul nu reprezintd o mig- care nationalist si, cu atit mai putin, incercarea de a in- stitui un nov tip de stat secular. El respinge statul modem si justitia lui seculard in numele unei ,.fiiti* care atinge in tain’ toate sufletele musulmane, unindu-le impotriva ne- credinciosilor. $i intrucit scopul su este mai degrabii re- ligios decit politic, obiectivul nu poate fi realizat. Fratia ‘Musulmani n-a reusit nici micar si schimbe ordinea po- litiod a Egiptului, faré a mai vorbi de instituirea sa ca mo- del de guvemare coranicd de-a lungul si de-a latul lumii islamice. Acolo unde islamistii reusesc s& cucereasc’ pu- terea — ca in Tran, Sudan si Afganistan — rezultatul nu este domnia pAcii si evlaviei fagaduite de Profet, ci crima si persecufie la o scard egalatd in timpurile noastre doar de nazisti si comunisti Islamistul, ca gi nihilistal rus, este pe acest pimint un exilat; iar cind reugeste si dobindeas- c& putere asupra semenilor sii, 0 foloseste spre a-i pedepsi pentru ca sint fiinje umane.116 VESTUL $I RESTUL Globalizare nu inseamni doar extinderea comunicati- ilor, contactelor si afacerilor la scara intregului glob. Re- prezint& transferul puterii sociale, economice, politice si |juridice unor orgenizafii care nu se afl sub o anume juris- dic{ie suverana gi nu sint guvernate de o anume lege teri- torial, Dezvoltarea unor asemenea organizatii este, dupa pirerea mea, un efect sccundar regretabil al nevoii noas- tre imperioase de libertate. Fie cd iau forma unor corpora {ii multinafionale, tribunale internationale sau a unor adu- niri legislative trensnafionale, aceste organizatii sint un nou tip de amenintare pentru singura forma de suveranita- te care a adus pace durabila (desi doar locala) planetei noas- tre. Jar cind gi terorismul se globalizeazd, amenintarea cres- te de o suti de ori. Asadar, Al-Qaeda ne pune fat in fag cu impactul real al globalizirii asupra redesteptitii islamice.? A apartine acestei ,baze“ inseam a nu acoepta nici un teritoriu drept patrie si nici autoritatea vreunei legi. Inseamn’ a accep- ta condifia de exilat permanent, fiind in acelasi timp ho- tirt si duct la indeplinire pedeapsa lui Dunmezeu. Dar teh- nicile siinftastructura de care depinde Al-Qaeda sint darurile noilor institu globale, Rejeaua internationala de finante care-i d8 posibilitatea lui bin Laden si-gi ascunda averea sis-o foloscasc’ oriunde in ume este opera Wall-Street-u- lui sia Ziirichului, Tehnologia pe care bin Laden a expl tat-o atit de eficient impotriva noastra este produsul initia- tivei apusene, cu expansiunea ei multinasionalé, [ar armele de distrugere in masi pe care el ar dori atit de mult si le obfina s-au dezvoltat detoriti stiinfei occidentale. Chiar si averea lui ar fi de neinchipuit fara uriagele fonduri pro- venite din exportul petrolului saudit in Occident, si care au dinamizat constructia de locuinte de pe urma caireia a profitat tatil su. Chiar si acest avint al constructiei de GLOBALIZAREA 7 Jocuinfe, alimentat de o explozie a populatiei care este ea ‘nstigi rezultatul comerfului global, ¢ un simbol al Occiden- tului si al expansiunii sale. infatisarea Arabiei s-a schim- bat continu, iar multi musulmani au perceput negativ aceas- {8 schimbare. Clidirile inalte de beton fac minaretele si pari mai mici, ulifele inguste au ficut foc unor bulevarde pretentioase sau unor cartiere cu constructii de mintuia- 18, iar stilul hidos, neprietenos, al modernismului interna- tional acoper’ si nimiceste alcStuirea delicat’ a oragului musulman, Sublinierea rolului athitecturii in actuatut conflict poa- te piirea o idee dongijotesca. Ar trebui totusi sii ne ami tim nostalgia lui Mohamed Atta pentru veciul oras Alep i si reflectim la ceea ce s-a intimplat cu infétigarea Orien- tului Mijlociu sub impactul normelor arbitecturale apu- sene, care au o semnificafie simbolic’ cel putin egala cu a imbracémintei si apucdturilor occidentale, Modemnismul arhitectural a fost introdus, cu surlele si trimbifele pro- pagandei globaliste, de Bauhaus si Le Corbusier, care priveau noul lor stil de arhitecturd atit ca simbol cit si ca instrument al unei rupturi radicale cu trecutul. Aceas arhitectur& era conceputi in spiritul desprinderii de locuri, istorie si pattie. Era ,stilul international", un gest impo- triva statului-natiune gi a pattiei, o tentativa de a reconsti- ‘tui suprafata p&mintului ca unic babitat uniform, din care sii dispard in cele din urma deosebirile gi granifele. in Apus, unde procedurile democratice si normele juri- dice acorda putere cetfteanului, impactul modemnismului intemational a fost pe alocuri controlat si limitat, Desi efec- ‘ul negativ a fost mare, multe orase isi pastreaza caracte- ral local, iar satele rezist@ acestui asalt. Marea exceptie— Germania — rimine angajaté in modernismul arhitectu- ral ca simbol si instrument al autorepudierii sale cultura-\VESTUL $I RESTUL, le. Iar crasul german modem poate fi privit cao parte a in- delungatului si tristului epilog al fnfringerii Germaniei — ca o trensformare final a unei nafiuni ce nu indrizneste si-si arate fata fra ajutorul unei operatii cosmetice. inalte piri ale Europei — indeosebi in Italia, Franta si Spania —, stilul international a intimpinat rezistent: bisericile do- smind orizontul, iar strizile sint incd marginite de case ou fafade umane. $-a ficut un efort constient pentru a pastra afft caracteral oragului cit gi al satului, recunoscindu-se fap- tul cd ele definesc o experienté a patriei si ci loialitatea fata de pattie este o datorie a cet’ifeanului. ‘Americanii au fost neglijenti cu orasele lor, rezultatul fiind cd nimeni nu mai vrea s& locuiasca in ele. Dar sub- rbiile oragelor inspir& simplitate gi confort, fara ins aflin- du-se undeva de-a lungul acestei zone limitrofe, o grani- fA deschis’, inc& silbatic’, ce ne apartine tuturor si cAreia i apartinem cu totii. In ciuda contrastelor, America si-a pas- trat aspectul si atmosfera de pacasi™. ‘In Orientul Mijlociu insi, unde terenurile se afld la dis- pozitia puterii conducitoare, iar regulile sistematiziri sint fie inexistente, fie ignorate, peisajul rural si urban a fost mu- tilat, ajungind de nerecunoscut. Le Corbusier este cel care a indicat calea, Nereusind si conving’ autoritatile france- ze si-i adopte planul de a intra cu buldozerele in Parisul de ja nord de Sena pentru a-1 inlocui cu turnuri militari- zate din sticld, Le Corbusier a insistat pe ling guvemele franceze succesive, inclusiv regimul de la Vichy, pentru a a viata planului sdu insolent de a rade de pe suprafata pamintului vechiul oras Alger, capitala Algeriei, care era in vremea aceea colonie franceza. A reusitin cele din unm’, iar dupa rizboi au inirat in actiune buldozerele, cu rezul- talc vatastrofalc, Datorité profiturilor enorme care provin din sistemul modernist de construotie, Le Corbusier a de- GLOBALIZAREA 119) ‘Yenit un erou in lumea arhitectilor, iar planul siu respin- gitor pentru acest oras cindva minunat figureaz’i acum in toate manualele occidentale standard de arhitecturd. Le Corbusier a aritat intelectualititii europene cum tre- buie tratati oamenii inferiori din Africa de Nord: iata, cu siguranta, ce simtea Atta. incepind cu epoca lui Le Cor- busier, goana dupa cistigul obfimut din constructii — cele mai multe ilegale gi pe terenuri care oficial sint ,proprie- tate publica, goani alimentati de explozia demograficd — a transformat radical infatigarea gi ritmul zilnic al ora- selor Orientului Mijlociu.4 Slaba speranf§ ci oamenii igi Vor defini loialitatile in termenii teritoriului mai degraba decit in cei ai credinjei a disp&rut sub impactul tehnolo- giei occidentale, care pare a mu crede nici in una, nici in cealalti. lar daca vrem si infelegem pe deplin resentimen- ‘ul palestinienilor fafi de agezitile istaeliene pe Malul ves- tic*, ar trebui si tinem seama de prejudiciul vizual pe care -au provocat aceste aseziri, introducind stiluri $i materia- Je modemiste, sosele rapide gi o omniprezenti poluare lu- ‘minoas& intr-un peisaj care gi-a purtat haina biblic’ timp de secole, cu nopti instelate deasupra satelor clidite din piatra si cetitilor istorice precum Jeninul. ‘Aga cum demonstreaza exemplele oferite de bin Laden, Al-Qaeda gi terorigtii de la 11 septembrie, islamismul nu este un strigat de durere al nefericitilor acestui piimiint. Este © chemare implacabila la rzboi, lansatii de musulmani din clasa de mijloc care cutreieri lumea, multi dintre ei extrem de avuti, iar cei mai multi suficient de versati in civilizafia apuseant si beneficiile ei pentru a exploata din * Expresie curent pentru a desemnna Cisiordania,regiune din ve- ches Palesting flats pe malul occidental al Iowdanalu, anenaté de Tordania fn 1949 si ocupata de israclieni din 1967. (N. )120 VESTUL $I RESTUL plin lumea modem’. Acesti musulmani sint produse ale procesului de globalizare, iar civilizatia epuseand le-a am- plificat intr-o asemenca misuri mesajul incit acesta ci- latoreste cu ei in jurul lumii. Poate cd e greu si-i simpatizezi pe acesti aparatori ai violenfei,risféfati si complezenti cu ef insigi. Dar mu e greu de simpetizat cu sentimentele care-i anima pe cei in nume- le c&rora vorbesc. in ochii ap&ratorilor ei, globalizarea in- seamn& comer liber, mai multi bundstare si erodare con- tinud a regimurilor despotice prin nevoia ciescinda de libertate. In ochii criticilor sii ins’, globalizarea inseam- ni pierderea suveranitiii o dati cu o masiva dezagregare socialé, economicd gi estetica. Inseamn’ de asemenca 0 invazic de imagini care jignesc, trezese de7gust, dar si in- vidie in sufletele celor care le privese. In Statele Unite, unde ponografia este ocrotiti ca liber exprimare, oame- nii pot accepta ideea cd acest atac la demnitatea uman’ este pretul pe care trebuie s-l plitim pentru libertiti prea pretioase penta a fi parisite. Dar dacii n-ai cunoscut aceste libertati si ctezi eX oricum fericirea nu sta in libertate ci in supunerea fat de legea lui Dumnezeu, impactul por- nografiei e devastator’ Nu mai putin devastator este, pen- tru musulmanii evlaviosi, ceea ce consider’ ei a fi imbra- cAminte si purtare indecent’ a tinerelor femei din Occident — imbricdminte si purtare care nu se schimba cu nimic atunci cind aceste femei cilStorese pentru afaceri sau ca turiste in firile musulmane, contind pe o tolerant pe care ar dori-o reciproc’, desi fac prea putin sau nimic pentru a 0 dobiadi. {in Vest, lumea triieste intr-un spafiu public in care fie- ccare persoani este inconjurata si ocrotiti de drepturile sale, siunde este permis orice comportament care mu reprezin- tho amenintare fizicd evidenta. Dar In flrile musulmane, GLOBALIZAREA 121 oamenii trdiesc intr-un spatiu care, desi folosit in comun, este privat; unde nimeni nu este aparat de judecata obsteas- ca prin drepturile sale si unde judecata obsteasci este con- siderata ca judecata lui Dumnezeu. Obiceiurile apusene, morala apuseani, arta, muzica si televiziunes apusean’ nu sint privite ea libertiti, ci ca ispite, lar rdspunsul firese la ispité este fie cedarea, fie pedepsirea celor cae ispitesc. Multi ‘muhajirouni musulmani fac si una si alta, La fel ca Atta, ei beau, joac jocuri de noroe gi picatuiese cu femei in locu- rile de pierzanie americane, puniind in acelasi timp la cale {in secret rizbunarea impotriva a ceea ce a ficut cu putin- tH aceste risfituri. Globalizarea oferi asadar Islamului militant sansa de care a fost lipsit dupa retragerea otomanii din Europa Cen- trala. Pe de o parte credinciosului i se intireste hotirirea, pe de alta parte i se oferd o sabie cu care si implineasca voinfa lui Dumnezeu. Statele musulmane nu se bucurd de loialitatea populatiei lor, care nu e formati din cetiifeni, ci din supusi care in cca mai mare parte isi dispretuiese con- ducitorii, Ca atare, statele musulmane nu au reprezentat in ultima vreme o amenintare pentru Occident. Daci pare oameningare, este doar pentru ci formea7 un scut in spa- tele cliruia se ascunde vreun tiran smintit, a cdrui putere nu se intinde dincolo de armele sale. Totusi, globalizarea a dus la nasterea unei adevarate wmma islamice, care de- piseste granifele, gésindu-gi identitatea int-o forma globa- Ti de legitimitate, si care se agat ca un parazit de institu- tie i tehnicile globale— produse secundare ale democratiei apusene. Aceasti now forma de Islam globalizat este in- discutabil ameninfitoare, intrucit raspunde unei nevoi de apartenenti pe care insisi globalizarea a generat-o. Ea face apel la vechea nostalgie a muhajir-ului gi o indreapti nu asupra vreunui uzurpator local, ci asupra dusmanilor tui Dumnezeu, oriunde s-ar afla ci.122 VESTUL $1 RESTUL Statul personal Este totusi interesant cd finta principaltia al-Qaeda, ca sia riposatului ayatolah Khomeini, nu este nici civilizatia apusean’, nici crestinismul, nici capitalismul global si nici orice altceva cu un profil abstract — ci Statele Unite, con- cepute ca un siat-nafiune suveran, Pe o cale misterioas’, islamistii au identificat miezul sistemului pe care doresc si-I distrag’. Inamicul nu este poporul american, ci sta- tul american, conceput ca un agent autonom care actio- neaza liber pe scena politicii internationale, atragind ast- fel asupra sa minia lui Dumnezeu. {nfatisind America drept .Matele Satan‘, Khomeini chiar asta voia si spun’, ari- tind astfel o& sesizase deosebirea fundamental dintre Vest si rest: fa Vest, nu gi in rest, existd un proces politic care genercazi in stat actiune colectivé, rispundere colectiva si personalitate morala, A "Acest aspect poate sctipa ugor din vedere celor care in- {eleg politica in termeni de migciri, procese, forte si lup- te pentru putere, neglijind influenta mostenirii a peste dou ri de ani de drept roman. Aidoma unei firme sau unei bi- serici, un stat-nafiune mu este doar o colectie de indivizi. Este 0 persoand morali gi juridied ce actioneazi pe cont propriu si raspunde pentru ceea ce face. Statul-nafiune poa- fe fi, asedar, ldudat si blamat, urit si jubit, iar forma de apar- tenenfi pe care o oferit este si o legatur’ de inctedere in- tre cetitenii individuali si colectivitatea la ale cirei hotiriri iau parte ei ; Procesul care transforma supusii in cottifeni este iden- tic cu procesul care transforma statul intr-o expresie co- lectiva a modului de viata al cetitenilor, Cind spunem c& Statcle Unite negociaz’ un tratat, igi aduna o armati, de- clara rizboi terorismului, nu folosim metafore. Acestea | GLOBALIZAREA 123 sint aciunile autentice ale unei persoane colective in care sint implicati intr-o oarecare misuri tofi cetifenii SUA, ne- find ins’ actiunile nici unui individ. Nu in aceiasi termeni se poate vorbi despre Irak sau Coreea de Nord. Iraicul nu reprezint& o entitate, ci doar o fictiune juridica faurita de Natiunile Unite cu scopul de a putea trata cu orice individ, clic sau factiune care a luat ostatic poporul acelei fri Forma de aciune colectiva instituiti de sistemele politi- ce apusene nu a fost instituitd in nici o alti parte a lumii. Statele lumii neoccidentale sint state impersonale, masi- niirii fn miinile conducdtorilor lor, Ele nu iau hotiriri, nu-si asumi responsabilititi si mu pot fi nici Liudate, nici bla- mate, ci reprezinti scuturi sau arme in miinile celor cdro- rale apiri avantajele, Acest Iucru a devenit limpede sub sis- temul leninist de guvemare comunisti, care a fost intemeiat pe teoria , structurilor paralele. Fiecare serviciu al statu- tui sovietic era urmérit de un serviciu al ,partidului de avangarda, care exercita toat& puterea, dar care nu putea fi tras la raspundere pentru asta. ‘Aceasta arunci oarecare lumina asupra evenimentului din 11 septembrie, Atacurile gi-au propus si rlneasca Sta- tele Unite in partea sa decizionalf, Pentagonul, Casa Albi si World Trade Center reprezinti cele trei sfere principa- le de aotiune politica — militar, guvernamentala si eco- nomick — si cele trei c&i prin care Statele Unite isi fac simtita prezenta de jur-imprejurul globului. Ele dovedese faptu! ci tara este cu adevarat un agent autonom care poa- te lua decizii in nume propriu gi face apel la loialitatea cetifenilor sai pentru a adopta aceste hotiriri ca fiindu-le proprii. Atacurile au fost asalturi asupra persoanei Sta- telor Unite si prin urmare asupra fiecdrui cetitean in par- te si asupra tuturor cetijenilor acestei (iri. Deosebirea dintre , Vest si rest" este exprimata de aceas ta idee a persoanei colective — 0 idee ce-si are ori124 VESTUL $1 RESTUL {ein dreptul roman gi nici un echivalent real in figh. Sta- tul personal este caracterizat prin constitutie, domnia le- gii si rotatia celor care detin functi in stat. Hotitirile sta- tului sint luate in mod colectiv printr-un proces care, desi poate nu pe deplin democratic, include totusi pe fiecare cetaitean, oferindu-i mijloacele prin care poate adopta re- zultatul drept al stu. Prin insti conditia lor, statele per- sonale prefer negocicrea in locul constringerii si pacea in locul rézboiului, Ele pot trii impreun’ in pace, in ciu- da unor dispute legate de frontiere, cum e cazul Statelor Unite si Canadei, in asteptarea unei proceduti legale care srezolve disputele. Ele incurajeazi dezvoltarea unei lo- ialitéfi nationale si jurisdictii teritoriale in care exigente- le religici sint temperate de nevoia general de tolerare si supunere fata de o putere seculara. Legitimitatea acestei uteri rezida partial in cutuma, tradifie si deprinderile adine ‘inradiicinate ale firii; dar depinde gi de consimfimintul ne- gociat al cetiifenilor care, prin participarea la procesul poli- tic, fac ca hotiritile statului si devina propriile lor hotiriri. Desigur, aceasta e o prezentare oarecum idealizatd a sta- tului-natiune modem, Dar ea exprimi idealul la care au as- Pirat statele apuscne si care le-a modelat forma caracteris- ticd de politicd. Cu toate o& democratia a fost o component extrem de importanté in aparitia statelor-natiuni in lumea modemi, ea este mai mult o consecinfi decit o cauzi.a per- sonalititii lor. fn lipsa personalititii colective, experimen- tele de guvemare democratic’ duc la dezagregare socialé, farimitare politica si la tirania majoritiqii sau la acapara- rea puterii de catre o clica, in Africa, am fost martori ai aces- tui fenomen in repetate rinduri, iar cei care cred c% leacul pentru ,statele ratate din regiune este introducerea alege- rilor democratice nu reugese si-gi dea seama ci, fara ca- drul insttutiflor si al loialititiiteritoriale subiacente, demo- cratizarea este numai un popas pe drumul tiraniei. GLOBALIZAREA 125 Statul personal este raspunzitor fath de cetitenti sti, iar hotititile sale le pot fi imputate in oarecare masura aces- tora pentru ci, in calitatea lor de cetiiteni, participa la pro- cesul politic. Cind statul se lupti in numele lor, el mi-i firiste in conflicte care nu-i privesc, oi ii implic’ in con- flicte care le sint proprii. Aici trebuie subliniata deosebi- rea in raport cu formele principale de guvernare care pre- domind in afara , Vestului*: statul uni-partid, statul religios, tirania individual si aga-numitul stat rata, in care apa- Tatul de guvemare a cizut in desuetudine, lisind lumea far aparare impotriva criminalilor, jefuitorilor si terorig- tilor, aga cum se iutimpla acum in multe parti din Ame- rica de Sud. Desi toate acest tipuri de stat sint reprezen {ate la Natiunile Unite, iar tuturor li se acorda statutul de persoane in dreptul international, nici unul nu are 0 de- lind personalitate colectiva, asa cum am descris-o mai sus, n primul rind, tuturor le lipseste opozitia intern’ reala. fn cursul rizboiului rece, comentatorii vorbeau deseori despre © disputa fntre , uli si, porumbei la Kremlin sau despre opozitia impotriva metodelor comuniste fn cadru! uneia sau alteia dintre gruparile profesionale ori militare din parti, Lucruri asemanatoare se spun astiizi despre Republica Ts- famic& Iran, Cert este insd ci in aceste state nu existd un rol definit pentru opozitie, o cale pe care un pattid de opo- zitie s& poata intra in competitie pentru putere cu cel care © define in prezent si, prin urmare, nici o cale prin care opo- zitia s& poatt fi folosita pentru a institui o guvernare ba- zat pe dialog. Hotaririle sint luate de o minoritate care nu poate fi contestata si sint impuse firii cu de-a sila, Ro- {ul opozitiei, care este de a trage la rispundere guvernarea in numele poporului, ramine neindeplinit, Orice conflict cu un stat nonpersonal este ca atare un Conflict cu o factiune sau un individ din acest stat. fntr-un126 VESTUL $1 RESTUL. asemenea conflict nu poate exista viotorie decit dacl fac- siunea sau individul sint distruse, Am trait deja acest lu- cru in rizboiul din Golf. Soldatii irakieni care ocupase- ni Kuweitul au fost rapid izgoniti de pe pozitiile lor — la unma urmei, nu era rizboiul lor si nici unul dintre ei nu avea nici cea mai mica dorinfi de a-si pune viata in joc pen- tru Saddam Hussein. Erau niste recruji neputinciosi fo- losifi in planurile unui dictator, Dar finde’ aliatii n-au fS- cut nimic pentru a-l detrona pe Hussein*, aparenta lor viotorie n-a fost citusi de putin o victorie, ci doar o rein- toarcere la starea inifial& si o reinnoire a dusminiei impla- cabile a tui Saddam. fnfringerea formal a Irakului a fost infringerea unei fictiuni juridice, Adevarata victorie i-a aparfinct lui Saddam, care gi-a pastrat controlul asupra su- pusilor sii fn fata unei alianfe de state-nafiuni care s-au do- vedit incapabile si-1 ristoarne de la putere. ‘Asimetria intre statele personale gi fortele impersona- le care se ridicé astizi impotriva lor poate fi constatatit in cazul Israeluui, Protectoratul britanic al Palestinei, croit din defunctul Imperiu otoman, a fost deschis imigratiei evreiesti pe scara larga prin declaratia Balfour din 1917. Mai tirziu, in urma Holocaustului, dorinja evreilor de a avea un stat propriu a devenit irezistibila, iar retragerea britanicilor din protectoratul lor a fost grabit& prin meto- dele teroriste ale bandei Stern**, Dupi aceea Isractul s-a ‘ransformat repede intr-un stat-natiune care a reunit o iden- titate nationala istoricd si o jurisdictie teritorial% existen- ‘8, Atasamentul preexistent al evreilor pentru Pamiintul Fa * Autorul se referd doar Ia rizboiul din 1991, cartea fiind serisi in 2002. (. «) ‘** Grup nationalist radical fondat de Avraham Stern in 1940, care 4 actionat fn perioada mandatului britanic in Palestina si fn rizhoiul israeliano-arab din 1948. (N, 1) GLOBALIZAREA 127 GAduinfei a inzestrat domnia legii, pe care britanicii n- Cepuser si o instituie fn Palestina, cu loialitatea teritoria- | de care era atita nevoie. Rezultatul este c& statul Israel osedao suveranitate personal dup model apusean si un sistem de guvemare autentic democratic, Putini sint cei care se Indoiesc de nedreptatea ficuti arabilor palestinieni, agit musulmani, cit si crestini, in acest proces. Dar nu pu- ‘em face abstractie de faptul c’, oricum ar fi, Israelul exis- S.acum in inima Orientului Mijlociu, un stat-natiune per- sonal, inconjurat, dupa anexarea Libanului de citre Siria, de tiraniile, grupirile factionale gi migcirile teroriste care ‘u doar o personalitate simuati, fie de fapt, fie de drept. ‘Nu existi inca un stat palestinian, dup’ cum n-a exis- {at niciodati, la drept vorbind, o nafiune palestiniand, din- colo si deasupra multimii de comunitii istorice de crez care au coabitat in Tara Sfinti sub o succesiune de sta- piniri imperiale, dintre care cele mai recente au fost cea otomani si cea britanic’. Conducdtorul cu numele al pa- lestinienilor — Yasser Arafat — nu a fost niciodata ales de ei, dar a fost impins in fay de Organizatia pentru Eli- berarea Palestinei, ea insisi o organizatie teroristi dup modelul IRA, cu o refea global inchinati unei cauze lo- cale.¢ Printr-o diplomatie iscusita pe scena lumii, Arafat a dobindit recunoasterea acestei cauze; dar el nu are nici autoritatea necesara pentru a cduta impiicarea cu Israelul, nici putetea de a-i conduce pe palestinieni intr-un rizboi total. $i nici nu poate controla organizatiile teroriste afla- te sub egida lui si care obtin sprijin de la militant istamici din intreaga lume. Organizafii ca Hamas si Jihadul islamic se inspira din Fritia Musulmana gi Hezbolah. Ele nu actioneazi pe ca- lea diplomatiei cau negocicrii, ci prin violew(i, iar proce- eul lor principal este astizi atemtatul sinucigas. in aceste128 VESTUL $i RESTUL conditi, Isractului fi este aproape imposibil si conceapa opoliticd coeremts fafa de palestinieni. Distrugerea lui Ara- spt ml are sens dacd nu duce la oprizea atacuriorsinuci- se-A negoriacu el ete de ascmenea fir’ rst findot el px teprecinti poporul ia numele cru pretinde ci vorbes- [in lipsa unei persoane colective eu cate s-a putea iden- fea ttalitateapalestnicniloradoptindihotririle,or- oe negociere este zadamic& si orice forfa este lipsitt de obiectiv. In accasta situatie, argumentele pentra un stat pales- ,isian sint desigur coplesitoare. Este totusi indoielnic cd, dati intemeiat, un stat palestinian ar putea da nastere cu “urinti acelui tip de personalitate colectivs pe care am ‘ribuit-o Statelor Unite. Pentru cd, dacd argumentarea mea _ste corecti, acest lucru ar necesita aparitia unor loialititi a ptorialecare depgesclegaturl religioase ‘asabiya, ex- janindu-se printr-o forma participativa de cetijenie. Cu cuvinte, ar fi nevoie de un acelasi fel de ruptur’ radi- 16.4 Istria locald pe care o constatém in Israel. Deocamdati Isat! trece prin toate suferinfele unui stat ersonal aflat in razboi. fsi asum’ Tesponsabilitatea colec- fapentru toate misurile sale agresive, iar oamenii sai po- jo’ 8° Tidicd gi cad ca rispuns la dialogul intern penmna- "at leBat de principii gi politica. Conduextorii sai sint supusi eit din fr, cts din strdindtate si, n strSdanile sale amentine libertitile gi drepturile care sint semnul dis- iV al uverniii personale, Israelul se expune unui gu- ncincetat de atrocitai. Lumea presupune ci Israelul se sin boi Cu palestinieniis dar palestinieni nu exist gent autentic in acest rizboi, si de altminteri Israelul Sesingurul loc in care un arab palestinian poate vota in ys Cusperanta cB va putea influent fn oarecare mise { mersul hucrurilor. A spune acest lucra nt inseamna a fi GLOBALIZAREA 129 de acord cu politica actuali a Israclului in ceea ce prives- te Malul de vest. $i nici nu este un motiv pentru a conten {@ angajamentul palestinienilor. inserand doar a arita di. ficultates structural a probleme’ sick pacea este aproape imposibilé atit timp cit nu existi un agent réspunzitor cu care si se poata negocia. Dacii privim din acest unghi conflictul palestinian, vom ajunge la respingerea pirerii actualmente la moda cd ame. ninfarea teroristii a Americii igi are sursa in sprijinul Aine. Ticli pentru Israel. Dimpotriva, relafia Israehului cu Ame. rica este cea care face din Israel finta Islamului militant Palestinienii au un motiv legitim de nemulfumire. Der sta. tele musulmane din Orientul Mijlociu au ficut prea putin Sau nimic pentru a-i susfine in aceasti nemultumire, in Schimb, au exploatat-o pentru scopurile lor proprii de dominare, cum au ficut sirienii ori iranienii in Liban sau Saddam Hussein in Kuweit. Cind Israclal a devenit fin- {@ militantilor islamici ai Hezbolah-ului, motivul nu a fost obfinerea vreunci infelegeri favorabile poporului pales. tinian, ci pedepsirea Israetului ca agent al Vestului in dar abislam. Asadar, militanti islamici nu pot fi satisfieuti decit prin distrugerea totalé a Israclului, fiindea Istaelul este lun stat-nafiune agezat acolo unde n-ar trebui sii existe nioi un stat-nafiune — intr-un loc unde singura lege ar trebui si fie shart‘a, iar singura loialitate cea a Islamului, fntre timp, ocuparea Malului vestic, mu pe cale administrativis, ci prin arhitecturd modernisti, este un simbol viu al procesului de globalizare, marturia voingei de a realiza o schimbare permanenti si ireversibild prin care identitatile locale sint distruse iar pAmintul este remodelat, devenind un nicaieri ubicuu. Problema ridicati de un conflict in care una dintre parti ‘ware o adevaraté personalitate colectiva nu se mirgines-130 VESTUL $1 RESTUL tela Oriental Mijlociu. Globalizarea 0 rispindeste spre vest, iar atacurile teroriste sint prima noastrd intilnire pe sca~ Ti largi cu ea. Mai mult, ele ne arat ci remediile inventa- te pentru a face faf% problemelor globale sint ineficiente ‘impotriva noilor tipuri de acfiune create de globalizare. Dreptul international nu poate face nimic pentru a contro- la Al-Qaeda sinici Natiunile Unite mu sint eficiente impo- triva uncr organizatii care nu sint, $i nici nu aspird si de~ vin, sta:e-nafiuni. Dac asupra statelor individuale care adipostese teroristi se pot exercita presiuni, acestea sint ineficace impotriva unui stat ratat sau impotriva unui stat a Iranul, incfntat c& poate ignora cererile lui Satan. Guvernare transnational Existi insd gi un alt aspect, intr-un fel mai grav, al glo- balizirii, Un principiu dominant al politicii occidentale a fost cf fiecare extindere a puterilor omenesti ar trebui {nsofiti de o extindere a legii, ca mijloc de control al aces- tor puter, astfel incit sf nu se poati abuza de ele. Este aga- dar inevitabil ca, o daté cu cresterea impactului global al deciziilor umane, si creasci si nevoia de noi corputi legis- lative prin care acest impact s& fie controlat si directionat spre binele general. Pini de curind, acest tip de control ju- ridie era exercitat prin dreptul international, intarit prin tratate, dintre care Carta Natiunilor Unite era cel mai im- portant, Se presupunea c& statele individuale igi menti- neau suveranitatea si ci avantajele oferite de dreptul inter- national aveau si determine statele si-i sustina deciziile de bunavoie, pentru a na fi excluse din club. Ca urmare, in conceptia initial, Natiunile Unite erau o uniune de nafiuni, fiecare dintre ele putindu-se constitu’ int-o bund zi intr-un stat-natiune, pind atunci bucurindu-se fiecare de persona- litatea juridic& pe care i-o acorda dreptul international. GLOBALIZAREA 131 Multi comentatori inc mai cred c& ONU este institu- {ia blinda pe care o aveau in vedere intemeietorii sii si c& problemele lumii modetne apar pentru c& fri puternice precum Statele Unite preferd si-si trangeze disputele di- rect, in conditii mai favorabile pentru ele decit ar fi putut obfine prin judecata unei instante internationale, Eu cred ‘insi ci aceasti viziune optimist nu mai poate fi sustinu- ti, intrucit ignor’ faptul c¥, exceptind delegatii statelor per- sonale, cei care apar pe Ia intrunirile ONU literalmente nau ce cduta acolo. Binu sint reprezentantii popoarelor din teritoriul c&rora vin, si vorbesc doar in numele partidului factiunii sau tiranului care i-a trimis. Mai mult, asa cum aaritat Rosemary Righter, Natiunile Unite gi institatille sub- ordonate au ciizut cu totul prada coruptiei, consumind fon- dari enorme prin extinderea neconteniti a unei puteri bi- rocratice iresponsabile.” Aceste institutii sint mai putin mijloace de rezolvare a disputelor, cit mijloace de a le ge- nera, prezentind crimele unor tirani iresponsabili drept ho- tariri colective ale statelor-natiune. - Lucrurile s-au agravat semnificativ in ultimele dece- nii, pe misur’ ce forme noi de legislatie transnajionali ame- inf suveranitatea si aspiratiile tarilor mai mici din lume. Un raspuns coerent fa globalizare ar fi incurajarea apari- fiei statelor-natiune in toate regiunile unde exist un em+ brion de jurisdictie teritorial’, Astiel, ficcare natiune si-ar putea alge un viitor proptiu, evitind s& fie mituratti de va- Jul global. Iar o dati cu aparitia jurisdictiilor teritoriale gi guvernatilor cu adevarat responsabile, este aproape sigur cA ameninfarea teroristi ar slab, in timp ce oamenii ar in- vata si-si lege loialitatile de petice de pamfnt reale si nu de perspectivele imaginare ale raiului, privind viata ome- neascd aga ciim esta — un proces prin care vecinii se pun de acord. Dar acest lucru nu se intimpli, Statele embrio-VESTUL $I RESTUL ie .-Aftiti si Asiei, de exemplu, sint supuse reglemen- anizatici Mondiale a Comertului, care le vor rui- tirilor tabil economiile alimentare locale, silindu-le si na ine e cu producttorii industrial de alimente, masiv "ut ynati, din Vest. Recoltele modificate genetic, ale subve inte sint brevetate de multinationalele occider ciror S% alatura probabil vechile recolte de pe piati,, ob! tale, VO sttorii lumii a treia s8-si cumpere seminfele dia gind 28 'sistemul Drepturilor de Proprietate Intelectua~ Vest Pr cial’. Cu alte cuvinte, economiile agrare din Afri- HCOPE -spropriate prin legislatia transnational’ pe care cavOF e Jor mu au cum s-o anuleze, poner ayionez OMC pentru ci este in mare misuri perce- Moo! «rument al ,imperialismului apusean, si mu nc putiic3 oj occidentali care zboard in jurul pimintului mai 4° “jemonstra impotriva reuniunijor sale. De fapt, pent "joe institutic internationala, oricit de bune iar fi prod” incearcl sé impund legi, conventi si tratate — intent eu a-gi justifica existenja si pentru a da de lucru fie $i Poor sai platii gras.8 Protestele repetate impotri- biroostt Tr reuniunilor globale la nivel inalt tree neob- ve dec din intrunirile puterilor occidentale iese un su- serval®y nent de reglementiri iresponsabile, ca si cum vol avea altceva de ficut decit si le accepte, ‘ral financiare globale au dobindit si ele puteri Inst asominatoare. Banca Mondial’ si Fondul Mo- suvera national, desi intomeiate cu scopul de a asigu- netat tea financiaré globala, sint acum in mare ma- ra sta pute ca instrumente ale dominatiei apusene. in Ss Pe lucreazi cu dolari, iar bani pe care ti dau sau Gefini ig pot fi cheltuiti numai intr-o economie domi impr’ ehnologia occidentala si exporturile occidentale. ie indaeest bani, un stat este inevitabilatras in curen- 0 restul GLOBALIZAREA 133 tul global? Mai mult, fiind obligate prin natura lucrurilor sa negocieze cu guvemne, Banca Mondial si FMI subven- fioneaz’ tiranii si gangsterii care au confiscat viata poli- ticd a firilor in care au ajuns la putere, Nu exist nici un mijloc real de presiune pentru a obliga aceste institutii trans- nationale si dea socoteali pentru actiunile lor. Un mare numér de imprumuturi enorme acordate de FMT in anii din urmé statelor fostei Uniuni Sovietice au dispirut in ace- Jeasi conturi ale bancilor elvetiene care au fost folosite pentru a mulge poporul sovietic timp de cincizeci de ani. Aceasta a dus la clteva reprosuri mai mult sau mai putin zgomotoase, fai sanctiuni la nivelul enormitatii crimei. dn oarecare masura, Statele Unite au rimas neafecta. te de aceasta dezvoltare a legislatiei transnationale. Pre- Sedintii sai s-au ardtat reticenti la semnarea oricarui tratat care nu promoveazi clar interesele natiunii gi reactionea- 2 defavorabil fatii de orice proiecte care ar diminua su- Veranitatea Statelor Unite gi capacitatea fii de a-gi api- ra teritoriul. Dar acest lucru se intimpla, zic criticii, pentru ca Statele Unite domina organizatiile hotiritoare, fiind ast- fel asigurate cit reglementirile — cum ar fi cele emise de OMC —- opercazii intotdeauna in interesul lor. Un exemplu graitor este tratatul care propune infiin- area unui Tribunal Penal International — un vis turmen- {at al liberalilor occidentali — menit s& inlocuiascdi riz- boaiele prin procese judiciare si si-i acuze pe beligeranti de crime de rizboi. Pare limpede c& Senatul nu va ratifi- ca acest tratat, chiar dacd pregedintele Clinton I-a semnat cu reticent, dat fiind c& tratatul va ingradi libertafile de a lua deciaii militare judicioase yi de a da lovituri preventi- ve unui dusman potential. Ca urmare, va viola suverani- tatea national intr-o zona unde suveranitatea este precon- gia supraviefuirii. Tribunalul mu va fi desemnat de un guvern134 VESTUL SI RESTUL, responsabil, iar multi dintre judecdtorii sai vor proveni din state nonpersonale si vor actiona pur si simplu ca instru- mente ia miinile unor factiuni sau dictatori lipsiti de scru- ule, Desigur, este bineveniti opozitia Statelor Unite fafa de acest exemplu particular de legislatie transnational. Mai imine insé recunoasterea principiului cd aproape orice le~ gislajie transnationala este o amenintare pentru suvera- nitatea cuiva. ‘in contextul prezent este pertinent’ Conventia Natiu- nilor Unite privind refugiatii si azilul politic, ratificata in 1951, intr-o vreme cind migrafia nu era ceva comun, jar azi- Jul nu era decit rareori oferit sau cerut. Acest act legistatiy ‘oblig guvemele noastre s& ofere azil tuturor celor care au nevoie, si in acelasi timp s& acorde ospitalitate celor care © cer. Ca rezultat al mobilitiii globale, vreo douk mili- ‘ane de oameni ajung in fiecare an in Europa, pretinzind cf cer azil, dar dorind de fapt si profite de economia ,Ja negra si bucurindu-se oricum de ospitalitatea obligatorie cerutii de Conventia Nafiunilor Unite. Drept urmare, state- le curopene au pierdut controlul granifelor, au un numar necunoscut de rezident ilegali si au economii subterane care crese siptimin de séptimin’. fn plus, oricine sugerea- 2 o& aceastii Conventie a ONU este anacronici, periculoa- 88 sub raport politic si distructiva din punct de vedere so- ‘cial este supus une critici de intimidare $i riscd si fie demunfat ca ,rasist" sau mai rau. ‘Avantajele politice si economice care-i fac pe oameni 8 ceard azil in Vest sint rezultatele jurisdictiei teritoria- le. Dar jurisdictiile teritoriale nu pot supraviefui decit dacé granitele sint controlate. Legislatia transnationala, actio- ind impreund cu cultura repudierii, submineaza asadar conditile care fae ca libertitle occidentale si dainuie. Efec~ tul asupra politicii din Frana si Olanda este evident pen- GLOBALIZAREA 135 ‘tru oricine. lar atunci cind vedem ci cea mai mare parte a acelor celule islamiste care au crescut in Londra, Paris gi Hamburg sint constituite din cei care au cerut zil, incepem sine dim seama cit de mult se indreapti cultura politic’ a Vestului pe calea autodistrugerii. Noul imperiu Ajungem astfel la o intrebare mai profunda: este oare statul-natiune o alcituire durabila? Si ne gindim la An- glia — cel mai reusit exemplu, din lumea modern’, al unei jurisdictiiteritoriale localizate. De cind si pentra cit timp a existat ca stat-natiune? Scepticii ar rispunde ci a durat aproximativ perioada necesara pentru absorbtia vecinu- ui din nord; eu alte cuvinto, de la Revolutia Glorioasi din 1688 pind la unirea cu Scotia din 1707. Apoi s-a dilatat necontenit, transformindu-se intr-un imperiu, creat, dup’ faimoasa expresie a lui Sir John Seeley, ,dintr-un acces de neatentie“!° — adic nu prin politica, gi inci mai pu- tin printr-o hotdrire colectiva luaté in numele na{iunii, ci printr-o mind nevizuta, cu alte cuvinte, ca produs secun- dar a nenumifrate actiuni, dintre care doar foarte putine au fostale statului. lar cei care acuzii Statele Unite c& sint, sau cf devin, o nou putere imperial, se refera Ia un proces similar, prin care puterile legislative ale statelor mai mici sint continu confiscate de institufiile transnationale pe care numai Statele Unite le pot cu adevirat controla sau luda, Poate ca, totusi, cel mai griitor exemplu pentru mina nevazuta a imperialismului nu sint Statele Unite, ci Uni- unea European (UE), Europa este patria statului-nafiu- ne gi creuzetul in care s-a format ideea jurisdictiei secula- re gi teritoriale. In acelagi timp, istoria recenti a sidit in136 VESTUL $f RESTUL multe dintre elitele curopene un scepticism ou privire la idea nationali gi o dorinf’ de a o inlocui cu o federatie transnationala, Britanicii si scandinavii sint reticenti in aceasti privinfi; firile mediteraneene accept schimba- rea numai pentru cé n-o iau cu adevatrat in serios. Dar multi francezi i germani sint devotati acestei idei, considerind c& e cea mai buni Cale pentru mentinerea pci si prospe- ritdtii Europe. in acelagi timp, majoritatea hotiririlor ca- re-i obligi pe europeni si-si abandoneze suveranititile na- tionale sixt luate de oameni care nu au intentia si creeze © putere imperiali, Cu toate acestea, desi, virtual, nimeni nu gi-l doreste ex- plicit, are loc un proces care va distruge efectiv democra- {iile nationale ale Europei si va indlta in locul lor un su- perstat european, zis democratic, dar avind puteri legislative pentru care, in mare misur’, nu trebuie si dea nimiinui so- coteala, ascunse in institutii birocratice cu programe pro- prii pe termen lung. Cele mai multe legi adoptate de par- Jamentul englez ii sint deja impuse prin dictat de birocratia de la Bruxelles, iar putinele zone de competenta legisla- tiv’ care rimin sint erodate prin revizuiri ale tratatului de Ja Roma. Scotia si Tara Galilor sint inci prezente pe hir- tile oficiale ale Europei. Dar statul-nafiune care a facut ‘cel mai mult pentru crearca lumii modeme — si anume An- glia — a fost deja inlocuit prin ,,regiuni* care nu au nici 0 sennificatie istorica si desfid toate loialititile locale la care reactioneaza patriatismul englez. Unii regret, iar alfi salut acest lucru, privindu-l ca pe © sansa de a reinvia ideea civilizatie’ occidentale pe cor tinentul unde s-a niiscut. intrebarea pe care trebuie totusi sii ne-o punem este daca aceast nouii form’ de guverna- re imperial poate fi intr-adevar rispunsul la problemele cu cate ne confruntim acum. Daci rafionamentul meu din CLOBALIZAREA 37 accastii carte este corect, superstatul european nu va fi men- {nut de instituiile sale politice. Aceste institut nu vor avea legitimitate in ochii cetiitenilor decit in contextul unci lo- ialititi prepolitice si toomai lipsa unei loialitati paneuro- ene este cea care a dat nagtere proiectului de federalizare. Sa presupunem ci un sat a existat timp de secole cao comunitate autonomé, locuitorii sii lund hotiriri coleo- tive printr-un sfat ales, bucurindu-se de toate avantajele si asumindu-si toate rispunderile autoguvemari, Si pre- Supunem apot c& un oragel invecinat, de asemenea auto. guvernat, dar ceva mai mare, propune unificarea cu satul, aducind ca argumente ci o perspectiva mai buna pentru «afaceri si coment justific pe deplin miscarea si c& noua co. tmunitate va fin aceeasi misuri democratic si autoguver- nati ca $i cele vechi. Si presupunem, in fine, cd satenii sint convingi si se bucuri intr-adevir de avantajele comercia- le promise. Ca urmare, ei se vor afla in minoritate ori de cite ori trebuie Iuati o hotirire care le afecteaza interese. le si vor fi strviti de oras ori de cite ori interesele orasult Si safului inte fn conflict. Noul spatiu de depozitare a gu- nojului va fi agezat la marginile satului gi nu ale oragului. autostrada va trece prin sat si nu prin oras si aga mai de. arte. Pe scurt, sitenii vor resimti noul regim democratic ca o pierdere a suveranititii gio scddere a puterilor lor de. mocratice. Asta incepe si se intimple in Europa gi chiar s-a tim Plat prin misuri cum ar fi confiscarea zonelor de pescuit britanice de citre Franfa si Spania sau impunerea sisteme- lor metrice de greutii si masuri in Anglia, Nu e nevoie si lise reaminteasca americanilor, in acest context, contro- versele asupra ,dreptutilor statelor*. Concluzia evident ste od, tntucinai cum satul din exemplul meu va fncepe s aibi resentimente faf% de oras si si-i considere hot138 VESTUL §t RESTUL le nelegitime, statele-nagiuni din Europa vor cZuta s& se Tupi de Uniune, in timp ce conflictele de interese vor rein- via dorinta de autonomic regional’. Este semnificativ faptul c& in toate crizele majore care afecteaza sentimentele umane fundamentale, guvemele na- fionale abandoneaz% complet proiectul transnational in care pretind a fi angajate. Dupa 11 septembrie, primul-mi- nistru britanic s-a aléturat imediat Statelor Unite, nu nu- ‘mai pentru a condamna terorismul, dar si angajindu-si fara i forfele ei armate in lupta iinpotriva lui. Alte firi europe- ne au fiicut ceva giluigie in aceeasi directie, dar n-au intre- prins nimic. Iar declaratiile care au urmat din partea Fran- {ei, Italici si Germaniei au arborat un antiamericanism voalat dar cresciad gi dorinta de a nu fi implicate. fn special fran- cezii prefer’ s& vada in 11 septembrie un eveniment strain care afectsazi un popor strain. O carte care afirma ci nici un avion nu s-a npustit asupra Pentagonului si cX cele care au izbit turnurile gemene au fost conduse acolo de CLA a devenit bestseller in Franta.! ‘In mod asemanitor, francezii au refuzat si pun sub su- pravegherea polifiei intrarea in tunelul Canalului Mine- cii, stiind c& cea mai bun’ cale de a scipa de emigrangii ile- gali este de a-i pasa mai departe Angliei, unde protectia social e mai tentanta. In aceastii chestiune care afectea- 24 interesul national si identitatea national a celor dowa {iri loialitatea prepoliticd iese de indata la suprafag’ — tocmai acea loialitate care a creat Europa ca sistem de sta- te-natiuni. Este putin probabil ca un nou tip de loialitate prepo- litiod s& se nasc& in Uniunea Europeani. Toti factorii care au format loialititile popoarelor europene — limbaj, obi- ceiuri, sisteme juridice comune si moduri de trai comune — lipsese. Ca urmare, Uniunea European’ distruge rapid i [ GLOBALIZAREA 139 Jurisdictile teritoriale gi loialititile nationale care au con- stituit temelia legitimit&ii europene de la Huminism in- Coace, far a pune in locul lor nici o forma now de apar- tenenfi. Este semnificativ faptul c& migcarile separatiste $i nationaliste, departe de a fi erodate de proiectul unirii, s-au dezvoltat sub egida acestuia, fiind incurajate de an- tipatia UE fafa de nationalismele existente si promoveze nationalisme rivale proprii. De aici actiumile refnnoite ale IRA $i organizatiei basce separatiste BTA. Pe de alt parte, toomai fervoarea cu care proiectul Uni- unii este promovat de elitele europene e un semn al decli- nului lojalititilor nationale in Europa. UE este o expresie politicy a culturii repudierii pe care am deseris-o in ea- pitolul 2 si care merge mini in mini cu initiativele legis- lative ale Comisici Europene gi tribunalelor europene, care ar putea fi folosite pentru a inlanjui intregul continent i tr-un regim forte de corectitudine politica. Comisia propu- ne o fort politieneasca la scara intregii Europe, avind drept de extridare dintr-o jurisdictie in alta a Uniunii si o list @ delictelor care impun extradarea, intre care se numard »tasismul si xenofobia, Acest delict nu este recunoscut de legislajia engleza si ca atare nu e definit de tribunale. Dar oricine a urmiérit rafionamentul elitelot europene stie cum poate fi folosit: el poste suprima orice fel de opozi- fie nafionalista fap de birocratia centralizati. Patrunzind in acest nou si derutant labirint politic, imi- ‘grantul musulman va gési cu siguranfa o libertate si 0 pros- peritate care nu pot fi intilnite in tara lui de basting. Se va bucura de asemenea de avantajele protectiei sociale, de educatie gratuiti — sau, in orice caz, de ,educatie* — pen- tru copii sti si de servicii medicale gratuite. Va gasi din belsug locuri de munca pe piata ilegal3, din moment ce sta- tele Uniunii Buropene au ridicat costul folosirii fortei de140 \VESTUL $I RESTUL munod la un nivel la care micile intreprinderi nu-si mai pot permite si ofere de lucru in economia oficial. Ceea ce imigrantul musulman nu. va gisi totusi este un proces de constructie national’ care ar putea folosé la recrutarea Jui ca membr in cadrul ordinii sociale inconjuratoare. El va tri intro izolare stricta si va privi lumea in care-si cis- tiga existensa ca $i cum n-ar avea vreo legitur’ cu el. Se va simti atagat de familie si de comunitatea de imigranti citeia fi apertine familia sa. Apartenenta lui va depinde de supunerea comund fafi de rituaturi de rugdciune si post, precum si fat de vointa revelati a lui Dumnezeu. ‘Nout! superstat european ofer’ asadar un teren propice pentru teroristi islamici. La fel cum cultura oficial a Eu- ropei presupune repudierea nafiunii gi a mindriei natio- nale, inta teroristului musulman este statul-nafiune, con- siderat lucrare a Satanei. Atacutile asupra Americii au fost ‘un rspuns la cea mai reusiti dintre tentativele de construc- tic nationala din lume, care-si impristie atit de eficace pre- tutindeni puterea, libertatea si reziduurile. Toti actorii prin- cipali ai atrocititilor din 11 septembrie au loouit in Europa si au fost instruiti si indoctrinati de celulele locale ale Al-Qae- Ga. Complotul pentru atacul Americii n-a fost pliinuit intr-o {ari musulman, ci pe continentul unde s-a naiscut Vestal. | | | | | Capito 5 Concluzie “Multi terorigti sint nihilisti care vor si-si exprime dez- amigirile prin distrugerea socictitii false in sinul carcia triiesc. Aga au fost teroristii atft de strilucit zugraviti de Turgheniev gi Conrad, si ale cdror campanii ucigatoare au fost descrise de Anna Geifinan.! Dar nihilismul este cea- alti fata a religici: este urletul dezamagit al credincio- sului care descopera ci Dumnezeu a murit. Adevaratul ni- hilist este incapabil s& accepte o lume @ compromisului, toleranfei si loialitafilor seculare, in care ceilalfi se simt {in largul lor, finded eo lume lipsiti de absoluturi. Moar- tea lui Dumnezeu lasa in urma ei un singur absolut, Ne- antul. Datoria de a anibila este ultima licirire a transeen- denfei in sufletul cetui care a pierdut orice oredinta in transcendenta si nu poate trai cu aceasti pierdere. Carac- terul ,intoxicat de moarte“ al nibilistilor rusi si al revolu- fionarilor care au pigit pe urmele lor este agadar din aceeagi plimada cu frenezia ,intoxicaté de Dumnezeu" a marti- rilor sii. Globalizarea a aruncat lumea islamica in criz’, oferind spectacolul unei societati seculare mentimuti in viat& prin legi ficute de om si dobindindu-si echilibrul fird ajutoral lui Dumnezeu, A sters ins& si multe din obiceiurile simo- Gurile de viafi ale poporufui musulman, desfiinfind ve~ chile traditii pastorale ¢i inlocuindu-le cu economia min- cinoas& si umilitoare a consumisomului pur, alimentat nu142 VESTUL $f RESTUL prin muncé, ci prin petrol. A redesteptat in acelagi timp nos- talgia veche de cind lumea dup’ o domnie a binelui in care cei ce au corupt commnitatea Profetului vor fi in cele din urma distrusi, iar ordinea adevarata a sharia va fi in- staurati pe pimint. Amestecul psihologic care rezult de aici este exploziv gi gata si-i indemne pe tinerii musul- mani sa-si exprime nemulfumirea fat de regimurile ca- re-i guvemeazé, fat de economia globala care finanfea- Ziiacele regimuri gi fat de modul de viafS necucernic care patrunde nepoftit pretutindeni in dar al-is/am. in teritoriile musulmane insesi, posibilitiile de actiu- ne politic& organizati sint limitate sau inexistente. Numai in Vest, gratie libertitilor politice care sint fructul unei in- delungate experiente politice gi de abnegatie crestini poa- te fi pregitita opozitia contra regimurilor corupte care guverneaaii dar al-islamul. Aproape toate comploturile te- roristilor islamigti — de la revolutia giiti din Iran la ata- curile din 1 septembrie — au fost pregittite in Vest de ca- ‘re muhajirouni, care se bucura descori de ocrotirea azilului politic, traind fntr-o aparenti simbioza inofensiva cu co- ‘munititile din jur. Dar, deoarece nici o legituri de aparte- nenté nu-i poate altura acelor comunitifi, ei nu pot do- bindi loiatitatea national a gazdelor lor. Nici nu se face vreun efoct pentru a-i integra sau pentru a oferi o aseme- nea lojalitate national’ copiilor lor. Neputind nici orga- niza o opozitie in tara lor de origine, si nici s& se alature societitii in care traiese, ei sint ca urmare atragi de violen- {a religiogsi, unica dovada a identititii lor, Este singurul lucru care le permite si regiseasci absoluturile de care au nevoie si care genereazi o forma de aparteneat’ si o ‘asa- biya neintinate de dar al-harb. Confruntafi cu acest lucra, noi cei din Vest trebuie, cred eu, si facem ce ne st& in putin{& pentru a inti statul-na- ‘cONCLUZIE 143 tiune, care a adus cu el marile avantaje ce deosebesc Vestul de rest, inclusiy avantajele guvemnaii personal, ale ceta- {eniei sub o jurisdictie teritoriala si o guvemare respon- sabil& fai de popor. Aceasta inseamni ci trebuie si re- stringem procesu! de globalizare astfel incit si neutralizm perceperea imaginii sale ca o ameninfare venitii din par- tea Vestului impotriva restului. A actiona responsabil in- seanni a revizui multe din prejudecdtile noastre. Toate cele enumerate mai jos au contribuit la primejdia de astizi, si toate necesita o reexaminare: + Esecul nostra in ajustarea politicilor de imigratie la scopul integrarii si, reciproc, pretentia de a clatori oriun- de in lume ffird sB ne informam mai inti asupra tabu-uri- lor gi aspiratiilor locate. + Acceptarea ,.tmulticulturalismului'* ca seop educatio- nal si politic, precum si obiceiu! nostru de a denigra adeva- rata cultura nationals si politica de care depindem. * Angajamentul nostru de a ne conforma ,liberului schimb*, asa cum este conceput de Organizatia Mondia- 1 a Comerfului —o cale de a obliga alte fri s& falature barierele pe care le-au ridicat in aptirarea interesului local * Acceptarea cu prea mare usurinfi a corporatiei mul. tinationale ca persoand juridica legitima, chiar dacd nu ¢ supusé nici unei jurisdicfii suverane particulare si are drept de proprictate oriunde in lume. * Indifezenfa noastra aparenta fat de erodarea justitie’ seculare $i jurisdictici teritoriale prin litigii devastatoare [B.noi acest si prin Legistaitbirocratice in alte pari ale lumii + Inrobirca noastri fat de prosperitate si obiceiurile societitii de consum care ne-au dus la dependenta de ma- terii prime, cum ar fi petrol, ce nu pot fi obfinute pe teri- toriul nostru144 VESTUL $1 RESTUL Aceste obiceiuri, credinfe si prejudeciti au patruns adinc {n procesul politic apusean, iar punerea lor in discutie va Aidificilé, Nu ne putem nici astepta la un reviriment su- bit, din moment ce ele sint produse secundare involun- tare ale sistemului politic occidental. ,Explozia litigiilor* este un exemplu griitor in acest sens. Cettiteanul prives- te legea ca pe un prieten, un scut impotriva celor care ar vrea si-L exploateze sau si-1 controleze. Dar privind ast- fel Iucrurile, el descoper’ c& poate folosi legea si in alt fel, ca peun mecanism pentru a obfine avantaje pentru sine. Legea devine atunci o armi nu numai in miinile sale, ci sifn cele ale concurentului stu, Nici un cetijfean mu este as- ‘zi ocrotit de lege in America, din moment ce ea poate fi folositd de oricine impotriva lui pentru a-i fura tot ce po- sedi. Aceasti transformare a legii din prieten in adversar, dintr-un mecanism de echilibrare intr-unul de dezechili- brare, n-a fost doriti de nimeni, dar a aparut, ca si Impe- riul britanic, ,dintr-un acces de neatentie. La fel si celelalte deprinderi pe care le-am subtiniat. Ele sint urmirile nedorite ale liberei asocieri si justitiei secu- lare. Nu le putem anula peste noapte si nici mu putem su- prima instinctele care le-au dat nastere, Cind oamenii se bucurd de avantajele statutului de cetiifean, ei trateazd lu- ‘mea intr-o manier deschis’ si indrizneafi; devin nepa- Sitori fai de sacriticiile de care depinde suveranitatea gi uit forta coroziva a contactului uman. Jar aceastit stare de spirit, care-i apare celui ce i-a cazut prada ca o toleran- {8datoraté unei fri injelegitoare, privita din afara poate p3- rea 0 arogantd intolerabila care atrage pedeapsa zeilor. Sintem totusi creaturi rationale gi nimic nu ne opreste sii ne gindim la alternative ale deprinderilor care ne-au adus, {int-o primejdic atit de mare, Daci nu sintem pregititi pen- tru aceasta, ideea unui ,,rizboi impotriva terorismului* conciuzie 145 pare lipsité de sens. La urma urmei, terorismul nu este un dusman, ci o metods folosita de dusman, Dusmanul este de doua feluri: dictatorul tiran gi fanaticul religios pe ca- e+] ocroteste tiranul. Putem actiona impotriva tiranului daca sintem pregatiti s& jucim dupi regulile lui, Dar ac- fiumea impotriva celui cle-al doilea necesité o alternativa credibila la absoluturile pe care el le invoca, Ni se cere nu numai si credem in ceva, dar gi si ciuttim c&ile de a da viata convingerilor noastre,