SECUSA , TENATOS ,

OBOSEALA
MUSCULARA
An 2 , Seria V
, Grupa 43

DRAGAN Alexandru Victor

Muschiul scheletic alc. Fascicule musculare

Fasciculele musculare alc. Fibre musculare

Fibrele musculare alc. Miofibrile

Miofibrilele alc. Miofilamente contractile ( actina + miozina)

Muschiul scheletic prezinta urmatoarele proprietati:

-excitabilitate

-conductibilitate

-contractilitate

-tonicitate

Excitabilitatea

- excitabilitatea = proprietatea fibrei musculare de a se depolariza si de a

raspunde aplicarii unui stimul

- stimul = modificare a mediului inconjurator capabil sa induca excitatia unei

celule. Acestia pot fi de natura electrica , chimica , mecanica. In functie
de intensitate, stimulii pot fi clasificati ca subminimali , minimali ,
submaximali , maximali , supramaximali

Cei mai importanti parametrii ai excitabilitatii sunt :

-reobaza = intensitatea minima necesara pentru obtinerea unei excitatii

musculare la o durata mare de aplicare pe tesut a curentului electric

-cronaxia = timpul minim de aplicare al stimulului necesar pentru

producerea unei contractii liminare determinate de aplicarea unui curent
electric cu o intensitate egala cu dublul reobazei

-climaliza = bruschetea minima necesara pentru producerea unei

excitatii liminare, cu un curent de intensitate egala cu reobaza

Conductibilitatea

-conductibilitatea = capacitatea de a propaga un potential de actiune la

nivelul membranei celulei

-propagarea potentialului de actiune la fibra musculara striata are loc de-a

lungul sarcolemei atat periferic cat si in profunzime de-a lungul tubulilor T
cu o viteza de 5m/s ( spre deosebire de neuroni unde viteza este de
120m/s )

Contractilitatea

-contractilitatea = proprietatea celulei musculare de a dezvolta tensiune si

de a genera lucru mecanic

-contractia este secundara depolarizarii , fiind conditionata de fenomenul

de cuplare a excitatiei cu contractia

-durata contratiei depinde de tipul ATP-azei miozinice

-tip I ( oxidativa lenta , cu secusa lenta )

-tip II a ( oxidativa rapida )

-tip II b ( glicolitice rapide , cu secusa rapida )

Tonicitatea

-tonicitatea = proprietatea de mentinere a unei tensiuni constante in fibra

musculara
-tonusul muscular de repaus este rezultatul unei fenomen reflex
mecanism de bucla gama

Tipuri de fibre musculare

Fibrele musculare pot fi clasificate dup dou criterii. n funcie de aceste

criterii exist dou categorii largi pentru fibrele musculare: tipul I i tipul II.

dup tipul moleculelor de miozin prezent n fibra muscular (cu

activitate catalitic rapid sau lent)

dup procentul proceselor de fosforilare oxidativ din fibra muscular

Majoritatea grupelor musculare prezint o mixtura a celor trei tipuri

musculare (tip I, IIa,IIb), ns procentul fiecrui tip variaz de la muchi la
muchi.
n mod clasic se consider c numrul de fibre musculare ce aparin unui
muchi rmne constant dea lungul vieii.
Totui, exist o variabilitate mare ntre diferite grupuri de muchi i de la un
individ la altul.
n prezent se consider c diferite tipuri de exerciii fizice pot induce
modificarea fibrelor n muchiul scheletic.

SECUSA

-secusa = raspunsul contractil secundar unei excitatii unice . Acesteia i se

descriu urmatoarele faze:

-faza de latenta ( 10milisecunde )

-faza de contractie ( 40milisecunde )

-faza de relaxare ( 50milisecunde )

-durata fazelor de contractie/relaxare poate varia in functie de muschi si de

tipul de fibre musculare ( fibrele musculare de tip I au secusa mai lunga ,
iar cele de tip II au secusa mai scurta )
-raspunsul contractil respecta legea totul sau nimic ( odata atinsa
valoarea prag contractia fibrei este uniforma)

Fenomenul Treppe

Aplicarea repetata de stimuli prag asupra fibrei musculare pentru a

produce secuse individuale consecutive conduce la aparitia fenomenului
Treppe (=treapta)

Astfel , atunci cand un muschi scheletic este stimulat a doua oara , dupa
incheierea fazei de relaxare a unei contractii initiale , contractia produsa
va dezvolta o tensiune superioara fata de prima stimulare

Cresterea tensiunii musculare va fi progresiva pe parcursul a 30-50 de

stimulari repetate , iar apoi va ramane constanta la aproximativ 25% din
valoarea tensiunii dezvoltate de contractia tetanica

Acest fenomen se datoreaza cresterii progresive a concentratiei de

calciu

Fenomenul de superpozitie

Stimularea fibrei musculare de catre doi stimuli prag , successivi , la un

interval de timp mai mic decat durata secusei fibrei stimulate , determina
suprapunerea secusei secundare peste prima

In urma acestui fenomen , secusa a doua va dezvolta o tensiune

musculara superioara primei secuse

Fenomenul de sumare a secuselor

Cresterea frecventei de stimulare sau scaderea intervalului de timp

dintre doi stimuli consecutivi , conduce la aparitia fenomenului de
sumare

Astfel , fibra musculara nu mai apuca sa se repolarizeze complet intre

doi stimuli succesivi

Acest fenomen determina si cresterea tensiunii dezvoltate de muschiul

striat peste valoarea unei secuse izolate

Fenomenul prin care un muschi dezvolta o tensiune superioara prin

cicluri rapide de contractie-relaxare se numeste tetanos incomplet

TETANOSUL

Tetanosul complet se obtine prin stimularea muschiului cu o frecventa

suficient de mare pentru a observa disparitia fazei de relaxare

Celula musculara este depolarizata cu o viteza atat de mare incat

reticulul sarcoplasmatic nu mai apuca sa recapteze calciul citoplasmatic
, astfel , concetratia crescuta de calciu mentine constanta contractia

Fiziologic , muschiul scheletic descrie numai contractii de tip tetanic

OBOSEALA MUSCULARA

Oboseala muscular se poate datora unor cauze intrinseci sau extrinseci

fibrei musculare.
Cauzele intrinseci sunt clasic asociate cu creterea cantitii de acid lactic
rezultat din glicoliz n citoplasm. Acesta nu interfer propriuzis cu funcia
contractil, ns scderea pHului era considerat cauz a instalrii
oboselii.

Ipoteze recente propun ns ca principal agent al instalrii oboselii

musculare fosfatul anorganic (Pi). Concentraia acestuia crete n
citoplasm n efort n principal ca urmare a scindrii creatinfosfatului.
Fosfatul anorganic liber n citoplasm interfer direct cu canalele
sarcoplasmatice de Ca2+, crescnd probabilitatea acestora de a rmne
deschise facilitnd eliberarea de Ca2+ indus de Ca2+ (mecanism Ca
cheam Ca) i de a genera un curent tetanic precoce de Ca2+.
Suplimentar fosfatul anorganic interfer cu introducerea Ca2+ n reticul
prin inhibiia pompei sarcoplasmatice de Ca2+ (SERCA).
Aceste 2 mecanisme conduc n timp la acumularea ionilor de calciu n
diferite organite celulare inclusiv la difuziunea acestuia n afara celulei,
conducnd n timp la scderea concentraiei utile de calciu si a curenilor
de calciu.
Fosfatul anorganic n exces poate difuza n interiorul reticulului
sarcoplasmatic unde leag calciu determinnd precipitarea complexului
Ca2+Pi. Acest proces mpiedic ieirea Ca2+ din reticul, conducnde la
scderea concentraiei utile de Ca2+.

Cauzele extrinseci ale instalrii oboselii privesc centrii corticali responsabili

de iniierea i meninerea activitii fizice i cile nervoase responsabile de
conducerea i transmiterea potenialului de aciune.
Probabil cea mai frecvent cauz a instalrii oboselii musculare este cea
cortical, fiind foarte strns corelat cu motivaia psihologic asociat
activitii fizice.
Oboseala muscular datorat conducerii periferice a impulsului nervos este
asociat cu epuizarea resurselor energetice neuronale i incapacitatea
propagrii potenialului de aciune, fie cu modificri sinaptice precum
epuizarea neurotransmitorului sau incapacitarea receptorilor
postsinaptici.