Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Raymond Aron
Copyrisht O 1965 6ditio;:., Gallinlard
R;:;mond Aron
Democratic s i lotalitarisn~
Raymond Aron
Copyrizht O 2001 ALI. EDUCATIONAI.
Traducere: Sirnona Ceausu
Toate drzpturllc re7.er-\,~te
Editurii AI,i, E1)UCATIONAL.
Nici o palte din acesr \ 2 0 1 ~ nu
i~~
poate
i
f'i copint; fZr5 permisiunea
scrisii a Editurii ALI, II:1)UCAri'IONAI~
Drzptur-ile de distributic in st[.;il~l;it;~tc
apar!in In esclusivitate
Editurii .L\L,L I.:DIJCI~I'IONAII.
All rights reservcci. TIIL,clist~-itx~~ioii
of' this book outside Romania,
without the written ~~ernlission
of'A1,I. ISDUCA'I'IONAL.
is strictly prohibited.
DEMOCRATIE
9
Traducere de
Sirnona Ceausu
ISBN 9 7 3 - 6 x 4 - 3 5 8 0
Departamentul difuzarc
Comenzi la:
URL:
Redactor:
Coperta:
Constantin Vlad
Dominic Cernea
Fundatia concept
All
--
,_
...r-..-.-.-.....-..--.,.
__"
Despre poli~icL'i
.r .
d.
"
1 1'
--
20
Lkrnocr-alie si totalitur-ism
colectivit5tii in :I~:can~blul
siu deoarece cste conditia onckei cooperk3
intre oameni,
Cele trei echivcxun sunt inteli~ihilesi bine intemeiate. Politica-program de actiune S I polltlca-domen~ucunt legate una de alta dat fiind c i
dornenlul lor este locul unde se opun prograrnele de actiune; politica-realitate si poli tica-cunoastere sunt legate deoarece cunoasterea este
parte integranti a realititii insiisi; i n fine politica-sistern partial conduce la politics-aspect care inglobeaz5 colectivitatea in intre,oul ei dat
fiind c i acest sistem paqial exerciti asupra ansarnblului colectivititii
o influen$i dorninanti.
S i rnergem rnai departe. Politics este inainte de toate traducerea
termenului g r e ~ ' ~ ~ l i t ePolitica
ia:
este in esenli ceea ce grecii numeau
regirnul cetitii, adici modul de organizare a conducerii considerat
ca fiind caracteristic rnodului dc organizare al colectivitiitii in ansambl~ilei.
Dac5 politica este in esenti regimul colectivititii in ansamblul ei sau
rnodul siu de organizare. inteleyein echivocul sensului lirnitativ si a1
sensului cuprinziitor. intr-adevrir. sensul limitativ se aplici sistemului
particular care-i determini pe gu\,eman(i si rnodul de exercitare a
autoriGtii, dar sirnultan cuvhntul se poate aplica rnodului de cooperare
a1 indivizilor in interiorul fieciirei colectivitiiti.
A1 doilea echivoc decurge din nel dinthi. Fiecare societate are un
regirn si nu poate li constientii de sine f21-5s5 descopere diversitatea
regirnurilor si problelna pe care o pune aceasti diversitate.
in fine, echivocul intre programele de actiune si dorneniul lor de
aplicare devirte inteligibil. Politica, 7n sensul programului de actiune,
comports rnodalititi multiple; politica celor care deGn autoritatea si o
exerciG intr-un anume mod: politica celor care nu defin autoritatea si
vor s i o obtin5; politica indivizilor sau a grupurilor care au obiective
proprii si vor s i foloseasc5 anumite rnetode; in fine, politica celor care
urmZuesc s5 modifice insusi regimul. Toate aceste politici reprezinti
prograrne de actiune, partiale sau globale, in funcGe de obiectivele interne regimului sau de obiectivele care privesc regirnul insusi.
1
I
1
1i
!
Despre poliricii
21
,i, ~~~5 asa stau lucnirile, se pare cii noi am adnrite un soi de pnmm a!
politicii, On. acest curs despre politic5 umleazl dup5 un curs desprc
econornies; ciupri un curs despre clasele stxiale. Acest primat sugerat nu
conmavineoarc mnetodei lblosite pln5 i n prezent?
Aln plecat de la opozitia intre gindirea lui Tocqueville si cea a lui
Marx. Tocqueville considera c5 rniscarea democratic2 antreneazi ansaniblul societS!ilor moderne spre eradicarea deosebirilor de statlit si
de conditie intre indivizi. Aceasti rniscare irezistibili poate, dup5
pjrerea lui. s i conduci la doui tipun de societate, o societate e;0alita1-5
3
!
'1
!
;:$
:L
8:.
de constiinis a claselo~-.
a niveluiui de perineabiliiate a grupurilor
sociale i n societater? fi1;fial8.
in ce sens trebuie s5 intelegem acest primat a1 politicii? As i.rea sii
evit once echivcx: ir. aczasf;?pnvi:itii.
1. Nu se pune problema s;?inlocu~mdtxtnna unei determin3ri unilaterale a scxie~rl~ii
de c3tre ecvnomie i u o cioctnni care ar fi la Sel de
u b i ~ a r i icca
, a ditznnin9;-ii societitii de c5~repolitic5. Nu este adevruat
cii tehnica, nivelul cle dezvo!tare a ioqelor econornice sau i.epartizasea
resurselor coleciive deii,n)ziniia~lsarnblulsocietstij; cu atst rnai rnult, nu
este adevirat cii purenl deduce din vrganizarea putenlor publice toate
camcteristicilc societitii
Putern merge inai dep;t~~e.
Este u?or s5 demonstriin~cii once teorie a
determiniini unilaterale a ansarnblului social de cike o parre a realitstii
colective este fals'?. Putern demonstra acest lucru pe mai multe cii:
- Pe cr~lesoc.iolo~ic~6:
nu este adevkat c i in conditiile existentei
unui anurnit tip de economic, rezult5 un regin~politic determinat si doar
acela. S5 presupunem c5 ink-iin anurnit stadiu de dezvoltare a foqelor
de productie sunt posibile diferite modalitiiti de organizare a puterilor
publice; tot astfel, dac5 ne gindim la o organizare a puterilor publice, de
exernplu un apurnit tip de regirn parlamentar, nu putern prevedea care
este sistemul sau modul de functionare a economiei.
- Pe cale istnricG. Din punct de vedere istoric, incep2nd cu un
anurnit eveniment, putern ajunge la cauze dintre care nici una nu este
primordials. Niciodatj. nu putem opri dinainte consecintele ulterioare
ale unui eveniment. Altfel spus, formula: itz ultirnu' anuliza' totul se
explic5 prin ratiuni de ordin economic, fie prin ra~iunide ordin tehnic,
fie prin ratiuni de ordin politic este lipsiti ca atare de sernnificatie.
Plecind de la situatia societiitii sovietice de astizi, veti ajunge la
Revolutia sovietici din 19 17 si niai departe la regimul tarist si tot asa
la infinit, remarchd la fiecare etapi ~ 2 n dfactorii politici, ~ 2 n factorii
d
economici.
Chiar si aseqiunea: o anurnitd sture de lucruri este tnui importanti
decht alra este echivoc5. Sii presupunem c i am considera cauzele de
ordin economic rnai imponante decBt cauzele de ordin politic. Ce inrelegem prin asta? S i lu5ln c u u l unei societ5ti de tip sovietic. GaranNle
de libertate oferite indivizilorin aceat5 socjetate sunt rnodeste; in schirnb,
autoritstii implie5 i n rnocl rriai dir-c.l:t rnodul de viat5 dec2t orice alt
aspect al societstii.
Sri ne Pntelegem bine. Politics. in sen5 lirni[ativ. adicii sectorul
particular in care sunt alesi si actioneazi suvemantii, nu detenninii
toatc reactiile oarnenilor in cadrul colectivitritii. Nu trebuie s i uitriin
relatiile intre indivizi fn cadrul familiei, fn cadrul bisericilor, i n procesul
muncii care n u sunt cler~rt17itlnrcj
de organizarea autoritiitii fn sectorul
particular pe care i1 numini politic5. Si totusi, chiar daci n u suntem de
acord cu conceptia fi1osolilo:- ~ r e c potnvit
i
c5reia viata esentialrnente
umani este viata politic5. n u este mai putin adevirat c'5 rnodul de
exercitate a auloritStii. mo(lu! de de~errmarea sefilor contnbuie rnai
~nultdec2t orice alti institutie la modelarea stilului relatiilor Pntre
indivizi. Si, En ni5sura fn carc t i l u l acestor rriatii este defini!ia insisi
a existen!ei umane, politica estc ~naiaproape de ceea ce trebuie s i
retin5 Enainte de toate in!t.rcsul !i!osnf!t!~.risail al sociolo_~uluidec2t
once alt sector a1 colectivi~itii.
Primatul despre care vorbesc este deci st~rictlirnitat. Nu este vorba in
nici un caz de un plimat ca~~za!.Numeroase fenomene economice pot
avea influent2 asupra fomiei pe care o adopti, Fntr-o societate dati,
organizarea puterilor publice. Nu pretind c i puterile publice determini
economia f5ri s i fie detem~inatede aceasta. Once notiune de deterrnjnare
unilaterali, tin s2 repet acest lucru?este lipsits de semnilicaGe. Nu vreau
s2 spun c i trebuie s i fim interesati de lupta dintre partide sau de viata
parlamentars mai mult dec%tde familie sau de biserici. Aspectele vietii
sociale sunt mai mult sail mai putin interesunte in mssura in care
observatorul este mai mult sau lnai ~?utin
interesat de ele. Esteindoielnic
faptul c i filosofia Ensisi este in rn5surg s5 stabileasc5 o ierarhie intre
aceste aspecte ale realjtsfii sociale.
Este adeviiratinsici sectonll social care, in sens limitativ, este denumit
politici este cel in cadrul c k i a sunt alesi cei care comandi si procedeele
potrivit c5rora cornandti. Prin unnare, acest sector a1 vietii sociale ne
relev2 caracterul uman sau neuman a1 colectivit2tii in ansarnblul ei.
Regssim astfel aseqiunea care stitea la baza tuturor filosofiilor
politice. Filosofii din trecut, atunci c%ndisi puneau htrebiri despre
politici, erau convinsi efectiv c5 organizarea autorit2gi se confund5 cu
esen!a colectiviG!ii. Aceasti convingere era fondat2 ea insisi pe dou5
aserfiuni; nu existi vial5 social; fir5 o autoritate organizati, stilul
auLorit31ii~.-,te
caractelistic unlanit5tii rclatiilor sociale. Oamenii nu cunt
u n l a n i deciii dacii ce supun SI coma~:di in mod uman. Arunci c5nd
Roasseau dezvolta teoria Cot~rrncrul~ii
social, dezv5luia Tn acelasi timp
renem teorerics. dac5 putcm spune asa. acolectivit5!ii si originea legitim5
puie~ii.ieg2tura irltre legitimitatea autorititii si funda~nentulcolec[;\ it51ir era cnracteristica majorit5tii filosofiilor politicc ale trccutului.
[dec'a ar putea ti reluat5 a s t i ~ i .
Scolx~iaceslor lectii nu \la fi acela de a dezvolta o teone a autorit3!ii
iegitimt: sau conditii pentru care exercitiul autoritstii este uman. ci de a
q i r l i l j ; ~sectonlj particular a1 colectivitiitii,denumit politic5 in sensul strict
;,I tel-~rlcnuiui.
Silllultan, voni incerca s i realizim care este intluen!a pe
care politlca o exercitS asupra ansamblului colcctivititii, sl?. intelegem
ciialectica sensului strict si a sensului care inglobeazi politica. pe planul
~ I ; ~ ~ r i l o ~ - c asiu rpea iplanul
e
caracteristiciloresentiale ale vietii colective.
Intentia rnea nu va fi doar aceea de a rnarca opozitia intre regimur-ilede
I~;irtiden~ultipiesi regimunle de partid unic, ci de a unniin prelunginle
alegerilor fundarnentale pe care le implic2 esenfa fiec5rui regim. Altfel
spus, n-1'5voi strgdui s5 studiez sisternul particular care se numeste politici
pentru a vedea in ce miisurii filosofii din trecut aveau dreptate s i admit5
ideea c i trisiitura fundamental5a colectiviCi[ilor este organizarea putenlor.
;,