Termenul de estetica provine din limba greaca, aisthetis, cuvant ce denumea capacitatea de a simti.Totodata termenul aisthetis insemna n greaca veche : senzaie, percepie , simire, respectiv aciunea i rezultate funcionrii celor cinci simuri prin intermediul crora suntem n permanent contact cu lumea interioar i exterioar nou. Estetica investigheaz cadrele de sensibilitate i gndire, paradigmele, adic sistemele de valori i credine care joac rolul de filtre selective n activitatea de creaie, receptare i gndire a artei. Or, aceste cadre de gndire sunt n primul rnd legate de ceea ce se numete Weltanschauung, viziunea despre lume.
II Frumosul categorie estetic
principal
Dac tiina dobndirii adevrului i binelui se refer la
investigarea i cunoaterea prii raionale din noi, tiina dobndirii frumosului se refer la investigarea i cunoaterea prii iraionale, sensibile.
Perfeciunea sensibil exist cu i prin fenomen, n
contextul n care arta era neleas de Baumgarten ca fenomen sensibil, purttor de perfeciune ( valori). Aestethica lui Baumgarten a nsemnat actul de natere al esteticii ca disciplin autonom de investigaie a artei i frumosului i totodat, o scizur ntre filosofia artei Taj Mahal India
III Inelegerea conceptului de frumos,
Marea Teorie Judecile estetice sunt subiective, cci, cu toii avem, n raport de nclinaiile noastre naturale, preferine care ne conduc la plcere i emoie. n fond, cine nu se pricepe la art, la ceea ce este frumos i urt? Cu toii avem certitudinea interioar c putem sesiza i deosebi obiectele frumoase de cele urte, comportamentele frumoase de cele urt , fr s fie nevoie de vreo pregtire special. Marea Teorie este o conexiune de concepte ale cror nelesuri se lumineaz reciproc. Axul central al acestei teorii l deine, fr ndoial, ideea de armonie. Marea Teorie livreaz, pe de o parte, i definiii ale frumosului (frumosul = armonie; sau frumosul = simetrie, regularitate n dispunerea prilor )/ Piramida lui Keops, Egipt
IV Frumosul element estetic definitoriu in arta
antic greceasc, teoria erotica a frumosului Unul dintre cele mai importante leagane ale civilizatiei este reprezentat de cultura greca antica. n mentalitatea omului grec religia, tiina, arta i filosofia erau percepute ca faete complementare ce alctuiesc ntregul reprezentrilor omeneti despre lume. O lume dominat de ordine, armonie i frumusee Teoria erotic a frumosului este complementar teoriei frumosului ca armonie. Dac armonia unifica matematic, prin acordul prilor, toate obiectele lumii i avea n vedere prezena frumosului n lume (att frumosul natural ct cel creat de om), teoria erotic se refer la frumosul inteligibil, la felul n care noi gndim frumosul
Personalitate: Introducere în știința personalității: ce este și cum să descoperim prin intermediul psihologiei științifice cum ne influențează ea viața